Universul, iulie 1891 (Anul 8, nr. 170-197)

1891-07-24 / nr. 190

ANUL VII. No. 190. CALENDAR PE 1891 Ortodox Mărfi 23 Iulie. — Trofin, Teofil și alții. Catolic Marți 4 August. —• Dominic. Res. soarelui la 4.51. apusul la 7.20. ■ K .................................... București, 23 Iulie 1891. EFEMERITE ESIRÎ In vremea din urmă, s'au petrecut lu­cruri, în domeniul internațional, a căror însemnătate merită să atragă serioasa a­­tențiune a tuturor.* * * Numai­decât după reînoirea tratatului care leagă pe Austro-Ungaria, Germania și Italia, am văzut pe împăratul Germa­niei ducendu-se în Anglia, unde i s’a făcut o primire din cele mai strălucite. Multe s’au spus asupra înțelesului a­­cestei vizite și al manifestațiilor la care a dat prilej. Din tote, cel mai probabil lucru e că vizita împăratului a avut un scop politic, anume apropierea Angliei de tripla alianță, și că Wilhelm II și-a atins scopul. Interesele Angliei fiind în momentul de față contrarii atât intereselor Franciei cât și acelora ale Rusiei, gravitatea ei spre Liga puterilor centrale e foarte firească. De­și nu formal, cercul Ligei s’a lărgit, dar­, alianța a ajuns împătrită din întreită ce era până acum. * 1 * # Un asemene eveniment nu putea sa re­­mâe fără înrîurire asupra adversarilor Ligei centrale. Trebuiau să facă și ei ceva pentru a para lovitura, pentru a restatornici echi­librul. Franța și Rusia, cele două puteri cu interese opuse triplei alianțe, sunt împinse acum să lase la o parte ori­ce considera­­țiuni ce ar putea să le impute rezervă, și să se alieze formal, pe față.­­ Vizita escadrei franceze la Kronstadt, primirea sărbătorească ce se face vizita­torilor francezi de lumea oficială rusă ca și de cea neoficială, ar însemna primul pas spre această alianță. Pînă acum, se știut de toată lumea că Rusia se arăta cam rece față cu avansu­rile din partea Franciei. Acum pare că s’a hotărît. Vom avea deci, pe arena internațio­nală, două mari alianțe: D’o parte Liga Austro-Ungariei, Ger­­maniei, Italiei și Angliei. De alta Liga Rusiei și Franciei. Lupta surdă care de ani de zile ține pe marile puteri înarmate până în dinți și se silește să cheltuiască atîta, a făcut un însemnat pas. Adversarii s’au mai apropiat și se mă­soară unii pe alții cu priviri amenin­țătoare. Suntem în faza din urmă a uriașei drame ; deznodămîntul se apropie. Cît va mai dura această fază ? Nimeni nu ie în stare s’o spuie. Datoria tuturor însă ie să se pregă­tească și să fie gata când va suna ceasul. DIN ANGLIA Corespondență parte a ziarului „ Universul“. Londra, 19 Iulie. Tam­isa otrăvită O știre de sensație a aruncat spaima între­­ cele 5 milioane de locuitori ai Lon­­irei. Se zice că rîul Tamisa e otrăvit și că toți locuitorii sunt amenințați să se otră­vească. O boală curioasă a isbit peștii cari o mor cu miliardele. Dacă aceasta va urma, in scurtă vreme fluviul imensei capitale va rămânea cu totul lipsit de pești. 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe O cu­fgetatî*© pe ași Mizeria are ceva bun . E doica artiștilor. Miercuri, 24 Iulie (5 August) 1891.­ tisfacere legală se va da invalizilor și o­­piniunei publice indignate. Lovit cu oiștea Joi 18 Iunie, trecând prin strada A­­nastasie Panu din Iași, individul Vasile Ionescu din Ungheni, a fost lovit în piept din nebăgare de seamă, cu oiștea unei cotiuge ce trecea din întâmplare în acel moment. Pacientul a fost imediat transportat la spital, într-o stare deplorabilă. Cazul e destul de grav, cu toate că pe din afară corpul pacientului nu prezintă nici o se­­siune. Monezi false Poliția bârlădeană a descoperit zilele aceste­ia individul Gheorghe Ciurcică din Bârlad, fost condamnat de consiliul de resbel din Galați pentru furt, una piesă de 5 lei fal­s­ă, pe care o dăduse comer­ciantului Ion Gorgă din comuna Gura- Simila. Moneda s’a înaintat parchetului împreună cu actele. Tot la acest individ s’a mai gă­sit o mulțime de efecte militare, furate, cari s’au trimes depoului de recrutare. M­. N. Rușavețea lui — (Vezi pag. 3-a). In mai multe locuri, fluviul e literalmen­te acoperit cu pești morți. Ca să nu citez de­cât două exemple, la Strand­ Green și sub podul Richon, fluviul pare de aur și de argint masiv, din cauza îngrămădirii peștilor morți. Fiind­că e teamă de mari epidemii, s’a început o anchetă. S’ar fi constatat că peștii morți sunt­ o­­trăviți cu arsenic, aruncat în cantități foarte mari în fluviu. Negrii robi doi potentați negri au fost trimiși, să salute pe regina Victoria, de către regele Gonguhana, din Africa. Aceste două importante personagii, care n’au avut la Londra o primire tocmai en­­tusiastă din partea guvernului, urmează totuși să viziteze Anglia. Ei au sosit alaltă­ ori la Birmingham și aci au fost primiți cu entusiasm. Primarul și­ d. Chamberlain le au ținut discursuri, lăudând bine­facerile anexării către Anglia, apoi unul dintre cei doi e­­misari. Hulhurn a răspuns: „Eram un tânăr orb când am sosit aci, iată-me bătrân înțelept, atâtea minuni mi s’au arătat, dar ce am văzut mai curios, e hala de gimnastică din Aldershot. Nu’mi închipuisem nici o data că voi vedea omeni înotând în aer“. O energie de fier Un tener anume Irwin Wade, întorcân­­du-se, deunăzi, acasă dintrun sat de lângă Liverpool se rătăci pe câmp. Nu-i rămase alt­ceva de făcut, de­cât să doarmă sub cerul liber. El făcu un foc cu câte­va vreascuri și pare a fi căpătat pe neașteptate un atac epileptic, căci căzu fără­ de cunoștință în mijlocul flăcărilor. După cât­va timp, el se trezi și pri­mul sentiment de care fu cuprins era o durere teribilă care­ î smulse un strigăt sfâșiitor. Pe jumătate zăpăcit, Irwin se pipai și descoperi cu groază că mâna­ sa dreaptă a dispărut până la încheetură, fiind prefă­cută literalmente în cenușă, pe când bra­țul până la umăr forma o singură rană. Din fericire, focul putu fi stins in scurtă vreme; almintrelea tânărul ar fi perit de­sigur în flăcări, încetul cu încetul, nenorocitul își veni în simțiri și dădu dovadă de o energie ne­mai pomenită. El așteptă sosirea dimineții; cu mâna stânga înhăma apoi calul la căruță și porni la locuința sa. De acolo fu dus imediat la spital unde rănile îi fură pansare. In spital pacientul merge acum spre vindecare. Energia eroică de care dăduse probă excită admirațiunea generală. West. Marele Incendiu din Roșiori Ni se scrie din Roșiori, cu data de 20 Iuliu. O mare nenorocire a lovit afară orașul nostru. Pe la 10 ore, moara d-lui Angh­el Ari­zan, una dintre una dintre cele mai im­portante mori din țară, a luat foc. A sărit tot orașul, dar a fost peste pu­tință să stăpânească focul, care a consu­mat întreaga fabrică, cu mașinele și pro­viziile iei. A­ ars ca la 400 kilo gría, 800 saci făină și o șiră de paie. Paguba se urcă la 300.000 lei. Moara nu i era asigurată. Escrocherie De câte­va zile popolațiunea săracă— mai ales—e înșelată la Bîrlad de o țigancă, care ca toate de felul ei, se pretinde a ghici presentele, trecutul și viitorul, numele, e­­tatea și toate secretele personal care îi va da un franc, bine înțeles înainte Bietele femei care abia au ce mânca, își vînd ultima găină, spre a avea francul, taxa de alt­mintrelea fixă, ce trebuește dată țigancei—vrăjitoarei. ’ ■ Domiciliul ei este în cătuna Grivița, câte­va k­ilometre departe de oraș, și numai de 3 sau 4 ori pe săptămână vine la Bârlad, unde găzduește la cârciumarul­­ Iordachi Leu din str. Principală, și în a­­­­cele zile curtea sus numitului cârciumar­­ este asediată de femei mai ales.­­ Această babă se preface a fi surdă, și după ce cere să­­ sufle cam țărișor il ureche numele și ocupațiunea—pe­ care apoi ți le ghicește (!) începe să spne la palavre care de multe ori pot fi în detri­mentul vre­unei persoane încrezătoare. Poliția ar trebui să ia măsuri, întâmplări din țară Bătaie între soldați și poliție La Bârlad în noptea de 16—17 iulie 10 soldați și caporali, din reg. 12 dorob, co­mandați de sergentul Manolescu George, au atentat la viața comisarului A. Alberty, iar în noaptea de 19—20 iulie, un număr de 30 soldați pompieri, alarmați de ser­gentul Boteanu și degradatul Danalache, au maltratat în unghiul străzilor Cojocari și Principală, pe comisarul I. Vărlam. Ca­zurile se anchetează și credem că o la­ BĂILE SLANIC (Tg.­Ocna) Corespondența part. a ziarului „ Universulu Slănic, 17 Iulie 1891. Frumusețea ce înconjură întregul drum spre Doftana se desfășură mai bine și mai frumos aci. E un sat frumos așezat între munți cum sunt toate satele­ din apropierea Slănicului. Drumul de la Târgu-Ocna la Slănic e admirabil. Mereu aceleași posițiuni încân­tătoare care răpesc gândirea călătorului în regiuni dulci făcându-l să simtă mulțu­mirea sufletească pe care nici­o­dată ora­șul nu­ î-o­ va da. Pe unele locuri carierele de piatră sunt ast­fel așezate în­spre șo­sea că resimți oare­care spaimă când treci subt ele , prin alte părți ele formează che­iuri mari și lungi începând de la polele munților și continuând până în vârfurile lor. Admiri vrând nevrând opera naturii din acele locuri. Când intri în Slănic poarta cea­ mare o formează două munți gigantici acoperiți de arbori. Dintre toate admiri cascada simplă dar grandioasă ocupând un loc destul de mare și care n’a necesitat cheltuieli pentru a fi ce este. Cu toată simplicitatea ei rămâne însă o operă de­săvârșită. Și așa cum e înconjurată de munții cei ’nalți, de arbori cari par a fi fost orînduiți de mâini omenești, ea are un farmec deosebit atunci mai cu seamă când în nopțile senine de Iulie, luna ’și oglindă misteriosa-i lumină în această apă ce curge atât de limpede pe lespedele de piatră așezate de sine în formă de scări late și mari. E un munte aici forte ’nalt ce poartă modestul nume de „Puf”. Aici Eforia Sf. Spiridon a îngrijit d’a face scări până în vârf. In număr de vr’o 350, a­­ceste scări te despăgubesc de chinul ce ai suferit urcându-le prin aceia că oferă pri­vitorului un tablou­ din cele mai pitorești. Deasupra se vede bolta cerească în formă

Next