Universul, martie 1935 (Anul 52, nr. 74-89)
1935-03-16 / nr. 74
este acela al cumpărării unui LOZ de la colectura „Banca Română de Comerţ“. Săvârşindu-i, însă, sunteţi asiguraţi că, mai curând sau mai târziu, puteţi deveni milionari. Căci, norocul colecturii noastre s’a dovedit neîntrecut. In decursul a 6 loterii, colectura „Banca Română de Comerţ“ a distribuit câştiguri în valoare de cca. 200 de MILIOANE. Norocul Dv. deci, se află la această colectură. Str. Smârdan 2 — BUCUREȘTI - Calea Victoriei 34 (♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»♦♦♦♦♦»♦»MM»»»»»»»*»,,,,» SE CAUTA REPREZENTANT introdus pentru plasarea de articole chimico-technice de mare consum Oferte detailate cu referinţe la Administraţia ziarului sub „PALU”. 19 S. FEMEI I Pentru a înlătura pisicuile şi a albi pielea ,încercaţi această Ceară Magică de Frumuseţe :V Această ceară nouă pătrunde adânc într’o piele aspră şi neîngrijită şi o mlădie intr’atâta incât pătura ei exterioară aspră cade încetul cu încetul in mici părticele când vă spălaţi obrazul în fiecare dimineaţă. Astfel se naşte un ten compus dintr’o piele cu totul nouă, proaspătă, care e aşa de trandafirie şi albă şi aşa de fragedă ca a unui copil de ţâţă. Pistruile, urâtele pete închise şi toate celelalte defecte ale tenului, dispar ca prin minune. O femeie de 40 de ani poate uşor să arate de 30 sau şi mai puţin. Această ceară curăţă totodată şi porii pielei, unde săpunul nu ajunge niciodată, şi astfel împiedică dilatarea lor şi strânge pe cei dilataţi. Femeile o numesc Ceara Magică, iar numele său ştiinţific este Ceară Aseptină. Se află de vânzare la droghişti şi la cele mai multe parfumerii. Nou preţ redus Lei 80. 435 CITIŢI „Biblioteca agricolă Ziarului Universul” PUBLICAŢIE No. 20.009 din 13 Martie 1935 Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 17 Aprilie 1935, ora 8 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică la Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Marinei, Camera Biuroului de Informaţii, cu oferte închise şi sigilate, cu respectarea prevederilor art. 88—110 din L. C. P., pentru achiziţionarea a 8 (opt) căldări marine cu auxiliarele respective şi instalarea lor la bordul a 4 nave. Garanţia legală de 5% se va prezenta in recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Cadtul de sarcini technic şi administrativ, se poate consulta în fiecare zi de lucru la Direcţia Marinei, între orele 12—13,30. 74003 BSn Buhuş! CERC CULTURAL. — Duminică, 17 Martie, se va ţine cercul curbunal din centrul Buhuşi, la grădina de copii nr. 1. Conducătoarea gradinei d-raa Ploscaru, o apreciată descăliţă, va aduce ceva nou pentru dezvoltarea grădinilor de copii RECURS PIERDUT. In urma primelor alegeri comunale, s’a făcut intervenţii la mfnimisterția de interne, ca satul Arbic să fie repartizat la com. Costişa.’ Făcânjdu-se apel la comitetul tonal de revizuire Iaşi, cererea a fost respinsă. Grbicarii au făcut recurs, dar şi aceste a foist pierdut, ca nesusţinut DELA JUDECĂTORIE. — Judecătoria locală a condamnat pen-tru Păsoiu, brigadier sil-vikc, din com. Tazlăul, la 1 zi închisoare şi 500 lei despăgubiri, pentru delict silvic. — Elena Chirhailiuc, din. Buhuş S. a fost condamnată la 1500 lei amendă, pentru lovire. — Gh. I. C. Bucureșteanu din com. Slobozia, a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru lovire gravă. Citiţi „VESELIA” Mâine va apare Lupta Titanica N rul 124 din Cei trei cercetaşi De vânzare la toţi chioşcarii II şi depozitarii de ziare ORETUL LEI 4. 2 UNIVERSAL PALPITATIILE DENOTA PERICOLUL Tensiunea arterială este ridicată: dureri de cap, văjâieli in urechi, furnicături în picioare, tulburări vizuale, amețeli, opresiune, greutate, apăsare, frică, sunt frecvente. Trebue sA evitám angina da piept, apoplaxla. Un drenaj unic intens, imediat, se impune pentru a remedia această stare periculoasă şi de a reda inimei forţă şi regularitate. Acest drenaj uric se face prin : cel mai puternic dizolvant al acidului uric I Gută, Reumatisme, Gravelă, Recomandat de către Profesorul Obezitate (AHSI Obezitate, Arterio - Scleroză, tratatul său asupra gutei La Farmacii și Droguerii. Straja ţării La învăţământul secundar în sala de festivităţi C. E. T. R. au fost convocaţi directorii şi profesorii de la şcolile secundare din capială, în vederea adoptării programului străjeresc. La şedinţă a participat şi d. prof. univ. Adamescu. D. Orghidan, inspector-şef al Capitalei, a deschis şedinţa rugând profesorimea să dea o deosebită atenţie principilor ce stau la baza străjerismul. D. C. Enescu Bughea, din secretariatul O. E. T. R., relevă însemnătatea şedinţei anterioare când institutorii Capitalei au hotărât aplicarea programului străjeresc. Citeşte apoi documentate expunere a d-lui general Manolescu din acea şedinţă in urma căreia cei prezenţi au fost câştigaţi pentru noua macare de îndrumare a tineretului. Spre a dovedi cât de mult e apreciat străjerismul de elevi, d-sa citeşte din „Universul copiilor“ o poezie scrisă de un elev din cl. IV primară şi adresată M. S. Regelui, intitulată „Primul străjer”. D. general Manolescu, secretar O. E. T. R., mulţumeşte d-lui Orghidan pentru interesul şi atenţia ce o acordă străjerismului, prilejuind această consfătuire. Cu entuziasmul ce-l caracterizează, d-sa a arătat starea actuală a tineretului, cu dezorientarea in care se găseşte, cu lipsa de ideal în viaţă, fixând apoi drumurile sănătoase ale metodei străjereşti. Pe măsură ce „Straja Ţării“ se va organiza temeinic, se va face apel la invătâmântd nostru superior de luminile căruia e nevoie in fixarea ideologiei pedagogice. Arată că disciplina in străjerie nu este impusă, nu vine din afară, ci e consimţită de copil, pornită din însăş convingerea lui D. Puşcaşu, director al liceului Pomârla, care a făcut cursul şcoalei de străjeri din Breaza, arată ce lumini călăuzitoare aduce şcoalei metoda străjeriei. D-nii Şuteu, Constantinescu, Lacriţeanuu, etc., cer lămuriri cu privire la programul de lucru. Se hotăreşte ca Marţia viitoare să se întrunească o comisie restrânsă spre a armoniza programul şcolar cu cel strajeresc. D. Orghidan arată cât de mult l-au impresionat demonstraţiile straiereşti văzute pe Valea Prahovei şi închee asigurând pe d. general Manolescu de concursul neprecupeţit al Întregului corp profesoral din Capitate. Activitatea Asociaţiei creştine a tinerilor Asociaţia creştină a tinerilor ste înfiinţat în România in 1919, in urma invitaţiei M. S. Reginei Maria. S’a cerut un program de recreaţie pentru armata română, asemănător cu acela pe care asociaţia îl conducea printre trupele aliaţilor, în timpul marelui războiu. Geneşelul Moşoiu a numit un comitet de ofiţeri, printre cari se găsea şi actualul general Virgil Rădulescu, director al oficiului naţional de educaţie fizică, ca să colaboreze cu directorii asociaţiei, pentru formarea unui program de educaţie fizică şi intelectuală, în marile centre militare, ca: Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa şi altele. Această activitate in sânul armatei române s-a desfăşurat sub numele de „Casa ostăşească Principele Carol“, şi se găsea sub patronajul şi supravegherea entuziastă a actualului Rege Carol al II-lea. Sub o formă modificată, o parte din acest program se păstrează şi astăzi în unele centre militare. Curând după aceia, în 1920, asociaţia a început să se ocupe şi de populaţia civilă, punând bazele unei instituţiuni, care trebuia peste câţiva ani să se conducă, întreţină şi desvolte prin mijloacele sale proprii. Pentru a îndeplini acest scop era in primul rând necesar să se formeze un grup de conducători, să se organizeze un comitet românesc şi să se găsească mijloacele de întreţinere ale unui centru de demonstraţie. Aceste puncte s’au realizat parţial, in 1927, când asociaţia creştină a tinerilor devine şi personalitate juridică, fiind sub conducerea unui comitet activ, format din 15 personalităţi de seamă, al cărui preşedinte este profesorul Ion Rădulescu-Pogoneanu. Pe lângă activitatea de completare a instrucţiei intelectuale, constând în lecturi, conferinţe, grupuri de discuţii, clase de limbi străine şi cea de îndrumare sufletească, asociaţia a acordat o importanţă deosebită educaţiei fizice bine organizată, privind insă sportul ca un mijloc de întărire fizică şi intelectuală a omului, nu omul pentru sport. In domeniul educaţiei fizice, A. C. T. a răspândit jocurile de volley-ball, basket-ball şi pingpong prin activitatea desfăşurată la sediul A. C. T. din Bucureşti, cât şi prin aceia de vară de la Timişul de Sus. Mai bine de 2000 de tineri din toate regiunile ţării au apreciat şi s’au bucurat de binefacerile taberii dela Timişul de Sus, considerată de cei mai mulţi vizitatori, drept una din cele mai pitoreşti şi ideale tabere din Europa. A. C. T. s’a adoptat perfect de bine societăţii româneşti şi sunt speranţe că ea se va desvolta şi Împrăştia pretutindeni — la Slatina există de acuma o filială independentă a asociaţiei — şi colaborând in realizarea programului său variat, cu diferitele mişcări similare din ţară, va reuşi să formeze adevăraţi cetăţeni intipărindu-le spiritul de răspundere şi datorie. Intr’un cuvânt, asociaţia creştină a tinerilor se ocupă cu tot ceiace priveşte educaţia completă creştină a tineretului nostru. Cronica sporturilor O echipă italiană va juca de Paşti in Capitală Programul materiurilor de , foot-ball cu caracter interna- ţional se anunţă sub cele mai bune auspicii, în actualul se- zon.De obicei, grupările divi- zionare, organizează de Paşti, turneuri la cari invită echipe străine mai mult sau mai puţin bune. Anul acesta, se pare că obiş- nuitul turneu pascal, va constitui unul din evenimentele footballistice de seamă ale anului, de pe urmă căruia sportul românesc va trage multe foloase. „Juventus”, una din grupările de frunte din Capitală, este în tratative cu mai multe cluburi din mama ligă italiană, şi speră să poată obţine angajamentul uneia din ele. Este vorba de Juventus, Ambroziana sau U. S. Roma, clasate la locurile 1 şi 3 respectiv 4, în campionatul Italiei. Deşi costul aducerii unei asemenea echipe este enorm in raport cu încasările ce se pot face, totuşi juventiştii sunt dispuşi să facă oricâte sacrificii materiale. Tratativele întâmpină insă dificultăţi din cauză că echipele italiene sunt la aceea dată, în plin campionat. In caz că tratativele cu italienii eşuează, bucureştenii nu renunţă la proiectele lor, şi că vor căuta să aducă o echipă austriacă de aceiaşi valoare. O echipă de talia Austriei sau Rapid, jucând în Capitală, înscrie o tot atât de importantă şi frumoasă pagină în istoria foot-ball-ului românesc. FOOT-BALL Preţul abonamentului la Ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an .. 380 pe 6 luni , 200 pe 3 luni * s*iîciz!A STOFE cu preturi de SENZAȚIE IMPERIAL STOPE de rochi lână Lei 891 STOFE de rochi primatei 1381 STOFE Lei 295 Lângă Palatul Regal STOFE “_____,_98 STOFE *»ded» „165 micii Tcnnnoccriî STOFE^ ,_115 STOFE*»sar .145 STOFE &ffia . »5 iVîlpU JcUliOntoul STOFE de rochi Bucie „129 STOFE deprini „235 STOFE ^TJr» .. 245 Descinderea parchetului la vama Timişoara Şeful vămii acuzat de fals in acte publice Timişoara, 13 Martie In urma unui denunţ depus de oficiul P. T. T., parchetul local a făcut o descindere in birourile vămii Timişoara, de unde au fost confiscate mai multe acte şi registre în legătură cu o substituire de colete poştale. Spre a săvârşi acest fapt, administratorul vamal I. Preda şi impiegatul C. Manole s-au pretat la unele falsuri grosolane, aşa că chestiunea a fost repartizată cabinetului 3 instrucţie, pentru continuarea cercetărilor. La prima ascultare, impiegatul Manole a făcut dovada, cu nişte notiţe semnate de administratorul vamal, că el a executat numai ordinul acestuia şi deci nu este vinovat decât superiorul său. Cazul a rămas în cercetare, citându-se mai mulţi martori din personalul vamal şi al oficiului P. T. T. De remarcat e faptul că administratorul vamal Preda e una şi aceeaş persoană cu şeful de vamă Preda, sub care cu 2 ani în urmă, s’a săvârşit o mare contrabandă de colete poştale la vama Cluj. Datorită protecţiei politice de care se bucura, cu acel prilej n’a luat ca pedeapsă decât câteva luni de suspendare şi mutarea la Timişoara; în schimb, şapte funcţionari subalterni au fost îndepărtaţi din serviciu şi sunt azi pe drumuri. Şedinţa bursei de cereale din Constanţa Sancţionarea mijlocitorilor cari nu respectă legea. — Tragica situaţie a mijlocitorilor oficiali români. — Străinii au acaparat toate afacerile Constanţa, 13 Martie Azi după amiază, s’a ţinut, în palatul Camerei de comerţ, şedinţa comitetului bursei de cereale şi mărfuri din localitate. A prezidat d. C. Constantinescu, preşedintele comisiunei interimare ,asistat de d. S. Vartolomeu, secretarul bursei. După ce s’a aprobat sumarul şedinţei precedente, d. C. Constantinescu a adus la cunoştinţa comisiunei că pentru mărirea localului bursei din port s’a alcătuit de S. P. M. un deviz în valoare de 2 milioane lei, o lucrare care va fi executată în 4 luni. In urma discuţiilor ce au avut loc s’a hotărît să se accepte devizul care prevede mărirea actualei incinte. ŞEDINŢA SECRETA Luându-se în discuţie cazul mijlocitorului oficial R. Blumenfeld, care s’a făcut vinovat de grave abateri dela legea care reglementează exercitarea profesiunei de mijlocitor, d. Xantopol cere să se declare şedinţă secretă. Obiectul acestei şedinţe secrete este, în esenţă, următorul :• Mijlocitorul oficial R. Blumenfeld s’a făcut vinovat de o serie de abateri dela lege, printre care şi acela că a exercitat, paralel cu atribuţiile sale de mijlocitor oficial, şi funcţiunea de reprezentant al firmei Heilpem din Bucureşti, călcând astfel una din regulile stabilite dela care susnumitul s’a abătut chiar în urmă avertismentelor ce i s’au dat. Acest cumulard de funcţiuni nesocotind avertismentele, chiar a doua zi după ce i s’a înmânat avertismentul din partea bursei şi după ce declarase formal că nu va mai reprezenta această firmă, a încheiat tranzacţii in ziua de 4 Martie pentru firma menţionată mai sus. Faţă de această situaţie intolerabilă, şi, in urma unor discuţii aprinse, comisiunea a amendat pe mijlocitorul Blumenfel cu 5.000 lei, suspendându-1 şi pe timp de 10 zile, dându-i-se şi un ultim avertisment. In acelaş timp a fost amendat şi mijlocitorul Militeanu Moriţ, tot pentru abateri de la lege, cu suma de 1.000 Iei. ŞEDINŢA PUBLICA Declarându-se apoi şedinţă publică, se dă citire linei Cereri depusă de d. Xantopol, sindicul bursei, în care acesta solicită o intervenţie către ministerul de resort de a i se restitui 2/3 din garanţia de 50 000 lei, depusă ca mijlocitor oficial, întrucât garanţia acestora este mult mai mică, iar d-sa n’a ştiut cât să depună. De menţionat că d-sa a mai depus o garanţie de aceeaş valoare şi în calitate de sindic al bursei. Cererea d-lui Xantopol s’a aprobat. CUM SE „PROTEJEAZĂ“ MUNCA NAŢIONALA Se dă citire apoi unui memoriu depus de mijlocitorul oficial Vasilescu, în care d-sa expune situaţia tragică creiată mijlocitorilor oficiali români, spre deosebire de alţii, majoritatea cu paşapoarte, cari au acaparat toate afacerile. Memoriul se închee cu rugămintea de a se institui imediat o anchetă severă. D. C. Comstantinescu arată, că nu are posibilitatea să cenzureze hotăririle comitetului trecut. Tot ceea ce se poate face este să se intre în legalitate de aci înainte, iar cei cari nu vor lucra legal vor fi sancţionaţi. D. Gherman Adelstein crede că e necesar să se citească memoriile înaintate în această chestiune întrucât în unele a fost vizat şi d-sa. D. Constantinescu promite că va cerceta toate aceste cereri, soluţionându-le atunci când va fi cazul. In ce priveşte pe remizeri, d-sa arată că ministerul muncii a instituit comisii pentru controlul situaţiei fiecărui cetăţean străin, cerându-se tuturor buletine de exercitarea profesiunel D-sa speră că ministerul va impune comisiilor exercitarea unui cât mai sever control In urma cererii d-lui Xantopol ca remizerii, cetăţeni străzi, să fie obligaţi să se pună in regulă, comisiunea delegă pe vorbitor, să exercite controlul cerut. D. Florea Fiorea, comisarul guvernului, cere să se alcătuiască un regulament pentru funcţionarea bursei, precum şi a incintei in care mijlocitorii vor trebui de aci înainte să opereze in mod legal. In continuare d-sa spune că sunt prea mulţi mijlocitori — 18 în loc de 12 — din care unii sunt nepregătiţi pentru a putea exercita această profesiune. Anul al 52-lea Nr. 74 Sâmbăta 16 Martie 1935 CRIŞUL ALB (Urmare din pagina l-a) ii rupe mâna dreaptă; copilul continuă să sune mai departe tocsinul cu cea stângă. Iar când şi braţul stâng e sdrobit, micul erou apucă funia cu dinţii. Limba clopotului încetează de a mai lovi în bronz, când copilul se prăbuşeşte cu craniul ciuruit de gloanţe. Am cetit cândva într’o carte de pedagogie în adevăr activă, că învăţătorul dintr’un sat din Franţa obişnuia să serbeze 14 Iulie nu numai prin cântece patriotice, aceleaşi în fiecare an, intonate in spaţiul restrâns al clasei. Făcea o escursie. Ducea pe micii elevi la zidul de lângă biserică, unde, în râsbo jdul de la 1870, nemţii au împuşcat pe un copil, care a dat de veste armatei franceze apropierea duşmanului. Valea Crişului-alb de la Blăjeni şi până dincolo de Hălmagiu, de intră in câmpia arădeană, e plină de amintirea faptelor vitejeşti săvârşite nu de o armată regulată, ci de eroi săteni, copii, bărbaţi ori femei uitate, ajung legende. Dar oare numai din frumoasa şi liniştita vale a Crişului-alb, se pot aduce exemple de dârzenia cu care Românii din toate vremurile s'au apărat pământul, limba şi credinţa strămoşască ? I. Simionescu Congresul învăţătorilor dela Braşov Desbaterie. — Moţiunea Braşov, 13 Martie -Membrii Asociaţiei învăţătorilor din oraşul şi judeţul ÎBra- J şov s’au întrunit în adunare generală extraordinară în localul şcoalei primare nr. 1. Această din urmă manifestare a corpului învăţătorilor a avut ca scop un energic protest contrar intenţiei guvernului de a le cere noul sacrificii. D. DUMITRU CAŢAVEI, preşedintele asociaţiei, a arătat demersurile oficiale ce s-au făcut de această organizaţie penttru a nu se reduce salariile. 1. După această expunere, d. TRAIAN POPA a recapitulat nedreptăţile la care au fost expuşi învăţătorii în ultimii ani. Au mai luat cuvântul d-nii T. VICOL şi C. CIUREA. D. prof. EFTIMIE MARCULESCU a adus salutul corpului didactic secundar din Braşov. La sfârşitul desbaterilor s’a redactat o moţiune in sensul celor vorbite. Moţiunea a fost in totul aprobată de adunare, urmând sa fie trimisă d-lor Gh. Tătărăscu, prim-minstru şi dr. C. Angelescu ministrul instrucţiunii. Ori de câte ori personalul căilor ferate s’a unit in adunări generale, în congrese sau întruniri cu caracter profesional, şi-a manifestat, alături de revendicările lui, şi puternicul sentiment de iubire de ţară şi Tron şi de devotament faţă de instituţie. Niciodată ceferiştii nu s’au abătut dela aceste comandamente morale şi cât de profunde ar fi fost nemulţumirile lor, faţă de situaţia ce li s’a creiat, au găsit, în adâncul sufletului lor românesc, puterea de rezistenţă şi flacăra nădejdii în vremuri mai bune, când o înţelegere a celor de sus va da ascultare glasurilor ce cer o satisfacţie meritată muncii ce depun şi nedreptăţilor cu cari sunt apăsaţi. Niciodată ceferiştii nu s’au răzvrătit împotriva ordinei legale şi oricât de puternic s’a strâns în jurul lor cercul nemulţumirilor, ei au căutat să convingă direcţiunea generală că sunt destule mijloace penSediul asociaţiei „Staţia", un , de s’a instalat biblioteca, are două mari săli, curat mobilate. i S’a pus aci multă râvnă de mai bine, multă cumiţenie, multă voinţă de a întrebuinţa timpul cum se cade. Străduinţele comitetului filialei Galaţi, în frunte cu preşedintele ei d. Căplescu şi secretarul ei d. Luichean au găsit sprijin larg din partea d-lor inspector Solar şi Călugăreanu, şeful staţiei. Proaspăt întemeiată, biblioteca s-a deschis cu peste 700 volume, cuprinzând scriitorii noştri clasici şi moderni şi multe volume din scriitorii mai reprezentativi ai literaturilor străine. Ea se îmbogăţeşte zi cu zi. Cărţile se împrumută membrilor asociaţiei pentru o cotizaţie de 5 lei lunar şi celorlalţi ceferişti pentru 10 lei lunar. Biblioteca a şi început să fie serios cercetată, ceea ce dovedeşte râvna de cultură a masei ceferiste, şi ceea ce se petrece la Galaţi, se desfăşoară şi în alte centre ceferiste,ntru a înlătura acel cerc şi a repune pe cei nedreptăţiţi la locul ce-l merită. Nu şi-au pierdut capul, pentru că ceferiştii işi iubesc ţara, doresc prosperitatea instituţiei pe care o slujesc şi au toată condescendenţa faţă de superiorii lor. In sufletul acestui personal, trudit de muncă şi doborit de multe necazuri, se găsesc încă admirabile resurse morale, forţe ce biruesc adversităţile cotidiane şi sunt un temeinic îndemn pentru aşezările viitoare a unei mai bune stări de lucruri. Nu trebue, cei în drept să nesocotească aceste porunci, izvorite din bogăţia însuşirilor cari împodobesc sufletele româneşti, ale celor ce cred în biruinţa neamului nostru şi nu trebue să le refuze nici satisfacerea justelor lor revendicări profesionale şi nici apelul pe care-l fac, atunci când cer cultură. Căci, dacă regia c. f. r. a nesocotit doleanţele lor, nu a dat vreo atenţie nici dorinţei maselor de Sunt admirabile cărţi de recomandaţie de cari trebue să ţină seama conducerea căilor ferate, care are datoria să se apropie de personal şi să-l înţeleagă şi să-l încurajeze, promovând aceste manifestări, ce fac cinste nu numai personalului, dar şi administraţiei, săşi. CEREREA PERSONALULUI DIN MAGAZIILE DE MATERIALE Din partea preşedintelui filialei Craiova a asociaţiei profesionale „Balans-metru“, primim o telegramă prin care suntem rugaţi să intervenim la direcţia generală c. f. r. „pentru suspendarea tuturor popririlor dictate pe nedrept asupra salariilor personalului magaziilor de materiale, pentru diverse imputări de materiale, necercetate complet şi legal de forurile competinte c. f. r. şi judecate arbitrar, faţă de cererile asociaţiei ; se cere de asemenea publicarea spre cunoştinţa generala a procesului-verbal, încheiat, in acest scop, de comisiaa se ridica la o cât mai înaltă treaptă culturală. Părăsiţi de superiorii lor, ceferiştii organizează singuri aşezători culturale şi biblioteci ce ar trebui să aibă , un sprijin eficace din partea autorităţii. * După ultima adunare profesională a asociaţiei „puţia“, ţinută la Galaţi, Duminica trecută, personalul s-a adunat la o masă comună. A fost încă un prilej de afirmare a sentimentului naţional şi a setei de cultură. S’au recitat versuri , s’au improvizat coruri. S’au cântat imnuri naţionale şi melodii poporane. Au uitat, pentru un moment, durerile lor şi au dat drumul acelor frumoase sentimente, cari ii călăuzesc in viaţă şi le dau puterea de a rezista necazurilor, să sperăm trecătoare.. Iar seara au incheiat-o in biblioteca asociaţiei, din strada Gării, unde s’au fotografiat, nea Instituită pentru a decide asupra acestor imputări“. Telegrame in acest sens au mai primit de la preşedinţii filialelor din Galaţi, Braşov, etc Aceste telegrame au mai fost trimise ministerului de Comunicaţii, direcţiei generale c. f. r şi direcţiei economatului. Din cuprinsul acestei telegrame rezultă că, in timp... ce direcţia generală întârzie saj tisfacerea revendicărilor, chiar când au fost recunoscute ca întemeiate, ce grăbește să vină cu noul apăsări asupra salariilor. Li se pun astfel in sarcină noul imputări, atunci când ele n’au fost complet și legal stabilite. In loc sâ se procedeze astfel, s’ar cuveni mai multă omenie. Să se suspende executările şi sâ se procedeze la o cercetare obiectivă şi legală, spre a stabili precis răspunderile şi numai “uma, aceea să se dea urmare popririlor, acolo unde este cazul, când s’au stabilit precis vinovăţiile. • • TRIBUNA CEFERISTĂ Sufletul personalului c. f. r. Forţa lui morală, setea de cultură şi sentimentul naţional In mijlocul tabloului d. Carcali doctorul nostru şi în stă De la adunarea membrilor asociaţiei „Staţia“, la Galaţi , preşedintele federaţiei, având In dreapta pe d. C. Fulga, renga pe d. Teodorescu, preşedintele asociaţiei „Staţia“