Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 221-236)

1938-08-16 / nr. 221

LEI 7­6 LEI trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii „FRANCO-RO­MANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE PE LEI 20.000 cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pen­tru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LIN­GURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : UN SERVICIU DE 6 PĂ­HĂRUŢE DE METAL F1N CIZELAT, într’of frumoasă casetă'"căp­­tuşită cu mătase. .­ i-vâ ca să luaţi parte la tragerea din 15 August 1938 l.(36 ) Tarife! publicităţii comerciale CATEGORIA L Dela 1—1000 linii s 20 Dela 1000 linii In sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, ele. 60 Ştiri artistice, judiciare şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 60 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. in corpul ziarului 76 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) ţi minimum 200 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT I­­ Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 8 nume maximum anunţul Lei 500. Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii botezuri, etc. la informa­­țni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări, etc. la Informaţi­­ini nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe,hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri linia 28 Acte de mulţumire Acte de mulţumire la informaţiuni Cutia cu scrisori, plasat lângă text Extracte de divorţ simple bucata Anunţurile editurilor şi librăriilor tarif special. Schimbare de nume 3 publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pag. lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc„ lei Anunţuri comerciale % pag. lei /Anunţuri financiare asig. oficiale % pagină lei­­ Anunţuri comerciale­­/, pagină lei­­ Anunţuri financiare asig. ofic. / pagină lei la paginile din dreapta cu 10 la sută in plus.­­ La angajarea de linii se va fixa­­un termen pentru publicarea tor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează In cate­goria anunţurilor speciale astfel: Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu. 1. Reclamele pentru ziare, cărţi, re­­­viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. 1 P. S. — Anunţurile mai mici ca­­ spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu­­ tariful a 10 linii. Anunţuri şi infor- I maţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, adică se admit decât socotit la 10, 15, 20, etc., linii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale. 26 la sută in plus. Orice anunţ plasat In pagina de mi­ca publicitate, 26 la sută In plus. Orice anunţ cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif special. 25 60 50 Lei 400 taxează după un Lei 1200 80.000 60.000 70.000 33.000 38.000 17.000 33.000 Tariful licitațiilor 1 1. Anunțuri de licitații până la o valoare de lei 50.000 se vor da numai ziarelor locale 2.50 lei 1 2. Idem dela 50.003 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la SOO.OOO lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 In sus lei 26 / 6. Publicitatea pentru licitaţiile caselor Autonom®, Regii Co­­m­erciale lei 25 I 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea da terenuri­­ petrolifere, linia corp 5 lei 35 I 8. Publicaţiuni de licitaţii mobi­­lare, incheeri pentru radieri iflp­a,conventiuni, pentru ...fiecare anunţ lei 0. Orice alte pubă ca fiunl tel 500 I 20 Personalitatea rezidentului regal al regiun­ii Timiş Timişoara, 13 August Ştirea numirii, în calitate de rezident regal al regiunii Timiş, a d-lui dr. Al. Marta, fost prim preşedinte al Curţii de apel din­ Timişoara, a fost primită cu bu­curie de cercurile bănăţene. Fiul al Banatului, distinsul ma­gistrat şi-a inaugurat activitatea publică in România întregită, în calitate de secretar general al re­sortului justiţiei, în consiliul di­­rigent de la Sibiu. In această ca­litate, datorită cunoştinţelor sale juridice, spiritului său de orga­nizator, a contribuit la organiza­rea justiţiei româneşti şi încadra­rea instanţelor din nouile pro­vincii, în spiritul juridic şi rea­lităţile ţării întregite. A fost numit apoi preşedinte al tribunalului Arad, pentru ca să fie apoi avansat consilier la Curtea de apel din Timişoara, unde a ajuns prim preşedinte, calitate în care după o laborioasă activitate, a fost pensionat. Pe lângă activitatea sa juridi­că, desvoltată în munca de fie­care zi în calitate de prim pre­şedinte al Curţii de apel, studii şi articole de specialitate, d. dr. Al. Marta a colaborat şi la toate manifestările cultural-sociale din metropola Banatului. D-sa este preşedinte al secţiei juridice la Institutul social al graniţei de vest „Banat Crişana“, preşedinte al societăţii de patro­naj şi membru de onoare în di­ferite societăţi culturale şi de binefacere. -----xX(S)­(î)Xx-----­ SVON DESPRE DEMISIA D-LDI SCHACHT Paris, 13 (Radio-Central)­— A­­genţia „Fournier“ anunţă că in cercurile financiare din Berlin circulă svonuri despre o apropia­tă demisie a d-rului Schacht de la Banca Reichului. Cercurile oficiale germane des­­mint însă in mod formal aceste svonuri ♦ 444444444444+1 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦■ S­ăptămâna radiofonică începe astăzi. De lângă aparatul d­vs. de radio nu trebue să lipsească revista cu cele mai complete programe, „RADIO-­INVERSUL“ Cedendcu* LUNI, 15 AUGUST Ort.­­ Adormirea Maicii Domnului. Cat.­­ Adormirea Maicii Domnului. Prot.: Adormirea Maicii Domnului. Evreesc: 18 Av 5698. Mahomed.: 18 Gemadi-el-Ahir 1357. •­ Răsăritul soarelui 5.20. Apusul soa­­relui 19.30. (McuttyQ­'* -.■■‘('(ni, -'■* 1 ■ LUNI 15 AUGUST RADIO-ROMANIA *23 kHz. 364,5 m. 18 kW. « RADIO-BUCURE­STI 16# kHz. 1875 m. 15# kw. 8.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Rad­io-Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Marş din opera „Profetul“ de Meyer­beer; Horă şi sărbă­tnai: Fărtică Lu­ca); Ş’aide mândruliţa de Iţirlac (vo­ce: Gh. Folescu şi Corul’ Carmen); Sârba lui Ilie şi Hora lui Dobrică (arch. Gr. Dinicu); Uvertură la „Ma­­saniello“ dl Auher. Sfaturi gospodâreşti şi medicale. 8.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz. — Orches­tra Jean Sibiceanu: Hora boereasei de Jean Sibiceanu; Romanţe şi arii populare; Luntraşul de Schlpek şi Fata popii de Ciprian Porumbescu; Hora dela Ciocăneşti, Brâul proţapu­lui, Ciuleandra şi Sârba de la Deoche­­ţi.: Nu-i nimeni să-mi spună vorbe draci, tango de Ioanin Lupescu şi Nu vreau, blues de Halm; Costolăreasa, Sârba de la Olăneşti şi Sârba lui Bur­­lan. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Continuarea concertului or­chestrei Jean Sibiceanu: Hora boe­­rească şi Hora Iul­ioş Puiu; Lady Hamilton, vals lent de Constantin Io­nescu; La Romanesca de Constantin Dumitrescu; Tango-fantezie de Teo­dor sibiceanu şi Tango misterios de Jean Sibiceanu; Nu ştiu,dece te Iu­besc, tango de Cendrino şi Dac’ai fi In loc­u­l nou, slow de Vasilache. 15. Doine şi cântece româneşti. — Alexandru Grozuţă (canto): Bredicia­­nu: 1) Mult mă’ntreabă Inima; 8) Lea­­gănă-te frunza’n vânt; 3) Mă uitai din deal In vale; Peste deal la nana’n vale de N Ursu; La fântâna cu gă­leata de Monţia; Salcâm bătrân, de Alex. Ciortea; Ştii tu mândru ce ţi-am spus de Dima; Fată mare, fată mare, de Şerban. 15,20: Varietăţi. Publicaţii. 18: Ora. Mersul vremii. 13.02: Actualităţi culturale. 19.15: Concert de după amiază. — Muzică variată (discuri): Fortisimo, fantezie din operetele lui Kalman UNIVERSUL (orch. de Stat din Berlin); Nina Nada de Benelli şi Cântec de leagăn de Sadero (voce: Tito Schipa); Fandali­­guillo de Tu­rina şi studiu de Tarre­­ga (ghitară:­ Segovia); Hora staesto (orch. Gr Dinicu); Cântec toscan­ de Sbragla (voce: Matassini şi Barotini); Rondo capricioso de Mendelsohn (plan: Mischa Levitzki); Scherzo de Dittersdorf-Kreisler (vioară; Gr. Di­nicu); Cântec capadian (vor de copil); Două sardane de Ventura; Aştept iar astă seară, Slowfox de Tombulis (an­samblul Daia); Hora lui Teişanu şi Sârba şi hora din Teiş. 20.20: Prohodul Maicii Domnului de Pr. Nae popescu. 20.45: Canţonete napolitane şi sorén* tine. — Aurei Alexandrescu (canto): Cazona surrentlna de Gaetano Spag­­nolo; Manduiinăta a Surriento de Gaetano Ciaravolo; .Fernimola accusi „de ROdoifo Falvo; Chitarrata de Don Caslar; Canzona mia de Ta Vernier; Core sperduto de Evemero Nardclla. 21.10: Muzică de petrecere (discuri): Foxtrot bavarez din opereta „Viola“ de Schmidseder; Tango de Nogetti şi Vals de Marchetti (orch. Gr. Dinicu); Două paso doble de Perello; Foxtrot de Bucholtz; Un tango şi o rumbă de Villnov (orch. Cristal­); Carioca de Siegel; Departe de bal; vals de Gillet; Foxtrot de Wenkel; Paso doble de Villajos; Tangourl de Böhmelt şi Sie­gel; Vals englez de Schachner; Tan­gourl de Plato şi Plessow; Potpuriu de­­polci; Vals englez de Grothe şi Tango de Meisel; Tango şi Vals de Keineke. 22.30: Radio-Jurnal. Sport. 22.45. Concert de noapte­­transmis dele Terasa Cercului Militar. 23.45. Jurnal pentru străinătate In limba franceză. DEUTSCHLANDSENDER 1571 m. 191 kHz. 60 kW. 21.10. Muzică distractivă. 22. Conf. 22.15. Muzică de cameră. 23. Meteor. Sport. 23.30. Muzică variată. 24. Mu­zică de dans. 1. Concert nocturn. BUDAPESTA 549 m. 546 kHz. 120 kW. 22.20. Muzică variată. 23.30. Muzică de dans. 24. Inf.. o.ro. Orchestră de țigani. 1.05. Inf. VIENA 507 m. 592 kHz. 150 kw. 20. Don Giovanni, operă de Mozart. 23.30. Inf. 23 50. Muzică de dans. 1. Concert nocturn. BELGRAD 437 m. 686 kHz. 2,5 kW. 20.30. Ora naţiunii. 20.50. Reportaj. 21. Plăci. 22.30. Cântece variate. 23. Inf. 23.15. Concert la orgă. ROMA I 70 kHz. 420,8 m. 20. Conf. 20.30-Plăci.. 21. Radio-jur­­nal. 21.30. Muzică variată. 22­. Conf. 22.10. Concert cotat. 22.30. Concert simfonic. 24.35. Meteor. SOFIA 3554.9 m. 250 kHz. 100 kW. 20.45. Muzică populară. 21.15. Conf 21.30. Concert simfonic. 22.30. Int. 22.55. Continuarea concertului. 23.50. Conf. 24. Muzică de dans. INFORMAŢII 1) Ministerul de interne a pus în retragere din oficiu pe ziua de 31 August 1938, pentru caz de boală în timpul şi nu din cauza serviciului — spre a-şi regula drepturile la pensiune —, pe ur­mătorii notari: ,. - ‘­­ -Paniţa Dumitru, dela com. Tra­x­ian, din judeţul Buzău; ’ Rusu Vasile, dela corn., Cenac, din­ judeţul Tighina;. Raicu­­Nicole, des- comr.Slâ­­veni, din ju­deţul Romanaţi Vlad St. Nicolae, dela corn. Gâr­­liciu, din judeţul Constanţa.­­ D-nii pretori Aurel Deac, dela plasa Sânicolaul Mare şi Stoica Gheorghe, dela plasa Pe­riul nou din judeţul Timiş-To­­rontal, au fost transferaţi unul in locul altuia. D-nii notari Olah Coloman, de­legat secretar al plăţii Tăşnad şi Andrei Horvath, de la comuna Coşeiu, din judeţul Sălaj, au fost trecuţi unul în locul altuia. • La liceul comercial de bieţi din Săliştea (Sibiu) se primesc înscrieri şi reinscrieri, pentru toate clasele. Informaţiuni, zil­nic, la cancelaria liceului. 9 Duminică 21 August a. c., ora 11 dim. se va sfinţi monu­mentul eroilor de la Gura Sinu­lui (Buzău). Din gara Buzău va pleca în di­mineaţa acelei zile un tren­­spe­cial la ora 6 dim. 9 Colegii din promoţia anului 1928 a liceului „Ioniţă Asan“ din Caracal vor sărbători la 11 Sep­tembrie zece ani de la absolvire Adeziunile se vor trimite pe adresa prof. Gh. Constantinescu- Caracal. 9 La 25 Septembrie a­n va fi la spitalul veterinar militar din cal. Plevnei 142, concursul de admitere pentru ocuparea celor 20 locuri vacante la şcoala de subofiţeri veterinari. •* Actele şi condiţiunile de admi­tere la concurs sunt prevăzute In decizia ministerială nr. 935 din 8 August 1938, care va apare in­ curând în Monitorul Oficial şi Monitorul Oastei. 9 Administratorii căpitani şi locotenenţi, absolvenţi ai şcoalei superioare de intendenţă neche­maţi la stagiu, din cauză că au absolvit şcoala cu calificativul „mulţumitor“, pot fi învestiţi cu atribuţiuni de ofiţeri verificatori. Această­­ împuternicire se va da prin decizie ministerială nominal, în fiecare an după propunerea* comandamentelor Inspectoratul general al intendenței şi co­mandamentele de corp de armată și divizii sunt însărcinate cu exe­cutarea prezentei decizii ministe­riale . Comisiunea de examinare a căpitanilor pentru gradul de mar­ioar, aduce l­a cunoştinţă că pro­­bele scrise se vor ţine în Bucu­reşti la şcoala pregătitoare de ofiţeri, strada Isvor, cu începere dâpă ziua.Aie. 2 Septembrie^ ora 8. Ofiţerii admişi a trece^xame­­nul se vor prezenta la local ie­­cBear in ziua de 1 Septembrie a. er,'.' «ra...t8y; peptid v­a primi ins­trucțiuni. ———xNxT#(txXx—— CUM „$F FACE PLAJA“ LA SCULENI Sculeni, 10 August. Am arătat cândva mizeria ce se domneşte pe plaja Sculenilor, deşi aci e una din cele mai bune, plaje de pe,malul Prutului. Pentru nisipul, ei mătăsos, anul acesta au ■ sosit­­ în localitate un, mare număr de vitegiaturişti. Pe lângă că e întreţinută­ mur­dar, oamenii sunt obligaţi să facă leac împreună cu vitele­ . Faptul e şi nehigienie şi e şi destul de ruşinos pentru că stră­inii au dreptul să ne râdă. -------XX®0®XX—.— De la şcoala de orbi „Regina Elisabeta“ din Capitală Direcţiunea şcolei de orbi „­Regina Elisabeta“, din Bucu­reşti, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că anul acesta poate primi zece copii orbi, fete sau boeţi, între 7 şi 13 ani. Elevii acestei şcoale primesc, fără nici o taxă, toată întreţi­nerea în internat, Învăţătură de carte, invăţătuiră, muzica­l, educaţie fizică şi Învăţătură de lucru manual. înscrierile se fac la direcţiu­nea şcoalei, str.,,­Vatra .Lumi­noasă, 108, Bucureşti, prin­tr’o cerere însoţită de extractul de naştere, bu­etmul de vaccin, dacă este, şi un certificat medi­cal de sănătate. Se primesc numai orbi sănă­toşi la trup şi la minte, înscrierile se fac până la 10 Septembrie. .4­1 P­ARADI­SURI CARE NI SE FURĂ (Urmare din pagina I»a) de turism, fiindcă ne e teamă­­ ca nu cumva acest colţ de Tyrol românesc să încapă in câţiva­­ ani complet pe mâini străine.­­ Astăzi nu sunt decât foarte puţini români şi încolo numai evrei şi unguri proprietari de vile aici. Din peste douăzeci de pensiuni, una singură, Casa Al­bă, e românească. Nu e niciun restaurant românesc, nicio câr­ciumă şi nicio prăvălie româ­nească în acest ţinut, unde ţă­ranii spun ca pe vremea stră­moşului Traian:­­ farina, manuri (făină şi mâini), dar unde năvă­litorii vor să desfigureze totul. Până şi zarzavagiul cu dughea­na pusă pe rotile e un străin, un evreu... Situaţia aceasta tragică se re­petă aidoma la Tuşnad, la Mal­­naş, la Borsec, aproape în toate staţiunile climatice ale Transil­vaniei.­­ E o întreagă politică străină aci, o politică de acaparare metodică a surselor de venituri­­ mari şi sigure, dar e chiar mai­­ mult: e o voinţă susţinuta de a­­ demonstra vizitatorilor de pre-­­­tutindeni că numai stăpânirea e românească, iar în rest totul 1­9 maghiar. Şi aceşti străini par’că nu mai au nimic de as­cuns în afirmarea acestei vo­inţe: femeile lor îşi asortează costumul din pustă in culorile naţionale ale Ungariei, tarafu­rile de lăutari umplu văzduhul cu accentele năbădăioase ale ceardaşului, totul e par­că un suspin nostalgic după silniciile trecutului, un asediu continuu la inima şi la compasiunea turiş­tilor din alte ţări. E o monstruozitate ce se în­tâmplă in aceste staţiuni ale României! Acum, când avem un oficiu special care supraveghează tu­rismul şi chiar un subsecreta­riat al propagandei­­ naţionale, e timpul ca această situaţie să ia sfârşit. E timpul să se organi­zeze o ofensivă de stat pentru a doua cucerire a Transilvaniei pi­toreşti. Altfel, înseamnă că ne dăm consimţimântul la înstrăinarea ei şi am fi nevrednici de aceste para-disuri pământeşti — para­­dis u­ri cari ni se fură de subt ochi. AL. GREGORIAN asMWQBwnMoww——— ­Anul al 55-lea Nr. 221 Marți 16 August 1938 întâmplări din Capitală Trei escroci­­internaţionali au fost arestaţi de Siguranţa generală Ei veniseră ca „turişti“ să viziteze fruntuseţile ţării noastre Frumuseţile ţării noastre au atras întotdeauna viz­­atori străini, dar, in special, în ulti­mii ai, turiştii s’au­­înmulţit foarte mult vara, când­­staţiun­le de pe litoral se populează cu vitegiaturişti. Astfel de turişti. In număr de trei, la prima înfăţişare, călă­toreau cu trenul de la începutul lunei August ne mai săturân­du-se să admire minunatele pri­velişti ale ţării noastre.­­ Dar nişte detectivi din br­ga­da mobilă a Siguranţei gene­rală a statului au observat că cei trei turişti, studiază cu aten­ţie buzunarele celorlalţi călători din vagon. Şi atunci i-au rugat să se le­gitimeze, lucru pa care l-au fă­cut. Primul se numea Rausch Bernard, al doilea , Engelhard Mózes şi al treilea, Blat Victor Toţi trei, tineri, intre 18—22 ani, evrei, supuşi polonezi, sus­ţinând că au venit la noi din Bulgaitia, să facă o călătorie de plăcere. Neluând în considerare aceste declaraţii, agenţii au arestat,­­ cu toate viile lor proteste, pe cei trei „turişti“ şi i-au adus la Siguranţa generală. Aci, ei şi-au menţinut decla­raţia. Cerându-se relaţiuni asu­pra lor, poliţiilor statelor dim Europa, in scurt timp s’au pri­mit din toate părţile răspunsuri cari au dovedit că poliţştii noş­­trii au un ochi foarte bun. CINE SUNT CEI TREI „TURIŞTI“ Rausch, Engelhard şi Blat erau trei cunoscuţi escroci in­ternaţionali şi pungaşi de buzu­nare, cari au fost in mai multe rânduri şi in mai multe ţâri condamnaţi pentru fum­ şi es­crocherie. După ce şi-au ispăşit con­damnările, au fost expulzaţi din: Olanda, Franţa, Elveţia Austria şi Bulgaria, de unde au­­ven­­ in România. Ultimele lovituri te-aiu dat în Iugoslavia, unda aiu stat um timp îndelungat, fără să fie descoperiţi. Acolo, abilii esenin­au­­­i câte un domic­iliu la Bel­­grad, Zagreb şi Novisad. Erau negutori ambulanţi de stofe. Când găseau câte un client os studft, unul îi desfă­cea in faţă câţiva metri de sto­fă, iar ceilalţi de­­operau. In acelaş timp, au tipărit niş­te hârtii, cu antetul unui comi­tet fictiv pentru ajutor»'r­ea emigranţilor evrei dein Germa­nia, pe care le completau, — a­­veau şi ştampidă, şi se prezen­tau la evreii bogaţi. Au reuşit astfel să escrocheze pe mulţi oameni de bună cre­dinţă. In România nu au avut timp să dea nici o lovitură, căci abia au sosit şi au şi fost arestaţi. Cercetările fiind terminate cei trei escroci au fost isgoniţi în Polonia. ENGELHARD RAUCH BERNARD r la­ VJUMK la SC praple şi echipei© se pregătesc din ce in ce mai intens. Ori după amiază pe arena din I­mplaiul Independenţii, Venus a­­ Jucat un match de antrenament­­ cu Tricolor C. F. P. V. din Plo­eşti. Deşi simplu antrenament, matchul a fost jucat cu sufi­cientă indârjire pentru a mul­ţumi pe cei aproximativ 3000 spectatori cari au ţinut să a­­siste la deschiderea sezonului. CUM S’A MARCAT Matchul a Început intr’o alurtă »foarte vie cu avantajul de par­tea Venusului. Ceeace nu împie­dică pe Tricolor să deschidă scorul in minutul 9. Punctul a fost marcat de Covaci, în urma unei deschideri primită de la Gallis. Lui David nu i se poate imputa decât că a fost prost plasat... Un minut mai târziu Orza bate o lovitură de colț și Ham­is înscrie plasat cu capul. In minutul 25 Hamis Înscrie al doilea goal primind o cen­trare „ca la carte“ de la Orza. Cu cinci minute înaintea ter­minării reprizei Bodola înscrie goalul al trelea, tot in urma u­­nei centrări a lui Orza. In repriza doua in minutul 53, Demetarovici se bâlbăe şi Covaci profită şi Înscrie goalul al doi­lea pentru Tricolor. E iarăşi rândul lui Orza să pătrundă pe tuşe şi din imedia­ta apropiere Bodola înscrie gea-­­ al patrulea in minutul 61. lordache înscrie ultimele două puncte în minutele 64 și 70 iar Demetrovici inscrie in propria poartă in minutul 90. DESPRE ECHIPE Jocul de e­l, lipsit de carac­terul oficial nu a fost suficient ca să intindâ la maximum jucă­torii Venusuul. S’a văzut la a­­ceştia că Îşi dau seama că nu e nevoe să dea tot ce le este po-7 sibil. Dar s’a mai observat şi că­­ jucătorii bucureşteni sunt incă^i departe de a fi in deplină atea mijloacelor lor fizice. Albu, Gain şi Fieraru — cei doi mijlo­caşi centrii — sunt de departe insuficienţi pentru un unspre­zece de talia Venusul­ui. Cu toate acestea s’a observat uşor că bucureştenii sunt net superiori Tricolorului C. F. P. V. Pe când ploeştenii alergau, se scotea­u până să ajungă in faţa porţii Venusului pentru ca aco­lo să nu reuşească să facă ni­mic, bucureştenii din două-trei passe ajungeau in faţa porţi adverse şi fiecare acţiune se în­cheia printr’un shoot. A existat între cei doi combatanţi de eri o diferenţă de concepţie de joc şi de uşurinţă in desăvârşirea ac­ţiunilor. Tricolor C.­­ P. V. este o e­chipă bună, dar mai are muite de Învăţat încă până a­­putea emite pretenţii pentru divizia A. JUCĂTORII învingătorii au intrebuinţat in cursul jocului 14 jucători. Din aceştia o impresie deosebită au făcut : Sfera, Iorda­che şi mai ales Orza, care a jucat foarte bine. Restul cu totul sub mâţa lor obişnuită De la Tricolor C. F. P. V. s’au marcat Covaci, Galiş, Lupaş, Dobra şi Dunăreanu. ECHIPELE ŞI ARBITRUL D. I. Ceaureanu a condus foarte, foarte slab următoarele echipe : Venus : David—Sfera, Albu— Bărbulescu, Gani (Fierarul, De­metrovici — Orza, Piteşteanu (Bodola), Hamis, Bodola (Pi­tea), Iordache. Tricolor G. F. P. V.­­ Schra­mek—Hetzer, Dunăreanu—Ra­­du, Dobra, Lupaş—Covaci, Mos­­co, Galls, Ştefănescu. Cocis. FOOTBALL Venus a învins Tricolor C. F. P. V. cu 6-3 (3-1) . Arestarea unor pungaşi de buzunare Personalul brigăzii mobile din Siguranţa generală a statului, a arestat ori pe cunoscuţii pun­gaşi de buzunare, cari au­ dat o serie de lovituri în trenurile Bucureşti — Braşov: Dumitru Aurel şi Aurică Jandarmul, zis Gogu al Vas­ichii,­ zis Ţintă. Sinucidere • Soldatul Klemn Daniel, ordo­nanță la un ofițer din strada Giordani, s-a sinucis e­l cu un glonte de revolver tras in cap, in curtea casei. ATLETISM Prima zi a concursurilor naţionale dela Predeal s’a soldat cu un frumos succes Predeal, 13 August Pe stadionul Clubului sportiv Predeal din localitate, s’au des­făşurat probele primei 2iile a concursurilor naţionale de atle­tism, cari precum se prevedea, s’au bucurat de un succes desă­vârşit, atât din punct de vedere sportiv cât şi technic. Ploaia uşoară a făcut ca nu­mai 500 de spectatori să facă de­plasarea. Oricum, acei cari au participat au plecat pe deplin mulţumiţi de spectacolul ales ce l-au vizionat Intre spectatori am remarcat prezenţa d-lui cel Gristoriu, co­­mandantul bat IV vânători de munte, d. col. Demetrescu, etc.. CUM S’A DESFĂŞURAT CONCURSUL Prima probă a zilei a fost cursa de 100 m. plat care deşi a fost lipsită de prezenţa lui Ci­­vacci, Dejenariu şi Berger, a cules un succes neaşteptat prin exce­lenta performanţă reuşită de tâ­nărul venusist Cristea Anton, ca­re în finală a acoperit distanţa în 10­­. 9, stabilind cu această ocaziune un nou record naţional de juniori. Isprava venusistului merită toate laudele şi deschide noi o­­rizonturi de afirmare sprintului românesc, acum, mai ales când bat la uşă Jocurile Balcanice. In celelalte probe sa impus Kiss dela U. D. R. care 1. c. a acoperit 800 m. în 1 m 59 s. 6%, nou record al pistei din Predeal. La aruncarea discului elenic proba a pierdut mult din interes datorită lipsei lui Hava’­etz, dea­­bea refăcut după operaţia sufe­rită, a lui Ciadlani şi a braşo­veanului Schulb­erg. Oricum, performanţele stabili­te sunt mulţumitoare şi a prile­juit brăileanului Gurău să se im­pună în lotul celorlalţi concu­renţi. Săritura în lungime a fost mult influenţată de pista de e­­lan extrem de moale datorită ploii ce a precedat concursul. Clujanul Stoichiţescu în zi bu­nă şi-a adjudecat locul prim cu 6 m. 68, urmat de Juniorul ve­­nusist Ionescu Ştefan, un ele­ment cu mult talent şi de viitor. Braşoveanul Kreibel de la care se aştepta mai mult nu a reuşit să se claseze decât în locul trei cu 6 m 32. Probabil că n’a putut arăta mai mult din cauza pistei defectuoase care l-a handicapat Lupan depăşind primele trei încercări, în cea de a patra a să­rit 6 m. 51, dar conform regula­mentelor nu s’a calificat pentru finală. In cursa de 400 m serii re­zultatele obţinute n’au fost prea reuşite, concurenţii conservân­­du-se pentru semifinalele şi fi­nala de azi. Se observă, totuşi o uşoară revenire a campionului balcanic stadistul Iordache, pm­e­ier! a făcut o cursă destul de bună. Privite în ansamblu rezultate­le technice sunt destul de satis­făcătoare, ţinând seama şi de faptul că pista nu s'a prezentat în optime condiţiuni. Nu trebuie trecută cu vederea silinţa pe care şi-a dat-o comi­tetul organizator, care de data a­­ceasta a fost la înălţime, asigu­rând concursului o desfăşurare desăvârşită. REZULTATELE TECHNICE 100 m. PLAT Seria I nr . 1. Cristea Anton (V.) 11 p. 9/10. 2. Crăciun (St. R.) 12 *. 2. Seriafl 1. Li­ess (S. S G. S Br.) 11*. 2. Iordache (St. R) 11 g. 1/10. 3. Schmidt (S. S. G. S. Br.) 11 s. 1/10. FINALA 1. Cristea Anton (V) 10 s. 0/10 (record naţional de Juniori). 2. Liess (S. S. G. S. Br.) 10­­. 9/10. 3. Iordache (St. R.) 11 s. 1. 4. Crăciun (St. R.) 11 s. 6. DISC STIL ELENIC 1. Gurău (C A. Br.) 84 m 86. 2. Savu (V. D.) 32 m. 65 3. Dr Marian (V. D.) 32 m 62. 4. Dietrich (Iahn) 30 m. 61. S­ĂRITURA IN LUNGIME 1. Stoichitescu (Şoimii) 6 m 68. 2. Ionescu St. (V.) 6 m. 62. 3. Kreisel (S. S. G. S. Br.) 0 m. 32. 4. Calistrat (V. D.) 6 m. 31. 800 m. PLAT 1. Lăpuşan (Metrop.) 2 m. 6 s. 2. Nemeş (St. R.) 2 m. 3 s 0. 3. Ahmet Ali (St. R.) 2 m. 3 s. 6/10. 4. Fischer (S. S. G. S. Br.) 2 n. 3 s. 8/10. N C Kiss (U . R.) 1 m. 59 s. 67. (record de pistă).­­ 400 m. PLAT Seria 1 1. Iordache (St. R.) 52 s. 9. 2. Necula (V. D.) 54 s. 3. Seria l­ 1. Nemeş (St. R.) 52 s. 8. 2. Krupka (Est.a Sun) 53 s. 3. 3. Lazar (V. D) 53 *. Seria 111 . 1. Nemetz (C. A. C.). 2. Lapuşan (Metrop.), in acelas timp. PROGRAMUL ZILEI DE AZI Duminică dimineaţa Ora 10 200 m serii. Ora 10.10 săritura cu prăjina. Ora 10.25. 1 500 m. plat Ora 10 35 400 m. Semi-finale. Ora 10 50 aruncarea greutăţii Ora 11 ştafeta 4Xioo m. Duminică după amiază Ora 16 110 m. garduri. Ora 16 10 200 m. finală Ora 16 20 înălţime. Ora 16.30 5000 m. plat Ora 16.40 disc. Ora 17.10. 400 m. finală. Ora 17 20 înărimea. Ora 17 40 su­ită. Ora 18. 4X100 m. finală. Ora 18.20 împărţirea premiilor. Costach­e Giamici: riţă Pitpalac la Londra (Ed. „üaivefsul“ 1958) Cărţile humoristice apar din ce in ce mai rar la noi. Şi este foar­te explicabilă această lipsă a cărţii de humor: întâi, fiindcă majoritatea scriitorilor noştri s’a Îndreptat spre romanul „â théze“ şi-al doilea pentrucă genul a­­cesta de literatură este dificil. Nu oricine poate scrie o carte hu­­moristică de succes. Că scriitorii noştri s’au îndreptat spre roman lăsând la o parte celelalte genuri, mulţi critici s’au grăbit să a­­runce vina pe cetitor, care pre­feră romanul. Nimic mai greşit, fiindcă nu genul interesează pe cetitor, ci felul în care este redat materialul pe care-l utilizează scriitorul Aşadar, dacă poate fi cineva vinovat, acela nu poate fi decât scriitorul care trebuie, prin mijloacele sale de expresie şi de combinări, să atragă atenţia ce­titorului. Despre literatura noastră hu­­moristică nu prea avem multe de spus. Mai ales după răsboiu, când genul acesta a fost părăsit a­­proape cu desăvârşire. Iată însă că tot mai sunt scriitori care nu l-au părăsit. Şi unul din aceştia este Costache Glumici (d. C. Cosco). Numele d-sale este cu­noscut de mult­. Inegalatul suc­ces al cărţii „Niţă Pitpalac cu famelia prin Europa“ e destul de cunoscut. Acum d. Costache Glu­mici ne-a dăruit o altă înfăţişare a acestui mucalit şi neaoş român Niţă Pitpalac, şi anume, aventu­rile pline de haz sănătos pe care burghezul cu mustăţi de dinainte de răsboiu, le petrece la Londra Dela început, chiar văzând ti­tlul, bufneşti în râs, fiind el­a trimise pe burghezul Niţă, omul băuturei şi-al mahalalei la Lon­dra, cetatea în care tradiţiona­lismul stăruie cu aceiaş putere nebănuită şi unde oameniil vor­besc gutural şi de la „Înălţime“, este a distruge o armonie, dând naştere la cel mai isbitor con­trast Am cetit cartea cu mare plă­cere. Ea reconfortează, împacă exigenţele cele mai pretenţioase şi mână în mână cu autorul, ur­măreşti antrenat întâmplările hăzoase ale eroului. D. Costache Glumiri e singu­rul, după nemuritorul Caragiale, care a reuşit să întrebuinţeze minunat jargonul mahalalelor noastre... Şi tocmai aici e marele merit al autorului. A jongla cu mahalagismele care evoacă anu­mite noţiuni ce repugnă, a şti să le împerechiezi atât de­­meşteşu­git, a le da adevărate valori sti­listice, ridicându-le de la simple şi hâde stări de fapt până la ex­­presiuni desăvârşi­t, este o mare­ reuşită.­­ E drept că mahalagismele lua­­t in simplitatea lor banală sunt­ pitoreşti numai în măsura în care ai bunăvoinţa să le consideri ca atare. Chiar omului cult nu-i lip­sesc aceste elemente, fiindcă unele cuvinte se altoiesc perfect pe c­eea ce am dori­ să exprimăm. Dar a le scrie, a le pune în gura cercat să scrie aşa ceva, îşi dă seama cât de uşor poţi cădea în banal. Nu-i decât numai un pas. D. Costache Glumici a trecut cu uşurinţă peste toate aceste neajunsuri, intuiu pentru că e un­­adevărat scriitor şi bun psiholog şi­ al doilea fiindcă d-sa cunoaşte ca nimeni altul taina cuvântului cu tot­­ ceea ce decurge din această cunoaştere. Dar comicul la d-sa nu rezultă numai din împerecherea meşte­şugită a cuvintelor care dau căr­ţii o savoare deosebită, ci şi din situaţii. E. de . .prisos, credem, să mai enumărăm scene. Dealt­fel ar fi ceva prea greu, fiindcă nu pu­tem da nimic la o parte citând. .Cartea trebuie citită total şi a­­ceastă condiţie nu ne dă voie să 0 fragmentăm. Lăsăm dar ceti­torului sarcina plăcută de a­­ur­­.,mări toate peripeţiile lui.­ Niţă • Pitpalac, pe malurile Tamisei, în­tovărăşite de Coanăr-Siţa­ şi de sgâmboii lor. Cartea d-lui C. Cosco este nu numai o isbândă personală, ci şi una a literaturii româneşti D-sa a reuşit să creeze un tip repre­zentativ al burgheziei româneşti, tip ce-şi trăieşte zilele, în mii de exemplare, prin mahalalele bu­­cureştene. E tipul cu care ne în­tâlnim zilnic prin cafenele, câr­ciumi, pe stradă totdeauna gata de glumă românească, cu ceasul la brâu, cu mustăţile chilometri­­ce şi nelipsit de baston. E un fel de Tartarin de Tarascon al nos­tru. Prin viaţa pe care d­iosco o dă eroului, Niţă Pitpalac a de­venit o fiinţă generică, ce cu­prinde în sine un fel de rezumat concis al burgheziei noastre, o­­glindită cu toate bucuriile şi toate tristeţile. Cartea însă mai prezintă şi altă­ caracteristică , demnă de re­levat, este şi instructivă in ace­laş timp Ea poate servi drept ghid tuturor acelora care pleacă în streinătate. D. Cosco conduce pe eroul nostru prin Italia Fren­­ţa, ducâridu-l de mână prin toate localităţile de seamă, vizitând­­tot ceea ce înseamnă lucru nou şi demn de relevat. Pe lângă aceasta, faptele noui, oamenii şi lucrurile aflate pe a­­colo, sunt mereu puse în contrast cu cea ce se află la noi, realizând din aceasta un dublu efect- întâi, acela al putinţei de comparaţie şi al doilea, autorul zugrăveşte din acest contrast şi latura co­mică ce stăruieşte in tot cursul povestirii peripeţiilor. In deosebi zugrăvirea obiceiurilor de pe a­­colo faţă de ale noastre precum şi toate întâmplările pline de haz c li le oferă călătoria cu o a­­genţie de călătorie, cu programe fixe care nu prea sunt pe plac românului nostru, învăţat să sburde singur, nu dus de nas, al­cătuiesc adevărate regale de hu­mor. Nu mai vorbim de faptul că Niţă Pitpalac schimonoseşte cu­vintele englezeşti de aşa manie­ră şi într’un atât de realizat efect, încât oricât ai fi de blazat, e cu neputinţă să t­u zâmbeşti sau să râzi copios. La tot pasul întâlneşti nepre­văzutul, savurosul şi gluma îm­­­­p­­etită minunat cu tot ceea ce în­seamnă bun simţ şi efect stilistic Marea calitate a acestei cărţi este limba colorată în care e scrisă D. Cosco dovedeşte încă odată un admirabil mânuitor al condeiului cu atât mai mult, cu cât subiectul așa cum şi l-* pro­pus și l-a realizat, reprezintă unul din cele mai grele încercări ale scrisului. Cartea d-sal* v* rămân« peste ani ca un docu­ment al vremurilor actuale, în­chizând tntr’însa stări de fapt f| de lucruri care peste câtva timp vor dispare. De aceea, eu drept cuvânt, pu­tem aduce toate cuvintele de laudă pentru cartea pe cart­e. Cosco ne-a pus-o la îndemână. Prozator încercat, descins din li­nia lui Creangă şi Caragiale, cu mijloace însă cu totul noui, DL Cosco se situiază in rândul celor ce ştiu m­unci cu râvnă şi talent, mai ales tg­ent. In câmpul lite­relor românești. Cartea poate fi cetită de toată lumea: nu se adresează unui a­­numit gen de cetitori. O reco­mandăm stăruitor tuturor iubi­torilor da frumos, ca și celor ce vor să stea la sfat cu gluma au­tentic românească. DAN BALTEANU ---------xX(V)#f0Xx--------- ^ D. c. cosco . eroului'în așa fel încât ele să a­­pară transfigurate, luând cu to­tul altă nuanță, asta înseamnă artă. Și numai cel care a mai În­

Next