Viitorul, februarie 1923 (Anul 16, nr. 4468-4490)
1923-02-01 / nr. 4468
Anul al patru-spre-zecelea No. 4468 1 Isu wm\w î le! u. in streiDBtDte ABONAMENTE In streir.ătate In fn , , , 560 lei Ssee luni . . S80 . Tre . luni . , 140 . IN TAPA I.A OPASE LA PAT1 t'n an . . £00 lei I iît lei Saee luni . ICOS tO i Trei luni . £00 | ) REDACTIA f* '1:1-■- 'll STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis da Hotel Capţa) Telefoanele Direcţia 51/23, Reacţia şi Administraţia 48 23 /1 */u r al ADMINISTRAŢIA STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Joi 1 Februarie 1923 ARURCIURI COMERCIALE Se trimesc direct la Administraţia darului strada Academie! No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Vanuecriptele nepublicate ae distra? i leU.Intim z ui iu. in mm HeudenBrud ungureşti scrise în Budapesta apare „Revue de Hongrie“, care susţine într’o limbă universală ca cea franceză, interesele naţionale ungureşti. In această revistă de propagandă şi de susţinere a cauzei maghiare, găsim în „revista politicei străine“ (din numărul pe Ianuarie), ironii asupra „atacurilor ungureşti“ de la graniţele noastre, cari n’ar fi decât în închipuirea noastră... Şi iată cum se desfăşoară logica publicaţiei ungureşti: „Dacă emoţiunea cu privire la atacurile de la graniţă există cu adevărat la Praga, la Belgrad şi Bucureşti,aceasta nu se explică decât prin grija de a nu se putea păstra prada smulsă; şi aceasta nu din pricina unei intervenţii armate din partea Ungariei, a cărei slăbiciune este vădită, dar din pricina nemulţumirei pronunţate a minorităţilor subjugate care, în totalitatea lor, sunt mai numeroase decât populaţia indigenă transilvănenii români, ca uniţi cu ungurii contra fraţilor din Regat ? De sigur că dacă s’ar da mai tru, am fi scutiţi de comentariile „ Pacedin din de felul celor Hongrie“ sau Geneve“. A qui la fante ? „Revue „Journalre ” , departe de chipul cum Românii trăiau în Guvern este în opoziţie care proape 80.000 tone brute, un . . . . .. verde, lucru de mirare, cea mai Ardealul romanesc, sub stapani- bună ocazie de a-şî afirma „popurea maghiară? Comparaţia dinluritatea“. Dar logica opoziţionistă tre minorităţile etnice de acum Tocotîli ea ^ wire . „ . , . v. . socotita ca „retrasă dintrun pârtii felul cum trăiau majorităţile lament o grupare ce face declaratietnice din Ardeal, sub unguri, Vn\ repetate de la tribuna acelu. 7 O Ct 0.1 M/fA, # ZI AAA ZIAA 4AAMA _______A JW cinstea acestora din urmă! avantagUle ce decurg din calitatea rc^nsfruT^ Dar paralel cu aceste false și parlamentar f Oare simpla de- .lnt ; ° JLt) J,le. „ . .... --x.-*î......................___________claratie că „sunt retrași“ îndreptă- T^I ivr rasboiului; Schiffbau* - : * T’Ann.hîirinhaiiir CAdofaLe .. -------- -- vJ imirevia- Trendhandbank, societate inter tendenţioase comentam ungu- reşte a fi consideraţi ca atari când . mediată fusese însărcinată să «« ataenrîlor de la gra.primea«* niţă, iată ce scrie o altă publica unor oameni cari „pertractau“ ţie franceză „Journal de Geneve“, deodată cu trei-patru grupări peasupra aceluiaşi subiect: liUc« deosebite, poate susţine acea ..Incidentele de 1a frontiera ro- nu retras mâna-ungară, pe care guvernul Parlament. Ea continuă lupta teUi .!SuMTMan^Mr8to^TfaiT ca român le-a comunicat opiniei in tribună st. dacă nu se manifestă tonaju] prevăzut să fie construit ternationale isi găsesc explicaţia TMat ,des este filtru că nu se simte' - 3 J P tS 116 t ternaţionaie îşi găsesc explicaţia în stare S,Q mnc- ])e în w_0. într’o stare de spirit supra-incăr- pria declaraţie a partidului naţională a populaţiei transilvănene. Dai arată că în afară de obstrucţie. Transilvănenii unguri mâni, pregătesc în front politic comun contra parti- reficitori, celor din vechiul regat şi guver- fiuenţează puţin asupra hotărârei nul central, ieşit din acestea, în litare de a evita un nou contact cu scop de a face să triumfe reven- alegătorii, dicările lor atât politice cât și mai ales economice. Regimul ac g—......iliiij!iii!H^g| FRICA DE ALEGERI vapoarele mari w î . . . 7 . j-------------- xx ici L i răsboi. socotim ca e interesant de lan miici puse în vânzare, în Anfill T.n T StATip vi la Po n -fii 1 !a de,încă mai toate sau glia. — In momentul când guvernul german afişează sărăcia Reichului şi neputinţa de a plăti reparaţiunile — Reaua credinţă a Germaniei REFACEREA FLOTEI COMERCIALE OHABE că alcătuirea Constituţiei, menită a consolida unificarea, este o „lovitură de stat“, dacă ei susţin un periculos regionalism, pentru a se apăra de „putredul vechiu regat“, de ce oare să ne mirăm Acum când, ocuparea Ruhru- construirea a 180.000 tone. Principatului de Monaco că publiciștii unguri prezintă pe |ni pune într o lumină clară, ati- t Pe^ lângă acesta, armatorii ger- Principele Ludovic al II-lea +r0r,0iV.,Knrm« ,,„wî ««Unea rea voitoare a Germa-imani au cumpărat si «„mnKra iw* -----" ’ ’ • niei, în plata despăgubirii for mari au cumpărat şi cumpără Dacă părintele actualului princistitut sforţările ce Reichul a făcut pentru reorganizarea mari.,jj , .. , , i 1___*,.„u..„'noii comerciale, deşi de patru multa atenţie la felul cum t iani susţine că situaţia financiară să se facă politică m aceste mo-mnu_i îngădue executarea mente grele pentru neamul nos-_ timilor, luate Atitudinea lui prin obligatratatul de Stinnes de l In „Journal des Débats“ de Regine La Bruyére dă următoarele date în această chestiune: In 1914, pavilionul german era de rangul al treilea cu 51.903.000 Imediat după răsboi ,în urma predărilor de vase impuse Refacerea fiolei comerciale poarele „Partis" mai există în companiilor vechi de „ , , , , , "’^jcăci astfel puteau lua mi avânt tone intrun total de vapoare de.prea mare în detrimentul celor aproape 50 milioane tone brute. f de curant înfiinţate sub auspiciile sale. Intr’adevăr vechea comparaie Hamburg-America desfăşoară o activitate extraordinară. A construit două transatlantice de 20.000 tone fiecare în .... şantierele Blohm şi Voss, din plin Hamburg. Transatlanticul „Albert-Ballin“ va fi lansat în Mai şi va efectua prima lui călătorie la New-York după câte va luni. In zadar s’ar căuta pe toate şantierele franceze — adaogă d-1 Este ultima acuzaţie a opoziţiei. Oare aceste minorităţi, deşii pite Guvernul se fereşte de noui alegeri, î tratatul de la Versailles Germadin cornul vin ni TWnriei si tran e .gf«ur c,ă nu. va reu^ să câștige] TMa nu mai avea în 1921 decât rlm corpul viu al Ungariei î t an Wîci u jfoci si alte multe specula-' 654.000 tone, adică 4.481.000 mai sforăie in numele propriei lor su-turi de felul acesta. Ar urmat puţin decât în 1914, dintr’un toveranîtăţi naţionale statelor moş TMcol logic că opoziţia abia aşteaptă naj total ,de 60 milioane tone. ____________„„ „„„„„„ utenitoare ar fi cu adevărat atât Primile statistice din Septem’ca un de recalcitrante încât violente re- este sortit la multe deziluzii. In a- „ 16 anul trecut insa au arătat că' 3 , ' d® ra' zistente, dacă nu chiar revolte, ardevăr naţionaliştii d-lor Vaida-Bon esteTiîa. Posesiunea a , , , , , , , ^ ,, ,, can deţin monopolul popu- j Libo.iXJO tone. Deci intr un interfi e aşteptat si de temut? Iar itat ei în Ardeal si cari, de cw- val de un an neînplinit, Reichul Notăm aci, că publicistul un rând, prin unirea cu d-nii Misii şi-a sporit marina comercială cu gur care scrie într’o limbă uni- n Desliu, au dobândit peste un milion de tone și desvol-1 *,v» . • Monopolizi mtreaaa Romei- tarae aceasta ronfinn^ împ versat cunoscută, uita un princime, s’ctu grăbit să se reîntoarcă în'tare continuă îără incepiu elementar, pentru orice om'^dunările Nationale spre a respec-i Proectul de construcţii navale cu adevărat civilizat şi anume : ’! ;adoptat de guvernul german și respectul adevărului. Dacă ^&torii î* ^ 191 publicist ar fi avut conștiința da- -regulament* din partea acelora ce ioune^ 500 000° tone^si V . . . , ' . .. n au respectat datoriile lor de re-'J,oane- oou.uuu tone si a fost in tonei de a spune adevărul, ar h prezentantî ai nalîunei si de rolpurte realizat. Nu mali lipsesc detrebuit să recunoască tocmai fap-jmâni? La această întrebare nici i ca* 750.000 tone pentru ca acest tul că nu poate fi vorba de „mino- uracularul domn Mihai Popovici. Program să fie complect execurități persecutate“ într’un , .n afl Vrea cinstitul dr. Vaida nu Vorlat. Intre companiile cele mai ritaţi persecutate intr un stat, răspunde. Caci tocmai frica de a da mari trebuesc citate „Hamburgca al nostru, unde ele au şcoli din nou ochii cu ţărănimea ardelea- America“ cu 43 vapoare şi 260.000 numeroase, teatre naţionale mult ce fari fac? dacă tone brute. ,Norddeutscher-Lloyd‘ mai multe decât cele româneşti, silesc pe AW' int« 40mEl&C0 ca şi ziare numeroase. Parlament pentru a face declara- i t - ;,cu,^Amensche ,_ ,.Hansa-Şi nu îi este teamă acestui pu- a săvârşi groaznicul sacri v.î.i. ___'hm ?} incasărei unor diurne netimn . ficiu . blicist că făcând constatări atat muncite de false, ușor s’ar putea reaminti Frica de alegeri deci. in „France“ in marina Franței vr’un vas de 20.000 tone. Germania care nu are bani ca să achite despăgubirile pentru teritoriile devastate găsește însă mijloacele necesare ca să-şi construiască o flotă nouă de vapoare Linne“, „Hugo-Stinnes“ posedând fiecare un tonaj aproape egal. Altă companie cu vapoare ce fac curse spre Australia posedă aCe fac armatorii ger mani Guvernul german a acordat o vărsăminte parţiale şi succesive ale Reichului şi a încheia contractele cu şantierele de construcţie. Dar suma a fost declarată insuficientă. Din cauza r din scumpirei oţelului creditele de 12 indemnizaţii suplimentare de 18 miliarde mărci. In Germania la epoca sentinţei arbitrale construcţia unui vapor costa cam 100.000 mărci, de fiecare tonă, deci noua indemnizaţie îngăduia Hugo navligaţie. - tual, spun ei, nu priveşte decât interesul „regatului“ (vechea ţară). Dacă aceste incidente de frontieră sunt oarecum exagerate, este pentru a se încerca a se pune capăt acestei înţelegeri dintre ungurii şi românii din Transilvania, ce este pe cale de a se forma şi care îngrijorează guvernul central“. — Toate aceste neadevăruri, cari de altfel jignesc sentimentul nostru naţional, căci presupun o înţelegere între românii şi ungu-r ri contra fraţilor din vechiul re- trcoito mtotate industriei şi gat, se scriu, de sigur, pentru a comerţuluî se lucrează cu hărnicieia o atmosferă neprielnică în oie. De curând s-a publicat statis străinătatea cauzei româneşti. tica societăţilor pe acţiuni din Ro-Dar trebue să mărturisim cu mânia la sfârşitul anului 1921 din regret că publiciştii unguri cari care dăm mai jos câteva date înscriu în Ungaria sau trimet coresteresante, pondente ziarelor străine, nu ar la sfârşitul anului 1921 funcţiaputea scrie, aşa cum scriu, dacă nau 311 fara p266, societăţi o anumită politică în Ardeal nu,anonime pe aletiune reprezentând ar da prilejul interpretărilor«!“ Capital de 8095.429.263 lei fată comentăriilor dăunătoare nouă1^ 1354 SoCietăţî CU UD Capital de Dacă unii din politicianii din Ardeal, se abţin de la încoronarea Revelul României, dacă ei arată In fruntea acestora se găseşte de societăţi anonime pe acţiuni, dăogându-se şi portofoliu reescon- PRmMP.A FfulNnMinA societățile industriale, care de’ BĂNCILE. — Repartizate după tat ajungem la 3.188.457.333 lei fată unUIIIUH UUUIIU ^un raaj mujf de jumătate din capi-[regiunile unde lucrează găsim: de 3.481.792.176 lei m 1920. Diferite t ul nl pa/vî nl t-A.t-nl £^ -l- A A ,,--—---- SOCIETĂȚILE ANONIME ifii EftmftflÎH îi 18T1 S în*^îndu^We.l^ntrep^ndOTiîe leapîtiâinl "â0c7ăî"Ce reprezintA insu-’ da 350.027.896 lei în 1920. Mill ti V UIUMiy I ii ?omercia,e urmează la o mare dis-!TM63^ 7a.la satâ din total, pe cânt La direcțiunea generală a statis5.168.242.889 lei cât erau la sfârșitul anului 1920. Repartiția lor era cea următoare: 1. Bănci 2. Soc. indus. 3. Soc. comer. 4. Soc. diver. No. Capital 1. Bănci 2. Soc. indus. 3. Soc. comer. 4. Soc. diver. 1931 No. Capital 447 146 19 1020 556 529 159 22 Total 1266 2.767.128.718 336.767.680 97.688.590 2.406.400.470 lei 5.106.690.849 ,. 467.961.268 . 114.376.675 3. Banatul 4. Bucovina 5. Basarabia 147 9 8 291.651.472 53.931.150 23.810.949 Vechiul regat se găsește deci în Total 556 cu 2.406.400.470 lei in 1920. Deși numai jumătate din Rezultatul traduc Din industriile _ vechiului regat, 50 la sută din No. întreprinderi-ilor își au sediul în București, reprezentând 75 la sută din capitalul —,.i - importanta capitalaavem următoarea Industria petroliferă: ___________ ,jî fată de 978.124.756 900.209.505 lei fată de 318.215.033 lei iei în 1920; industria forestieră. ... .... _____ __petrol 1;fere. Băncile ocupă al doilea loc, mai numeroase ca întreprinderi, dar reprezentând un capital de nu ,605.660.514 lei fată de 233.601.129 Iei printr'un din 1920; industria minelor si torait Id foi« 1 «/»/»• 4X7 nna lim atinge nici jumătate din capitalu! băncilor se găsesc în vechea tară, *?eno/.jd^P^ui: 137.008.500 lei fată de 1*34 mii ■nl n Cil f în ip/ln'((i»îa T»-i 1 x» CâHltslnl SOPlfll ri n PPDVP7Inta inen. unU^UnT.oDu 161 111 1920. UOullB 975.558 1g1| ttîdtlStVîQ, ffl €-t&— , , „ . im ea 71 zr, a Hm 1 ,,,, „r.n.i In cifrele de mai sus se găsesc lurgică: 403.480.000 lei fată de comerciale urmează la o mare dis-;, , ' , , ,, c- desigur Si multe duble înregistrări 201.500.000 lei; industria alimentatantă si ca număr si in cea ce pn-,paiimie uin raeiwie piogmen, deși ,. relafinnîlor i\p afaceri ră: 381.012 674 lei fată Hp 192 499 Zăfi veste canitaiu social Renartizate mial mimeroase nil au decât 2o la (1,n c?ll^a . ,a'iaa„r ne afacerl , „ , 1 . 1 lata ae "“.“t.**® i,Sto capitain social, ncpartizate iniilnl cănită Inlnî codii ce există intre bănci, angajamen- n ci. industria construcfiunilor, după regiunii« unele lucrează a- ,8ui* A ' j wraulu^ acestor bănci (a'bancra reprezentând pîasamen- 377 887.560 lei fată de 134.881.299 lei. ceste societăți anonime pe acţiuni. ... „ , 21000 000 000 lei fată de altora si vice versa. In ce pri- industria transporturilor: 202 mi'-ăsrai m-mătoarea situație: im319 milioane iî cât cr-!n iiri'âr veste această statistică generală, lioane 49.900 lei fată de acelaș ca-1. Vech. Reg. 734 6.736.107.306 lei sjt„i anului 1921 ' ‘ ,liaî avem de adăugat că nu sunt Pital din 1920: industria tesăturÎ-542 1 Ofifi 663 899 lei 2- Transilvania 368 989.928.384 „19ir,nn17„ , trecute încă toate băncile care lor cu 183.675.000 lei fata de 174 mle .JDb.wrt.cJJ^J€l Q -------------------------------i«- I Alăturea de cele 2.406.400.470 ^ lei functionează în tară, in special eelioane 100.000 lei mn 1920. -rin11 mai a“a0if^ lnc^ le din noile teritorii, unde desi-1 Totalul activului societăților itf* * 'io ’7^ l^i rezerve, ceeaee inseam i?ur se întâmpină ffreutătî cu adu- dustriale în 1921 se urcă la lî» mină 33 la sută din capitaluri. inarea materialului necesar. liarde 735.213.190 leji fată cu 7 mi, . Angajamentele^ tuturor băncilor ■ TNDUSTRTA l^rde 301.333.500 lei din 1920. Diri _ . . . fruntee și ca întreprinderi și pen- se urcă la sume însemnate și anu- T suuniAjiLi, frnnuo uriat. 11 icn 79« lor «n Total 1154 5.168.242.889 lei tru capital, la o mare distantă de vie, depozite spre fructificare: LE. — înregistrează mari progre- , sută revin intrenrimilmăin celelalte regiuni ale tarii.Sedile se 5.981.653.244 lei fată de 4.009.835.854 se in 1922 fată de 1921 Repartizate “ ?V*a ^eJ'n dld dale determinânfl clasificarea alei în 1920, iar conturile curente ere după regiunile unde lucrează gă sq ]a snl» wlirlnim cestei statistici, ea nu corespunde ditoare: 7.077.441.177 lei fată de sim următoarea situaţie: întru totul cu realitatea, mai ales 4.057.622.109 lei din 1920. în ce privește Ardealul, unde se Plasamentul era alcătuit după găsesc cateva industrii a cărau cum urmează: conturi curente deconducere administrativă ,se află bitoare: 7.626.658.097 lei fată de în București, 5.024.986.730 iei în 1920; Portofoliu . Vom da pe scurt mai jos datele de scont: 2.724.990.958 lei față de 8.095.429.263 lei mai principale din cele 4 categorii 1.181.776.196 lei în 1920, la care a-Vechiul Reg. 3664.360.545.947lei Transilv. 114 510.878.559 Banat 41 214.085.192 Bucovina 5 18.731.1501. Basarabia A_ 2.450.000lei Total 329 5.100.690.849lei ____. V.VI Uil/PZ.Zl/atXPU ICI 20 la sută celorlalte provincii. La capitalul de 5.106.690.849 lei se adaugă diverse fonduri de rezervă de 1.014.186.063 lei, iar diferitele an. „VINE LUPUL !A venit odată gustul săpe: „Să primeşte galoanele de trntu vine lupul !“ Oamenii din sat, crucea de război, poporului basarabean, la adăpostul influenţelor şi violenţelor anarhice şi streine sufletului naţional al poporului basarabean, (apl. prelungite şi ovaţiuni). Cred că d-1 orator face o regretabilă greşeală că asemenea chestiuni de o importantă istorică legii, _ , , mi Parlament, prin reprezentanti’Subwnfo~d.T'12~miliarde'mărci',!tul PnS“«V? Ncmfehât^u (^oară în lup^mărunte si Î.îl P2 “x,’ dc .toate armatorilor, cu conditiunea de ,ale datului: „Să §£ de zi Pe armată ~ PapU din tonajul oamenii, buni la In faţa actului Unirei, ca în fata . Şedinţa se deschide la ora 3. sub In 1919 e înaintat locotenent-eo-i potirului ce cuprinde Sf-ta Cumi-.preşedinţia dini M. Pherekyde. & — fire, au aler- ]onei la 5 Aprilie 1920. Preşedin-1 necătură a Unirei noastre naţio- ‘ Pe banca ministerială d-nii:'loti gat cu toti. Dar au văzut că și de ^eje re-publicei de atunci. Deschanel nale, trebue să ne insternăm și I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu» ofttfl. ttn fino «i«i ■■■•« 1,-.-^. -- — ----- t -r - — — . îl decorează cu Legiunea de Onoa-i toate luptele ca și toate grijile lui T. G. Duca. Ion Inculet C* Bantu V re. în gradul de mare ofițer. jiuesti sa le lepădăm, (apl. îndelun-;I. Nistor, Al. Constantinescu ^ data aceasta nu era nici un lup. Dar se întâmplă, că într’o zi. C,î,i adev®rat. Păstorul Moartea părintelui său îl găseş-[gate și ovațiuni). de ,. *a acUl„s^a_Pe drept, pe principele Ludovic, eu gra- D. HALIPA: este adevărat, armintn P« in ffi«+91n«„anJU9- a*' fn 1922 e înaintat general și la re atribuindu-î articole scrise în D. ION INCULEȚ. ministrul Ba unt s s ă râdă • — T^a0«» Îîins r nu^î 5 Ianuarie 1923, actualul Președin-[contra intereselor neamului roma- sarabiei, roagă pe d-niî senator! să put să radă. Las să vin ă lupul te a] republicei franceze, decerne‘nese. (Protestări violente la basa- ia -net de unirea wtidf/lui ără Rgtini' nd cine Principelui Ludovic al II-lea. cea*”"1'^—Jî- J-----1~ —J' mm ’ și să te mănânce ! ești, proclet si mincinos ! . - v , . . mai înaltă decorație franceză : ma-Din nenorocire insa lupul venise rea cinee a I^egiunei de Onoare. cu adevărat, dar cine sa mai ia in. Aceasta e cariera suveranuluiOtelul care într’adevăr în 1912 costa 2000 mărci în 1922, costa 120.000. O sentiintă arbitrară ce a fiu mai are nici o cunoștință de fe-\ f0®^ doar 0 comedie jucată în tie 7_ _T - - " “"1 5 «*« u cunustiniu ue /e-i*v'”" v serios pe păcălioiul de băiat? - .înot j • , , ,. —* iran m uuvuumo ucwtmucu- i -“muui i.tu-miesc pasarabeaiî î sau ro -iui cum se Toate exerrit în mod armatori şi Reich, a condamnat i Ne-a venit în minte această anec TM - (IIÎ, vuixi tieitele române, cari au fost primite la pa îndeplinit marea sa misiune • special un demn un mandat încredinţat de eiPe aceasta din urmă la plata aneDdata, tot cetind că Opositia intră cea mai vet-nte casă dom-[Chişinău cu gloanţe de soldaţii de înfăptuire! unire! cu patria mal ’ • ........................................... ' "' sau nu intră în parlament. Tot pă- rVtoare ^.i1 Europa’ dum cader'ea,sub comanda d-lui Gherman Pân “ * călind lumea, când o fi să ia o ho .itea târâre serioasă nu o s’a mai creadă nimeni, ca pe păstorul mincinos din fabulă! -------------~~®~~------------ ACTUALITĂŢI Noul Suveran al A. S. S. Principele Ludovic al II-lea In rândurile — mult răzleţite în urma războiului — ale suveranilor Europei, a luat loc, cu multă discreţie, noul şef încoronat al celuimai mic stat, suindu-se pe tronul Principatului de Monaco, A. S. S demânt, îmbrăcat în uniforma De remarcat în această sforta- general al armatei franceze. re generală, este atitudinea lui De altminteri atat studiile cat şi tt “ m. ’ r . „ , canera militară, Ludovic al 11-lea Hugo Stinnes; el a fost contra lp Q î„ _»_j—* subvenţiilor acordate de stat je a în scobi® Şi în rânduliarmatei franceze. Născut la 12 iulie 1870. din căsă„ ri „ - „ _______c------- toria prinţului Albert I cu Mariacu, care să facă o concurenţa pu- yjctoria, fiica ducelui de Hamiltermeă marirjei franceze. Ion. principele Ludovic face studii Şantierele Franţei stau pustii, strălucite la Paris şi în 1891, este lucrătorii sunt reduşi la şomaj ,admis în faimoasa şcoală de la pe când Reichul cheltueşte aurul Saint-Cyr, datorit aliaţiilor, pentru intere- T sele sale, sfidând mereu toate clausele solemnului tratat de la , , , ----Versailles ia parte la patru lupte şi primeşte iei Basarabiei. medalia colonială. » prim ministru na declarat şi Mi.. A . ... _ . uucuv IU DIN CÂND IN CÂND Legiunei de Onoare, Ia parte, în timpul războiului, la • punând acest organ autorizat şi j,----va----- -ra__ singurul exponent reprezentativ al —— luptele renumite din pădurea Beau A fost odată, ea niciodată căci Marais, din Butte-aux-Bois, laCradacă n ar fi fost nu s’ar fi poves-ona și la .Chemin des Dames. tlL A fost un păstor la pi, care i-a Este citat de trei ori pe armată, ~ ..... maior și . .. - - - —“--**“* »ai, crucea de război, au alergat cu totii. Dar băiatul ain 1918, regele Albert I al Belînceput să râdă : lupul era o glu- frjei î! pune pe piept, crucea de răz ,ma! , , boi belgiană. ■ l este^ catva timp oamenii din sa ' oameni dul de colonel, atașat pe lângă gemata română a garantat actul U-, , , , , , n ’ a r^r'iv nlL- \ . neralul I*o Rond, la comisiunea in- nireî. (Apl). D-sa descrie apoî pe IUrUl^f SÎ NÎStOT aVZlz? va’ teraliată. I d. Inculet ca pe un dușman al UI- V1 ‘ 1 f j 1 *• 1 Pe tronul micului prinipat s’a suit. de astă dată un soldat brav. P. I. P. Viaţa Parlamentarii Aderările Nationale CONSTITUANTE La CamUBî’ă : Chestiunea realipirei Basarabiei Lsl SdBiat 5 In jurul agitaţiilor studenţeşti pe suveran, era un om de ştiinţă. * Şedinţa dela 30 Ianuarie 1923 pentru al cărui progres a făcut însemnate sacrificii materiale, La D. M. G. ORLEANU deschide de actele soldaţilor, dovie al II-lea a ţinut, de la în şedinţa la orele 3 d. a. în prezent aceput, să-şi afirme personalitatea d-lor general Văitfiianu, Vasile P. militară, intrând pentru prima Sassu, dr. Angelescu. Inculeţ, I. hran în catedrala ţărişoarei sale, Th. Florescu. pentru a depune legiuitul jură- __ m este personal pe d-sa spune d-1 Inculet - s’a făcut pt __ „ . — v*v V W idViH pt I JJ-i prim ministru nu neclarat și jdeplin datoria de bun român căci a pLa 1899, locotenent fiind, primes- nu Poate tfaacC,il C?1?,® ^n?n.ai a0'1111'11“' te, pentru acte de bravură, crucea armatei .romane _sa făcut aceasta (101 Basarabiei la Patria mumă și a T .r»r*M n vaxxî J o O«««-“« Auuci uc vuuare. . unire, ci a afirmat, — ceeace con-*-,,». . . —• -r----.......... „ In 1914, din prima zi a mobiliză- stitue adevărul istoric — că armata I .,prirl,care se ^es* rei, principele Ludovic, merge pe română a garantat libera - ------- »z«*. V Ol/ Vll/O im a conditiunile Unirei. (apL _ _ _ _ _ __ expre- T • —---»v. *_,t front, cu gradul de căpitan. jsiune a voinţei „Sfatului Ţărei“ j P^hina-ite ?j. ovaţiuni) D-1 Preşedinte invită pe deputaţi a trece în secţiuni anunţând că şedinţa publică se va redeschide pe o jumătate de oră. La redeschidere d-1 Preşedinta ridică şedinţa anunţând cea viitoare azi la ora 3 d. a. D-1 GHERMAN PANTEA: Cer cuvântul. Obrăzniciile nu le pot tolera. D-1 P. HALTPA: N’am spus că d-1 Gherman Pântea a fost vinovat ChestBunea Unire! Basarabiei cică nu putut stăpâni.D-sa acuză pe d-1 Inculet că ar fi intervenit atunci pentru retragerea din Basarabia a armatei române. (Protestări la maj. şi apl. la ţărănişti). Răspunsul d-lui la ministru inculet D-1 I. INCULEŢ, ministru Basa D. PAN HALIPA declară că ia cuvântul pentru a restabili un adavăr. Dela unirea Basarabiei si. .. ISA până azi — spune d-sa — votul rabiei, primit cu aplauze prelun- Sfatului Ţărei privitor la această gio, citeşte un articol din 1911 unire a fost criticat de dușmanii , scris de d-1 Pan Halippa în „Cutare! ca un act făcut sub presiu- i vântul Basarabiei“. Legătura Banca armatei române. La toate asarabiei cu Rusia — spunea atunci ceste acuzări noi am răspund că d-1 Italipa — va rămâne și pe viitorul Sfatului Țăreî a fost glasul . tor strânsă. Deslipirea nu înpoporuluî basarabean care vedea [ seamnă desbinarea de Rusia şi mai mântuirea numai prin unirea eu puţin unirea cu România. De Ru- Patria mumă. i sia — spunea mai departe d- na* In Continuare oratorul pomeneș lipa — noi nu vrem să ne despărte de lupta dusă de*scriitoriî bajtim căci interesele noastre sunt sarabenî refugiat! în vechiul regat, strâns legate de această tară. (proio WOO 1 4^ LX-r 1-------• \ car! au dus neîntrerupt lupta pen |testări la majoritate). 'I VOCI: acesta este aatioualismul paganda acestor scriitori a pătruns d-lii Halipantru unirea cu România veche. Prvin sufletul poporului basarabean. ■ D-l INCULEȚ spune că simte uS Astfel în 1917 primul lor gând a mare regret că trebue să discute fost unirea. D-sa respinge afirma în Parlamentul României Mari, fia d-lui prim minuistru că Unirea [ dar o face pentru că a fost perso- Basarabieî ar fi făcut-o armata nai atacat, (npl. la maj.). In ce priromână. (Protestări la majoritate) j veste armata română spune că tot : „ . ! Sfatul Tărei a f ’si neutru aduce-Intervenţîa tr«&yi ministrarea ei în Basarabia. Aceasta s’a făleat printr’o adresă trimisă guver nului român din Iaşi şi semnată de Imine ca preşedinte al „Sfatului Tă- _ „ . ~~0 . • ! i ci“, Pelivan, ca ministru de ex-D-l VASILE P. SASSU, min.iS’ j terne şi alti membri ai Sfatului si în 1891, este trul industriei: Daţi-mi voe să .T-nei. ^terviu în discuție pentru a declara . Prede că nu este timpul și în numele guvernului, ca d- na- I— ------ ... Vasile P. Sasu septul Şedinţa dela 30 ianuarie 1923 Declaraţîile d-lor _____ uimva -naniuului tararabenii din dreapta si maj.. .nese basarabean cu partidul naţio "D-l HALIPA spune că generalul nal-liberal. (Vu aplauze) Mohver 1 „ miniatru de răz- relnireî sunt următoarele: lancovescu, fostul ministru ae raz , _ , , tj5 a basarabcarf !boi a pus la dispoziţie detaşamen- • .Partidul ţărănesc basarabean, _ patria mamă, împroprietărirea ţăranilor şi toate celelalte reforme democratsce. Faţă cu acestea, partidul fără- Continuarea în pagina 2- Confimntarea în pagina 2: