Viitorul, mai 1923 (Anul 16, nr. 4542-4565)
1923-05-01 / nr. 4542
Armet patrU"Sprezecelea No. 4542 1 lit! in ten l Isi ex. in Merite ABONAMENTE IN TARA I.A ORASE LA LATI L’n an . SCO lei I f»6 lei Sate Inni .110 • I ^0 1.....................» I « Trei leni . tO nhmB In streinătate On an . . . 500 lei Sate Inni. . SSO » Tre inni. . 140 , ADMINISTRATIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-á-vis de Hotel Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele i Direcţia 51/23, Redacţia $1 Administraţia 19/23 $1 1/11 Marţi t Martii 1923 TT. .;——1 : ;• • • 1 1 ■ît*’ 7 I- Av \ ( ■ -V'. P ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia darului strada Academiei No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele republicate se distra? 1ICU ex. in tan 2 Iei ex. în Mutate am Scumpetea vieţei , comparaţie edificatoare In Ziarele politice de partid, caşi sunt realmente mai puţin scumpicelea cârţi se intitulează „îndepe la noi decât aiurea, pendente“ dar cam sunt de L.n.t ? România e o ţară producătoare în solda unora din partidele de şi muncitoare. Politica financiară opoziţie, pretind că valul de chibzuită şi ordonată a guvernul cumpete care se constată la noi, lai actual, alcătuirea unui buget ar fi un fenomen economic local, serios, care cuprinde îndestularea vot numai în România, şi că el tuturor nevoilor Statului, incitin a fi consecinţa politicei financiae şi economice a guvernului actual. Nimic mai neexact. E desigur de netăgăduit că traiul s’a scurpiv plata cuponului datoriei externe, consolidarea datoriei flotante din afară şi punerea în aplicare a nouei reforme fiscale, vor contribui desigur la întărirea ei. Corespondentul lui „Les Débats“ din Washington ocupânduse de atitudinea Statelor Unite faţă de statele europene, afirmă că guvernul american nu va face mit şi la noii în proporţii destul de ditului şi la restabilirea încrede nici un demers ce ar putea fi luat nsemnate, şi unele din cauze au rei pe care streinătatea o are îţidrept cea mai uşoară intervenţie însănătoşirea vieţei noastre financiare şi economice. Situaţiunea din afară îmbunătăţită, unnită cu oproducţiune industrială şi agricolă cât mai in_______________ terisă, şi cu o mai bună repartimeu general în, ţările europene şi ţiune a produselor noastre, nu se'a Americei, s’a manifestat într’o aproape ega- poate să nu aducă şi o ieftenire a . j)in a©eastă cauză Germania lă măsură şi în ţările cu valută vieţei. _care încercase să obţină o interridicată, ca şi în cele cu schimbul Până atunci, să nu fim prea pevenţe americană în chestiunea depreciat.simişti şi să nu aruncăm acuza.despăgubirilor a priimit un refuz Am publicat deunăzi un tablou ţinut neîntemeiate,~ cum fac au statistic edificator în această priversarii noştrii politici, — tocmai viaţă. Cu cifre şi date oficiale acelora carii se străduesc să fieprecise, şi având în vedere nu- mele cât mai mult efectele unui nai articolele de strictă şi neapă- fenomen ee noftic de ordin generată necesitate, am dovedit că eralmectele produse de actualul val de' xmmpete sunt cu mult mai apă-[ uitoare în alte state, decât la noi. • Să luăm mai întâi Statele cu valută mai ridiicată decât a noas-!ră. Astfel, în Cehoslovacia, kilo-; „ „ - . gramul de pâine costă 5 coroane.) Bjf)g fjg $ f j AQu^KmESNI iar cel de carne 16 coroane. Cum ^ _» __ voroana ceho-slovacă este cotată 6 lei, pâine revine la 30 lei, iar ^_______§§____ kgr. de carne la 96 lei. Alt exem- Kalen, — revendicată cu toată se . . . . . , piu. In Jugo-Slavia pâinea costă liositatea de sărmana Turcie care din partea unei puteri nein _ _-7 dinari și carnea 15 diinari kgr. Dinarul cotând 2 lei, aceste două alimente de prima necesitate sunt de trei ori mai scumpe ca la noi. Acelaşi lucru în Garcia, cam cu aceiaşi proporţie de scumpete. Trecând la Statele cari au valută mai slabă ca a noastră, dată in viaţă.... contrabandiştii,„ , , găsim acelaşii fenomen ea costă pâinea iar miwT®pidncipiilor declamate, şi cavi n‘a- (va fi aranjată în principiu, prin. mama pâinea costă 11 lei, iar car- ,bilî și plini de moralitatea care se . „imgt.11Tiea Ruhrului Ungaria ,îmbracă in hainele sacerdotale ale L înxranta sli^cnestranoa rtuniuiiude izolare. lei kgr... în Polonia pâinea e 26 lei, iar carnea 41 lei kgr.. în Aus veau nici chiar viţiul să zicem ino-tratative directe între ambele stafensiv al tutunului, plecau cu băiteinteresate, care va fi politica . cile din Turnul Severin pentru a!guvernului american faţă de toia painea costa 26 leii şi carneaadu,e tatrocini modo tutun din A-! ]?ranţ.a'? 45 lei kgr. iar la Viena carnea a da-Kaleh. Odată cumpărat tutunul |yQr ,aTnäne şi atunci Statele- ajuns in ultimul timp pana la 100 turcesc din insulă el se aducea as- Unito ÎQ expeetativă multuminstatistice ^ ^ tă că valul de scumpete are un Pofta nu era să fumezi cat să geservatoru neoficial -caracter mult mai general de cât Poată spune că sa adus din Turcia q iustin cei cari vor cu orice preț!“ Turcia care de fapt era 0 maha^ . .. .. .... x . [la a orașului lui Severin — tutun is-j. să dea o explicaţie de politică m- -----hai.-jx ernă unui fenomen economlic atât le general. Comparatiunea aceasta s’ar putea extinde cu destul succes şi la celelate ţâri din Occident, cu-va-1 pentru a o avea! Iută forte. In Franţa, de pildă, | Iar faimosul „fruit-défendu“ e pâinea este 1 franc şi 10 centime,fructul cel mai dulce pe care ariei. Cifrele borele atât de mărginite, înţelepciuni omeneşti l-a produs în lume, ceea ce face peste 15 sunt prea evidente, pentru a mai stărui asupra lor. Şi aplicând acest principiu de mecanism sufletesc, ne dăm seama Rezultă din aceste date pe cari de ceazî se doreşte mai mult toate nimeni! nu te poate contesta că,lucrurile decât înainte, toate sciinl- dacă România nu s’a putut sus-jpe! Şi-a avea ceea ce nu poţi avea trage dela efectele unui fenomen, decât cu sforțări onorare este deșieconomic atât de general, și tre-jgur un plus de rafinament, ce prin încercarea prin care treci Minuscula Insulă revendicată de toate Statele europene, — fie că Turcia de azi care se vede că nu îi au valută forte fie că schimbul le^J eama dî rldiet'1’ «'a veres e a ~ ^ • 4. ~ • 4. x,astieî vechea pornire omeneasca de este deprocnat, ea a rezistat a nu (lori) decât mimai ceea ie oprit. Tutunul prost în cazul nostru din mica Ada-Kaleh! insă mai mult decât ori care din rele opt state citate mai sus articolele de prima necesitate PETRONIUS Ost expuse pe larg de d-l ministru de finanţe în intervievul pe care l-a acordat ziarului nostru. Dar iarăşi nu e mai puţin adevărat că valul de scumpete care se resimte şi la noi este un fene HOTE Ro-I înainta .Ia M oameni «W-,*-“* £ *T^Utenta lor va Cartagina TAFRALI universitar de O. Prof. a fi lămuriţi asupra celor ce ar putea să facă şi a-şi asigura colaborarea mea. Ar fi cu atât mai regretabil de a-i înlătura, cu cât Franţa şi colonia sa, care dau îndărăt faţă de cheltuiala de făcut pentru achiziţiuni, nu vor avea deocamdată fonduri de afectat pentru săpături”. Cu ajutorul acestui comitet sa putut alcătui o hartă în culori a ruinilor Caraginei, s’au creiat poteci, I teraifean, care conduc la monumentele, date Nici un oraș la lumină, s’au pus indicatori în diferite puncte, s’au tipărit broșuri explicative. Toate acestea uşurează satisfacerea curiozităţii celor ce vin, din ce în ce mai numeroşi, să viziteze Cartagina. Interesul totuşi pentru aceasta nu datează de ieri. In tot decursul cea mai puternică cetate maritimă a Mediteranei. Spre deosebire de ceea ce se pe- trece la noi, unde unii acaparează secolului al XlX-lea, spiritele de eli- In chip cu desăvârşire abuziv toate tă s’au simtit atrase de trecutul ei. şi Isăpăturile, in toate unghiurile Ro-. Celebrul roman al lui Flaubert mâniei şi aceasta în dauna ştiintii, Salamba, atât de precis în amănuncare nu poate fi părtinitoare şi arete istorice, atât de evocator al tre- nevoe de concursul tuturor preoţilor cutului, atât de măreţ ca monument ei, guvernul şi savanţii francezi au lierat, a stârnit în lumea întreagă îngăduit Americanilor să facă săpă o mare mişcare de curiozitate şi furt la Cartagina, chiar de simpatie pentru Cartagina. In privinţa aceasta, iată cum se ! Unele din personagiile sau din seexprimă eruditul francez Dr. L. Carton, unul din cei mai interesaţi în această chestiune. „Se ştie că Americanii au cerut să afecteze o sumă considerabilă săpăturilor Cartaginei. Cunosc cu atât mai bine intenţiunile lor, cu cât înainte de a veni la faţa locului, cele acestui roman au inspirat artişti plastici de primul ordin. Ei ne-au lăsat opere admirabile, care sunt tot atâtea imnuri la adresa celei dispărute prin violenţa forţei. Cum era şi firesc, arheologii au căutat la faţa locului să pătrundă tot mai adânc în istoria cetăţii. Printre cei dintâi cercetători sunt ridica odată falnică Cartagina fiind de d. Louis Bertrand, pentru contele Camillo Borgia, faimosul saNenorocita rivală a Romei atrage din ce in ce mai mult luarea aminte nu numai a arheologilor, doritori de a-i cunoaşte trecutulei mai amănunţit, dar şi a multor altor persoane culte, iubitoare de istorie de artă. Savanţii americani, mai nou veniţi in arena emulaţiunii ştiinţifice, au găsit bogate mijloace pentru investigaţiunile lor. Ele sunt date, cu o deosebită mărinimie, de concetăţenii lor, căci îşi pricep datoria faţă de ştiinţă şi nu sunt nişte simpli făuritori de mormane de aur. A curs în urmă, un grup de arheologi americani a cerut guvernului şi autorităţilor ştiinţifice franceze, cum sunt Academia de Inscripţiuni din Paris şi societăţile arheologice din Tunisia, să le dea voie a Întreprinde săpături pe locul, unde ei mi s’au adresat mie, recomandaţi influenţa grecească. Zeiţa Tanit capătă, la un moment dat, un aspect, care o apropie de Artemis. Până şi în arta războiului, Grecii devin maeştrii Cartaginezilor. Se ştie, cum un general grec a organizat oştirea Cartaginei şi cum a putut înfrânge pe Romani, comandaţi in această privinţă: „Porturile Cartaginei erau dispuse în aşa fel, încât năvile treceau de la unul la altul. Din partea mării, ele n’aveau decât o singură intrare, largă de 70 de picioare, care se închidea cu lanțuri de fier. Primul port, destinat corăbiilor comerciale, era prevăzut cu scrieri numeroase și variate. In mnijlocul celui de al doilea, se afla o insulă, în jurul căreia, cam pe toate ’ marginile basmului, existau cheiuri mari. Cheiurile prezentau o serie de căli, care puteau conţine 220 de năvi. Deasupra căvant Beidé şi Caux. Africei. El a debarcat în diferite Cartagina merită toate acestea- î puncte, care au devenit mai târziu tenţiuni. ‘ localităţile Tingis (Tanger) şi Sala întemeiată de Tir, pe la anul 800 (Rabat), a descoperit insulele Caînainte de Christos şi numită „orănare şi a ajuns până la Madera, şui nou“, Kart-Hadast, din care Un alt mare navigator a fost Hi. Grecii au ticluit, numele de „Carhimilion, care, în aceiaşi epocă, a re- don“, iar Romanii de „Carthago”, ea cunoscut coastele apusene ale Spa. a jucat, după cum se ştie, un rol mei şi Gaiei şi a atins şi pe cele de Regulus, strălucit în istoria basmului mediu ale Marii Bretanii. Săpăturile de la Cartagina au dat In secolele următoare, corăbiile la iveală un mare număr de urme cartagineze făceau schelă în diferite antice, construcţii, stele funerare antic n’a fost mai întreprinzător in comerţ ca dânsa; nici unul ■ n’a .Îngrămădit bogăţii mai mari, care să-i fi dat o putere imensă; nici unul n’a perfecţionat mai mult arta navigaţiei şi n’a puncte ale oceanului Atlantic, pe* cu inscripţii punice, obiecte de arcoastele Spaniei, Galiei, Angliei, lattă, etc. insulele Soringe, etc., fără a socoti’ Cele care se vor întreprinde cu porturile din Mediterană. ■ ajutorul banilor americani, vor fi de lor, se clădiseră, magazii. înaintea Geograful grec Strabon aminteşte sigur mai însemnate, mai interesant fiecărei căli, se înălţau două coloane de scrutat mai bine mărite ca cetatea, primul tratat, Încheiat la anul 509 etc. Se vor cumpăra terenurile de de ordin ionic, care dădeau clrceaa cărei intereere regelda o punea înainte de Christos între Cartagina explorat, şi se vor indica cele rezerferenţei portului şi insulei aspectul pe seama fugarei Didona, şi Roma, pe vremea când aceastaoate nouilor cartiere, căci peste rui- unui portic, in Insulă, se construiesc I ____ mm- când aceastavate nouilor cartiere, căci peste rui- _ Corăbiile cartagineze au străbătut, expulsa din sânul ei pe Tarciuihiî.'- nile Cartaginei viaţa înfloreşte din pentru amiral un pavilion, de unde veacuri întregi, talazurile nu numai In epoca aceasta, cele două cetăţi, nou şi capătă din ce în ce mai mult plecau semnalele trompetei, ordiale Mediteranei, mai ales ale părţii trăiau în pace. Numai extinderea ■ tă vigoare, unele transmise prin pristav şi de sale occidentale, unde dominau cu puterii romane, spre sud şi amenint. Edificiile, date la lumină, par în unde amiralul îşi exrecita supraredesăvârşira, dar au trecut şi strâmţarea posesiunilor cartagineze aucea mai mare parte aparţinând egherea. Insula era aşezată aproape toatea Gibraltar şi au navigat în stăruit sângeroasele războaie, care,pe cei greco-romane. Săpăturii?ne de îmbucătură; suprafaţa sa avea o oceanul Atlantic până la mari de- în cele trei faze ale lor, au doborât rezervă desigur multe surprize, des elevaţie simţitoare deasupra planipărtării pentru vecie pe falnica colonie a îcoperiri de arme si obiecte din epolul apei, ca amiralul să vadă tot ce Din expeditiunile maritime, fă- Tirului,ca mai veche cartagineană, se petrece în mare, fără ca cei ce cute cu scop de a descoperi noui In vremea războaelor punice. Car-] Dintre toate construcţiunile, meri veniau din larg să poată distinge pământuri, şi care treime să fi fost tagma, ca şi Roma, se găsia cu toată o atenţiune mai mare portul şi ceea ce se întâmpla în interiorul numeroase, de o însemnătate capitul sub înrâurirea culturii greceşti, cheiurile Cartaginei, portului. Comercianţii înşişi, carială şi asemuitoare celor din timpu- Aceasta se manifestă mai ales în: In arta limanurilor, cetăţile feni găsiau un refugiu în primul basinurile moderne, ca ale lui Columb şi artă, cum se vede la stelele funeciene şi mai ales coloniile lor de pe nu vedeau arsenalele celui de al doi- Vasco di Gama, autorii vechi ne-au rare, la arhitectura şi decoraţiunea, coasta de nord a Africei, cum era rea; un dublu zid le despărţia şi a transmis slabe ecouri.templelor descoperite. Dar şi religia- Thapsus, Eryx, Utica, Cartagina, au Astfel, Hamnon a fost trimis des nea cartagineană, în care zeităţile a fost neîntrecute. Autorii vechi de senatul cartaginean, în secolul al feniciene ca Baal-Hammon, Molohdau amănunte curioase, graţie căro- Vl-lea Înaintea erei noastre, să ex- şi mai ales Tanii își păstrau carac-t £a sg pot face cercetări sigure. Iată ploreze coasta de nord și de vest a*temi eî rpremonialul asiatic, suferă de pildă, ce scrip. Abnîan /VIII. 66) America ?i situaţia din Europa Statele-linite ţi problemele ECONOMICE EUROPENE — O nouă orientare în politica externă americană sau arbitraj în criza economică europeană, înainte ca problema din Ruhr să se fi rezolvat direct între Franţa şi Germania. Această atitudină neutrală este și temelia întregei politici externe categoric. " D. Hughes a refuzat chiar de a transmite guvernului francez vederile cancelarului Cuno asupra despăgubirilor adăugând că dacă Germania dorește să trateze cu d. Poincare, ar putea s’o facă adresându-se direct însărcinatului de afaceri germane la Paris. Franţa lui admite el ce un fel de intervenţie „ „ . . De altfel şi guvernul francez a Discuţiunea diplomatică in juriu dat a înţelege în diferite ocazii : că nu va admite nici o intervenţie tine să nu moară „en beauté“, -,tă direct în problema reparaţii!ne reaminteşte — cine ar crede domnilor. D. Poincaide a declarat iară interesantă problemă psihologică: înconjur că nu va fi bine văzută Insula în care câţiva sărmani turci chiar o simplă transmisiune a îşi duc zilele în beatitudinea celor propuneroilor germane de pace, de ■ pentru care timpul nu e nici bani, către o putere străină, deoarece Iniei muncă, era legată în trecut de ■ , acesta ar putea fi luat drept o o dorinţa unora de a fi cel puţin fi aprobarea propunerilor ce vor fi Dar nouă orientare în poliexternă americană de contrabandă. Ciudată fire omenească! Nu do- , , . ,. rim decât ceea ce este oprit, şi plă-Î Corespondentul din AWashington cerea nu e preţuită decât in măisu-e informat din surse demne c elera obstacolelor ce au fost învinse încredere că guvernul american va renunţa la sistemul „observatorilor“ şi va inaugura o nouă orientare în politica sa externă conlucrând la pollitica şi economia mondială. O conferinţă internaţională va fi convocată fără întârziere şi vor fi atunci discutate şi chestiunile datoriei interaliate. In linii largii acesta este programul politicei externe ^acricane până la convocarea nou^? parlament în Decembrie. Deoarece alegerile presidentiale se apropie —■ adaugă corespondentul francez — guvernul american simte necesitatea să araţi poporului, mali ales agrarienilor! excrocherii cu petrolul — că face ceva pentru ameliorarea situaţiei economice mondiale şi redeschiderii pieţelor europene, atât de necesare fermierilor americani şi prin repercursiune economică întergei populaţii din Statele Unite. * Programul există, dar realizarea este încă problematică, deoarece evenimentele viitoare pot împiedica punerea sa în aplicaţie. O conferința economică intensională [torHor cu oare cari Conferinţa internaţională va fi] de detaliu. *• convocată pentru a desbate chestiunile, economice atât de complexe şi grave, dar dacă va fi anunţat că se va discuta şi datoriile imteraliate, se prea poate ca acea conferinţă să nu se mai ţină, opinnia americană fiind împotriva aranjamentelor fce ar denota că Statele Unite simt primite la conferinţa economică mondială na ECOURS Conferinţa de la Lausanne Rusia şi Strâmtorile DARDANELE Care a comunicat conferinţei că guvernul sovietelor este dispus săsemneze convenţia în chestia străinîobservaţiuni D-1 WOROWSKI nfrângerea tumurfitorilor Mânaţi unii de interese personale alţii de interese de partid, stulBolul ponderator al guvernului s‘a evidenţiat în modul iscusit şi ’ drept, în care a ştiut să stăpânească situaţiunea, fiind energic fără a provoca şi liniştind spiritele fără ! Printre piesele de mare valoare ,atenţiunea tuturoir a se folosi de forţă, peste limita j artistică şi istorică, păstrate în • Arhitectura Comunismul a găsit în sfârşit ceruta de împrejurări. Dela vnce-.ieastă catedrala se găseşte Coroa-\- n , ţesături mobile si un partizan într’o clasă cu totul put guvernul Si-a dat seama ca arena de fier a vechilor, regi ai Italiei. î . e. mobile şi icoane» opusă teoriilor sale. E vorba de în faţă, nu masse populare ci gru- Hstoria şi legenda se amestecă deo-jvechi’ industria ceramică românea« principele • Max de Saxa, fratele ex- pări izolate, conduse de instigatori potriva în jurul acestei coroane. !''ă, vor fi reprezintate în eele cinei S uAit«pA’ dinTrl: S s, "z VSSteWtt ift,"?*" '»'* STOSS' represiunefM destul sä spere fe- LîlJ Trodul, populară pretinde £i‘ «• M»"“- I» C*. oca de vM.en*ele «aentUor tulbu,\xf&, această Edrioană care a servit la imitetul. Wganizarea acestei unul în paradisul comunist, care vătorî conştienţi, com punănau-se in iîncoronarea lui Carol cel Mare și k^xpozitiuni din.' cî«are fac parte M« după dânsul, va desfiinţa frontic- slujba anarhici, speculau nevoile şimaî târziu la consacrarea lui Napo-S.. Regina Maria, doamna Elisa Bră’ rele şi va aduce pacea pe pământ, patimile unor oameni slabi. 'Ieon în Mir,an ca rege al Italiei, tianu, Ana Lahovari Lucia Cosmar T. T . . Ăzi, când ultima agitaţiune a e- 'conţine o placă de fier extrasă din lP 'wioninn d nii. ininial,.,,.1 Tio tn Italia sa început un plebis- suat, greva funcționeCrior, m reali- +r«un eui Cn dare a fost fixat Isus 1" ‘”U’ d~a u lin 1 “ cit urin care d. Mussolini ur- tate greva uneltelor anarhiei, sfâr-' Pristos ne cruce i ie^ in București, Bariu. V. Sassui măreste sa afle câţi partizani . ..... v.rii,ies pe cruce. .«."rt.wiou'oaS'fe.KTrin ’‘«duse astfel cucereau semnarea unm album de către toti «ele superioare ale ţârei, putem Palatul expOZitîeî cetăţenii itaMen- cari au acceptat afirma cu hotărâre succesul flSpim'nniiMwiiiwimniiiwsa ■lemül. Oraşele Milano şir Turin al politicei ponderatoare şi serioase'1 au şi semnat acest album, cel dintâi a guvernului. Tulburătorii de pro- • Expoziţia artelor decorative se fiind reprezentat prin 350.000 parti- feste au fost siliţi să se încline moasă instalată in minunatul palat 7ani, iar celalt prin 235.000. Excepţaţa voinţei de ordine a neamului construit în liri de către arhiducel cnd copiii, aceste cifre înfăţişeazăintreg nici chiar anarhismul le Ferdinand al Austriei şi după (j a i atea popu u o. acestei era ... doctorului Lupu n‘a mai putut gă- planurile arhitectului Piermarini . La Bruxelles s’a deschis al cinci- s* elemente suficiente de dezordine deiaş mare artist care a zidit Palalea congres de ştiinţe istorice spre a popula o sala de întrunire, , . _ , , +eatrun seala din Misub preşedinţia d-l ui Homolle fiind astfel silit sa contramandeze “u 1(Ja' Jjcatiui^ »caia tui dela Academia franceză. '„manifestaţia Cetăţenească“ ce O bno. Palatul expoziţiei diri Monza — ••— ^ proectase pentru ziua de erî. prezintă o armonie nesfârşită de S e . Păşind mai departe pe calea acea ,Iiniî și de pianUri cari se profileadenic Cook ,cB.io ouiiiioSia sus oj rt nuwn q/? rlpSicniM sq-Si . ținuse ca ar fi fost înaintea lui datoria în orelele împrehirări ** majestuos pe fondul unfei largi Peary la Polul-Nord, este actual- 'ra€a ««tona m grelele împrejurări, mente urmărit de justiție pentru de azi. cu acelaş succes, garantatul J1®1-ordinea publica necesara refacerei. *. interiorul palatului compus d.n Vechia cetate a regi nătate. Arengaria palatul din care se vorbea poporului şi în care astăzi se află instalată Primăria, construit în 1293 şi Catedrala oraşului, sunt două monumente cari ocupă cele dintâi locuri în seria marilor monumente ale vecini Italia. Se impune admiraţiunii tuturor nu numai prin arhitectura sa care reprezintă unul din cele mai reuşite modele ale vechilor Maeştri comacini, vestiţii constructori ai Italiei de Nord, ci şi pentru că, în cuprinsul ei se află capela regineî Teodolinda. Coroana de fier ramică, fier turnat şi lucrat aurărie, argintării şi etaluri. A şasea secţiuni, este destinată artei aplicată la mijloacele de transport, iar a şoapte secţiune este rezervată artelor grafice .Faţa artistică EXPOZIŢIA DE ARTE decoraţiile din Monza Secţiunile expoziţiei. — Arta decorativă românească — Din cauza prejudecăţii unei dis- săli şi saloane, din galerii şi cuîuda tineţiuni pur academice care se fă-’re impozante, cea între arta pură şi între artele Jn reanim palatuluî se află tf ce urmăresc realizarea frumosului . . . în util, arta decorativă a fost oară minunata gradină iar in cuprinsul cum nesocotită până astăzi. el bogat în perspective și surprize Pentru a se dovedi că, artele de- agreabile se văd alte două vile .¥*eorative și-au cucerit drepturi în rabello și Mimbellinio, construite contestabile in marea Cetate a ma- • .. . .. , • „ . . ... infestărilor artistice, în ziua de 1 ultenorul loc,aiferând de către Mai se va inaugura la Monza foşti ,familia contelui Durini, de către reşedinţă de vară a regilor Italiei prinţese din familia lui Napoleon o expoziţie internaţională de arte şi de către principesa Amelia de decorative care va fi deschisă până lavara la 1 Octombrie 1923, şi apoi timp de doi ani, va fi alternată cu expo-; ^ ziţiuni de pictură şi de sculptură. ’ Iniţiativa organizăreî acestei ex- poziţiunî a pornit dela un comitet de acţiune format din municipalităţile oraşelor Milan şi Monza şi de către societatea „Umanitaria“, decorativă în secţiuni casei, stofe şi ţesături artistice, etc) colţul copiilor: mobilier, jucării, veşminte, publicaţiuni pentru copii Oraşul Monza care se află în imeOperile artiştilor şi ale industriaşilor chemaţi la expoziţia din Monza sunt rânduite prin sălile şi galeriile palatului în mai multe sec-jţiunî: secţiunea artei şi a lucrărilor publice; secţiunea elementelor decorative ale Caselor şi ale interne;diata vecinătate a palatului desti-rurilor (pictură şi sculptură decode arte decorative şi la depărtare de câţiva kilometri mai pe chestiunea bănească, ea tive, au stăpânit atenţia opiniei pu- |U1‘*U* I „ . .. . ... „„ iJnat expozitiuni de arte decorative mtiva, mobile de artă, accesoriile fiind cea care poate avansa toate idee, mai mult graţie grijei ce le sumele ce s’aruleclara necesare.. poarta presa de scandal decât prin\^ . roî de primă Dar daca din potriva, scopul con- realitatea agitațiundor lor, importan’tă în trecutul Italiei. Orafenitei ar fi stabilizarea valute- Greva funcţionarilor, întrunirile 1 miilio mtiT1T1Tnen ------------ ----- ... -- . . . I sui păstrează mai multe monumen, lor și consolidarea diferitelor mode la Dacia și chiar tulburările and . u d deosebită însem- artă bisericească, artele focului (ce nede din lumi stabilind dolarul “ « au amb Míc? ve depar, 1 ca etalon monetar mondial, c,.i- f însemnătatea ce au voit să le-o a . . , -i ■» ribie ziareie, şi grupările opoziraa americană", s ar declara satis-f,0J|i#i interesate. Cele mai multe făcută şi dacai Conferinţa ar de- din aceste manifestaţiuni au fost cide atunci şi‘discutarea chestiu- închise hi cercul strâmt al Bucuriei datoriilor interaliate nimeni reşttului şi nici aici în întregimea nu s’ar opune oraşului, ci în porţiunea îngustă « Catedrala ■#». j ministrul afacerilor căci Victoriei. Au fost agitaţiuni străine este personal partizan al fara răsunet şi fără legătură cu Ligei Natiunilor şi ar dorii să vie massele largi ale poporului, parte i„ ajutorii teonoral, dar «enalul g SAAJffiK a.moncaal aproape ,11 nxgontats „0 rtm,„iicirikr ,„KÎ cmm,.a este pentru continuarea politicoi ^zola(e (;e cetăţeni lor Italiei1 România la expoziţia din Monza Este de prisos să insistăm asupra interesului ce va prezinta-o- expoziţia din’ Monza arta decoraţi-'vă românească, artă care prin ori’-' ginalitatea şi varietatea ei atrag«A. Lahovari, N. Iorga, Ricci, este de garanţie pentru desăvârşita reuşită a acestei expozitiuni RED wt/s# ,ț»«w ira Abona|i*țfâ «a „VIITORUL“, Pss maî birte scris Cel mai bine Informat Cel mai răspândit J — EAR DE SEARA-T Continuarea în pag. 2-a