Viitorul, mai 1923 (Anul 16, nr. 4542-4565)

1923-05-01 / nr. 4542

Arm­et patrU"Spre­zecelea No. 4542 1 lit! in ten l Isi ex. in Merite ABONAMENTE IN TARA I.A ORASE LA LATI L’n an . SCO lei I f»6 lei Sate Inni .110 • I ^0 1­­.....................» I «­­ Trei leni . tO nhmB In streinătate On an . . . 500 lei Sate Inni. . SSO » Tre inni. . 140 , ADMIN­ISTRATIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-á-vis de Hotel Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele i Direcţia 51/23, Redacţia $1 Administraţia 19/23 $1 1/11 Marţi t M­­artii 1923 TT. .;——1 : ;• • • 1 1 ■ît*’ 7 I- Av \ ( ■ -­­V'. P ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia darului strada Academiei No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele republicate se distra? 1ICU ex. in tan 2 Iei ex. în Mutate am Scumpetea vieţei , comparaţie edificatoare In Ziarele politice de partid, caşi sunt realmente mai puţin scum­­picelea cârţi se intitulează „înde­­pe la noi decât aiurea, pendente“ dar cam­ sunt de L.n.t ? România e o ţară producătoare în solda unora din partidele de şi muncitoare. Politica financiară opoziţie, pretind că valul de chibzuită şi ordonată a guv­ernu­­l cumpete care se constată la noi, lai actual, alcătuirea unui buget ar fi un fenomen economic local, serios, care cuprinde îndestularea vot numai în România, şi că el tuturor nevoilor Statului, inciti­n a fi consecinţa politicei financia­­e şi economice a guvernului ac­tual. Nimic mai neexact. E desigur de netăgăduit că traiul s’a scur­piv plata cuponului datoriei ex­terne, consolidarea datoriei flo­tante din afară şi punerea în apli­care a nouei reforme fiscale, vor contribui desigur la întărirea ei. Corespondentul lui „Les Dé­­bats“ din Washington ocupându­­se de atitudinea Statelor­ Unite faţă de statele europene, afirmă că guvernul american nu va face mit şi la noii în proporţii destul de ditului şi la restabilirea încrede­ nici un demers ce ar putea fi luat nsemnate, şi unele din cauze au rei pe care streinătatea o are îţi­­drept cea mai uşoară intervenţie însănătoşirea vieţei noastre fi­nanciare şi economice. Situaţiunea din afară îmbună­tăţită, unnită cu o­­producţiune in­dustrială şi agricolă cât mai in­_______________ terisă, şi cu o mai bună reparti­meu general în, ţările europene şi ţiune a produselor noastre, nu se'a Americei, s’a manifestat într’o aproape ega- poate să nu aducă şi o ieftenire a . j)in a©eastă cauză Germania lă măsură şi în ţările cu valută vieţei.­­ _­­care încercase să obţină o inter­ridicată, ca şi în cele cu schimbul Până atunci, să nu fim prea pe­­venţ­e americană în chestiunea depreciat.­simişti şi să nu aruncăm acuza­.despăgubirilor a priimit un refuz Am publicat deunăzi un tablou ţinut neîntemeiate,­~ cum fac au statistic edificator în această pri­­versarii noştrii politici, — tocmai viaţă. Cu cifre şi date oficiale acelora carii se străduesc să fie­­precise, şi având în vedere nu- m­ele cât mai mult efectele unui nai articolele de strictă şi neapă- fenomen ee n­oftic de ordin gene­­rată necesitate, am dovedit că e­­ral­­m­­ectele produse de actualul val de' xmmpete sunt cu mult mai apă-[ uitoare în alte state, decât la noi. • Să luăm mai întâi Statele cu­ valută mai ridiicată decât a noas-!­­ră. Astfel, în Cehoslovacia, kilo-; „ „ - . gramul de pâine costă 5 coroane.) Bjf)g fjg $ f j AQu^KmESNI iar cel de carne 16 coroane. Cum ^ _» __ vor­o­ana ceho-slovacă este cotată 6 lei, pâine revine la 30 lei, iar ^_______§§____ kgr. de carne la 96 lei. Alt exem- Kalen­, — revendicată cu toată se . . . . . , piu. In Jugo-Slavia pâinea costă liositatea de sărmana Turcie care din partea unei puteri nein _ _-7 dinari și carnea 15 diinari kgr. Dinarul cotând 2 lei, aceste două alimente de prima necesitate sunt de trei ori mai scumpe ca la noi. Acelaşi lucru în Garcia, cam cu aceiaşi proporţie de scumpete. Trecând la Statele­ cari au valută mai slabă ca a noastră, dată in viaţă.... contrabandişti­­i,„ , , găsim acela­şii fenomen ea costă pâinea iar miwT®­­pidncipiilor declamate, şi cavi n‘a- (va fi aranjată în principiu, prin. mam­a pâinea costă 11 lei, iar car- ,bilî și plini de moralitatea care se . „imgt.11Tiea Ruhrului Ungaria ,îmbracă in hainele sacerdotale ale L înxranta sli^cnestranoa rtuniuiiude izolare. lei kgr... în Polonia pâinea e 26 lei, iar carnea 41 lei kgr.. în Aus veau nici chiar viţiul să zicem ino-­­tratative directe între ambele sta­fensiv al tutunului, plecau cu băi­­te­­interesate, care va fi politica . cile din Turnul Severin pentru a!guvernului american faţă de toia painea costa 26 leii şi carnea­­adu­,e tatrocini modo tutun din A-! ]?ranţ.a'? 45 lei kgr. iar la Viena carnea a da-Kaleh. Odată cumpărat tutunul |­yQr ,aTnäne şi atunci Statele- ajuns in ultimul timp pana la 100 turcesc din insulă el se aducea as- Unito ÎQ expeetativă multumin­statistice ^ ^ tă că valul de scumpete are un Pofta nu era să fumezi cat să ge­­servatoru neoficial -caracter mult mai general de cât Poată spune că sa adus din Turcia q iustin cei cari vor cu orice preț!“ Turcia care de fapt era 0 maha­^ . .. ..­­ .... x . [la a orașului lui Severin — tutun is-j. să dea o explicaţie de politică m- -----hai.-jx ernă unui fenomen economlic atât le general. Comparatiunea aceasta s’ar pu­tea extinde cu destul succes şi la celelate ţâri din Occident, cu-va-1 pentru a o avea! Iută forte. In Franţa, de pildă, | Iar faimosul­ „fruit-défendu“ e pâinea este 1 franc şi 10 centime,­­fructul cel mai dulce pe care ar­iei. Cifrele borele atât de mărginite, înţelep­ciuni omeneşti l-a produs în lume, ceea ce face peste 15 sunt prea evidente, pentru a mai stărui asupra lor. Şi aplicând acest principiu de mecanism sufletesc, ne dăm seama Rezultă din aceste date pe cari­ de ce­azî se do­reşte mai mult toate nimeni! nu te poate contesta că,­­lucrurile decât înainte, toate sciinl- dacă România nu s’a putut sus-jpe! Şi-a avea ceea ce nu poţi avea trage dela efectele unui fenomen, decât cu sforțări onorare este deși­­economic atât de general, și tre-jgur un plus de rafinament, ce prin încercarea prin care trec­i Minuscula Insulă revendicată de toate Statele europene, — fie că­­ Turci­a de azi care se vede că nu îi au valută forte fie că schimbul le^J eama dî rldiet'1’ «'a veres e a ~ ^ • 4. ~ • 4. x,astieî vechea pornire omeneasca de este deprocnat,­­ ea a rezistat a nu (lori) de­­cât mimai ceea ie oprit. Tutunul prost în cazul nos­­tru din mica Ada-Kaleh! insă mai mult decât ori care din rele opt state citate mai sus articolele de prima necesitate PETRONIUS Ost expuse pe larg de d-l minis­tru de finanţe în intervievul pe care l-a acordat ziarului nostru. Dar iarăşi nu e mai puţin ade­vărat că valul de scumpete care se resimte şi la noi este un fene HOTE Ro-I înainta .Ia M oameni «W-,*-“* £ *T^Utenta lor va Cartagina TAFRALI universitar de O. Prof. a fi lămuriţi asupra celor ce ar pu­tea să facă şi a-şi asigura colabo­rarea mea. Ar fi cu atât mai regre­tabil de a-i înlătura, cu­ cât Franţa şi colonia sa, care dau îndărăt faţă de cheltuiala de făcut pentru achi­­ziţiuni, nu vor avea deocamdată fonduri de afectat pentru săpături”. Cu ajutorul acestui comitet sa putut alcătui o hartă în culori a rui­­nilor Caraginei, s’au creiat poteci, I teraifean, care conduc la monumentele, date Nici un oraș la lumină, s’au pus indicatori în di­ferite puncte, s’au tipărit broșuri explicative. Toate acestea uşurează satisfacerea curiozităţii celor ce vin, din ce în ce mai numeroşi, să vizi­teze Cartagina. Interesul totuşi pentru aceasta nu datează de ieri. In tot decursul cea mai puternică cetate maritimă a Mediteranei. Spre deosebire de ceea ce se pe-­­ trece la noi, unde unii acaparează secolului al XlX-lea, spiritele de eli- In chip cu desăvârşire abuziv toate tă s’au simtit atrase de trecutul ei. şi Isăpăturile, in­ toate unghiurile Ro-. Celebrul roman al lui Flaubert mâniei şi aceasta în dauna ştiintii, Salamba, atât de precis în amănun­­care nu poate fi părtinitoare şi are­te istorice, atât de evocator al tre- nevoe de concursul tuturor preoţilor cutului, atât de măreţ ca monument ei, guvernul şi savanţii francezi au lierat, a stârnit în lumea întreagă îngăduit Americanilor să facă săpă­ o mare mişcare de curiozitate şi furt la Cartagina,­­ chiar de simpatie pentru Cartagina. In privinţa aceasta, iată cum se ! Unele din personagiile sau din s­e­­exprimă eruditul francez Dr. L. Carton, unul din cei mai interesaţi în această chestiune. „Se ştie că Americanii au cerut să afecteze o sumă considerabilă să­păturilor Cartaginei. Cunosc cu atât mai bine intenţiunile lor, cu cât înainte de a veni la faţa locului, cele acestui roman au inspirat ar­tişti plastici de primul ordin. Ei ne-au lăsat opere admirabile, care sunt tot atâtea imnuri la adresa ce­lei dispărute prin violenţa forţei. Cum era şi firesc, arheologii au căutat la faţa locului să pătrundă tot mai adânc în istoria cetăţii. Printre cei dintâi cercetători sunt ridica odată falnică Cartagina­ fiind de d. Louis Bertrand, pentru­­ contele Camillo Borgia, faimosul sa­Nenorocita rivală a Romei atrage din ce in ce mai mult luarea am­inte nu numai a arheologilor, doritori de a-i cunoaşte trecutul­­ei mai amă­nunţit, dar şi a multor altor per­soane culte, iubitoare de istorie de artă. Savanţii americani, mai nou ve­niţi in arena emulaţiunii ştiinţifice, au găsit bogate mijloace pentru in­­vestigaţiunile lor. Ele sunt date, cu o deosebită mărinimie, de concetăţ­­enii lor, căci îşi pricep datoria faţă de ştiinţă şi nu sunt nişte simpli făuritori de mormane de aur. A curs în urmă, un grup de ar­heologi americani a cerut guvernu­lui şi au­torit­ă­ţil­or ştiinţifice fran­ceze, cum sunt Academia de Inscrip­­ţiuni din Paris şi societăţile arheo­logice din Tunisia, să le dea voie a Întreprinde săpături pe locul, unde ei mi s’au adresat mie, recomandaţi influenţa grecească. Zeiţa Tanit ca­pătă, la un moment dat, un aspect, care o apropie de Artemis. Până şi în arta războiului, Grecii devin maeştrii Cartaginezilor. Se ştie, cum un general grec a organi­zat oştirea Cartaginei­ şi cum a pu­tut înfrânge pe Romani, comandaţi in această privinţă: „Porturile Cartaginei erau dispu­se în aşa fel, încât năvile treceau de la unul la altul. Din partea mării, ele n’aveau decât o singură intrare, largă de 70 de picioare, care se în­chidea cu lanțuri de fier. Primul port, destinat corăbiilor comerciale, era prevăzut cu scrieri numeroase și variate. In mnijlocul celui de al doi­lea, se afla o insulă, în jurul căreia, cam pe toate ’ marginile basmului, existau cheiuri mari. Cheiurile pre­zentau o serie de căli, care puteau conţine 220 de năvi. Deasupra că­­vant Beidé şi Caux. Africei. El a debarcat în diferite Cartagina merită toate aceste­a- î puncte, care au devenit mai târziu tenţiuni. ‘ localităţile Tingis (Tanger) şi Sala întemeiată de Tir, pe la anul 800­­ (Rabat), a descoperit insulele Ca­înainte de Christos şi numită „oră­­nare şi a ajuns până la Madera, şui nou“, Kart-Hadast, din care Un alt mare navigator a fost Hi­. Grecii au ticluit, numele de­ „Carhi­­milion, care, în aceiaşi epocă, a re-­­ don“, iar Romanii de „Carthago”, ea cunoscut coastele apusene ale S­pa­. a jucat, după cum se ştie, un rol m­ei şi Gaiei şi a atins şi pe cele de Regulus, strălucit în istoria basmului mediu ale Marii Bretanii.­­ Săpăturile de la Cartagina au dat In secolele următoare, corăbiile la iveală un mare număr de urme cartagineze făceau schelă în diferite antice, construcţii, stele funerare antic n’a fost­ mai întreprinzător in comerţ ca dânsa; nici unul ■ n’a .Îngrămădit bogăţii mai mari, care să-i fi dat o putere imensă; nici unul n’a perfecţionat mai mult arta navigaţiei şi n’a puncte ale oceanului Atlantic, pe* cu inscripţii punice, obiecte de ar­coastele Spaniei, Galiei, Angliei, lattă, etc. insulele Sor­inge, etc., fără a socoti’ Cele care se vor întreprinde cu porturile din Mediterană. ■ ajutorul banilor americani, vor fi de­ lor, se clădiseră, magazii. înaintea Geograful grec Strabon aminteşte sigur mai însemnate, mai interesant fiecărei căli, se înălţau două coloane de scrutat mai bine mărite ca cetatea, primul tratat, Încheiat la anul 509 etc. Se vor cumpăra terenurile de de ordin ionic, care dădeau clrcea­­a cărei intereere regelda o punea înainte de Christos între Cartagina­­ explorat, şi se vor indica cele rezer­­ferenţei portului şi insulei aspectul pe seama fugarei Didona,­­ şi Roma, pe vremea când aceasta­­­oate nouilor cartiere, căci peste rui- unui portic, in Insulă, se construiesc I ____ mm- când aceasta­­vate nouilor cartiere, căci peste rui- _ Corăbiile cartagineze au străbătut, expulsa din sânul ei pe Tarciuihiî.'- nile Cartaginei viaţa înfloreşte din pentru amiral un pavilion, de unde veacuri întregi, talazurile nu numai In epoca aceasta, cele două cetăţi, nou şi capătă din ce în ce mai mult plecau semnalele trompetei, ordi­ale Mediteranei, mai ales ale părţii trăiau în pace. Numai extinderea ■ tă vigoare, u­nele transmise prin pristav şi de sale occidentale, unde dominau cu puterii romane, spre sud şi amenint. Edificiile, date la lumină, par în unde amiralul îşi exrecita suprare­desăvârşira, dar au trecut şi strâm­­ţarea posesiunilor cartagineze au­­cea mai mare parte aparţinând e­­gherea. Insula era aşezată aproape toatea Gibraltar şi­ au navigat în stăruit sângeroasele războaie, care,­­pe cei greco-romane. Săpăturii?­ne de îmbucătură; suprafaţa sa avea o oceanul Atlantic până la mari de- în cele trei faze ale lor, au doborât­ rezervă desigur multe surprize, des­ elevaţie simţitoare deasupra plani­­părtării pentru vecie pe falnica colonie a î­coperiri de arme si obiecte din epo­­lul apei, ca amiralul să vadă tot ce Din expeditiunile maritime, fă- Tirului,­­ca mai veche cartagineană, se petrece în mare, fără ca cei ce cute cu scop de a descoperi noui In vremea războaelor punice. Car-] Dintre toate construcţiunile, meri­ veniau din­ larg să poată distinge pământuri, şi care treime să fi fost tagm­a, ca şi Roma, se găsia cu to­ată o atenţiune mai mare portul şi ceea ce se întâmpla în interiorul numeroase, de o însemnătate capi­­tul sub înrâurirea culturii greceşti, cheiurile Cartaginei, portului. Comercianţii înşişi, cari­­ală şi asemuitoare celor din timpu- Aceasta se manifestă mai ales în: In arta limanurilor, cetăţile feni­ găsiau un refugiu în primul basinu­rile moderne, ca ale lui Colu­mb şi artă, cum se vede la stelele fune­­ciene şi mai ales coloniile lor de pe nu vedeau arsenalele celui de al doi- Vasco di Gama, autorii vechi ne-au rare, la arhitectura şi decoraţiunea, coasta de nord a Africei, cum era rea; un dublu zid le despărţia şi a transmis slabe ecouri.­­templelor descoperite. Dar şi religia- Thapsus, Eryx, Utica, Cartagina, au Astfel, Hamnon a fost trimis des nea cartagineană, în care zeităţile a fost neîntrecute. Autorii vechi de senatul cartaginean, în secolul al­­ feniciene­ ca Baal-Hammon, Moloh­­dau amănunte curioase, graţie căro- Vl-lea Înaintea erei noastre, să ex-­­ şi mai ales Tanii își păstrau carac-t £a sg pot face cercetări sigure. Iată ploreze coasta de nord și de vest a*temi eî rpremonialul asiatic, suferă de pildă, ce scrip. Abnîan /VIII. 66) America ?i situaţia din Europa Statele-linite ţi problemele ECONOMICE EUROPENE — O nouă orientare în politica externă americană­­ sau arbitraj în criza economică europeană, înainte ca problema din Ruhr să se fi rezolvat direct între Franţa şi Germania. Această atitudină neutrală este ș­i temelia întregei politici externe categoric.­­ " D. Hughes a refuzat chiar de a transmite guvern­ului francez ve­derile cancelarului Cuno asupra despăgubirilor adăugând că dacă Germania dorește să trateze cu d. Poincare, ar putea s’o facă adre­­sându-se direct însărcinatului de afaceri germane la Paris. Franţa lui admite el ce un fel de intervenţie „ „ . . De altfel şi guvernul francez a Discuţiunea diplomatică in juriu dat a înţelege în d­iferite ocazii : că nu va admite nici o intervenţie tine să nu moară „en beauté“, -,tă d­irect în problema reparaţii!­­n­e reaminteşte — cine ar crede d­om­nil­or. D. Poincaide a declarat iară interesantă problemă psihologică: înconjur că nu va fi bine văzută Insula în care câţiva sărmani turci chiar o simplă transmisiune a îşi duc zilele în beatitudinea celor propuneroilor germane de pace, de ■ pentru care timpul nu e nici bani, către o putere străină, de­oarece Iniei muncă, era legată în trecut de ■ , acesta ar putea fi luat drept o o dorinţa unora de a fi cel puţin fi­ aprobare­a propunerilor ce vor fi Dar nouă orientare în poli­­externă americană de contrabandă. Ciudată fire omenească! Nu do- , , . ,. rim decât ceea ce este oprit, şi plă-Î Corespondentul din AWashington cerea nu e preţuită decât in­ măisu-­e informat din surse demne c ele­ra obstacolelor ce au fost învinse încredere că guvernul american va renunţa la sistemul „observa­torilor“ şi va inaugura o nouă o­­rientare în politica sa externă conlucrând la pollitica şi economia mondială. O conferinţă internaţională va fi convocată fără întârziere şi vor fi atunci discutate şi chestiunile datoriei interaliate. In linii largii acesta este progra­mul politicei externe ^acr­ic­ane până la convocarea nou^? parla­ment în Decembrie. De­oarece alegerile presidentia­le se apropie —■ adaugă corespon­dentul francez — guvernul ame­rican simte necesitatea să araţi­ poporului, mali ales agrarienilor! excrocherii cu petrolul — că face ceva pentru ameliora­rea situaţiei economice mondiale şi redesch­iderii pieţelor europe­ne, atât de necesare fermierilor americani şi prin repercursiune econom­ică întergei populaţii din Statele­ Unite. * Programul există, dar realiza­rea este încă problematică, de­oa­rece evenimentele viitoare pot îm­piedica punerea sa în aplicaţie. O conferința economică in­tensională [torHor cu oare cari Conferinţa internaţională va fi] de detaliu. *• convocată pentru a desbate ches­tiunile, economice atât de comple­xe şi grave, dar dacă va fi anun­ţat că se va discuta şi datoriile im­­teraliate, se prea poate ca acea conferinţă să nu se mai ţină, opin­­nia americană f­iind împotriva a­­ranjamentelor fce ar denota că Statele­ Unite simt primite la con­ferinţa economică mondială na­ ECOURS Conferinţa de la Lausanne Rusia şi Strâmtorile DARDANELE Care a comunicat conferinţei că guvernul sovietelor este dispus să­­semneze convenţia în chestia străin­­îobserv­aţiuni D-1 WOROWSKI nfrângerea tumurfitorilor Mânaţi unii de interese personale alţii de interese de partid, s­tul­Bolul ponderator al guvernului s‘a evidenţiat în modul iscusit şi ’ drept, în care a ştiut să stăpâneas­că situaţiunea, f­iind energic fără a­­ provoca şi liniştind spiritele fără ! Printre piesele de mare valoare ,atenţiunea tuturoir a se folosi de forţă, peste limita j artistică şi istorică, păstrate în •­­ Arhitectura C­omunismul a găsit în sfârşit ceruta de împrejurări. Dela vnce-.ieastă catedrala se găseşte Coroa-\- n , ţesături mobile si un partizan într’o clasă cu totul put guvernul Si-a dat seama ca are­­na de fier a vechilor, regi ai Italiei. î . e. mobile şi icoane» opusă teoriilor sale. E vorba de în faţă, nu masse populare ci gru- Hstoria şi legenda se amestecă deo-jvechi’ industria ceramică românea« principele • Max de Saxa, fratele ex- pări izolate, conduse de instigatori potriva în jurul acestei coroane. !''ă, vor fi reprezintate în eele cinei S uAit«pA’ dinTrl: S s, "z VSSteWtt ift,"?*" '»'* STOSS' represiunefM destul sä spere fe- LîlJ Trodu­l, populară pretinde £i‘ «• M»"“- I» C*. oca d­e vM.en*ele «aentUor tulbu,\xf&, această Edrioană care a servit la imitetul. Wganizarea acestei unul în paradisul comunist, care vătorî conştienţi, com­ punănau-se in iîncoronarea lui Carol cel Mare și k^xpozit­iuni din.' cî«are fac parte M« după dânsul, va desfiinţa frontic- slujba anarhici, speculau nevoile şi­­maî târziu la consacrarea lui Napo-­­S.. Regina Maria, doamna Elisa Bră’ rele şi va aduce pacea pe pământ, patimile unor oameni slabi. 'Ieon în Mir,an ca rege al Italiei, tianu, Ana Lahovari Lucia Cosmar T. T­­ . . Ăzi, când ultima agitaţiune a e- 'conţine o placă de fier extrasă din­ lP 'wioninn d nii. ininial,.,,­­.1 Tio tn­ Italia sa început un plebis- suat, greva funcționeCrior, m reali- +r«un eui Cn dare a fost fixat Isus 1" ‘”U’ d~a u lin 1 “ cit urin care d. Mussolini ur- tate greva uneltelor anarhiei, sfâr-' Pristos ne cruce i ie^ in București, Bariu. V. Sassui măreste sa­ afle câţi partizani . ..... v.rii,ies pe cruce. .«."rt.wiou'oaS'fe.KTrin ’‘«duse astfel cucereau semnarea unm album de către toti «ele superioare ale ţârei,­­ putem Palatul expOZitîeî cetăţenii itaMen- cari au acceptat afirma cu hotărâre succesul flSpim'nniiMwiiiwimniiiwsa ■lemül. Oraşele Milano şir Turin al politicei ponderatoare şi serioase'1 au şi semnat acest album, cel dintâi a guvernului. Tulburătorii de pro- • Expoziţia artelor decorative se fiind reprezentat prin 350.000 parti- feste au fost siliţi să se încline m­oasă instalată in minunatul palat 7ani, iar celalt prin 235.000. Excep­­ţaţa voinţei de ordine a neamului construit în liri de către arhiduce­­l c­nd copiii, aceste cifre înfăţişează­­intreg nici chiar anarhismul le Ferdinand al Austriei şi după (j a i atea popu u o. acestei era ... doctorului Lupu n‘a mai putut gă- planurile arhitectului Piermarini . L­­a Bruxelles s’a deschis al cinci- s* elemente suficiente de dezordine d­eiaş mare artist care a zidit Pala­­lea congres de ştiinţe istorice spre a popula o sala de întrunire, , . _ , , +eatrun seala din Mi­sub preşedinţia d-l ui Homolle fiind astfel silit sa contramandeze “u 1(Ja' Jjcatiui^ »caia tui dela Academia franceză. '„manifestaţia Cetăţenească“ ce O bno. Palatul expoziţiei diri Monza — ••— ^ proectase pentru ziua de erî. prezintă o armonie nesfârşită de S e . Păşind mai departe pe calea acea­ ,Iiniî și de pianUri cari se profilea­denic Cook ,cB.io ouiiiioSia sus oj­ rt nuwn q/? rlpSicniM sq-Si . ținuse ca ar­ fi fost înaintea lui datoria în orelele împrehirări ** majestuos pe fondul unfei largi Peary la Polul-Nord, este actual- 'ra€a ««tona m grelele împrejurări, mente urmărit de justiție pentru de azi. cu acelaş succes, garantatul J1®1-ordinea publica necesara refacerei. *. interiorul palatului compus d.n Vechia cetate a regi­­ nătate. Arengaria palatul din care se vorbea poporului şi în care as­tăzi se află instalată Primăria, construit în 1293 şi Catedrala ora­şului, sunt două monumente cari o­cupă cele dintâi locuri în seria ma­rilor monumente ale vecini Italia. Se impune admiraţiunii tuturor nu numai p­rin arhitectura sa care reprezintă unul din cele mai reuşite modele ale vechilor Maeştri comacini, vestiţii construc­tori ai Italiei de Nord, ci şi pentru că, în­ cuprinsul ei se află­ c­apela reg­in­eî Teodolinda. Coroana de fier ramică, fier turnat şi lucrat­ au­rărie, argintării şi etaluri. A şa­sea secţiuni, este destinată artei a­­plicată la mijloacele de transport, iar a şoapte secţiune este rezervată artelor grafice .Faţa artistică EXPOZIŢIA DE ARTE decoraţiile din Monza Secţiunile expoziţiei. — Arta­ decorativă românească — Din cauza prejudecăţii unei dis- săli şi saloane, din galerii şi cuîuda ti­neţi­uni pur academice care se fă-’re impozante, cea între arta pură şi între artele Jn reanim palatuluî se află tf ce urmăresc realizarea frumosului . . . în util, arta decorativă a fost oară minunata gradină iar in cuprinsul cum nesocotită până astăzi. el bogat în perspective și surprize Pentru a se dovedi că, artele de- agreabile se văd alte două vile .¥*­eo­rative și-au cucerit drepturi în rabello și Mimbellinio, construite contestabile in marea Cetate a ma- • .. . .. , • „ . . ... infestărilor artistice, în ziua de 1 ultenor­ul loc,aife­­­rând de către Mai se va inaugura la Monza foşti ,familia contelui Durini, de către reşedinţă de vară a regilor Italiei prinţese din familia lui Napoleon o expoziţie internaţională de arte şi de către principesa Amelia de decorative care va fi deschisă până l­avar­a la 1 Octombrie 1923, şi apoi timp de doi ani, va fi alternată cu expo-; ^ ziţiuni de pictură şi de sculptură. ’ Iniţiativa or­ganizăreî acestei ex-­­ poziţiunî a pornit dela un comitet­­ de acţiune format din municipali­tăţile oraşelor Milan şi Monza şi de către societatea „Umanitaria“, decorativă în secţiuni casei, stofe şi ţesături­ artistice, etc) colţul copiilor: mobilier, jucării, veşminte, publicaţiuni pentru copii Oraşul Monza care se află în ime­Operile artiştilor şi ale industria­şilor chemaţi la expoziţia din Mon­za sunt rânduite prin sălile şi ga­leriile palatului în mai multe sec-jţiunî: secţiunea artei şi a lucrări­lor publice;­ secţiunea elementelor decorative ale Caselor şi ale intern­e;­diata vecinătate a palatului desti-­rurilor (pictură şi sculptură deco­de arte decorative şi la depărtare de câţiva kilometri mai pe chestiunea bănească, ea tive, au stăpânit atenţia opiniei pu- |U1‘*U* I „ . .. . ... „„ iJnat expozitiuni de arte decorative mtiva, mobile de artă, accesoriile fiind cea care poate avansa toate idee, mai mult graţie grijei ce le sumele ce s’aruleclara necesare.. poarta presa de scandal decât prin\^ . roî de primă Dar daca din potriva, scopul con- realitatea agitațiundor lor, importan’tă în trecutul Italiei. Ora­fenitei ar fi stabilizarea valute- Greva funcţionarilor, întrunirile 1 miilio mtiT1T1Tnen ------------ ----- ... -- . .­­ . I sui păstrează mai multe monumen, lor și consolidarea diferitelor mo­de la Dacia și chiar tulburările and . u d deosebită însem- artă bisericească, artele focului (ce nede din lumi stabilind dolarul “ « au amb­ Míc? ve depar, 1 ca etalon monetar mondial, c,.i- f însemnătatea ce au voit să le-o a . . , -i ■» ribie ziareie, şi grupările opozi­raa americană", s ar declara satis-­f,0J|i#i interesate. Cele mai multe făcută şi dacai Conferinţa ar de- din aceste manifestaţiuni au fost cide atunci şi‘discutarea chestiu- închise hi cercul strâmt al Bucu­riei datoriilor interaliate nimeni­­ reşttului şi nici aici în întregimea nu s’ar opune­ oraşului, ci în porţiunea îngustă «­ Catedrala ■#». j ministrul afacerilor căci Victoriei. Au fost agitaţiuni străine este personal partizan al fara răsunet şi fără legătură cu Ligei­ Natiunilor şi ar dorii să vie m­assele largi ale poporului, parte i„ ajutorii t­eonoral, dar «enalul g SAAJffiK a.moncaal aproape ,11 nxgontats „0 rtm,„iicirikr ,„KÎ cmm,.a este pentr­u continuarea politicoi ^zola(e (;e cetăţeni­­ lor Italiei1 România la expoziţia din Monza Este de prisos să insistăm asu­pra interesului ce va prezinta-o­­- expoziţia din’ Monza arta decoraţi-'­­vă românească, artă care prin ori’-' ginalitatea şi varietatea ei atrag«­­A. Lahovari, N. Iorga, Ricci, este d­e garanţie pentru desăvârşita reuşită a acestei expozitiuni RED wt/s# ,ț»«w i­­ra Abona|i*țfâ «a „VIITORUL“, Pss maî birte scris Cel mai bine Informat Cel mai răspândit J — EAR DE SEARA-T Continuarea în pag. 2-a

Next