Viitorul, iunie 1924 (Anul 17, nr. 4869-4892)

1924-06-01 / nr. 4869

Amil al seapta-spre-zecelea Wo. 4869 6 PI GINI DuminSfâ 1 Iunie 1924 2LEI EX. In TARA 4 LEI u. în sminte ASCNAH£ü?S IN TARA I In străinătate Un an---— — £00 tel I Un an--------------1200 lei Șase luni — — — 250 » I Șase luni--------- 600 » Trei ------------125 »I Trei --------- 300 » STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis de Hotel Capşa) Telefoanele: Direcţia 51/23; ADMINISTRAŢIA STRADA ACADEMIEI No. 17 •1 Administratia 19/23 «1 S/d ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului btr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele republicate se distrug 2 LEI EX. in TARA 4 LEI es. în Meiste legea comercializăm la Senat politica economică a ROMÂNIEI DISCURSUL d-lui MINISTRU DE FINANŢE Angliei DIFICULTĂŢILE «RURBLE Will ———min—ii «in in iun—mini mm..... păstra avuţiile şi instrumentele mari ale apărărei naţionale şi independenţei economice. Prin această politică România s-a putut desvolta şi a putut să-şi câştige încredere,prestigiu şi autoritate în concertul hniei internaţionale. Această politică se sprijinea pe două pârghii cari i-au făcut tăria şi i-au asigurat întotdeauna izbânda: viziunea clară a intereselor superioare ale statului şi încrederea în puterile şi însuşirile acestui neam. România întregită de astăzi trebue să urmeze directivele aceleiaşi politici de încredere în puterile neamului şi de apărare a independenţei economice a statului. In partea finală a discursului său, d-1 ministru de finanţe a arătat,in accentele celui mai cald patriotism şi cu autoritatea celui mai senin spirit de obiectivitate, care trebue să fie preocupările şi îndatoririle dereu, ca după 1900 ani de lupte, suferinţi şi jertfe, să prezideze la opera de organizare a statului român întregit în hotarele lui fireşti. Discursul rostit eri la Senat de d-l ministru de finanţe trebue să rămână îndreptarul cel mai luminos pentru desăvârşirea operei mari ce se impune primei generaţiuni chemate să asigure destinele şi viitorul României întregite. NOTE Minciunile în PANICA Vechile sisteme de guvernare m sr petrece în nou: apare cu o putere Contradicţiile dintre făgădenii si dintre realizări au creat multe neajunsuri .Evernulin laburist ştiau dela început tea ţine,... cealaltă, crezut că le vor pu apoi seamă că nu facă“... ...: B I beral ,V V nu le vor purică dacă au ţine, şi-au dat în stare s’o Sprijinul partidului la barca reginului ZI CU ZI Cel mai anumit ziar a găsit o definiţie lapidară — cum erau cele ce ne-au rămas de la jurisconsulţi romani — pentru a caracteriza un guvern: ,Arta de-a guverna este să laşi oamenilor toate libertăţile legale, dar să-i împiedici de-a abuza, de ele“. E drept că după această definiţie „Adevărul“ ar înceta să mai apară, întrucât abuzând de libertate ar putea fi împiedicat de a mai otrăvi spiritul public românesc. Sunt definiţii — ca şi unele săbii— cari au două tăişuri. . Proedul de lege întocmit de d. ministrul al justiţiei, G. G. Mărzescu, asupra unificărei judecătoreşti, este precedat de un judicios raport al d-lui Leonte Moldovanu care arată necesitatea şi utilitatea votăm nouei legi de reorganizare a magistratură. Redăm părţile esenţiale din raportul d-lui deputat Leonte Moldovanu. Domnilor deputaţi, Comisiunea legislativă în şedinţele sale din 29 şi 30 Mai 1924 a luat în cercetare „Proiectul de lege pentru unificarea dispoziţiunilor din legea judecătorească privitoare la Ministerul Public, la numiri, înaintări şi disciplină“, prezentat de d. George Mâpzescu, ministrul justiţiei, şi a constatat următoarele: Acest proiect prin art. 1 extinde aplicaţiunea unor dispoziţiuni din legea pentru organizaţiunea judecătorească, cu anumite suprimări, modificări şi adăugiri, pe întreg teritoriul ţării, pentru magistraţii şi funcţionarii judecătoreşti dela toate instanţele, de orice grad. In chipul acesta se realizează unifiecare organizaţiunii noastre judecătoreşti, cel puţin în ce priveşte ordinul judecătoresc şi personalul auxiliar. Proiectul prin art. 40 modificat consacră starea de fapt în care se găseşte Ministerul Public la data promulgării legii de faţă şi astfel se dă o organizaţie unitară Ministerului Public pe toată întinderea Regatului. Se abrogă apoi art. 51—60 inclusiv relativ la magistraţii stagiari şi grefă. Ordinul judecătoresc Ceea ce preocupă în mod constant pe legiuitor prin acest proiect este situaţiunea ordinului judecătoresc în Stat. Toată tendinţa lui este de a ridica nivelul magistraturii noastre şi a o aşeza în locul ce i se cuvine faţă de importanţa sa in organismul nostru de Stat. De aceea proiectulare o serie de dispoziţiuni cu tendinţa vădită de a face din magistratură puterea independentă conform principiilor constituţionale şi a o pune la baza organizaţiunii noastre de Stat ca piatră fudamentală şi ca organ de încredere. In scopul acesta proiectul, după ce stabileşte ierarhia şi gradele din ordinul judecătoesc, se preocupă de selecţionarea membrilor săi, stabi- lind condiţiunile de admitere în Unificarea judecătorească acest ordin, condiţiuni generale şi condiţiuni speciale. In ce priveşte condiţiunile speciale este de amintit în primul rând examenul de capacitate reînfiinţat prin acest proiect pentru supleanţi, substituiţi şi ajutori de judecători. Acest examen se face însă numai după un an dela numirea acestor tineri magistraţi. Până la facerea examenului ei nu au dreptul nici de a judeca, nici de a pune concluziuni, ci vor fi ocupaţi esclusiv cu lucrări de natură graţioasă. Numai după facerea examenului de capacitate ei pot să judece, să pună concluziuni şi să îndeplinească rolul de a judeca sau de a pune concluziuni în calitate de substituţi. Dar organizarea examenului de capacitate proiectul o îngrădeşte cu o serie de dispoziţiuni menite să dea acestui examen toată seriozitatea şi amplitudinea necesară. Examenul mai are apoi de scop să oblige pe cei ce îmbrăţişează frumoasa carieră de magistrat să se pună în curent cu legislaţia în vigoare actualmente în diversele provincii cari constituesc astăzi Regatul român. Fiindcă este inadmisibil ca un magistrat să nu cunoasca legislaţia care se aplică încă în diversele părţi ale ţării până la unificarea definitivă a ei, ceea ce nu se va putea întâmpla decât mult mai târziu. Obligaţia de a face examenul de capacitate nu se aplică numai celor ce de aicea încolo vor solicita onoarea de a intra în ordinul judecătoresc, ci şi actualilor supleanţi, substituţi şi ajutori de judecători din Vechiul Regat şi Basarabia, dacă voiesc a fi avansaţi. Pentru a da o sancţiune întreagă obligaţiunii de a trece examenul de capacitate atât pentru cei ce de aici înainte vor solicita locuri în ordinul judecătoresc, cât şi pentru actualii supleanţi, substituţi şi ajutori de judecători, legea prevede că ei vor fi eliminaţi din acest ordin, daca nu se vor prezenta la examen, sau dacă, prezentându-se, nu vor fi reuşit să-l treacă cu succes conform dispoziţiunilor proiectului. Pentru a ajunge la o complectă unificare proiectul prevede prin art. 87 desfiinţarea funcţiunilor de notari şi practicanţi în Ardeal şi funcţiunile de ascultanţi şi practicanţi în Bucovina, înlocuindu-i după sistemul din Vechiul Regat cu grefierii, iar în ce priveşte soarta celor desfiinţaţi, ea a fost asigurată prin faptul că ei vor fi chemaţi, dacă îndeplinesc condiţiunile cerute de lege, să intre în ordinul judecătoresc Numirea judecătorilor de tribunale Proiectul stabileşte apoi condiţiuni speciale pentru numirea judecătorilor de tribunale, de pace, pentru procurorii şefi de parchete şi pentim ceilalţi procurori şi fixează condiţiunile speciale pentru înaintarealor, în care intră obligaţia de a fi făcut examenul de capacitate şi stagiul necesar de trei ani în gradul anterior. De asemenea se stabilesc condiţiunile speciale pe cari trebuie să le îndeplinească cei ce aspiră să fie înaintaţi prim-procurori, preşedinţi şi prim-preşedinţi de tribunale, precum şi cei ce din aceste grade năzuesc să ajungă consilieri, preşedinţi şi prim-preşedinţi la Curţile de apel sau, procurori de secţie. In ultimele dispoziţiuni pentru înaintări se stabilesc condiţiunile speciale pentru avansările procurorilor, consilierilor, preşedinţilor şi primu- Continuarea în pag. 2-3 '. * regimul nu sare?* O astfel de „polemică” în care se amestecă războiul, cu „birurile“, cu Era de aşteptat, dat fiind chipul cum anumita presă înţelege a face politică cinstită, că şi explozia de la Pirotechnie va servi ca temă de combătut guvernul. Dar trebue să mărturisim că de data aceasta „Lupta“ întrece pe cel mai anumit ziar. Ea scrie întriun articol prim scris cu cu litere negre următoarele: „In starea de enervare în care se află o populaţie chinuită de toate dezastrele războiului, nu mai lipseau ca adaos la scumpirea continuă a existenţei... decât dispariţia mijloacelor de apărare şi panică. Creditul Statului, prestigiul lui, libertăţile cetăţeneşti, depozitele de muniţii, totul sare, iar spiritul D. Baldwin a cerut închiderea şedinţei, dar când după dorinţa cabinetului, s’a trecut la vot, socialiştii cu ajutorul unor fracţii liberale au scăpat de dezastru cu o mică majoritate de 34 voturi. Liberalii însă nu pot continua această atitudine — adaugă ziaristul francez — ei vor trebui să ia o atitudine clară. Se afirmă că la Început . . ar fi avut intenţia să voteze contra public se întreabă: cum de numai guvernului, dar după atacurile unor liberali ca d. Masterman şi Mac Namara fostul ministru liberal, al munce!, ar fi fost greu şefilor liberali să enervarea copiilor şi-a lehuzelor „nu rămână neutri. Ziarele liberale însă stare lamentabilă“ şi cu creditul critică cu asprime guvernul socialist Statului şi libertăţile cetăţeneşti, care nu-şi ţine promisiunile nici ani mărturisim că Farfuridi nu ar fi gajamentele. Socialismul în practică a putut-o duce cu mai mult succes dedă greş, dar promisiuni multe poate cât „Lupta“. . ■ Jija se amestecă cu ridicolul, -AU face oricând. Pregătiri pentru schimb.. OPOZIŢIA şi VALUTA Deocamdată socialiştii cari venind la putere au promis muncitorimei să readucă epoca activă pentru toţi, nu le oferă decât ajutoare umilitoare sub forma de dole. Totuşi toţi deputaţii guvernamentali au votat pen- tru şefii lor din spirit de disciplină. La Cameră, unii din fruntaşii Mulţi însă nu-şi ascund părerile de naţionalişti şi ţărănişti, servind de au despre guvernul care nu le dă ecou presei de scandal au ridicat decât dezamăgiri. Ei știu bine că chestiunea scăderei valutei, căutând s’ar fi putut fumim^Camerei.proiec- ;fV puna tefrătur$ cu fapte carte serioase, bine alcătuite, suscepti-în produs și prezentând-o bile a contribui la scăderea şomaju- . ..... lui pentru ca lucrătorii să afle odn-consecinţă a unor stănecopăţii, şi că în acest caz, guvernul ac- "omee şi financiare, interne vădit tu al ar fi fost sprijinit nu numai de falsificare. __ . liberali ci şi de conservatori. Acei cari au observat de aproape Atacurile contra politicei guverna- fluctuaţiile valutei noastre, îşi dau lui socialist au fost continuate şi la seamă că actualascădere nu poate congresul liberal din Brighton unde fi decât pasageră şi se datoreşte aş’a afirmat din nou Întreaga videnei cauze streine de politica financendentă a acestui partid. Alegăto card economică a guvernului şi nii englezi sunt pregătiţi zi cu zi pen situaţiunea ţarei pe acest tărâm. tru a face faţă situaţiei politica care Producţia noastră nu stragnează cere un reviriment, după cum se afirmă cu viudită rea credinţă, fabricile nu s’au închis şi muncitorii nu sunt lipsiţi de lucru. Exportul de asemenea este activ, după cum o dovedesc pe deplin datele statistice, taxele varăncile italiene au oferit Jugo- îngrădesc iar pretinsa slaviei un împrumut de 30 mi ’,lipsă de vagoane e de domeniul lioane de dolari cu o dobândă fanteziei. De asemenea finanțele Statului nu produc nici o îngrijorare, echilibrul JfUgetar nefiind cu 011 ‘ ‘DDrar ceeace e remarcabil pentru ob-’v^nu.! care, du^ a aPelat la ale'l „ , ^ servatorul evenimentelor psihice, este *Stori ca singurii cari aveau rome de 7 la sută, că în momentele acestea de emoţie, din* imediat şi infailibil şomajului, sufletul omenesc ceva — a trebuit să mărturisească fără conferinţă feroviară cu reprenume vătămat iar plata cupoanelor excepţională înconjur că mi au acel remediu şi că prezentanţi francezi, italieni şi el datoriilor noastre, externe făcându ECOURI minciună sinceră, adică scornită din proiectate de guvernul conservator, crările au fost o continuare a con- Acei cari speculează însă, în ropatologia momentului. Şi ceea ce a fost mai dăunător eferinţelor precedente ţinute la Ro- Josul unei meschine politici de par-Când păsările negre, purtătoare de faptul că, guvernul socialist, după ce ma şi la Paris, având de scop ame- ^ scăderea leului nu voesc să vamoarte, apăreau pe cer, în timpul răz- a susţinut, cu tărie că socialismul, livrarea circulaţiei mărfurilor între*boiului, se găseau oamenii cari afir- voeşte să dea muncitorimei nu o po aceste trei ţări. 4P ,aa aacz’arara can^a a scaaeruor nnjmau cu cea mai mare fermitate şi cu mană, ci muncă, se nrepară acum să, _____ \registrate^ mulhmdle zile. Ea stă nec!t cea mai nebănuibilă — convingere, că le dea tocmai ceia ce negase; pomarsonsiliul federal din Elveția a nu . tn fttr1’g alarmante ce-au ............................... de mes propres nă și nici de cum munca? făcând so-1 f? p‘ d' Dunand' mine circu¥ Peste hotare cu Privire la ce-a comis o coteală că vor fi mereu 800.000 soj elveţian la Paris comisar gene, conflictul cu Rusia şi în campania cum a căzut meri ajutaţi cu banii statului. Aratat republice! la expoziţia de arte câtorva interesaţi, cărora li s’au au aplicate şi decorative. daugat, în mod conştient sau incon* Preşedintele elemisiunei elveţiene ştientacei dintre fruntaşii opozide expoziţie, este d. Band Borg din tionişti, ce au crezut necesar să in Geneva, formeze fals streinătatea asupra si------ tuaţiunei noastre economice. n Syria au reînceput cercetările Aceste cauze sunt însă trecătoare arheologice in urma indicaţiilor„'dată ce situaţia internaţională se dai? Retorul lucrărilor pu- ^ schimba, indice lm prejurările La Said şi Cuja nu departe de la-'eterne cari influenţează azi deracul unde în 1887 s’a descoperit morvorabil nu mimat valuta noastră Corespondentul lui Debata din Londra ocupându-se de situaţia internă din Anglia începe prin următoarea declaraţie : Guvernul socialist era să fie răsturnat Joi 22 Mai de nu ar fi intervenit liberalii cari l-au sprijinit în ultimul moment. Cu toate câte le-a făcut guvernul socialist, partidul liberal are față de acesta rolul unui devotament demn de o cauză mai bună. Dar nu din simpatie pentru socialiști se grăbesc liberalii să dea toate ajutoarele necesare, ci pentru animozitatea ce au pentru conservatori. Totuşi, în ziua când va fi necesar, să se pună capăt experienţei ce face Discuţiunea generală asupra legei comercializării a dat prilej d-lui ministru de finanţe Vintilă Brătianu să rostească «în şedinţa de ori a Senatului unul din acele mari discursuri care, depăşind cadrul unei chestiuni, îmbrăţişează ansamblul problemelor ce se pun într-o anumită perioadă istorică, fixând directivele superioare şi permanente ce trebue să cârmuiască conştiinţa şi munca unei întregi generaţiuni. Discursurile d-lui ministru de finanţe au o structură de o rară bogăţie documentară şi radiază un suflu de convingere care înalţă orice idiscuţiune şi luminează cea mai întunecată conştiinţă. In discursurile d-lui ministru de finanţe cuvântulrăsună întotdeauna plin de înţeles. Fiecare frază îmbracă o ideie, redă un fapt, evoacă un învăţământ, precizează o sinteză şi fixează un adevăr. Şi cuvântul acesta rostit cu mă-neraţiunea de astăzi care are fericire :_____,___________...„x ... sură, cu o sinceritate impresionantă, cu o obiectivitate care impune şi cu o extraordinară putere de convingere, are ecoul unui cuvânt de apostol care nu predică credinţa unui om sau a unui partid, ci credinţa mântuitoare ce trebue să călăuzească sufletul unui neam întreg. Aşa a vorbit şi eu d-l ministru "de finanţe, începând prin a răspunde criticilor, pe cât de violente pe atât de neîntemeiate, formulate de d-1 Matei Cantacuzino împotriva politicei economice şi financiare a partidului naţional liberal, d-1 Vintilă Brătianu s-a simţit la largul său să facă întreg procesul istoric al activităţii, politice şi economice a acestui partid, în comparaţie cu acţiunea celorlalte partide şi în lumina Populaţiunea capitalei a trecut prin .. .• . . . . momente asemănătoare — cu prilejul roadelor pozitive ale unei activităţi,focului de la pirotechnie — cu acelea Anglia cu guvernul socialist, libera CCS, a apărut ceva mai mult de cât I trecute, readuce în minte groaza meritele activităţei partidului libe-r atuncî în tensiunea la care beţii de peste şapte zeci de ani pusă de ■ ceea ce_a cunoscut pe vremea aeropartidul liberal în serviciul ţării,planelor duşmane... Şi această împros- Dar din desfăşurarea acestui pro-'pătare a timpurilor nu prea de mult • . . . . 1 de nos, v .__tri nervi, erau supuşi... Sgomotul rural: a apărut concepţiunea &et?e5 .: gubru al clopotelor mitropolitanei care trebue să stea la baza oricărui j şueraturile premergătoare ale sireneprogram şi să domine activitatea şi fineratul gardiştilor puneau însuflet „aşteptarea“ — sentiment penibil — când conţinutul intelectual este moartea. Eii vor trebui să obţină concursul conservatorilor sau aceştia din urmă, p© al liberalilor, pentru a readuce o situaţie normală, oricărui partid în acţiunea de salvgardare a marilor interese politice şi economice care condiţionează existenţa noastră ca stat şi desvoltarea noastră ca neam. Statul român nu se poate întemeia numai pe organizaţia lui poli-___ tică şi administrativă, fiinţa lui.Care cu toţii am trecut, şi pe care u-'Actualul cabinet a fost grav atacat cu prilejul votărei bugetului mic Sgomotul exprosiunilor repetate din nisterului muncei, adică 8.560.000 laziua trecută, panica creiată de purtători de noutăţi — bune informaţii cari totdeauna se găsesc în nenorociri — ne-a reamintit astfel stări morale prin vre sterline. jOcazia a fost prea prielnică pentru ca adversarii să nu se fi folosit de ea. ț Conservatorii şi o parte din partitrebue să se complecteze şi să semnil dintre noi le-au simţit amplificate_ binîtusbfica^!^ sprijine pe o organizaţiinerală şi pe o organizaţiune economică. Siguranţa lui şi posibilităţile de desvoltare firească şi rodnică în viitor, cer ca statul român să-şi deaanume: nevoia creărei de mituri, de se mulţumeşte să aplice măsurile iveţieni s’a ţinut la Vichy. Lase regulat, o organizaţie economică şi financia-................... ' ‘ ‘ ’ ră complectă şi corespunzătoare nevoilor şi împrejurărilor de astăzi. In cadrul mare al acestei organizaţiuni economice generale intră şi legea comercializărei a cărei sitare imperioasă d-1 ministru de fij au văzut — „j’ai vu, nanţe a documentat-o şi a dovedit-o, yeux, vu“ ai poetului cu argumentele cele mai puternice, tautologie celebră. — D-l ministru de finanţe a expus cutare aeroplan duşman în cutare loc...! problema comercializărei în lumina amănuntele „precise“ veneau să in- Ţinerea angajamentelor mlltirpi ovncrnl* op circ trehue;* Crească minciuna: Iată pilotul neamț, awwwim !■.! M—MMCMm politicei generate ^pe care trebue căzut jos ;ntr.un iac de sânge. Iată . . . o urmeze Romania.^ pentru valonii .cum masina arde) si asa mai depar.» In fata criticilor justificate, miniscarea avuţiilor naţionale şi pentru firul se deapănă pe canavaua minorul muncei ,aflându-se într o situaconservarea independenţeileiscpciune...s nomîce şi financiare. Ce se petrece în aceste momente, în Datorită acestei politici Romania sufletul omenesc, pentru ca oamenii a putut să-și creieze puternicul 0r-'cinstiîî «S devină deodată mal minci- 1*mndar care decat Ub'se ,ată un mister, ganism economic şi .financiar care vrednic de-a atrage asupra-I atenţiaţie imposibilă, a căutat să se apere, fără succes insă, deoarece nu putea nega contradicţiile dintre promisiunele făcute şi realitatea practică. Un leader al partidului conservator Sir William Poynson-Hicks, a l-a îngăduit sa învingă in trecut neopatologistuluî si a psihologului, a relevat cum ministrul muncei şi inmântui zis al lui Alexandru şi cele- dar şi cea franceza, se vor ameliora, toate dificultăţile şi să poată cores- istoricului şi-a sociologului. Itregul cabinet socialist au luat faţă lrele sarcofagii Pleureusse. într’o — leul îşi va reveni spre marea dispunde primelor^ necesităţi ale^ nou, E în joc o problemă care interesea de ţară angajamente pe cari nu le grotă prăbuşită s’au găsit acum trei perare a acelora cari caută să spelui stat român întregit. Datorită azi însăşî istoria omenire!. jau ţinut: „Două sunt cauzele pentru sarcofagii de plumb şi multe vase culeze chestiunea valutară în concesiei politici România şi-a putut PETRONIUS I cari nu le-au ţinut. Una, fiind că funerare. tra guvernului. Numirile, Înaintările şi disciplina in magistraturi ..............................................................II I MHHI.iiI 'll Raportul d-lui Leonte Moldovanu către adunarea deputaţilor asupra proegrelui de lege pentru organizarea judecătorească D I MACDONALD XXX D-1 LEONTE MOLDOVANU CULTURA de l■ SIMIONESCU Procesor universitar o mare şi adânc însemnată manifestare naţională s’a petrecut în zilele acestea. Societatea Astra din Sibiu a purces la drum spre Capitala României întregite. Acest eveniment are pentru mine o multilaterală semnificaţie. Trebue să deştepte ecou de tresăltare naţională în sufletul fiecărui român. Astra (Asociaţiunea transilvăneană, pentru cultura poporului român) este una din concretizările geniului etnic. Este în acelaş timp o apoteozare a puterii culturii, mai presus de orice. In viaţa ei, sau asociat elemente care reprezintă variata energie etnică. Macedoneanul Şaguna, ajuns mitropolit de Sibiu, om cu o intuiţiune pătrunzătoare asupra menirei neamului său, ş’a pus toată munca liniştită, dar cu greutate, pentru a asigura prin cultură, putinţa venirei vremurilor, in care ne e dat să trăim. El a avut deplina încredere în vitalitatea neamului său. S’a dat însă seamă că nu poate fi pavăză mai de oţel împotriva tuturor valurilor duşmănoase decât luminiţa conştiinţei individuale, aprinsă prin cultură in inima fiecărui român. S’a dat totodată seamă că nu poate fi mijloc mai eficace pentru aşteptarea vremei de azi, decât tot cultura. Neputând ajunge să învingă, prin străduinţa cu mult tact cheltuită pe calea politică, a căutat să nască flacăra de veghe, transmisă din generaţie în generaţie, ca ceva sfânt şi nemuritor, în casa fiecărui român. Lui i s’au alipit toţi bunii patrioţi, fără distincţiune dacă erau uniţi ori neuniţi, desbinăm să sperăm aparţinând trecutului, introduse de duşmanii neamului. Astra a luptat cu multe greutăţi, biruind în cele din urmă. E unul din semnele de energie a fraţilor ardeleni, constructivă pentru viitorul neamului. Dela Unire, Astra s’a intensificat acţiunea, in libertatea câştigată. Acum face un gest,care denotă superioritatea culturii asupra politicei rău înţeleasă, redusă la ambiţiuni personale. Ea dărâmă cele mai de pre urmă semne ale graniţei din dreptul Carpaţilor, urmând calea vesleţilor eroi, care, venind la Academia Română, locaşul de unire sufletească a celor despărţiţi samavolnic, înfruntau multe asupriri. Prin aceasta a dat semnalul adevăratei înfrăţiri, scormonind şi vântul de trezire spre adevărata întărire etnică. Ori cum ar fi greutăţile vremei, oricât de nesocotită ar rămânea, vremelnic, în tulburarea spiritelor de după războiu, cultura rămâne cea mai puternică armă de insănătoşare a neamului. Din împrejurări neprielnice, mulţimea, isvorul puternic de energie, a rămas pe delături din calea luminei. Nu se poate aduce nimănui vină, decât a fatalităţii istorice legată de o situaţie geografică, care trebue mereu să ne dea mult de gândit. Substratul energiei etnice a rămas nealterat, deşi acoperit cu “crusta închistării, sub care s’a desvoltat noi folclorul atât de variat. , dul cel mare, a cărei trezire la via Primăvara neamului s’a arătat în.ţa adevărată, liberă, abia acum s’a sfârşit. Suntem strânşi grămadă, anunţat. , Câmpul scăpat de spuma omătului ! In viaţa lăuntrică a neamului, cât aşteaptă numai braţele vânjoase ale şi pentru apărarea lui externă, nici plugarului, pentru ca să-şi arate de-, o armă nu poate fi mai trainică de plina rodnicie. ; cât cultura adevărată, răspândită in In trecut in scurtele clipe senine, mulţime. La ce bun legile economice, au’isbucnit semne trainice de vârsje făurite pentru buna ei stare, dacă ea seria etnică, de putinţa contribuţia- nui va fi, in măsură să le Înţeleagă nii noastre specifice la progresul şi să le urmeze ? general al omenirii. La ce bun toate legile politice, care De la D. Cantemir, atât de variat tind la libertatea individuală, dacă în manifestări, până la Creangă, ră- individul nu va fi în stare să le prisărit de-a dreptul din popor, fără ceapă rostul, decât după lungi expeintereglarea generaţiunilor de prorimentări şi tărăgăneli dăunătoare ? gătire, în trecutul nostru cultural se Cultura Insă pe toate le ajută. Ea Înşiră resleţe figuri, doveditoare de este factorul preponderent In forţaadâheul specificului nostru etnic, rea evoluţiunii, pentru a putea eâş- Dovezile se găsesc în timp ca şi în tiga timpul perdut, fără voia noastră, spaţiu. De pe malurile Nistrului aţ o condiţie se cere însă. Să ne desrăsărit Hasdeu, de pe plaiurile de la brficăm cât putem de hainele împruîmbinarea Bucovinei cu Moldova, E-: mutate, care nu ne prind in totul, minescu ; Dobrogea ni^a dat pe Cer-Prea inult ne-am înfepdat sufletul, na, Ardealul între atâtea alţii pe de orbitoarea viaţă din apus, creând Coşbuc, Muntenia pe Eliade- Rădu- in jurul nostru o atmosferă factice, lescu. Până şi resleţitul trunchiu de deamăgire pretenţioasă uneori iiia Pind ne-a hărăzit pe un Şaguna, tr’atâta, In cât uităm cu totul unde • Puţini au fost aceia care au răsbit,ne aflăm şi nu puteam prinde conintunericul lăsat peste neamul roltrustul in care ne sbatem, dureros mânesc, veacuri şi veacuri. Sunt in-(când împrejurările ne silesc să-l pun, să iriţimajunşi ca să asigure cheză-luim în faţă. Am luat deadreptul, şia pentru viitor, când lumina va' fără să încercăm măcar a altoi. Contopi ceaţa rămasă încă peste noro..'şecinţa fi lipsa, de Încredere în noi, prin comparaţia cu ceia ce necontenit socotim pe nedrept ca al nostru, deşi e numai de împrumut. In jurul nostru lăsăm să crească dudăul care măduşă pajiştea sănătoasă, contemplând buchetul de flori, cu miros ameţitor, adus in odăiţa noastră din ţinuturi unde cresc după o muncă metodică şi îndelungă a pământului. Izolarea cu zid chinezesc nu se poate; ar fi negarea influenţei binefăcătoare a culturii universale. Dar nici închinarea în total numai în faţa acesteia, fără străduinţa creării unei culturi proprii, cu rădăcini în substratul etnic. Am atâta încredere in sănătoasele însuşiri ale neamului meu, care a suferit amarnic de vitregia soartei, încât nu văd activitate mai necesară în primăvara neamului decât aceia a înlăturării pojghiţei prinsă la faţă, pentru a da putinţa, cât mai grabnic, ca să se desvolte în plină desfăşurare comoara de energie variată, care zace ascunsă în mulţimea românească. Cunoaşterea forţelor izbucnite întâmplător, deşi simptomatic, în trecut, ca şi cunoaşterea folclorului românesc, e o primă datorie în educaţiunea noastră. Aceasta spre a prinde încredere în noi, spre a da atenţiunea cuvenită manifestaţiunilor, deodată modeste, a primelor semne de rodnicie. Mai apoi o altă datorie a vremei, către noi înşine şi prin noi către îndepărtatul ideal al umanităţii întregi, este de a contribui cu toţii, savanţi ca şi modeşti dascăli de sat, la înlăturarea cât mai grabnică a inculturii în mulţime şi la stârpirea pseudoculturii mai dăunătoare prin stearpa pretenţiune ce provoacă. In primăvara neamului această datorie chiamă pe toţi, după cum când iara s’a dus, plugarii trag cu hărnicie brazdă pe ogorul înţelenit, orice întârziere fiindu-le dăunătoare. Iată pentru ce vizita Astrei, societate care a muncit îndelung pentru promovarea culturii naţionale înainte de orice, are şi această importantă semnificaţie, de a pune înaintea ochilor noştri, necesitatea imperioasă de a nu trăi numai din împrumuturi ci a munci din răsputeri să ridicăm şi culturii naţionale altar trainic pe pământul nostru. Flacăra nestinsă întreţinută cu toată osârdia, va topi norii negri puşi deasupra pământului nostru de orice hartă generală culturală. Vom ajunge numai in acest chip să dăm în cultura universală, părticica ruptă din sufletul nostru etnic, singura de samă şi trainică.