Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-01 / nr. 2934
ANUL XIV. — Nr. 2.934. O N A M.E N T entru România n an . . . 20 lei luni ... io * î pag. IV premiul abonajilor ntm strainaute n an ... 34 leî luni ... 17 * Abonamentel se in Galați la Adstrațiunea Staruri distincte la biuie postate. redacțiunea : 22 str. Ai are Xel©grra,îîx© Se viciul partie, al «Vocii Covurluiului* AGENȚIA HAVAS. LONDRA., 11 ianuarie, — 7 ime’s e că țarul persistă a nu se împâca prințul Alexandru, dar că Iud în considerațiune valoarea desfată de trupele bulgare, înceteazâ de se opune la unirea celor două preoeii. I Același diar mai spune că Anglia jir fi de părere a aplica și la Turcia j propunerea de desarmare făcută de litră Rusia. BERLIN, 11 ianuarie. — Diarul 'ost scrie că Grecia pare că voesce i’și schimbe primele sale intențiuni, dar ca cu toate aceste nu este de pries să se observe că chiar dacă s’ar reduce un reabel între Turcia ș i Grecia, n’ar ameninţa pacea Europei. Durul berlines adaoge că de acum na pute ori ce Sut din Balnaul, care ii voi sâ aducă pria forţă vre o schimbare în ordinea lucrurilor actuale, va i părăsit şi va face resbolul pe riticul şi pericolul sta. BELGRAD, 11 iauarie.— Guvernul cerb propune să se alegâ oraşul Bucureşti ca loc de întrunire a plenipotenţiarilor însărcinaţi cu negociarea condiţiunilor de pace între Bulgara şi Serbia. D. Mjitovici, desemnat ca să represinte Serbia în conferenţele ce vor lua loc în acesta privinţa, a sosit îrl la Belgrad A conferit asia cu regele şi cu ministrul afacerilor străine. A SC vederT aiuare »Cift tcldgmacc pag. II. Q AL Ati, 31 Decembrie 1880. Vocea Covurluiului, întrând in al 14 lean al existenței sale, exprimăm 10 BANI EXEMPLARUL. MERCUR!, 1 IANUARIE 1880. anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , IN SERl'lUNl §i RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rahat însemnat. Scrisori nebancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. !_ APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. taia recunoscinţa neatra publicului gălaţâu în genere şi tuturor lectorilor noştri în speciă pentru sprijinul şi iubirea ce ne -a arătat, şi pe temeiul cărora am datorii şi existenţi şi tăria noastră. Le trimitem cele mai sincere urări di anul nod şi dorim a avea ocasiunea să le adresăm încă mult timp asemeni urări. Ce din urmă ore ale anului 1835 vor fi împlinite când (|U*rul nostru va ajunge în mapele tuturor lectorilor noștri. O pagină dar mai mult din viet * omeneascâ va fi înregistrată in cartea nesfârșită a timpului. Toate foile anului 1885 le am trecut rând pe rând, și la diverse popoare ele s’au înfățișat sub un deosebit aspect. Um fond vise comun a presentat tuturor națiunilor anului 1885, și acest fond a fost generalmente crisa. Crisa economica, crisa comerciala, crisa monetară, crisa politică, crisa resbeiului, pretutindene, pe tata fața globului, anul 1885 a lasat aceasta négrâ uroiâ a existenţel séle. Fie ca cu ştergerea vieţei séie, să se şterga pretutindene fx sieiţa acestei maladii ce posomoreşce frunţile popoarelor, le lânczişce viaţa le ingineca afacerile le tâmpeşce activitatea şi duce pretutindene acest marasm de o nesfârşită agonia, care este negaţiunea vieţii, negaţiunea luptei şi producţiunii, ce sunt binefacătoarele civilisaţiunii. Ceea ce ne înfioreazâ mai mult este că anul 1885 se duce lăsând un bilanţ foarte complicat, sau mai bine (fiscară a lăsa nici un bilanţ, caci toate cestiunile, fie politice, fie economice, sunt desevîrşit deschise şi re legate anuiu 1886 în un mod din cele mai complicate. In Orientul Europei un resbel s’a înciput, dar pe care armistiţiul ^s’a însărcinat a ni ’l arăta pană la ce punct este înâduşit 8.na menit a re- QAs.,e sub forme mult mai întinse şi cu consecinţi mult mai grave. Secretul acestei probleme îl va aduce pruncul a cărui naştere o vom saluta mâne. In Occident lucrurile nu sunt mai limpede. Francia se abate a ’şi păstra republica. Anglia, de la câteva voturi ce vor pleca spre ton sau un/î, va putea aduce pacea caii un resbil teribil. Germania, mândră de cancelarul teii, se luptă a păstra echilibrul între cei două alifeţi ai sei, şi a evita remişcerea unui resbel în Orient, spre a putea păstra întregi toate forţele de cari va avea nevoe în cas de a îşbucni unul în Occident. Italia, îngrijită, se sileşte a gâci pulsul coostelaţiunilor cu cari ar putea mai bine atinge idealul sex; iar Spania, pururea bolnavă, caută încă un pronunciamento care sa o ducă fie la o dinamiiă, fie la republică. Popoarele mici privesc cu grijă la vulturii ce se agita în atmosfera tulbure a politicei europene, și fie-care pe lângă casa sea vegheză la soarta ce le va aduceJ'un de mâne. Trist dar și blestemat de toți se duce anul 1885, dar nesigur și gnjehv ni se arata noul an în care Intram. Fie ca Provedința, care pastreaza tainele viitorului, sa rădice deasupra popoarelor durere ce a lasat anul 1885, și sâ reverse prin trimiterea noului^ prunc bunurile unui an plin de pace, plin de ruda, plin de prosperitate şi fericire pentru toţi și pre tutindene. Croaica locala: — Din causa sărbătorii Anului nou, viitorul numer alJurului nostru nu va apărea de cât toi acra. — Iată mişcarea populţiunii oraşului nostru de la 22 până U 28 decembrie : născuţi : 10 băiaţi legitimi şi 1 nelegitim, 12 fete legitime şi 1 nelegitime, total 27 (din cari 6 israeliţi) ; morţi : 22 ( israelit), din cari 7 până la un an, 3 de la 1 la 5 ani, 1 de la 5 la 2 ani, 1 de la 20 la 30 ani, 2 de 30 la 40 ani, 4 de la 40 la 00 ani, 4 de la 60 la 80 ani, ; X O O ■L. L- !. ■ J« — Cetim în Voinţa naţională . Unele dure din capitală ! a publicat mai (filele trecute scriea că D. ministru de resbel a dat ordine pentru formarea cadrelor miliţielor în tela ţera, pentru ca ele sâ fie gata pentru concentrările cari se vor faci la primâ-verâ. Informațiuni sigure ce avem ne dau dreptul a desminți aceastâ scrie, lipsită cu totul de adever. — D. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, s’a reîntors ieri dimineața de la Florica. D. primministru a fost întimpinat la gra de D. Cantacuzino, directorul general al căilor ferate, D. D. P. Moruzzi, prefectul capitalei, D. general Er. Arion, preşedintele comisiunii fortificaţiunilor, care a dat relaţiunii lui Brătianu de mersul experienţelor cupopolelor de la Cotroceni, şi de L. colonel Al. Budişteanu, comandantul pieţei. — Iată anume decoraţiunile pe care M S. Regele a bine voit a le conferi Felicia «VOCE COVURLUIULUI, BANII DRACULUI PARTEA I. Ursula de Maurienne (Urmare). 35 De sigur că D. de Modana nu se putea mâogăia de nenorocirea oribilă a fiicei sale, care fusese până atunci tot orgoliul sta, tot fericirea sea. Cu toate aceste, trebue să o mărturisim, moartea lui Pascal stinsese puțin din durerea sea. Cel puțin acum nu mai trăia acela care ar fi putut să privească pe D-stra de Maurienne ca pe un lucru cucerit prin violență. De silă parte satisfacțiunea materială a răsbunârii sale îl calmase și mânia, dacă nu stinsese cu desăvârşire suferințele sale morale. Din toate punctele de vedere omorul culpabilului părea că’î dăduse putința de a mai trăi. După tonul și modul cu care’i vorbia fiica sea înțelese că aceeași prefacere nu se operase în sufletul victimei. El voi totuși să afle și mai bine în ce chip ar suporta ca o mărturisire a crimei, dacă devenia necesară aceasta mărturisire. — Ursule, întrebă el cu gravitate, dacă cu toate aceste am fi siliți să ne denunțăm noi înșine într’afi rușinea noastrâ ? Dacă, față cu condamnarea unui inocent, conșciința noastrâ ce-ar obliga să vorbim ? — De ce să vorbim ? întrebă ea cu inima torturată. — Să lăsăm noi să meargâ la eșafod ca fratricid pe omul al cărui frate l’am ucis eu ? — La ce să mai prevedem aceastâ crudă alternativă ? (J^8e ea frâmîntândându’și manele. Eu am mai multă încredere în justiția oamenilor ! Dacă va fi nevoe, D (Jeu are să facă o minune, da ! am acestâ credință puternicâ. D (J^u va face o minune luminând consciințele o nenilor. — Vai ! murmură nenorocitul oua, Djeu nu mai face astătji minuni! — Atunci, dacă ’i așa, tată, vom vorbi. . — Dar tu ce ai să te faci ? — Eu? Am spus’o... Voi muri! Genii posa ? datoria înaintea vieței și chiar înaintea onorii ! Trăsura ei la scară. Principele, desperat, îmbrăţişa pe fiică-sea și plecă. Motivul pentru care D. de Modana fusese chiemat de procuror nu era din fericire acel pe care’l bănuia cu fiică-sea. Cu toate aceste interogatoriul la care principele fu supus nu lipsi de a’l încurca de mai multe ori. Era vorba despre disparițiunea lui Antonie, servitorul de casă a cărui fidelitate nu putuse resista corupțiunii bânesci din partea lui Pascal. In alte timpuri aceasta disparițmna ar fi deșteptat foarte mult curiositatea publică ; dar acum ea trece nebăgată în semă față cu emoțiunea ațâțUâ de omorul Iul Pascal. Totuși sgomotul ajunsese până la tribunal, care hotărîse sâ proceda la o cercetare. Naturalmente de Modana trebuia sâ fie chiemat cel d’intăi ca sâ dee explicațiuni și să înlesneascâ cercetările. *