Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)

1889-06-11 / nr. 246

2 Institutele Unite din laft.—Cl. V, Istoria §i Fisica. Cl. VI, Istoria, Filosofia.—Ziua de 12. Cl. III, Aritmetica, Geometria, Istoria. Institutul de fet- Lumina din Jude$ul Neamfu.—Clasele primare. Cl. III §i IV, examen total. — Cursul secundar. Religiunea Institutul P. Negri din Galati — Comptabilitatea §i cursul marfurilor. Corespondent comercial §i Dreptul. Pe timpul vérii Administratia ziarului Adevĕrul primegte abonamente §i cu, mini örül: 10 bani pentru toatá tara 15 „ „ stréinatate. GUmnaziul Lazdr. — Clasa I, Religia. Olasa II, Muzica. Clasa IY, Gimnastica. Gimnaziul Cantemir-Vodd. — Clasa I, div. Aritmetica Clasa I, L. Latiná Cl. II. Matematica, Clasa III. Geográfia. Clasa IV, Istoria. Seminarul Central. — Clasa II, L Latiná si románá. Clasa IV, Higiena. Clasa VI, Filosofia. Semínarul Nifan HHtropoHtul. Clasa 11. Muzica vocala. Clasa VII, Se Naturale. Scoria Normalst pentru invP.^dtwa popur lu’f román. — Clasa I. Se Naturale Clasa TI. Rdigiunea. Clasa IV, Medicina Populará. lerónia C°nfral/t de fete. — Clasa I, L. germaná. Clasa TI. L. Románá. Clasa IIT, Istoria Clasa IV. Sc. Naturale. Clasa V Matematica. Ertfi.rantul, s°cundar de fete Na 17. Clasa I normalä. L germaná Clasa III. Religia. Clasa IV, L. románá Clasa V, L. italianá fonala Profesionalä de f te. ^ Clasa I, L francezá. Clasa II, Religia Clasa III, Comptabilitatea. Consprvntorul de muzica de damatie — Ziua de 11— Clasa de canto (elevi §i elevi). Anul I, II §i III — Ziua de 12. — Clasa de piano. Anul I, II §i HL fireala de agricultura §i silvicultura de la Herestrut. — Ziua de 11.— Clasa III, legislafia rurala. — Ziua de 12. — Clasa I, agricultura generala §i comparata. Clasa II, silvicultura. Institutul pentru Domnigoare, C. Dobrescu, str. Scample, 47. —Ziua de 11.— Cursul primar. Clasa III §i IV, limba franceza.—Cursul secundar. Clasa II §i III, istoria. Clasa IV, geografia Clasa V §i VI, matematica.—Ziua de 12. Clasa I, Matematica. Liceul Alexandri. — Ziua de 11.—Clasele liceale I, II, III §i V, istoria. — Ziua de 12.—Clasele primare III §i IV, geometria, religia. Clasele liceale, I, II, III $i IV, limba latina. Institutul nou de Domni§oare, strada Prima-Vere. — Ziua de 11.— Cursul superior. Divizia II, IV §i V, zoologia §i fisica. —Ziua de 12.Clasa I, II, III §i IV, limba franceza. Institutul de fete Garlestätter. — Ziua de 11.—Cursul primar. Clasa III §i V, geografia.—Cursul secundar. Clasa I, II, III §i IV, limba romana. —Ziua de 12. Clasa I §i IV, limba franceza. Liceul de Domni§oare „ VMorul“. — Ziua de 11. —Cursul inferior. Clasa I, religia. Clasa II §i III, limba franceza. Ziua de 12. — Clasa II §i III, religia. Clasa IV, economia domestica. Clasa V, limba germana.— Ziua de 11.— Cursul superior. Clasa I, §tiinfele naturale. — Ziua de 12.— Clasa I, geografia. Clasa 11 §i III, limba româna. Liceul Sfintul Gheorghe. Armele. Gimnastica Muzica corala. Piano. Vioara. Premiarea elevilor trecufi. Institutul Lumina. — Ziua de 12. — Religia §i istoria. Institutul Schmitz. — Ziua de 12.— Cursul primar. Clasa I. Citirea $i esercifii de limba Francezá; Cl. II, Aritmetica, Desemnul §i esercifii de limba francezá; Cl. III, Istoria sacrá, limba Románá. Cursul secundar.—Cl. I, Aritmetica; Cl II, Istoria Medie; Cl. III, Istoria Moderná. Institutul Família din Brojecte.— Cl. I §i V, Literatura Francezá.— Ziua de 12 Cl. I §i V, Geografia. Liceul Nou de Domni§oare din lap.— Cl. I §i IV, Limba Romana; Cl. II §i III, Matematica; Cl. V §i VI, §tiinfele. La Beauvais se judeca acum procesul unui criminal extraordinar Prin luna Noembrie 1888 se d°scoperi un cadavru pe liniile drumului de fer lânga gara de Chantilly. Cadavrul era mutilat intr’un mod ingrozitor §i tat din cauza mutilarilor ce suferise devenise de nerecunoscut. Dupa mai multe cercetari se descoperi ca cadavrul era al fostului intendent al contelui Roverdis, numit Hoyos, om stimat §i lini§tit care traia cu o femee pe care top o credeau Sofia lui §i cu care avea deja un copil. El plecase la ora§ fiind chemat ca martor §i de sigur ca fusese omorit pe drum §i apoi aruncat pe §ine O dama betrina din ora§ primise chiar o scrisoare de la Alfonsina, pretinsa sofie a lui Hoyos, care o Intreba daca barbatul ei e tot la densa caci de mai multe zile 11 a?teapta. Banuelile cazura asupra unui oarecare Luis Baron, compatriot 11 asasinului (Hoyos era belgian) pe care acesta il protejase §i ajutase chiar cu bani. §i el disparuse tocmai atunci. Nici o indoiala ca acesta era asasinul §i bietul Hoyos fusese victima generozitáfei sale ! Intr’o buná dimineafá insä se descoperá cá Hoyos tráe§te §i se állá sánátos la Valenciennes. Era servitor §i se numea acum Luis Baron. El era dar asasinul §i Baron victima. Scopul crime! este acesta: Hoyos se asigurase pe viafa pentru 200,000 fr. Ca sá aibä aceste parale trebuia sá moarä. Dar pentru cá se afla intr’o dilemá dificil de rezolvat se decise sá omoare pe Baron §i sá’l facá sá treacá drept deri sul, iar banii sá’l ia fii lui náseufí dintr’o primá cásátorie §i Alfonsina In numele copilului se adecá tot el. Dupá cercetárile facute se pare cá Hoyos e un criminal din cel mai de temut. Femeia lui d’inter a murit intr’un mod ciudat, a§a cá se poate presupune cá el n’a fost stréin de moartea ei. Cu toate acestea sunt in aceasta afacere curioasá o mulfime de amánunte cari pledeazá in favoarea lui Hoyos Nu se poate pricepe cum a ajuns el sa transforme pe Baron, in ce chip a sever§it crima; apoi s’a gasit pe densul o scrisoare adresata pre§edintelui Republicei in care desminfea zgomotul morfei lui.* * * Procesul a facut cea mai mare mi§care in Beauvais, dinaintea curfei cu jurafi. Hoyos a fost apérat inaintea jurafiior de Felix Decon, unul din membrii baroului din Paris. Dar cu toata apérarea sa, curtea dupa o deliberare de 10 minute, pronunta un verdict de culpabilitate in persoana lui Hoyos. Hoyos a fost condamnat la moarte. Asasinul din Chantilly -----------------------------------C'rO vDo»------------------------------------ DUMINICA 11 IUNIE 1889 GROfICA DRAGA NEMfl^OR (Dupá aria populará Dute, dute n’ar mai fi) Bute, dute mal mai fi, Bragá prinp^or Ba de tim n’oiu dóri, Bragcí nemtisor. Cáci doriVam §i doresc, Bragá printisor, Romn de sánge románesc, Bragá nempgor. Plánge !fara §i suspiná, Cá ea singurá’í de viná, B’a adus pe un págán, §i-a crescut nepârca ’n sin, Pieptul ca ’i-a 'nveninat, PunguUpi l-a secat. §i de o fi pe gândul meu, Blestema-te-ar Dumnezeu! Nicí mai line, nicí mai rea, de cât cum voiu zice eu: Sá ’^i vezí neamul injosit Si ne sírém stápánit. Cin’te-aduse acum pe tine, Bragá prinfigur. Sí te pripási la mine, Bragá nempgor. Un strein, un venetic, Bragá prinpgor. Un lihnit , un calic, Bragá nempgor. Intr’o luná cát al stat, Páná ’n gát ne-am sáturat, Be am vérsat sânge ’nchegat, Când te-am vézut cocotat, Unde nici prin gánd ’p-a dat. Be te-ai duce, und’te-ai duce, Borul n’o sá me apuce! Toti Românii ’p-au pus cruce ; Sá te ’nler&spre legea mea, Bragá printilor, Cefele când ne’om venea, Dragá nemkor. Nasone. Informapimi Noua lege a pensiunelor militarilor va intra in vigoare cu incepere de la 1 Iuliu. Ieri diminea^a la orele 10, iar s’a }inut un consiliu de mini§tri la ministerul de interne. O parte din solda^i, bolnavi de conjunctive granuloasa, vor fi trimi§i la 15 ale lunei curente, la Campulung, pentru doué zeci de zile. 1— I — l — Se vorbe§te foarte mult cu regulamentul privitor la vinzarea bunurilor Statului, nu va vedea lumina zilei paná la toamná. Vom mai reveni asupra acestui punct. Aflám ca autorul articolului publicat alaltáieri ín Lupta §i íntitulare : Starptul unui puritan, este Domnul deputat de Bârlad, Nicolae Nicorescu. D. G. Daca, directorul general al cailor ferate române, a luat o masura foarte buna fa|a cu funcfionarii din serviciul direc-fiunel, §i pentru care desigur ’§i-a câ^tigat un titlu legitim la recuno^tin^a lor. E vorba de orele de lucru. Pana acum func^ionarii lucrau in cancelariele lor de la 9 — 12 §i de la 2-6. Insa cardurile devenind insuportabile, direc(iunea a decis ca cu incepere de Luni, orele de lucru sa fie de la 7 dimineafa pana la 1 d. a. Din parte-ne, felicitam pe d-nul Duca pentru aceasta buna mésurá. Se zice ca, din pricina nein^elegerilor care domnesc in sínul consiliului Comunal din Berlad, noul prefect ar avea de gand sa ceara disolvarea lui, fiindca din cauza acestor nein {elegen nici lucrurile nu pot inainta. In numérul nostru de la 2 Iunie am Inserat o informa(iune ce o primiserám de la mai mul(i cetá(eni in contra pre(urilor exorbitante cu care lucreazá pentru particular! Compania de Liege, insárcinatá cu distribuirea apei in capitala. Vedem cá cetá(enii cari ne au atras aten(iunea asupra acestui fapt au avut dreptate, deoarece chiar Primária actualá a recunoscut aceasta exagera(ie §i d’aceia a dat libertate §i altor industriali d’a se ocupa cu instala(iuni de apá. Companiei nu’i convine aceastá concuren(á §i cautá a justifica monopolul ce’l are asupra conductelor din strada, prin faptul ca are depusa o garan(ie la Comuna de 200 mii lei pe baza contractului de concesiune. Noi nu zicem altfel, dar, nu-i mai pu(in adevérat ca pre(urile cu care aceasta Companie lucreaza aci in Bucure§ti sunt identice cu acelea pentru Congo. Repetám : ceta(enii nu sunt obliga(ientru nimic a da acestei antreprize Instalarea conductelor de apa in interiorul proprietajilor; ei sunt liberi a se adresa tuturor acelora cari sunt recunoscu(i de Primarie ca ap(i spre a efectua asemenea lucrári. Inalta curte de Casa(ie va cerceta Luni recursul D-lui Radulescu, fostul casier comptabil de la cre ditul agricol din Ilfov, §i care a fost condamnat de tribunalul Ilfov pentru abuz de incredere. D-nii N. Crapelianu, I. I. Romanescu §i C Enescu, profesori la liceul din Ploe§ti, au fost ale§i membri in consiliul general al instruc(iunei publice. Dnci candida(i sunt pana acum pentru colegiul III rămas vacant la Mehedint I, D. Gr. Argintoianu §i Savoiu. La Vla§ca iará§í dói, D-nií Costaforu §i Sordoni. —•mm »— De la o vreme incoace comisiunile examinatoare pentru diferite catedre, nu mai recomandá pe cel mai bun Candidat §i cate duci §i trei d’o datá, ca sa poata pe de o parte satisface pe ministru, iar pe de alta pe candida(i. Pentru catedra de limba romana de la §coala normala de institutori a recomandat pe D. Suchianu §i Lupul Antonescu. Studen(ii facultá(ii de medicina se prepara spre a primi pe D. Dr. Asaky, care se zice ca va sosi Dumineca seara cu trenul de Vorciorova. Ne asociem in totul cu confra(ii de la Telegraful Roman spre a stigmatiza pe acei care citesc ziarele fará parale. Dacá faptul, ca D. Staub, consulul Elve(ian ia de eiterte ziarele de la bioscul de la Sft. Gheorghe §i pe urmá le inapoiazá, este adevérat, nu putem decât sá’l blamám. Din paragraful creditelor extraordinare, guvernul va acorda mijloacele necesare pentru ca excursiunile §i lucrarile geologice se poate fi continuate §i anul acesta. §tiri Telegrafice PETERSBURG, 9 Iunie.— Biserica ortodoxa ruseasca celebreaza a 50-a aniversare a unirei celor doua milioane de cregtini din Polonia §i Lituania cu Biserica ortodoxa. STEYR, 9 Iunie.— Ordinea n’a fost turburata intr’un mod serios in noaptea de alaltaieri. Cateva grape cari se formaserä, au fost imprä§tiate de soldafi. O proclamafiune a primarului invitä pe lucrätori a evita orice exces, zicend cä la trebuinfä se va face us de arme. Consiliul de administrafie al fabricei de arme invitä din partea sa pe lucrätori la prudenfä §i-i ameninfä cu inchiderea eventualä a fabricei. KLADNO, 9 Iunie.—Cu prilejul procesiunei Impärtä^irei (Fete Dieu) s’au comis excese. Geandarmeria a facut us de armele sale. Doui bäefi au fost uci§i §i alfi 12 greu ranifi. S’a dat foc caselor primarului §i directorului minelor, Bacher, dar focul a fost stins aproape indata. Alte case au fost derimate §i jefuite cu deseverjire in mijlocul unei excitafiuni indescriptibile. Toate pravaliile erau inchise. Seara, doua batalioane de infanterie au sosit pentru a menfine ordinea. FOITA ZIARILUT „ADEVERUL“ GEORGES GUISOX XIV Taina Louisei 27 PRIETEHUL COMISARULUI Dar D na de Moursault se opri de o data In fafa ei la spatele patului lui Fernand, se deschisese o u§e §i prin aceasta u§e se aratase capul lui Lasserre, care privea pe Louisa cu spran cenile in^runtate, §i puindu-§i un deget pe buze. — Ei bine, vorbe§te, zise Contele. — Nu ! Nu! Nu ! strigá sermana femee frángándu-§i mainele, nu pot! nu pot! — Ah ! mizerabilá ce e§ti zise Fernand, vezi bine, cä ’fie cu neputinfa sá te desvinová(e§ti. Fii dar blestematá ! §i el cäzu pe perine. — Ajutor ! ajutor ! striga contesa. La acest (ipat, D nul de Pontus-Genétouze §i Cornélie alergara. Cat despre D. Lasserre, el intrase inaintea lor. §i In timpul cand Pontus §i Cornélie se ocupau de ranit, el apuca de braf pe Louisa. — Doamna erai aproape sa ucizi pe barbatul d-tale, ii zise el incet la ureche. Daca ar fi spus un cuvant mai mult, el era pierdut. §i cum nenorocita il privea inspaimantata, el urmá: Sunt cuvinte, cari omor mai sigur decat loviturile de pumnale §i de spade. Din ziua In care barbatul teu va cunoa§te taina care este intre noi, el va fi periculos pentru mine §i tu §tii cá i-o nu sunt omul care suferá multá vreme pe acel ce’l impedec ín lucrárile sale. El o tári dupá sine intr’o odae^d’aláturí, strángánd-o a?a de taré de máná cá ea nu putu sá’§í stápáneascá un fipát de durere. — Ab ! omoará-mé chiar acum, ií zise ea. Lassere inchise u§a. — Aida de, me el drept un altul draga mea Sunt eu par omul care sa omore un pui de jumulit? — Dar in sfar§it ce vrei de, la mine? — O $tii destul de bine, bani ! Am fost destul de lini§tit. M’am mulfumit cu ceea ce ’mi ai dat. §i e mult de când nu fi am mai cerut nimic — Dar mi ai fagaduit.. — Sa plec, e adevérat, dar nu mi-am finut cuventul Dar ce vrei! Parisul mé atrage. Mé opre§te §i nu pót sá mé hotárásc a pleca. Ce ’fi pasá insá dacá nu te supér ?.. §’apoi, vezi cá trebue sá te supraveghez, deoarece te-am gásit tocmai in momentul cand voiai sá fací o nebunie. Femee fárá minte ce e§ti, ai spus prea mult chiar. §’apoi dá’mi acea scrisoare pe care ’fi am trimis’o. — Sá ’fi dau! ingáná contesa zápácitá. — Trebue ’fi zic. ’’fi am scris pentru cá nu era alt mjloc sá ’fi fac cunoscut cá tráesc §i cá m’am intors. Dar nu voesc ca ea sá devie o armá in contra mea. Unde este? — N’o mai am, am ars-o. — Minfi! — ,rpi jur.. — Foarte bine. Dar ori ce s’ar intempla, nu incerca nici o datá sá te sluje§ti de ea cáci te vei pierde impreuná cu mine. §i peste pufin d'aci inainte voiu cáuta sá te am la maná mai sigur. — Ce voe§ti sá ziei ? strigá Louisa inspáimántatá. — Vei vedea. §i acum D-na contesa de Meursault, zise Lasserre inchinanduse in fafa tinerei femei, e§ti in§tiinfat, din nou imi pare foarte réu de norii cari s’au ridicat intre tine §i scumpul . teu barbat, dar fii sigura, ca nu’i vei risipi povestindu’i afacerile noastre. El te iube§te, fii lini§tita ca se va intoarce. Dar te sfatuesc sa nu scofi nic i o vorbA §i la nevoie te opresc chiar §i elegi, lásand pe sermana femeie sdrobita de durere Dar cum se gasea Lasserre acolo, tocmai in acest moment spre a opri pe Louisa sa vorbeasca? Aceasta o vom afla. Noi am lásat pe Taponnat in cea mai mare nelinijte. Descoperirile pe cari le facuse mai intaiu la palatul justifiei §i pe urma in gradina D-lui Manuel, mulfumitá conversafiei lui Etienne Dumont, zis Parisien, ii jucau tontoroiul prin creeri. Dupá cat ne aducem aminte, aceste lucruri se petrecuserá cu doué zile inainte de serbarea florilor. §i cu toate ca proverbul zice: Ceea ce pop face azi nu lasa pe maine, Taponnai insá a§teptase doué zeci §i patru de ceasuri pana sá se ducá in strada Asselin unde i se spusese ca , nu Lasserre, locuise subt numele de Filidor. El credea ca va gási acolo, toate imformafiile trebuitoare spre a duce bine cercetárile sale. Dar amará desnádájduire! El fusese primit, precum o spunea singur mai tarziu „Ca un caine cu oala in cap“. Nu carciumarul §i nici nevasta sa, groasa Aglae, nu voise sa ’i dea cea mai mt á lamurire, §i ca verfalnenorocitului. in momentul cand voia sa piece, el vezu intr’un colf bandu-§i absinta pe individul care venise in strada Lepic si care ranj-ea privindu 1 — Hm ! ala a zis sa nu-i spuna nimic §i ceea ce e mai bun de facut este sa me duc d’ac.i i§i zise Taponnat. §i el se intoarse in strada Lepic §i mai zápacit decat inaintea sosirei sale la hotelul Bonei- Speranp. El i§i zicea dacä in adevér D-nu Lasserre, locuia acolo, nu e lucru curat, pentru cä proverbul zice: Spune-mi cu cine te aduni ca sä’ti spui cine e§ti, sau , cine se asamänä se adunä, eu crez cä prietenul d lui Manuel e cam compromifátor. Dar nu pot sá’l spui, ca m’ar ocuri. Sa a§teptam dar, §tiu cateva lucruri §i peste pufin poate ca voia §ti §i sfar§itul. Dupa ce se gandi bine, Taponnai se hotári sa se poarte altfel. Sub pretext de ai inapoia un toc de figaretá, pe care il uitase cel pufin de vreo zece zile la d nu Manuel, el se duse sá gaseascá pe D-na Lasserre, cu gandul de ai vorbi, prefacandu-se ca nu §tie nimic, de asemenarea lui cu bancherul Sallanches §i cu un oare care Artist numit Filidor pe care T cunoscuse el odatá intr’o casá cu odái mobilate, in Strada Asslin la Vilte. §i atunci o sa vez eu lautra pe care o face-o, i^i zise batranul agent. Dar la pavilionul pe care T ocupa d nn Lasserre il a?tepta alte amara ciuni U?a era inchisa §i perdelele lasate. Atunci Taponnai se duse sa intrebe pe portar El insa ii surise ca un om ce §tie multe lucruri Domnul Lasserre, zise el. Ab!ásta petrece feapán. Sunt doué zile de când n’a pus piciorul p’acasá. (Va urma).