Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-25 / nr. 258
2 toate jurnalele ? Activitate e cä^ la _ 5 seara gi la 8 diminea^a se duce In biurou la telegraf la spatele amploia]ilor pentru a spiona ? Activitate e cä de 1 ani de cand e Inspector general nu s a dus niciodata pentru ca sä facä inspec]ie gi pentru care primegte suma de 200 lei ca diurnä ? Activitate e cá serverte de instrument la oameni care ’gi vend congtiin]a. Activitate se numegte a’gi pricopsi toate neamurile din telegraf, avansándu i contra legei? Activitate e cä persecutá pe amploia]ii inteligen]! gi incuragiazá pe cei fárá merít! ? Este foarte adevérat ca nici o data In corpul Telegrafo-Postal nu a existat un asemenea Inspector desbräcat de caracter, pentru ca sä aibä neruginarea de a primi o diurnä de 200 lei färä a face verun serviciu? ! Voegte opiniunea publica sä’i cunoascä studiile Insemnate gi dupä urma cärora a putut ca sä solicite sä fie avansat ca Inspector general ? ! §i care -I sunt concursurile care le-a dat ? Cäci nu se vede nimic la dosarele archivei! ? §i cänd ve gändit i cä tot acest om strigä impreunä cu ai séi, cä nu le pasä lor despre ceea ce vorbegte jurnalele la adresa lor, cäci ei au protectori mari §i cä nu vor sä utie de directori care se schimbä, cäci au ei medicamente pentru a’l converti. Nu te mai läuda D-le Herigescu, vei fi convertit pe egoistul colonel Pastia, gi pe nepriceputul de Robescu^ insä acum ]i s’a infundat cu D. Cesianu. Nu mai departe acum cateva zile garlataniele gi meschinäriele ce le-a jucat D. Herigescu acuzénd Intr’un mod fä]ig pe unul din cei mai activi gi inteligen]i amploia]i gi care gtie mai multä carte de cat el, pe D. I Iacovescu care se intereseazä de soarta celor mai mici, a avut curagiul gi neruginarea sä meargä la D. Cezianu gi sä’i spuie cä D. I. Iacovescu este spionul colectivigtilor gi cä desface scrisorile particularilor gi ori ce secret este divulgat de D-sa. Numai de asemenea fapte nu e capabil acel om, ’i cunoagte mai multä lume. Pe D-ta cine te cunoagte? Agi dori sä räspundä dacä are curagiul . E adevérat cä scrisorile le desfäceai singur D-le Herigescu impreunä cu colectivistul Stoicescu? spionându-le gi apoi la 7 diminea]a ’1 trimeteai pe Stoicescu la D. I. C. Bratianu cu ele? Ai face mai bine sä te duci mai nainte de a fi dat judecä]i. §tim cä D-lui primministru Catargiu ’i place sä aibä func]ionari atat degtepfi precum gi onegii gi credem cä locul de inspector general ar putea fi incredin]at unei alte persoane cu mult mai capabilä decat actualul. se mirä un singur lucru, cum D. Cezianu a putut sä aibä räbdare a’ ménemé pana acum. Speräm cu toate acestea ca se va premeni acest corp de infec]iele colectiviste. M. oficiu la pensie impreuna cu al]i 138 ofi|eri superior! §i inferior!, potrivit cu noua lege a pensiunelor militare. Majori! Ren] §i Mihaescu vor fi avansa]i la gradul de sub-intenden]i. Se vor avansa to]i ofi]erii inferior! §i superior! spre a complecta cadrele prevăzute prin noul buget. Afara de §efi! de serviciu, top, ofiterii combatanp, care indeplinesc funcpi administrative sau de comptabilitate in autoritare militare, vor fi trecup la corpurile lor, iar in locul lor se vor aduce ofiteri asimilap, avansandu-se §i sub ofiperii de administrate §i elevi garz! de geniu §i artilerie. Zilele acestea D. Colonel Iacob Lahovary va pleca cu decretele In streinatate, spre a le supune semnature! Regelul. Ieri de dimineata Domnu primministru Lascar Catargiut impreuna cu D. Cesianu, directorul general al postelor, a facut cercetari la directia generala a acestui serviciu pentru a descoperi adeverul in privinta gravelor acusafiuni ce se aduc in contra D-lui Herigescu, inspectorul general. Domnul Dimitrie Cesianu, directorul general al postelor fji telegrafelor a inaintat un raport ministerului de interne, prin care arata starea de miserie §i insuficienta a localului unde sunt instalate serviciile postale p telegrafice din Capitala. D. Cesianu cere D-lui ministru ca sa schimbe actualul local cu prefectura polipe! Capitalei, pe locul careia s’ar putea construi un adeverat Palat, comod, in centra §i in acelap timp higienic, iar prefectura sa se mute in localul ocupat actualmente de direepa postelor. Suntem cu totul de parerea D-lui Cesianu §i credem ca consiliul de minipri va aproba aceasta propunere. Zilele D-lui colonel Algiu la prefectura polipe! Capitalei par a fi numerate. Jo! D-sa a declarat unul funcponar superior din Ministerul de interne ca „agteapta un moment pentru a se retrage“. Momentul apeptat de D. colonel Algiu se crede ca nu va iu§tim cä in regulamentul facultäjfii se prevede un articol special care hotärä§te ca dupä 24 ore de la examen sä fie publicate numele acelora care au trecut cu succes examenul. Cerem ca el sä fie aplicat ca §i in trecut. Miercur! §i Jo!, s’au |inut examenele orale pentru seriele I §i II de bacalaureat la Universitatea din Bucure§ti. In seria I, din 15 admi§i la proba scrisä, dupä proba oralä, au reu§it 12 §i anume: d-§oarele Andreiu Adela, Dinu Dumitru Bratianu, Ion Antoniad, Boldescu §tefan, Banicä Grig., Bossie Ion C., Balaban Demetru, Brädescu Virgiliu, Bäileanu Magnu, Bratovoescu Ion, Basilescu Nicolae §i Bärzänescu N. Petre. In Seria II, din 14 admi§i la proba scrisä, dupä proba oralä, au reu§it 10 §i anume: Ionel Emil Costinescu, Coculescu I. Gheorghe, Cancea Belisarie, Ciocâlteu Constantin, Ciocâlteu Petre, Christea Constantin, Constantinescu Titu, Cotov Vasile, Dobjanski Casimir §i d-§oara Dumitrescu Maria. Ce! ma! bine clasifica|! in seria I sunt: d-§oara Andreia Adela §i Dinu Dumitru Bratianu, iar in seria II Coculescu I. Grig., Cancea Belisare §i Dobjanski Casimir. Astazi, Vineri, se tine examenele seriei III §i Sambätä ale Seriei IV, fiind in fiecare cate 14 Candida]! inscri§i. Primim numeroase plänger! in contra nepäsäre! D-lu! Primar al capitalei §i a consiliului de higienä §i salubritate publicä . Antreprenorul prindere! cäinilor §i-a fäcut o baracä längä abatoriu §i cadavrele pe care altä datä le ingropa la o distan^ä mare de tot de capitalä, le lasä acum in curte, infectänd astfel aerul, astfel cä biejii locuitori de prin prejur nu pot sä’§i deschidä un minut u§ile §i ferestreleje putoarea cea mare care domne§te prin acele locuri. S’a fäcut §i o petijäe iseälitä de to|! mahalagi! §i care a fost ínmánatä d-lu! Primär, insä d-sa a pus’o la dosar. Rugäm pe d. Pake §i pe d-ni! consilier! comunali, sä treacä prin acele locuri ca sä se incredin^eze de dreptatea plangerea acestor oropriji contribuabili. D. Pache Protopopescu a adresat ieri ministerului de interne un memoriu relativ la aceastä decisiune a consiliului comunal. Ieri la ora 4 p. m. un consiliu de ministri a avut loc la ministerul de interne. Serbarea anunt atä de societatea „Turn-Verein11 pentru Duminica trecutä in grädina Coloseulu! Opler, s’a amänat din causa ploe! pe Duminicä 7 Iulie st. n. ora 3 p. m. Tot o datä societatea anunjA cä la programul trecut s’a ma! adäugat intre altele diferite exercitii precum §i o retragere cu tor{e. —-------------------------------------------------- Information! D. Dumitru Bratianu, care sosise ieri dimineata de la mape, a plecat la Sinaia, de unde se intoarce azi. Iatä ce a hotärit D. general Manu, in privnpa avansurilor ce trebue sä facä pe ziua de 1 Iulie . Se va avansa Prinpil Ferdinand la gradul de capitan. Colonelul Iacob Lahovary la gradul de general in locul generalului Pilat care va fi trecut din tarzia sá soseascá. —I — I — Sunt patru zile de cand a ínceput esamenul oral de bacalauriat; totup panä acum nu se vede ca de obicei a afipt pe tablele facultápí numele elevilor care au trecut cu succes acest esamen, ma! mult Incá, D. secretar al facultáp! de cate ori ’i-au fost cerute aceste nume, a refuzat a le da sub motivul ca ele vor fi publicate afará. DUMINICA 25 IUNIE 1889 —HMM Ni se spune cä misiunea comisiune! de anchetä numitä de d. ministru de interne la tipografia Statulu!, ar fi de a se pronun^a asupra complectäre! stabilimentulu! in ceea ce va crede de cuviin^ä, pentru a fi demn de numele ce poartä. Primäria Capitalei a hotärat infiin^area unu! antrepozit model de vinari la Cotroceni. Pretul cerealelor Braila, 22 iunie 1889. Gräu la grop; 58V* libr. 10,60 ; 59x/2 libr. 10,50. Gräü la caic; 561 2 libr. 9,55 ; 568/* libr. 9,55. Gräü la magazie; libr. 10,45; 5772 libr., 10,50; 5872 libr., 10,75; 5972 libr., 11,20; 6072 libr. 11,80. Porumb color.la magazie; 61 libr. 6 70. Porumb rogu la magazie; 618h libr. 7,60. Porumb la magazie; 59 libr. 6,35 ; 60 libr. 6,20; CS1* libr. 5,00. Orz la calc; 46 libr. 4,90 Secara la magazie; 547* libr. 6,40. Porumb la magazie; 597* libr 6,10. Fulga Sgardelli & Comp. §tiri Telegrafice ATENA, 23 iunie. — Episcopul din Corint a adresat Sinodului un protest contra decisiunei guvernului care refuza convocarea unui consiliu local pentru a judeca pe arhereii acusat i de Simonie. Este probabil ca guvernul va inlocui pe acest episcop ca membru al Santului Sinod. In urma recompunerei Sinodului se va proceda la alegerea Mitropolitului. LONDRA, 23 iunie. — La Camera Comunelor D. Smith a propus ca Mesagiul Reginei relativ la apanagele ce se cere a se acorda Prinpilul Albert- Victor al Principesei Luisa de Galles, sä fie trimise unei comisiuni speciale insärcinatä a face un raport asupra principiilor de observat, pe viitor, in privinta apanagiilor. D. Brandlang a propus un amendament, cä comisiunea trebue de asemenea sä fie insärcinatä cu raportul asupra listei civile regale. Amendamentul a fost respins cu 313 voturi contra 125. Propunerea D-lui Smith a fost primitä. CONSTANTINOPOL, 29 iunie. — Ultimele informa]iuni din Erzerum anun]ä arestarea unor armeni bänui]i de complotatori contra guvernului. Se asigurä cä Poarta are inten]iunea de a trimite in Armenia pentru a calma migrarea spiritelor pe D. Kimian, fost episcop de Wan cari e foarte popular gi foarte iubit in Armenia. — Mohsin-Khan va pleca maine la Marienbad de unde va merge la Paris. Dupa ce va fi primit de §ahul, va merge in Stockolm pentru a asista la congresul orientaligtilor. — Noul ministru din America D. Hirchs, a fost primit ori in audientä solemnä de cätre Sultanul cäruiai-a prezintat scrisorile sale de acreditare. Primirea a fost din cele mai cordiale. BERLIN, 23 iunie. — Post declarä lipsitä de orice temein noutatea relativä la logodna fiului mai mare al printului de Galles cu principesa Victoria a Prusiei. Acelagi ziar conchide, din remänerea prelungitä la Berlin a delega]ilor englezi la conferin]a Samoa, cä aceasta e in legäturä cu pregätirile la negocia]iunile relative la exercitarea puterei in comun. Ziarul oficial publicä raportul comisarului imperiului, Wissmann, asupra luärei cu asalt a taberei de la Buschiri gi asupra incäerärilor cari au avut loc in zilele urmätoare. — _D. Hasenclever, vechiu deputat in Reichstag, a murit. ROMA, 23 iunie. — La Camerä, in timpul gedin]ei de ieri, 0 femee cu numele de Pasquilinetti a aruncat in sala §edin]elor un pachet, strigand: „E un pachet!“ Pregedintele a ordonat expulsarea acestei femei, care spunea plangând : „N’o sä mai face pentru fiul meu ! Pachetul e adresat D-lui Crispi si con]inea 25 de scrisori ale fiului Pasquillinetti, ex-cancelar la tribunal, acum nebun. Mama crede cä fiul séu e inchis la ospiciul nebunilor din cauzä de persecu]ii. Dupä ea, scrisorile dovedesc cä fiul seu nu e nebun. Ea cere sä fie liberat gi pus iar in func]iunea sa de la tribunal. TURIN, 23 lunie. — Ieri searä, aü sosit aid 800 unguri ca sä salute pe Kossuth. Mul]imea i-a aclamat cu entusiasm. Astäzi Kossuth primegte delega]iunea. Recep]iunea va fi urmatä de un mare handlet. PARIS, 23 iunie.—Ieri a avut loc la insula lebedelor, inaugurarea solemnä a statuei Libertätd. D. Carnot a asistat la ceremonie. S’au pronun]at discursuri de cätre pregedintele consiliului municipal, ministrul Statelor Unite gi D. Spuller. Discursurile au fost aclamate de 0 mul]ime imensä Nici un incident nu s’a intemplat. VIENA, 23 iunie.—Se scrie din Petersburg ziarului Neue Freue Presse cä in cercurile cur]ei se vorbegte de apropiata cäsätorie a principesei Anastasia de Muntenegru, cu marele duce Dimitrie Constantinovici. De asemenea se asigurä cä Tarul ar dori cäsätoria marelui duce mogtenitor cu principesa Elena de Muntenegru. — Ziarul oficios publicä punerea in positie de retragere pentru motive de sanatate, a guvernatorului din Triest, baronul Pretis, care a fost numit membru al Camerei seniorilor in schimbul serviciilor importante pe care le-a adus Statului. catastrofa de la St. Etienne (Francia). Lucrärile de scäpare la St. Etienne s’au intrerupt in urma inundärei pufiul St. Louis care comunicä cu putul Verpilleux. Trupele päzesc pu]ul pentru a impedica nävälirea mul]imei. Doi ingineri voind sä se scoboare in pu]ul in care gazurile au fäcut explozie, au trebuit sä fie urca]i indatä. Ei au fost pe jumätate asfixia]i. D. Carnot gi ministrul lucrärilor publice au trimis ajutoare. Subscripjjii particulare s’au deschis la Paris. Ziarele au deschis gi eie subscrip]ii in timpul dimine]ei. Cu toatä activitatea gi devotamentul ce se depun in lucrärile de scäpare, nu s’au ob]inut rezultate. Numai s’a dobandit trista siguran]ä cä sunt de la PORIA ZIARULUI „ADEVÉRUL“ JTXILES MARY 7 — Dorm, par’ca’g fi de douézeci de ani, zise el,... nu me mai recunosc— Privirea’i era vie, gi la fatä era ca un om senatos. Se sculä, ’gi luä un scaun, gi se puse la fereasträ, längä Maria. Genunchii lui atinserä genunchii tinerei femei. Ea se dädu prin indärät... gi el se apropia. — Stai, li spuse betränul, nu’^i schimba locul... §tii bine cä nic!o datä nu’s mai fericit decät cänd stau aproape de D-ta, foarte aproape, cum stau acuma... §i o privea mereu. — Fiindcä egti aici, continuä el, ca sä te supui la toate capriciile bolnavului, n’ai sä me super!, nedändu’mi voie de a o lua mäna intr’ale mele, o mänä pe care o gäsesc eu foarte frumoasä. Ochii Mariei, mari, blänzi gi amenintätori totodatä, se ridicarä incet asupra betranului care se cutremurä. lg! plimba degetele lu! tremurätoare pe mäna Marie!, gi se plimba prin mänica hainei, pänä la bray — Vai! Maria, bälbäi el, Maria ! Maria!!... Ea igi reluä lucrul gi voi sä se dea la o parte. — Maria, spuse bätränul, luändu’l iar mäna... Pentru ce me super! tu ? Nu gtii cä doctorul te-a oprit sä faci asta? Cea mai micä superare, poate sä mä tränteascä iar bolnav. — Dumneata te folosegti prea mult de bunätatea mea. — Eac eu oare ceva care cä nu’tji placä ? Din potrivä, nu m’am incercat ca sä nu te super cu nimic ? Spune, ce doregti ? Cere’mi, färä sä te temi. Vreau sä dovedesc cä’y sunt recunoscätor, gi eu nu’y refuz nimic. — Nu doresc nimica, domnule. — Ei, ag! Nu egti doar mai deosebitä ca celel’alte feme!, gi in fundul inimei, tot trebuie sä aibi o näzuin^ä oricät de micä, care sä te roadä. — Dar, nu, ve incredin\i ez cä nu.... §i nu-mi datorau recunogtin^ä... Am fost fericitä ständ längä D-ta... Ai fost bun pentru mine gi pentru fiica mea.. §i oricat m’agi indepärta de aici, amintirea ’mi va remanea säpatä in inimä, gi fiica mea ve va bine-cuventa. Baronul se fäcuse galben ca ceara.... buzele’i se secaserä, gi in zadar cäuta sä le ude cu verful limbei. — Aga dar, am in1;eles ? zise el... Am inieles dar, Mario ? Ce-ai spus ? Yorbegti ca gi cum $-ar fi venit gust sä mé lag! ? — Nu pot sä ma! stau aicea. — A, da ! Ai dreptate !.. Pentru o femeie ténérá, via^a la Maison-Fort nu e pläcutä... Ai ca tovarág, pe un beträn... Ai dreptate, Mario! §i asta’i prea mult incä, cä ténérá gi frumoasä cum egti, te-a! invoit sä caut pe un bolnav... Trebue sä doregti de libertate, de primbläri... §i poate, cä te-a! säturat de veduvie? Aide, spune ceva gi tu. Spuse ultimele vorbe cam cu furie. — Ve Ingelap, respunse Maria cu bunätate. Nici o datä nu ’mi-a fost urit aicea... Mi-e urit numai acolo, unde nu am pe fiica mea längä mine. — Atuncea de ce sä te duci? De ce? Numai pentru mulpimirea de a mä vedea suferind, de a te areta cä este crudä ? §i luänd mäinele femeei, le duse la buze, acoperindu-le cu särutäri infocate. — Ascultati. Am venit la castel ca sä vä ingrijesc, cänd era]i bolnav. Acuma, cä v’a]i fäcut sänätos, eu nu ve mai sunt de folos aicea... deci, nu mai am ce face gi me due... — §i egti tare hotäritä? — Da... In ce calitate sä mai roman? — Nu sunt stäpän in casa mea, gi ai nevoe de un motiv pentru ca sä stai? Te rog eu sä nu pleci... Rugämintea mea n’ajunge? Ea dädu din cap. — Ce-o sä zicä lumea? Are sä se parä ciudatä intämplarea asta. — Mult ce-mi pasä mie de lume, gi de pärerile ei! — Dar eu, domnule, nu pot zice tot aga. §ederea mea aicea, va da loc la bänueli. Dacä ag fi singurä, nici nu m’agi ingriji de asta ; dar am 0 copilä pe care 0 iubesc, gi trebuie sä mä gandesc la ea... Te-ai hotärit dar, gi pace bunä? Da, Domnule. — Nimic nu te va putea scoate din hotärirea D-tale? — Nu cred. Batranul era agitat grav. Maria il urmärea cu privirea. El fäcu cä]iva pagi prin salon gi se rezemä cu cotul de sobä, trecendu’gi mäna pe frunte. — De 0 datä se intoarse la ea gi’i spuse scurt. — Fie, fiindcä voegti cu orice pre]. Cänd pleci? Pare cä nu gtia ce sä respundä. Pare cä nu se agtepta la 0 hotärire aga de grabnicä. Täcu cäteva momente. — Dumnezeule, zise ea, nu ne gräbegte nimeni, n’am voit sä zic cä voiu pleca numai decät astä-searä sau mäine diminea]ä. Voiu agtepta pänä cänd ve ve]i face pe deplin sänätos... Și in privin]a asta mea voiu in]elege cu doctorul Menager, el va spune dacä mai trebuie ori nu sä remen la castel. — Ti datoresc mäntuirea mea Mario. Nu pleca!... Ag dori sä me intoarcä boala, dacä ag fi sigur, cä te-ag face astfel sä remal. — D-le baron, vorbi]i ca un copil.... .... Se poate Maria.... se poate cä nu mai gtiu ce vorbesc... Ochii i se tulburaü, sängele ’i venea in fa]ä. — Mé inädug!... Maria se speriä, alergä laelgi’l ]inu sdravän. Bine, fiindcä voegti, fiindcä trebue sä ]i se facä voia D-tale, altminteri te-ai inbolnävi iar, nu voia pleca....Linigti]i-ve. Atuncea betranul se aruncä in jil]gi se porni pe plans, nu glumä. §i Maria il privea mereu. §i prin ochii ei par’cä trecea un fulger de mändrie gi isbändä... Dupä ce se linigti batranul, egitä amändoi sä se plimbe prin grädinä, cäci vremea era foarte frumoasä. Nici nu mai deschiserä vorba de plecare. Dar baronul gi a doua zi gi in zilele urmätoare, intreba mereu pe Maria: — Nu te mai gändegti la plecare !... §i ea räspundea: — Voiu agtepta pänä cänd vei judeca lucrurile mai bine. Trecuserä gease luni de cand se afla ea la Maison-Fort; baronul se fäcuse sänätos de tot; eine l’ar fi vecrut pentru intäia oarä, n’ar fi putut crede cä omul acela a scäpat teafär din aga primejdie ; el igi recäpätase pofta de mäncare, gi vesel, harnic, egea in fiecare zi din casa, se plimba prin imprejurimele castelului gi vena prepelite gi iepuri. (Va urma)