Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)

1889-06-10 / nr. 245

EDITIA ANTBLá. ANUL I.-No. 245. S AMBAT A 10 IUNIE 1889 Numérul 10 Báni N umér ul 10 Báni ANUNCIURILE ABONAMENTELE ÍNCBP LA1H« AM FIS-ClBSI MNI SÍ SF PIATSSC töt-BEADNA INAINTE In Buenrescl la casa Administrativ Din Jndete §i Strelnetate prin man­date postale. Un an in tará 80 lel; in streijiétate 50 fjése Inni „ 15 „ „ „ 25 Trei luní „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se gásesjto de vónzare cu numérul la klódéul No 141. Bou­levard deCapucinesjlalíioseul No. 117, Sotalevard St.-Mlebel; la klód­éul No 19, Bonlevto>d St -Gemaln MAKÜSCBISBLB Mü SS SSAPOIAZA REDACTIA : Strada Nouá, 6 ADMIMSTRATIA : Strada Mouä, 0 Director politic: ALEX. V. BELDIMANÜ _______________r'*. — ________________________ Sft te felesd, Kombiié! de eaiü ströin ín casá. s ^ V. Alexandrl. DI» BDCDBESCl SE P KIVESD U A DM IMS. TKATIK |I LA „UiKNTlA HAVAS“ Din Judete direct la administratie. Anunciurl, pag. IV.............0,80 b,'linia Insertíb^á^'lSíibclaniele 2 lei rándul Dm4>Ag appia Havcts, 8 Place de I! rífa si sucursalele ei. !|Bmi Stfeistóíate A^tfiunciurile &e pri- I’%espPjjp«li la'? administratie §i la \*'tipatipöpf|$ ^Ör jjüblicitate. V; csmiV'-J* UN NUMÉR VBCHIÜ 30 BÁNI NEUTRALITATEA -—|__--------------------------------— Vrajba trecatoare -------------7-------------------------------------------—--------------------------­UN EROU ----­----------—------MIC&Qu'*». -------&-+■----, —----------------pGv£A*'------------------------------—---­EXAMENELE SCOLARE ---------------------G&n——.---------------------­Consiliul general de Tutova ---------—-------_|__|-------------------------------------------------------------7----------------------------­PRIETESUL COilSAaCLEI Bucure§ti 9 Iunie NEUTRALITATEA Intr’un articol pe care ’1-am re­­produs In numérul nostru de ed rezervandu-ne a respunde, un prie­­ten al nostru a atins o cestiune din cele mai arzétoare. Vorbind de ultima declarajiune facuta de Primul ministru in Camera in pri­­vin£a politicel esterioare, ’i im­­putä cä nu s’a afirmat in destul §i cä n’a zis ‘Parlamentului cä, in imprejurärile actuale neutralitatea este cu neputin^ä. Amicul nostru crede cä nu vom putea remane neutri §i cä sin­­gura cale ce ne convine este a­­lian^a cu Rusia. Inainte de toate, sä esaminäm dacä Domnul Lascar Catargiu ar fi putut sä se esprime alt­fel de­cat a fäcut. El a zis : Vom urma vechea­­po­liticä de neutralitate. Ori­cine vede aci marea deose­­bire ce existä intre aceastä decla­­rajdune §i politica pe care o ur­­mase Ion Brätianu §i P. Carp. A­­ce§tia din urmä nu se sfiau de a manifesta la ori­ce ocaziune pre­­ferin^ele lor pentru politica Austro- Germanä. Pentru den§ii Romania nu era de­cat un post avansat al ligei puterilor centrale contra Ru­­siei. Ei fäceau politicä nem|eascä. Catargiu vrea sä facä politicä ro­­mäneascä §i vrea sä o facä inte­­meindu-se pe singura atitudine ce ne convine, aceea a neamestecu­­lui in certurile dintre* cei mari. Am combätut in tot-d’a­una ori­ce angajament prealabil cu vr’unul din puternicii no§tri vecini, cäci un asemenea angajament nu poate fi de­cat pägubitor pentru noi. Cand va veni momentul de a ne rosti in favoarea unuia sau a al­­tuia, atunci vom vedea unde ne imping interesele §i aspira|iunile noastre. Aceastä ideie a exprimat’o D. Catargiu cänd a adäogat cä „dacä s’ar intempla vr’un conflict care ne­ar siti sä ne pronunfõm, el va con­­sulta ’t­ ara.“ Dacä amicul nostru ar fi obser­­vat acest adaos pe care l’a facut D. Catargiu la declara^iunea sa, de sigur el n’ar fi ramas in ne­­domerire. Cine nu e convins ca imensa majoritate a sferei este contra u­­nei alianjje cu dugmanii traditio­nali ai neamului nostru ? Cine se indoe§te ca, ^ara fiind consultata, se va pronunta contra politicei austro-germane ? Dar aceasta nu se poate face färä pericol de­cät în ziua cänd vom trebui sä alegem. Pänä atunci datoria oricärui guvern patriot nu poate fi de­cät de a pästra neu­tralitatea cea mai absolutä. Dovada cea mai pipäitä cä a­­ceastä politicä de neutralitate este mai buna, o gäsim in iritajiunea pe care densa o produce in cercu­­rile oficioase austro-germane. Mai toate ziarele din Berlin, Co­­lonia, Viena §i Pesta au fost de acord pentru a regreta cäderea ju­­nimi^tilor, precum au regretat cä­derea lui loan Brätianu. De ce oare ? Pentru cä junimi§tii §i colecti­­vi§tii ne infeodaserä la politica austro-germanä §i se fäcuserä ni§te instrumente ale acestei politici con­tra Rusiei pe cand Lascar Catargiu nu voe§te­a infeoda ’fara la nici o politicä, färä stirea ei. Dar cei din Berlin §i din Viena §tiu bine cä ni e! un guvern care voe§te a merge de acord cu opi­­nia publicä, nu va putea face la noi politicä nemj­eascä. De aceea. ..pentru d Angiig este destul ca un ministru sä zicä cä va consulta afara pentru a fi taxat de filo-rus. Ce avem dar nevoie de a con­­tracta o alian^ä cu Rusia ? Ea este fireascä. Rusia nu ne-o cere. Ea nu ne cere alt­ceva de­cät de a nu face cauzä comunä cu du§manii ei. Aceasta este datoria noasträ, atät din puntul de vedere al in­­tereselor noastre cät §i din acela al conservatounei nationale. Du§mänia cätre un Stat puter­­nic §i omogen ca Rusia, ar fi cea mai mare impruden^ä pe care am putea-o comite. Dar de aci nu de­­curge cä trebue sä päräsim­ poli­tica de neutralitate pentru a cer§i o alianjjä pe care Rusia pänä a­­cum nici nu ne-o oferä. Dacä Catargiu ar face-o, ar cä­­dea in aceia§i gre§alä pe care o imputam lui Ion Brätianu §i lui P. Carp. Ei Infeodau Romania la politica nemj­eascä, el ar infeoda-o la politica ruseascä. Nu suntem dar de acord cu a­­micul nostru cänd spune cä neu­tralitatea este astäzi numai un frum­os cuvent dar numai un cu­­vent. Din contra, ea se impune in acest moment §i nu trebue sä e§im dintr’insa de­cät in ziua cand vom fi silijji a o face. Alian|ele de la mic la mare nu sunt folositoare pentru cei mici de­cät in ziua in care cel mare are nevoie de concursul celui mic. Imprejurärile fac adese­ori ca dispropor|iunea puterilor sä dis­­parä. Dar aceasta nu se intämplä de cät in mo­mente critice. Dato­ria Statelor mici este de a-ș i re­­zerva libertatea de acțiune pentru asemenea momente. In ochii no§tri neutralitatea este emanciparea dinti^antul politicei austro-germane. Mi insemneazä cä am redevenit str ani pe noi in­­§i­ne. f s. TELE&N­AME BERLIN, 9 Iun^3. — Norddeutsche Allgemeine Zei­ung treupändu-se de neu­tralitatea Elvefiei, declarä cä dacä in Germania s’ar toler­i in contra Rusiei sau a Franciei, asenenea agitajiuni ca acelea ce s’au tolera’ in Elvejia, in con­tra Germaniei, resboiul ar fi deja isbuc­­nit intre Germania T­i Rusia sau­ Fran­cia. In aceste imprejurari, se pune ces­­tiunea de a se §ti daca Elvejia are dreptul de a tolera pe teritoriul seu ma§inal,iuni indreptat? in contra Germa­niei §i cari in alte -1,M ar fi provocat resboaie. Agitajiunea socialistä in Germania n’ar fi dobandit nici‘ o datä puterea sa actualä dacä s’ar fi c­erut atestatele pres­­crise de conven^iunea de la 1876 in pri­­vinfa domiciliului. 1 Foaia berlinezä a^aogä in urmä . Noi cerem numai ca Ele^ia sä tolereze ob­­servajiunile preservatoare. In Englitera sunt amploiafi ai poefiei germane pen­tru a preintämpina crimele, §i li se dä tot sprijinul posibil. Incidentele Wohlgemuth §i Fischer probeazä cä autoritäre elvefiene iau partea inamicilor Germaniei, cari sunt foarte activi in Elve^ia. Neutralitatea este un privilegiu de care nu trebue sä abuzeze acela de care se bucurä. Declaratiunile Germaniei §i ale Rusiei, fäcute intr’un mod simultan la 1 Iunie trecut fac sä reias i­deile emise de foaia •berl'ire'saft.­­* BELGRAD, 9 Iunie.—In tipografia Iovanovici s’a gäsit o proclamafiune care invitä pe Slavii din Austro-Ungaria la o rescoalä, promitendu-le sprijinul strei­­nätor. Proclamafiunea a fost confiscatä. Re­­sultä din cercetärile fäcute in aceastä privintä, cä proclamajiunea a fost re­­misä tipografiei de cätre un colaborator al ziarului Videlo. SOFIA, 9 Iunie.— D. Daniel a co­­municat ieri guvernului bulgar cuprinsul circulärii ministrului afacerilor sträine din Serbia, prin care desminte recentele §tiri alarmante din Belgrad, publicate de oare­care ziare. Circulara constatä cä guvernul sârb n’are de loc intenfiunea de a schimba politica sa streinä. El va continua din potrivä, a urma calea de pän’acum. 9 Cronica parlamentara Un erou Ultima zi a desbaterilor Camerii n’a fost lipsitä de note vesele. §i acela care le-a exe­­cutat este D. Bobeica, unul din cei mai in­­focati dintre junimi§ti. Eu nu l’am auzit incä panä acum pe inteligentul reprezentant al Boto§anilor tinend logosuri. §tiam cä ros­­tise o cuventare de mult haz atunci cand fusese ales ca cestor al Camerei §i aceasta o fäcuse In scopul de a crea un precedent Parlamentar, de atunci Incoace D. Bobeica­­n’a fost auzit de cat ca Intrerupétor, for­­mänd o notä armonioasä In gama opozitiei multicolore. Dar ieri s’a produs, s’a produs cu toatä­­ ardoarea carei coprinde in anumite impre­­jurari, s’a produs intr’o ch­estiune capitalä, o chestiune in care din nenorocire erau in joc tocmai interesele cetatenilor care i-au dat voturile §i l’au trimis in­ Camera ca sä le sustinä nevoile lor. Venise la ordinea zilei proiectul de lege privitor la construct­iunea liniei Dorohoiu-Ia§i. Aceastä propunere era esitä din initiativa parlamentarä, §i toti reprezentanjii din Bo­tosani si Dorohoiu ’ erau iscälipi de sigur pentru cä zäriserä ce­va in ea, care sä fo­­loseascä interesei­or acestor douä judete. Nu pot §ti imprejurarea decisivä, dar a­­tata §tiu cä D­robeica, singur din tot! Bo­­togenenii si Dorohoenii din Camerä, a fost contra acestei constructiuni de linie feratä, §i pe tema aceasta a vorbit ieri o orä §i jumätate, provocand risete omerice §i aplause com­ice. Schitarea discursului D-sale este urmätoa­­rea : Nu inteleg D-lor deputati ca sä adu­­cem in discutiune chiar acum o capitalä, de cea mai capitalä importantä, in care se aflä in joc interesele capitale ale alegatorilor mei. Eu le reprezint vointa, nu aceia care au iscälit propunerea pentru constructiunea liniei Dorohoi-Iasi. Cu aceastä linie lateralä, se aduce o pagubä capitalä liniei celei mari, la Itcani; aceastä linie nu e solicitatä de nici o nevoie capitalä. In zadar ’i spun tot cä desi e de prin locurile acelea, dar se vede cä nu­­§i-a dat osteneala sä le cunoascä, cä din contra, nu numai linia aceasta nu va vätäma intru ui­ mic, dar din contra va aduce foloase foarte mari judetelor de care e vorba. Dar D. Bo­beica s’a convins o datä, si profes­ärile ce­­lor­ l’alti, nu fäceau de cat sä’i ind­igneze mai mult pe aceia cari­ nu aperau drepturile ce­­tät­enilor care ’i-au ales reprezentant­ ai lor in Camerä. In realitate insä, lucrurile stau ast­fel: Nu sunt asa lucrurile cum le povesteste ener­­gicul junimist din Botosani. §i convenim §i noi a crede cä nu s’a ostenit sä’§i cunoascä bine locul seu, ca ast­fel sä se poatä incre­­dinta cä linia feratä ce se propune va a­­duce un adeverat folos, dacä D-sa, prin vräsmäsia ce a mani­­fes­tat’o ieri, ’§i-a perdut” poate increderea cetätenilor din Botosani, a cästigat in schimb ceva’, a läsat amintirea unui erou burlesc, care a contribuit timp de o orä gi jumetate sä distragä adunarea, prin intonarea note­­lor sale vesele. Totu§i legea s’a votat, remänend §i D. Bobeica cu atäta mängäere cä a dobändit 34 voturi, un semn de recuno§tintä din par­tea acelora cärora le-a procurat o­­distrac­­tiune pläcutä. Cu votarea lege! acesteia, desbaterile nu se incluid cäc! mai e ceva la ordinea zilei, de o importantä capitalä, ca sä zic §i eu ca D. Bobeica, era legea cumulului. Dar aici se produce o neintelegere. Unii din guvernamentali ca D nil Plesoianu, Ga­­bunea, etc., cer ca sä se ia imediat in discu­tiune legea contra cumulului Dar mai e si o altä tabärä, care sustine cä nu se poate vota legea a§a cum a fost amendatä de Senat, pentru cä nu numai nu pune o stavilä cumululul, dar ’1 legiti­­meazä §i in acest sens vorbeste D. Virgiliu Poe­­naru. Ca sä se punä capät discutiuniior, se cere inchiderea lor si se admite. Dar inchidere­a discutiei aduce indatä dupä ea si amanarea legei pänä la toamnä, de­oare-ce votul pentru luarea in considerare e nul, pentru cä deputatii nu mai sunt in numär indestulätor. D. general Manu citeste Mesagiul de in­chiderea sedintei. Impresiunea generalä : sa­­tisfactiunea zugrävitä pe fetele tutulor re­­prezentantilor natiunei. c. ------ —__— --------------------------------------. Vrajba trecätoare Pentru noi, cearta dintre aibe­­ralii independent §i conservatorii independent e ceva trecator §i care nu va avea urmäri, de §i e regretabilä. Aceste grupuri au, intr’adever, un punct comun foarte important, care le va face sä nu se poatä invräjbi nici­odatä. Punctul acesta de contact e atitudinea lor inde­­pendentä fa£ä cu Palatul. §i atät de importantä e aceastä calitate pentru un grup politic in ?ara noasträ, in­cät in fa£a ei dis­­par toate deosebirile de principii, de caractere §i de apucäturi. Dacä unii se zic conservatori prin traditune dacä al^ii sunt liberal! prin temperament, aceasta nu ’i-a impedicat de a lupta ani intregi aläturi in contra tendin^e­­lor funeste ale Regeim Carol I §i nu­­ va impedica de a ’§i da ori cand mana, daca va fi vorba de a scapa dia main­ele Regeiui vre­­un drept al £erei, incalcat de Dinsul. Convingerea aceasta o au §i unii §i al|ii §i de aceea vedem, cä, in furia luptei pentru buget, acei cari se menajazä reciproc sunt tocmai liberalii D-lui D. Brätianu §i con­servatorii D-lui Jatargiu. Vräjma^ii, adevéraj­!, cari se com­bat intr’adever cu inver§unare in lupta actualä din Parlament, sunt dienen D-lui Vernescu §i al D-lui Lahovary, cari, intr’adevér, n’au nici o insusire comunä cu libera­lii independent Dacä D. Palladi a combätut, cu vehement chiar, guvernul, pri­­cina n’a fost cä e du§man D-lui Catargiu, aceasta a fost mai mult o cestiune de temperament. §i apoi sä fim drep^i. Oare nu au liberalii independent dreptul de a combate guvernul actual ? N’au fost ei, mai mult sau mai pu^in, tra§i pe sfoarä cand cu for­­marea ministerului actual? Toatä tra se atenta vada §i la guvern —cum vezusemn opo­­zi|ie —pe D-nii Lascar Catargiu §i Dumitru Brätianu aläturi. Dar n’a vrut Regele! se va o­­biecta. A§a este, dar dacä D. Las­car Catargiu nu se pleca un mo­ment la insistence neräbdätorilor sĕi amici §i se jiinea ferm §i h° s­tärit pänä la capot, Carol I ar fi trebuit sä cedeze §i ministerul national al opozitunei­ unite, mi­nisterul revendicärilor poporului in contra uzurpärilor palatiste ar fi fost azi in capul afacerilor pu­blice. A avut Insä Lascar Catargiu un moment de släbiciune §i liberalii independent au rémas pe din afarä. In asemenea situatune, ce le remanea de fäcut acelora cari au remas credincio§i D-lui Dumitru Brätianu ? Supärarea lor pe conservatori e legitimä §i opozita lor—ori­ce ar zice unii prieteni réui inspirat ai guvernului—e chiar necesarä. Acum, dacä unii dintre liberalii disident sunt mai vehement , dacä ei cautä chiar a face obstruc­­|iune, aceasta depinde de tempe­ramentul lor §i nimeni nu le-o poate lua de rou. Liberalii au intrebuin^at numai mijloace permise §i licite. Opozipa lor va fi salutarä lui Lascar Catargiu, cäci ii va aminti mereu cä un om de talia lui nu trebue sä aibä momente de slä­biciune §i reu fac unele ziare—ca Indépendance — de se iritä prea mult in contra liberalilor merg chiar p panä la injuräturi. Supärarea prea mare a majori­tasei dovede§te släbiciunea ei §i ea are tot interesul ca s’o as­­cunzä. Radu Str. 0 alegere intre profesori In unele ziare am citit urmätoarea informajiune: „Alegerea delegafcilor gimnazielor, liceelor, „seminarului, internatului si externatelor se­­­cundare de fete din Bucure§ti, pentru con­­­siliul general nu s’a putut efectua din cauzä „cä se adunaserä numai 26 de profesori §i „au votat numai 10 profesori. „Probabil cä se va face, pentru Duminecä, „o nouä convocare.“ Pentru cä un profesor este autorul moral, dacä nu §i material, al acestei informatuni, de­oare­ce, afarä de pro­fesori, nimeni nu a pätruns in sala de intrunire, §i pentru ca sä nu se Intindä rädäcinele veninoase ale mistificärei care s’a plämädit, in interesul moralei §i al demnitäjel membrilor corpului didactic secundar din Capitalä, cred necesaril urmätoarele explicaj­iuni: In ziua in care a fost fixatä alegerea, s’au intrunit, in una din sälile Liceului Sf. Sava, un numér de aproape 30 de profesori. Dupä indeplinirea formalitä­­tlor relative la alegerea biurourilor, s’a dat cuventul tutulor celor cari au avut cäte ceva de spus. Unii dintre vorbi­­tori au cerut amanarea alegerei, pe mo­tivul cä numérul alegătorilor present este prea mic, iar aici au cerut inde­­plinirea ei, pe motivul cä este fixatä §i ziua in care trebue sä se facä §i ora la care trebue sä inceapä. Punendu-se la vot pärerea celor care cereau amanarea, prin ridicare de maini, s’a respins. In urma respingerel cerereí de amä­­nare, s’aü propus candidatí §i s’a pro­cedat la alegere. Numerandu-se voturile depuse in urna §i votand­ inscri§i pe lista, s’a constatat —lucru identic cu acela care s’a petrecut la alegerea de acum trei ani—un numar mai mare de voturi §i un numar mai mic de votant­ Din acest moment zgomotul inlocue­­§te lini§tea §i dezordinea se proclama regina Intrunirei. Dupä o discutune inflacäratä, in timpul cäreia unii plecau §i altii veneau, s’a procedat la o a doua alegere, al cäreia rezultat a fost : Votant 26 Bilete albe 16 Bilete scrise 10

Next