Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)

1889-06-11 / nr. 246

EDITIA ANTEIA ANUL I.-No. 246. Numérul 10 Bani n — INCBP IjA 1 M » AL* FIK-eiKEI LU1ÍI 81 8K PT.ATtSC TOT-BEACIfA IlUlNTK In Bucuresel la casa Administrativ Din Jude^e §i Streinet&te prin man­­dat© postale. Un an in tara 30 lei, in streinfttate 50 Sase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei lun! „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se gase§te de vinzare cu numSrul la kiodeul No. 141, Bou­levard deCapuennes;lakio$eul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kio$­­eul No 19, Boulevard St Germain abonaMentele MANUSCW8BLE­ND SE INAPOIAZAAdeverul Sä te feresei, Romane! de coin strein in casä. V. Alexandra ADMINISTRATE A : Strada Nouä, 0, Director politic: ALEX. V. BELDIMANU DUMINICA 11 IUNIE 1889 Numarul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCUUESC1 SE PHIMESt! 1, A \ MINIS­­TRA'jUE SI 1.A A PENT IA HAVAS­Din JudeljtpdkV.t tafadm­inist­r­a tie. • AniraciiU^pqtfljS®». y.\ 0,30 b.'linia i.l • i\i’ . I- » Inserjjjii»jle i­ lei rftndul Din pres. ia^|ia Ht­tw, 8 Place de la BptSife, ^§pt^W:dispursal.ele el. jf1"*' i(»urile ____ .. . , . ,...r­1nistrape §i la toate oficiile de'^ublicitate. UN NÜMÉR VECHIŐ 30 BANI REDACTIA : Strada I^oaiÍÍ. 0. nem s­tralitate, dar nu admite nici o jignire a dreptului de suveranitate al Elvetei nici ingerinta streina in afacerile confedera­­tiunii. Oratorul a terminat cerand ca consiliul federal sa aviseze la mijloacele de a supraveghia intr’un mod mai efi­­cace elementele streine cari resideaza in Elvetia. Adunarea federala a exprimat incre­­derea sa §i a fägäduit cä va sprijini pe consiliul federal. ROMA, 10 iunie.—Regele, Regina §i principele Regal au plecat­ la Monza. — Camera a votat, cu scrutin secret, cu 153 voturi contra 32, budgetul afa­­cerilor streine. Bucuresti 10 Tunie Carol I nu poate sta un an in­­treg, neintrerupt in Romania. Nostalgia Germaniei ’L imbolnä­­ve pe p ’L face sä caute mereu cäte un pretext pentru a pleca din Tara Pe care 0 exploateazä, pentru a mai respira aerul imbäl­­sämat al patriei Sale. 0 ! Dacä ar putea merge Romä­­nia cu prostia pänä acolo in­cat sä dea voe Regelui Carol sä stea tot timpul la Sigmaringen , sä primeascä numai la intervale ho­­tärite lista civilä p veniturile mo­­§iilor ce I s’au dat; dacä ar pu­tea fi Rege al României färä Ro­mán!, ce bine s’ar simp iubitul nostru Rege. Cum s’ar insänetop de curând ! Cum ar uita toate necazurile ? S’ar ingräi­ sa la bätrâne^e! Ce fericire mai mare ar putea El dori de cat aceea de a sta toatä ziua in boltie castelului Seu pline de aur românesc p de a putea sä ’§i mângâe sufletul privind la bo­­gäpile grämädite prin munca Ro­­mânilor. 0! Ar fi prea fericit. Cäci, drept vorbind, ceea­ ce ’l face réu, ceea­ ce ’L face sä fie bolnav, nervos , supäräcios e : cä zilnic vede pe Románii acesta ne­­suferip, cä mereu aude vorbindu­­se limba aceasta barbarä , dure­­roasä pentru urechile Lui. §i, sä nu creadä Románií cä plecarea aceasta va fi färä fölos pentru denpi... Din conträ, Marele Cäpitan le va aduce un dar nepreptit. El pleacä sä asiste la cäsätoria nepotului ceu mai mare §i, in a­­celap timp, sä gäseascä o mireasä vrednicä de Acela pe care ’L-a ales ca mopenitor al Tronului. Nu ve bucurap, Romanilor ? Spre a ve mai create bucuria, aflap cä nunta se va face in Bu­­curep! p cä vep fi chemap a serbätori fericirea viitorului vostru Rege prin onoarea ce vep avea de a’i häräzi apanagii. Nu ve pare bine ? Stringep tot ce putep, adunap ce v’a mai rémas, umplep-vé pun­­gile p buzunärile, cäci vep avea unde le deigerta. Lui Ferdinand li va trebui zes­­tre. El va voi sä dovedeascä a­­lesei Sale cä vor fi iubi^i, deci pregätip-vä. Imbräcap haine de serbätoare §i venip cu top, venip de facep un alain mare p impunätor. Aducep pe femeile p pe copiii vopri cu flori, spre a le aperie pe drumul iubitului Suveran p scumpului Seu nepot. Facep m­urt p fluvii din lacrä­mile voastre, cäci Carol I pleacä numai pentru o lunä. Jelip, Romani, jeliei mereu p rugap pe Dumnezeul vostru ca sä verse §i El lacrämile Cerului impreunä cu ale voastre, pentru ca torentele ce vor isvori din ele sä intimpine pe scumpii vo§tri Suverani p sä Le apnä calea la intoarcere. Despre noi, cei de la Adeverul, nici o datä nu suntem mai dinas­­tici de cat in ziua in care Carol I trece granija, fie chiar provizor. Ne aducem aminte de un alt Rege Strein, care tot a§a pleca in fie­care an p intr’o bunä zi, cand s’a intors, supupi s­i l’au poftit sä se intoarcä de unde a venit. De aceia noi strigäm Jos Carol I cand El este in Bucure§ti, dar cand pleacä, ne vine a striga: sä träiascä Carol de Hohenzollern-Sig­­maringen. A. V. Beldimanni. TRAIASCA CAROL D­e Hoh­enzollern­-Sigmarin­gen TELEGRAME CONSTANTINOPOL, 9 iunie.—Sul­­tanului i s’a facut o propunere de a numi pe Christoforides Effendi, consilier al Cur|ei de casafie, ca guvernator al insulei Creta. PARIS, 9 iunie.—O ciocnire s’a pro­­dus elf, la gara Epernay tntre expresul orient §i trenul calatorilor, care venea din Reims. Cinci vagoane s’au sfärämat. Cinci cälätori §i doi amploiat,­ al drumurilor de fier, au fost ränip. PARIS, 9 iunie. — Corespondentul zia­­rului „Standard“ la Belgrad, rapor­­teazä ziarului sau o comersatiune ce a avut’o cu D. Gara§anin. Acesta din urm­ä ar fi zis cd independen\a Serbien e curat ilusorie. Serbia e pusa la tmzat, §i fiind­cd n’are nimic de pierdut ci totul de cag­­tigat, ea trebue sa se vened celuia care va da mai mult. _ PARIS, 9 iunie.—Procesul bulangi$­­tilor a inceput ieri in fa|a tribunalului din Angoulême. Dupa ascultarea marto­­rilor, audiepa s’a, amanat pe azi. — Centendrul (Serment du Jeu de Paume) s’a celebrat ieri intr’un mod so­lemn la Versailles. In timpul serei a avut loc un han­dlet la care au asistat D-nii D. Spul­­ler, Th­evenet §i Faye. D. Spuller a ros­tit un discurs, foarte aplaudat, asupra Libertate­, fiica Revolutiei. El a sfrigit zicänd cä dupä 18 ani de republicä nu se va abdica in Francia in mäinile unui aventurier. LONDRA, 9 iunie.—Camera Comu­­nelor a adoptat, in a doua citire, birul relativ la universitätile §coalei. BELGRAD, 9 iunie.—Ministrul afa­­cerilor streine al Serbiei a adresat tu­­tulor agenplor sei din streinatate o cir­­culara pentru a le da ordinul de a des­­minti ?tirile publicate in presa streina in privinta situatiunei din afara §i din nauntru a Serbiei, precum §i comenta­­riile la cari au dat loc apropiata ser­­bare a centenarului de la Kossovo, in­­toarcerea Mitropolitului Mihail la Bel­grad §i toastul imperatului Rusiei, adre­sat principelui Muntenegrului. Generalul Gruici, ministrul al aface­­rilor streine, crede cä trebue sä des­­mintä aceste §tiri cari ar putea sä dea najtere, zice dânsul, la evenimente su­­pärätoare pe cari cu toate astea nimic n’ar face sä se prevadä. BERN­A, 10 iunie. — In adunarea federalä, D. Droz a fäcut expunerea si­­tuatiunii. El a zis cä consiliul federal, respunzend Germaniei, a respins intr’un mod neted teoriile germane. El cautä sä indeplineascä datoriile impuse de nou­ STREIN si STREIN Nu numai noi avem Rege Strein, mai au si alte State; cu toate a­­cestea, nu tot Monarchii, Streini prin nahere de tara peste care sunt chemati a domni, reman Streini de ea. Aga de exemplu si Regele Ge­orge al Greciei e Strein ; totusi, su­­pusii Lui trebue sä fi uitat de ce neam este El, fafefi r ■J^ tarea-i pä­­rinteascä §i cu grija ce are de a Se identifica in totul cu simtimintele gi interesele Greciei. Nu numai cä Regele George a ajuns iubit de Greei, dar copiii Lui nici nu gtiu altä limbä de­cät pe cea greceascä degi ei sunt danezi de o­­riginä. latä acuma un fapt care aruncä o luminä strelucitä asupra modului cum intelege un Rege Strein, dar bärbat de inimä, sä respläteascä t­ara care ’i-a fäcut onoare­a’i in­­credinfa destinele ei. Se gtie cä dulcele vis al Grecilor, este anexarea insulei Creta, a cärei populafciune e aproape intreagä greacä gi care e de mult sub stäpänirea tur­­ceascä. Ce se intimplä acum ? Regele George vrea din inimä sä indeplineascä aceastä dorinf­ä a po­­porului Sén gi, neputend’o face cu propriile Sale forte, a profitat de faptul cä fiul Séu se cäsätoregte cu sora Imperatului Germaniei, pentru a face pe acest din urmä sä’l dea sprijinul Seu. Si ast­fel, Wilhelm al 11-lea a gi dat a intrdege Turciei — aga comu­­nicä o depegä streinä — cä ’i-ar pä­­rea foarte bine, dacä M. S. Sulta­nul ar därui Grecilor insula Creta, pentru nunta surorei Lui. Ce se poate zice fatä cu o ase­­menea patrioticä purtare a Regelui George ? Seamänä ea oare cu faptele lui Carol I? Cel d'intâiu proftä de legäturile Sale cu casa Prusiei pentru a ri­­dica prestigiul Torei peste care dom­­negte; iar cel din urmä, tocmai din potrivä, face uz de acele legäturi pentru a ne umili gi a ne duce la ruinä. Meritä El oare recunogtinfa gi iubirea noasträ ? Argus. UNITI LA REU Se combat, se ceartä, se pis­­muesc, se vräjmä§esc de moarte §i totu§i sunt chestiuni in fa£a cä­­rora stau uniid §i se ridicä par’cä ar fi un singur om. A§a sunt partidele, grupurile §i grupulejele noastre politice. Conservatorii combat pe libe­ral!, ace§tia pe conservator!, ju­­nimi§tii pe amendoi §i amendoi pe junimi§ti; iar top pe colecti­­vi§ti §i colectivi§tii pe top §i to­­tul, ace§ti oameni, atat de deose­­bip in apucaturi, in caractere §i in idei au un punct comun §i sunt intr’o armonie desaveratä cand e vorba de el. Acest punct, aceastä chestiune invingätoare a tutulor vräjbilor e cumulul. Fa^ä cu el oamenii nopri poli­tic! ip uitä origina, tradipile, du§­­mäniile­­, ca prin farmec, devin unanimi a striga: contra! Sunt an! de cänd abuzul cumu­­lului e revoltätor, sunt ani de cänd acest abuz procurä materie de scris , de vorbit scriitorilor p oratorilor politici cänd sunt in o­­pozipe. §i dacä am lua pe politicianii nopri p ’i-am da prin ciur, mai cä n’ar remänea unul care sä nu fi scris sau vorbit spre a combate flagelul ingrozitor care bantue tara p care se numepe cumul. Cänd insä a venit vorba —­­ ori de cäte ori a venit—ca sä se sta­­vileascä printr’o lege abuzul cu­­mulului, ca prin minune gurile cari strigaserä mai tare asuprä, iar ma­rii orator! se fäcurä atât de mi­­titei, in­cat nie! capetele nu li se zäreau de sub pupitre. Cu toatä pärerea de röu insä, oamenii cari sunt azi la putere se väzurä si lip sä astupe cu ceva ochii lumei, in fa£a cäreia luaserä angajamentul de a desfiin^a cu­mulul. Dupä multä bätaie de cap, se propuse in Camerä—din im­pativa parlamentarä —un proiect de lege pentru stavilirea cumulului­­, dupä multä tergiversealä, majoritatea il votä. Cänd la Senat, legea, votatä , primitä de Camerä cu un entu­­siasm ipocrit, se innomoli. Luni intregi venerabilii betrani din Maturul corp fäcurä tot ce le era cu putin|;ä spre a nu lua in discupe legea. La urma urmei insä n’avurä incotro p tot furä silip s’o ducä la capot. Pentru a face insä imposibilä aplicarea ei, Senatul avu grija de a face din proiectul primitiv un ast-fel de monstru, in cat, chiar de ar avea guvernul cea mai mare bunä-voin^ä, tot n’ar putea s’o promulge. Aci e de notat un incident nos­tim p caracteristic . Pe cand in Camerä guvernul ju­nimist — din care facea parte D. Lahovary— ip däduse aerul de a fi perfect desinteresat; la Senat, actualul ministru de externe nu se sfii a spune cä guvernul D-lui Catargiu e contra proiectului Ca­­merei , tot la Senat D. Päucescu, ministrul domeniilor, declarä cä guvernul ar dori sä nu se mai mo­­difice proiectul Camerei, pe care ar voi sä-l vadä votat. In fa|a unei ast­fel de diverging chiar in consiliul de minipri, se­­natorii npeleserä cä pot face cu legea ce vor, numai ca ea sä nu ajungä nici o datä a fi tradusä in fapt. §i a§a, am väzut ce a iept din Senat sub numele de lege contra cumulului. In sfirpt, joi, la Camerä, s’a fäcut totul pentru ca legea sä nu poatä fi adusä in desbateri p­re­­siunea s’a inchis färä a fi inzestrat t­ara cu legea aceasta mult doritä. Cu aceastä ocaziune s’a putut vedea limpede cä avem dreptate in apreciärile cu care am inceput articolul nostru. Nici unul din oamenii cari se ocupä la noi cu politica, de la cel d’intâiu pänä la cel din urmä, dar absolut nici unul, nu doresc des­­fiin^area cumulului. Trist, trist de tot. Dan. DIN IASI Nu de mult, Intr’unul din nu­­merile trecute ale ziarului nostru, am atras atenpunea D-lui Minis­ter de Instrucpune asupra modu­lui cum se construe pe localul cel nou al §coalei Normale Vasile Lupu din lap. Vedem ca p­alp contrap au urmat exemplul nostru. Revenim azi din nou asupra acestei chestiuni pentru a adäoga cate­va detailuri. Se zice, ceia ce greu ne vine a crede, cä planurile acestei im­portante construcpuni n’au fost aprobate de nici un consiliu teh­­nic. D. Ministru cercetand, va ve­dea ce e adeverat in acest svon. Cäramida intrebuin^atä de antre­­prenor e de calitate foarte proastä. Antreprenorul exploateazä o minä de nisip chiar de pe terenul Sta­­tului färä de a fi cerut pentru a­­ceasta autorizapunea ministrului p färä a scädea din costul intre­­prinderei valoarea acestui nisip. In contractul incheiat cu Statul se prevede cä pe §antierä sä se afle in permanensei un supraveghie­­tor, pentru care Statul plätese 300 de lei lunar. Supraveghietor pe §antierä, ni se spune, cä nu se aflä. Dacä D. ministru ar cerceta do­­sarul acestei afaceri, ar vedea cä o parte a lucrärilor, adjudecate a­­supra antreprenorului, au fost scoase , luate in regie, ceea ce nu ne pare lucru tocmai curat. Supunem toate aceste fapte cu­­nopini­ei D-lui ministru de instruc­­pune, rugandu’l sä bine­voiascä a numi o anchetä imparpalä, care sä constate dacä faptele de mai sus sunt sau nu adevärate. EXAMENELE SCOLARE FROSRAMA ZILEI DE 11 IUNIE Liceul Sf. Sava. — Clasa II, Istoria- Clasa III, Sc. Naturale. Cl. VII, Ma­­tematica. Liceid Matei Basarab. — Clasa I div. Gimnastica. Clasa IV, Fisica. Clasa V, L. Romana.

Next