Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-25 / nr. 258
ANUL L—No. 258. Mumeriil 10 Bani ABONAUENTßLE 1X00»UlHli ALB FIC-ClKtl LUXI 81 SB PT.AfWSC tm-Btiimi VtAlStE Dl Bnearescl la casa Administrate 11% Judete $ Streiaetate prin rhanijftfc* postale. Un an. fii tara 30 lei; ln strein State 50 Seso leni „ .15 „ „ 25 TfM Inni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS »arul se gase^te de vinzare cu numérul la kio$eul No. 141, Btmlevard de Capucines;la klo|eul No. 117, Rotelavard St.-Mahel; la klo?eft! No 19, Boulevard St-Germain MAHUS CRISELS HU SE INAPQLAEA EkoxqrxA DUMINICA 25 IUNIE 1889 .. -BT~r .■ Adevérul 84 te fertiscl, Román«! de emi atrem ín ca&&. ▼. Alexandri. ABMINISTRATTA: Strada NouA e.jj Director politic: ALEX. V. BELDIMANU Ji Numérul 10 Bani DI8 BOC . pagv .MlÉtTfcA A I> 311X18-XTIÍ-HUVAS“ ' S\ -'admajjlstratie. ^ . • %<Í80 b. lifaia í. itPSla^eie/Ö lel rándul - T*ü>as, 8 Place de la Bourse, precum §i sucursalel© el. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administrate gi la toate oficiile de publicitete. DM NUMER TBCmfi 30 BARI Din Judite Inserfiuril Din Paris, REDACTIA : Strada Nouá. 6. ALEGERILE PARflALE —----------------T-------------------------------------------------------------- Ghesefturile de la posta --------------------------jK-rG£A>---------------------------- CINE S’ASEAMANA, S’ADDNA -----------------------------------------------------------------------------------------------------———-----------------Iar postele si telegrafele —— --------------------| -------------------------DIN CONSTANTINOPOL -------------------—---------------------------------------*----------------------------Institute nou de domnisoare ----------------------------------——»-«orGöflkK'——---------------------------------criminla, dar mama --------------------c-CAS*3'»---------------------------“ PRIETENUL COMISARILII! Bucurefti 24 Iunie Alegerile parsaie Cu increderea in sine pe care o da numai puterea, un ziar guvernamental nu se indoe§te de succesul candidajilor conservator! la alegerile partiale. Fire^te cä, aläturi cu aceastä asigurare pe care o dä cititorilor sĕi, ziarul in chestiune n’a uitat a gratifica opozijia cu epitetele obicínuite. Dupä pärerea Independent^ — cäci de ea vorbim — junimigtii se vor alia cu disidenfcii §i cu colecfiviyi.il pentru a combate pe guvernamentali. Totul va atarna de nevoile momentane. Principiile, antipatiile naturale, urele vor dispare In faja cerintelor tacticei.“ Adica disidenfcii vor lasa principiile de o parte §i se vor alia cu aceia pe care i-au combätut. Se uräsc §i nu -i pot suferi. §i ziarul guvernamental e foarte expeditiv. Unirea adversarilor sei dovede§te släbiciunea lor, fa£ä cu täria guvernului. A§a o fi, se poate, dar am dori sä ne spue ce! de la Independent^ pentru ce se supärä de acest fapt* cänd tactica aceasta a fost intr’o vreme a actualilor guvernanjfl, car! §i az! nu se menjfin de cat in virtutea unor alian^e de ocazie cu partizani! D lui Vernescu §i cu cä$-ya liberal! disidenji? Sä ne dea voie confra^i! sä le spunem no! cä armele acestea de luptä electoralä s’au tocit §i cä, dacä nu gäsesc alte argumente pentru suspnerea candida^ilor administrate, sä tacä mai bine §i sä se mul^umeascä cu con§tiin£a puterea lor. Cäci, sä fim drept. Conservatorii ce au fäcut cu principiile lor ? N’au traficat cu eie la toate ocaziile, cänd au avut nevoe de sprijin electoral §i az! nu le calcä pentru a pläcea Regelui §i a se mentine la putere ? Dacä alegätorii ar fi liberi §i stäpän! pe voturile lor §i dacä lupta electoralä s’ar face pe teremul principiilor, nu vedem pentru ce ei ar da preferin^ä cutäreia sau cutäreia grupäri politice. Toate pe rind au in§elat pe alegatori §i principiile cu care se laudä, sunt numai ni§te etichete de circumstan|ä. Liberali!-colectivi§ti au inceput §irul in§eläciunilor, pe care ’i-au continuat junimi§tii, continuä acum liberalii-conservatori §i desigur vor fi silit Palat sä’l continue §i liberali! independent, dacä vor veni vr’o data la putere. Chestiunea, prin urmare, nu trebue pusä pe tärimul principiilor §i nie! pe al simpatie! alegätorilor, cänd e vorba de partidele astäzi existente. Candidat! administrate! vor veut de sigur, pentru cä lumea se gände§te acuma cä n’are cu! da preferin^ä, cäc! tot sunt ^ i dar votänd pe candidatul guvernului, alegétorul se pune cel putn la adäpost de persecutile acestuia. Geaba, nu din oameni! politic! actual! va alege Tara reprezentant care sä aibä trägere de inimä pentru interesele ei. Alegerile partiale, ca §i cele generale—§i no! am dori ca ele sä fie cät de dese— vor contribui §i ma! mult la formarea convingere! cetä?enilor cä nu mai merge cu partidele existente. Trebue oameni noi, oamen! curat mai cu seamä oameni neatins! de otrava omorítoare a microbilor Palatului, pentru a reprezenta adevĕratele interese natonale. _____________ Un X. TELEGRAME YTENA, 24 iunie. — Dupä o depe§ä din Kralievo, regele Alexandra a primit, pe längä felicitärile telegrafice ale imperatului Franplosef §i Taratul, §i ale imperatului Germaniei, ale reginei Victoria §i ale regelui Humbert, ale D-lui Carnot, pre§edintele Republicei Franceze. — Se anunpi din Petersburg Corespondmntii Politice, cä vice-amiralul Cilaceff va face in curend, din ordinul Taratul, o inspecfie amänunptä a Hotel Märei Hegre §i a Märei de Azot. Tarul a cerut sä fie informat intr’un chip obiectiv asupra stärei Hotel. — O corespondent trimeasä din Berna aceleia?i fei, combate svonul dupä care regele Humbert ar fi desemnat ca arbitru in diferendul ce s’a iscat intre Elvepa §i Germania. — Comisiunea bugetarä a delegatunei austriace a adoptat bugetul ordinar al ministerului de resboiii conform prevederilor guvernului. Ea a adoptat in urnä bugetele suplimentare cerute de ministrul de resbel. BERLIN, 24 iunie. — Norddeutche Allgemeine Zeitung recomandä purtätorilor de obligapuni ruse§ti a cäror conversiune e anunttä printr’un prospectus, sä accepte rambursarea oferitä §i a nu se pune, acceptänd conversiunea, in posesiunea unor härtii ruse§ti al cäror venit ar fi mai mic. Ghe§eftnrile de la po§ta Vezénd, cä toate cele scrise de noi, in privinfa pontei au fost luate in considerafiune, mai cu seamä cä chiar insufi primul ministru a gäsit cu cale, ca D-sa singur sä facä cercetäri, ’i vom semnala azi pe langä procopseala nepotilor §i strenepofilor, cateva ghegefturi bänefti, fäcute de onorabilii spioni colectivifti in detrimentul Statului. 1. Direcfiunea generald a po§telor a contractat cu tipografia Carol Gobi imprimarea unei hcrfi a linjiilor telegrafice din \arä, coptatä de un inginer Colintineanu dupä o hartä lucratä cu mana de un fost functionar al Postelor, bulquier, azi in serviciul Cäilor Ferate, pe care D. Inspector Chiritescu a gäsit cu cale sä spue cä este fäaää de D-sa, permitindu.fi a’si pune semnätura pe acele härti. D. Chiritescu nu s’a multumit cu aceasta si a profitat de faptul contractului Direcfiunei §i a imprimat o mie de exemplare mai mult, plätind tipografului numai hartia si tiragiul, astfel cä härtile vendute ’i-a adus un folos de vr’o 6 — 8,000 lei. Tot asemenea cu un dicfionar lucrat de un alt functionar, dupä urma cäruia a luat vr’o 3,000 lei. * ijc * 2). In timpul cand agiul speriase lumea, Directiunea postelor incasa mult aur pentru mandatele postaie internationale. Rugäm sä se observe atat data la care se primea banii la Directiune precum si data la care se versa la Banca Nationalä, asemenea carnetele de compt curent de casa centralä a pontei tinea cu Banca Nationalä, precum si cursul agiului. Ni se va vedea ce speculate se fäcea cu aurul. * * * •5). Se refine de Directiune functionarilor potali cate o sumä oarecare pentru garanpiile lor. Rugäm iaräsi sä se observe cursurile oficiale ale zilei când s’a cumperat oferte ce^.A. funcfonarilor gi cu cat a fost trecute in compu turile lor. * * * 4). Infinfarea atelierului pentru construcfuni de aparate telegrafice care se pune sub chee, ca nimeni sä nu pätrundä acolo, trebue sä fie iar&i o frumoasä afacere care a murdärit cäteva maini cu banii Statului. Dacä vom fi convinfi cä se va face o cercetare serioasä asupra acestor fapte, vom mai areta si altele. Argus. —Am—----------—--------------------- DIN CONSTANTINOPOL Coresp. partic. a ziarului „Adevĕrul“ „Trebue sä fie cineva orb sau de o „rea credinpi veditä — i mi spunea unul „din §ambelanii palatului—pentru ca sä „tägäduiascä cä organele triplei aliant „imping lucrurile la complicaturi. Eie „se pläng de situatiimea incurcatä a „Europei, cäntä pe toate tonurile dragostea lor cea mare pentru pace, i§i „atrag natiunile cele mai mici ca sä se „ruineze, urmändu-se. Privit Elvefia, „priviti Serbia, Muntenegru §i Bulgaria §i noi ce§tiTari nu putem scäpa „de aceste friguri resboinice; e adeverat cä tripla alianfä a ingrijit ca sä „Se reprezentatä, aici, de cätre industrialii cari ne vend tunuri, pu§ti, pulbere §i torpile cu pretul nepomenit „de mari; §i cea ce este mai curios in „acest ciudat spectacol, este cä acela§ i popor care ne sustrage banul nostru, „sub in$elätorul pretext de armäri nu’i „in stare sä sus£inä societatea cäei ferate a Anatoliei. „Suntem exploata^i, atat mai reu pentru noi, dar istoria care a dat atätea „epitete, va intitula in mod sardonic Pa„cea Germanä, aceastä perioadä prin care „trecem acuma §i pe care o alimentäm.“ Dacä ’mi-am inceput corespondent prin aceastä convorbire, pricina este cä am rämas uimit cänd am väzut cä acel ce vorbea e un funcfionar, care stä bine la Curte §i e bine informat. Am ajuns la concluziunea cä tutela germanä apasä din ce in ce mai mult $i dacä n’ar esista temerea de a necäji pe omul cu cele trei fire de per legendare, guvernul otoman de mult ar fi scuturat acest jug prea costisitor. Nu cred cä Suveranul o fi dispus sä mai reinoiascä trimiterea acelor fantastice daruri, pentru care junele Wilhelm a rémas a?a de incäntat. Era un nou capitol dintr’o mie §i una de noplji pe care §i-i povestea cancelarul seu, imprä§tiind sub ochii lui sastisip, pietrele §i diamantele, ca argumente pentru povestirea lui. Dar poporul turc i§i dä seama azi de aceastä nenorocitä influent, §i afarä de ca|iva func^ionari prea angagia^i sau prea compromi§i, pot afirma cä masa na^iunei e sätulä acum, §i se poate prea bine ca Sultanul sä ^inä socotealä de aceastä manifestare a opiniunei publice. Nici o datä nemultmirea §i discordia n’au fost mai bine, §i mai cu plan intrefinute in Europa. Turcia, trebue ea sä se amestece in aceastä politics, ale cärei cheltuieli le va plati tot ea? Densa procura acum material telegramelor sensa^ionale. Ieri Creta, azi Bosnia sau Armenia sunt obiectul corespondentlor ziarelor. Turcii nu’§i fac iluziuni in aceastä privint §i cu o patrundere pe care am dori-o §i guvernanfilor lor actual!, au intles cä tripla aliant neputend atinge pe cei tari, se va descärca pe cei slabi. Situa^iunea, cu toate ingrijirile pesimi§tilor presei triplei aliant, e satisfäcätoare aici pre cat se poate, §i trebue sä nädäjduim cä nu se va ivi complica^iuni in Turcia, care n’ar putea folosi de cat Italiei, Austriei sau Germaniei. Intelepciunea Sultanului trebue sä ne hräneascä in aceste sperant, cäci, precum spune functionarul turc al cärui nume il voia täcea, Maiestatea sa nu poate sä nu §tie unde’i sunt prietenii, §i unde’i sunt vräjma§ii. Regele Milan e tot la Terapia, §i e probabil cä Maiestatea Sa cäzutä va mai sta incä in mijlocul nostru la sot seu de mäna stängä care se silente a’i face §ederea cät mai pläcutä, la Prinkipo. Ve aduce^i aminte de ciocnirea ce s’a intämplat acum un an, längä Ienikidi intre vasul austriac „Mars“ si vaporul rus Kostroma. Tribunalul consular §i-a dat decisiunea sa declarand, in urma raportului experilor, cä vasul „Mars“ e singur respunzätor de ciocnirea intamplatä, dar o consecinta acestui proces va fi facerea unui regulament foarte lämurit pentru naviga^iunea pe Bosfor, regulament care devine din zi in zi mai necesar, in urma desvoltarei ce a luat mi$carea in portul din Constantinopol, Ahmed. fine s’aseamanä s’adunä Dacä morti! ar putea sä invie, am dori §i noi invierea unuia. Am dori ca Epoca sä se scoale din morment §i sä citeascä numärul de ieri al Constitutionalului, legatarul ei universal. Suntem sigur! cä biata gazetä ar muri a doua oarä, dacä ar citi articolul semnat de D. N. Volenti, care cautä sä explice pentru ce junimi§til ’§i-au luat titlul de Constitutional!. Cäci, cum n’ar muri de ru§ine §i durere Epoca, dacä ar vedea cä urma§ul ei sus^ine nici mai mult nie! mai pu^in de cat cä domni! din opozitiunea unitä in mi§carea §i in afirmarea vie^ii publice din trecut au fost totä’auna in afarä de legea constitufonalä. E de ajuns sä amintim abtinerea de la alegerile generale a Camenlor Constituante, greva politicä in care s’au pus nesocotind institu^iile Parlamentare ale jérei, promisiunile neconstitutionale date in vuet de fanfarä, lupta intreprinsä in contra Regelui pe care astäzi il desmeardä cu drag, procedärile demagogice §i revolutionare, proclamafunile nihilistice atentatoare la ordinea Statului, §i toate celelalte fapte pe care astäzi le reneagä pentru nevoia de a se echilibra stabil tinand cu o manä constitutia §i cu alta frinele putere!“ Cu alte cuvinte, Constitutionalul a trecut Rubiconul care duce spre colectivitatea Ionbrätienistä. De acuma, socoteala s’a incheiat. Tot ce a spus Epoca in trei ani de luptä energicä §i demnä. tot ce a spus in restimpuri §i B.Liberä n’a fost decat clevetire §i bärfealä. Guvernul lui loan Brätianu a fost constitutional, legal, cinstit, neprihänit, iar opozitiunea unitä, din care fäcea parte Epoca, precum §i D-nii Marghiloman, Jack Negruti §i alti actual! constitutional!, era contra Constitutiei, revolutionarä §i chiar „nihilisticä“. Nu §tim ce va zice D. Nicolae Filipescu, dar ceea ce §tim, este, cä visul Regelui s’a realizat. Colectivitatea junimistä §i colectivitatea brätienistä ’§i-au dat mäna pentru a se contopi sub numele generic de Colectivitate Palatistä. Nie! cä se putea altfel: „Cine s'aseamänä s’adunä“. Dar independent!! ce zic ? AI. Ecour! din Ia$i D. Leon Bogdan a dat la Ia§i o masä in onoarea simpaticului deputat de Botoani, D. Const. Bobeicä. S’a vorbit mult de politicä. S’a ridicat mai multe toasturi politice. Concluzia a fost cä Domni! Leon Bogdan §i Const. Bobeicä au declarat cä Lascar Catargiu trebue resturnat fiind cä nu este destul de cult pentru epoca de civilizatiune in care träim. Tinete bine, Cucoane Lascararii! cuc! ai do! du§man! tare primejdio§i. Facem cunoscut apreciarea D-lu! Leon Bogdan asupra Primului-ministru, alegatorilor conservator! din judetul Neamtu, §i in special D-lu! colonel Roznovanu, fiind ca, pe cat §tim, anfitrionul ie§an este candidatul guvernului la viitoarea alegere de deputat al colegiului al 2-lea de Neamtu. * * A fost numit nu de mult Impiegat la hala din Ia§i un Domn al carui singur merit se margine§te in a fi fiul bucatarului unei Doamne cu multä influentä la Primärie. Aceastä numire ne aminte§te versul nemuritorului Racine, in comedia sa „Les Plaideurs“: „Monsieur! Je suis batard de votre apothicaire“. Iar postaié si talairafale Primim urmatoarea scrisoare : Domnule Director, te rog, tip bun! ca intot-d’a-una de a da osnitalitate in stimabilul D-voastre ziar, ca supliment celor aratate in numerile trecute la adresa Inspectorului general Heri§escu. Toate cele scrise in acele numere la adresa acestei persoane sunt adeverate insä prea modeste. Imi permitem a ve descri eui act de ce e capabil acest inspector §i politia lui formatä in timp de 6 ani, precum §i meschinäriele care le-a fäcut §i le face incä. Domnule Director, acest inspector Herigescu a fost §i este chiar actualmente spionul telegrafului, servind pe colectivi§ti. Acest inspector are o police bine organizatä. Tot ce se face in directie, orice telegramä secretä §i orice convorbire, toate acestea seara gäsesc asil la D. Stätescu fost ministru colectivist, mul|umitä D-lui Herigescu, pentru acest spionagiu avend drept recompensä, eu cred, men^inerea sa in postul de Inspector, acolo unde nu meritä. Zic unii cä nici o datä nu a avut Telegraful Inspector general a§a de activ ca acesta?! Sä vedem care ’I esteactivitatea! Activitate se numejte asta pe scaun ca un trintor pentru a face lectura la