Adevěrul, august 1889 (Anul 1, nr. 288-312)
1889-08-05 / nr. 291
ANUL I.—No. 291.e Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIECĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucurescu la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ 8 „ 13 LA PARIS ilarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşcul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioşcul No. 18, Boulevard St.-Germain. MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA. ADMINISTRAŢIA : Strada 64 Director politic: ALEX. V. BELDIMANUdiţia Anteia Să te ferescî, Române! de cutit străin în casă. V. Alexandri. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIVESC LA ADMINISTRAŢIE .ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV..............0,30 b. linia _ » « 111........ 111 » Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se^ mese direct la administrat' toate oficiile de publicitateli'" 61 * UN NUMER VECHIU U S&V ■fc REDACTIA : Strada Noua^.1- INCA UN PAS ——----------------------------'-VcYtKV-----------------------------— Nebuni prefăcuți 504,869,882 Iei 20 bani Casa obstei din Berlad ---------------------------------------------------CREDITUL URBAN din IAȘI -----------------------------------«coG'ÎX)'*'-------------------------------Franz Iosef la Berlin CRIMINALI, DAR MAMA ----------------------------------------------H IRA Bucureşti 4 August ÎNCĂ UN PAS Grupările de oameni, care își dau cu emfază numele de partide politice, au mai făcut ieri un pas spre prăpastia ce în curînd le va înghiţi. Ieri au avut loc cinci alegeri parţiale : la Bacău, Tutova, Buzea Vlaşca şi Mehedinţi. Se va vedea mai la vale că nici guvernul nici opoziţia junimisto - colectivistă nu se pot bucura de rezultatele acestor alegeri. Cu ocazia ultimelor lupte electorale pentru cele câteva scaune de senatori vacante, noi ne-am spus cuvîntul asupra importanţei ce — în situaţia de acum — dăm unor alegeri, fie ele parţiale, fie generale. Am spus că, faţă cu lipsa totală de programe cinstit formulate şi cinstit aplicate , faţă cu goana generală după căpătuială din partea tuturor adunăturilor de oameni cari fac politică, toate alegerile sunt un impas pentru partidele existente şi vor servi numai pentru a deştepta mai curînd poporul. Constatăm cu bucurie că şi alegerile suplimentare de ieri, în loc să desmintă afirmaţiunea noastră, au întărit’o mai mult. Intr’adevăr, cu câteva zile înainte de alegeri, apoi la alegerile de delegaţi pentru colegiul III de Vlaşca, am avut prilejul de a vedea şi auzi lucruri, cari, pentru întâia oară, s’au practicat şi spus acum. Ne-a fost dat să asistăm la o privelişte care, pentru noi —cari n’avem nici o legătură cu partidele existente şi ne bucurăm de slăbirea lor — era amuzantă, dar pentru autorii ei —chiar de n’au simţit’o —foarte întristătoare. Am văzut pe guvern acuzând opoziţia de ingerinţe, acuzând’o că se serveşte de bătăuşi, pe când el, bietul guvern, nu ştie cum să mai scape de urgia acestora. Simte oricine amara ironie ce respiră dintr’o atare declaraţie. Am văzut apoi, spre ruşinea şi ca dovadă de neputinţa lor reciprocă, pe junimişti mergând mână în mână cu colectiviştii. Şi aceşti aliaţi, monştri singuri şi mai monştri prin unirea lor, zbierau şi ei cât îi lua gura : ,,Ingerinţe administrative, bătăi, singer" Chiar din punctul de vedere al partidelor azi în luptă, judecând şi altfel nu trebue să judecăm cât de ridicol sună în gura organelor guvernului cuvintele de : ingerinţă din partea opoziţiei. Şi cât de odioşi sunt colectiviştii, când protestează prin graiii şi în scris în potriva bătăilor în alegeri. Ce instructivă observaţie pentru cititorii noştri! Aşa zisele noastre partide, nu mai au pentru ce să ceară încrederea cetăţenilor, nu mai pot să se recomande altfel alegătorilor de cât cu protestări contra bătăuşilor tocmiţi de adversarii lor şi tot capitalul lor politic s’a redus acuma la bâtă şi la pungă, în opoziţie ca şi la guvern. Cum să aibă rezultat norma nişte alegeri săvârşite în astfel de condiţiuni şi în cari se prezintă în faţa cetăţenilor nişte adversari atât de cinstiţi şi atât de bine înzestraţi ca cel de acum ? In alte vremuri, tot se mai respecta cel puţin forma; se maî ţineau întruniri publice pregătitoare; se mai tipareau manifeste, profesii de credinţă. Astăzi lucrurile s’au simplificat. Nu se mai fac întruniri electorale, fiindcă cetăţenii nu vor să vie să mai asculte palavrele banale ale politicianilor tociţi şi trecuţi prin toate taberile. Nu se mai afişează manifeste pentru că sacul cu minciuni s’a cam golit şi lumea ar da din umere cu milă, când ar avea răbdarea să mai citească pe ziduri, ceia ce de zeci de ani i se repetă. Profesii de credinţă e de prisos să se mai facă, sau, dacă se mai găsesc candidaţi neîncercaţi, cari ţin să îndeplinească toate formalităţile, atunci o profesie de credinţă cât se poate de concisă şi de scurtă: „Am fost, sunt şi voiu fi din cutare coterie. Concetăţenii me cunosc şi credinţele mele se rezumă în:„Numai guvernul acesta poate face prosperitatea ţerei“. Cu asemenea capital de idei, fireşte că debutantul e imediat ales de acea parte de alegători, ale căror interese ’i silesc să joace după cum le cântă prefectul cu subalternii săi. Opoziţia, şi vorbim de opoziţia colectivistă şi junimistă, dacă n’are lanţ şi n’are bâte, nici nu luptă. Cetăţenii nu se grăbesc de loc să mai vie la alegeri pentru a’şî exprima voinţa, căci n’au pentru cine vota. Cel ce vin, votează orbeşte sau cum le dictează interesele lor personale. In toată ţara e o nedomirire mare şi o lene de a glndi imperturbabilă. Asemenea situaţii se văd totdeauna după o fierbere mare sau în ajunul ei. La noi e şi una şi alta. Abia am scăpat de vălmăşagii unor lupte al căror rezultat a fost negativ şi suntem în ajunul altora, mai grozave şi mai decisive luptele dintre viitor şi trecut, dintre tot ce vrea să ne vie din progresele minţei şi ale inimei veacului şi între ce se încăpăţîneazâ a rămânea din rugina trecutului bizantin şi slugarnic. Fiecare alegere e un pas ce ne apropie de viitor şi ne depărtează de trecut. Poporul trebue să dorească numai alegeri cât de dese pentru a vedea clasa superpusă murind din propria-i neputinţă, fără ca să fie nevoe s’o ajute cineva ca să moară mai curând. Dan. Beztaul aleprilor parţiale şi ieri Bârlad Colegiu 1 Senat înscrişi 129, votanţi 103. G. Diamandi, lib. cons. 53, ales I. C. Codrescu, liberal 50. Bacau Colegiul I Cameră înscrişi 250, votanţi 199. Eugeniu Ghika, cons. 127, ales, Junius Leca, liberal 72. Buzeu * Colegiul I Cameră înscrişi 474, votanţi 364. 6. Iarca, cons. 186, ales. Al. Pâcleanu, junimist 77. Eugeniu Stătescu, lib. 97. Anulate 12. Vlaşca Colegiul al lll-lea de Cameră Votanţi 634. Sordoni, conservator 443, ales. Ghermani, junimist 166. Coroiu, 13. Costa-Foru, 7. Anulate 5. Mehedinţi Colegiul al lll-lea de Cameră. Dr. Argentoianu ales. TELEGRAME PARIS, 4 August.—Osândirea generalului Boulanger n’a produs la Paris decât o impresie foarte mediocră. Seara a fost foarte liniştită. N’a fost nici o grămădire de oameni nici o manifestaţie. Principalii membri din comitetul bulangist au plecat la Londra pentru a redigia un manifest cu generalul Boulanger. BELGRAD, 4 August. — Ex-Regele Milan, va pleca mâine dimineaţă. D. Ristici, va sosi în aceiaşi zi la Belgrad. Lumea se pregăteşte a face o primire strălucită Reginei Natalie, care e aşteptată aci pe la sfârşitul lui August. Nebuni prefăcuţi Marele partid, a cărui fortăreaţă e la Banca Naţională, are—pe lângă multe alte merite—şi pe acela de a avea gazetele cele mai originale din ţară. Pentru ele temperatura e vecinie invariabilă. Poate să fie răcoare, vânt, ploaie sau chiar frig, pentru ceialţi oameni; pentru gazetarii colectivişti temperatura e vecinie tropicală. Cum se ştie, căldura are proprietatea de a dilata corpurile. Ei bine, proprietatea aceasta se constată mai bine decât prin orice experienţă, când are cineva răbdarea de a citi un articol din Voinţa şi mai ales din Democraţia. Lucrurile cele mai mici iau dimensiuni imense îndată ce intră în orizontul vizual al scribilor colectivişti. Aşa, dacă un abonat al Voinţei nu primeşte regulat ziarul, faptul se dato reşte guvernului reacţionar, care vrea să-şi răsbune în contra colectiviştilor, pentru că Tau împedecat 12 ani de a veni la putere. Dacă la birtul lui Iordache în Paris un dejun costă 8 franci, pricina este că marele partid colectivist n’a luat parte la expoziţie. Dar ceia ce face Voinţa nu e nimic pe lângă isprăvile de inteligenţă şi logică ale Democraţii. In numărul său de ieri, gazeta nebunilor—cum îi zic alţi confraţi—face următorul raţionament: „Ziarul Adevărul este un ziar oficios al guvernului, pentru că singur el a publicat fragmente din raportul procurorului general Vrînceanu, în afacerea de la Dorohoia. „Guvernul n’a desminţit cele arătate de Adevărul, prin urmare Adevărul le are de la guvern , prin urmare Adevărul e ziar oficios. „îndoială că Adevărul e oficios nu încape, deoarece politica lui e identică cu aceia a lui Karavelov-Catargiu“ etc. Ba nu zău, când citeşti asemenea lucruri, nu mai stai mult la îndoială : minte sănătoasă nu e aceea care judecă astfel. Ori, dacă cel ce a scris în Democraţia rîndurile de mai sus şi-a dat bine seamă de ceia ce scrie, atunci cinizmul lui întrece orice margine. Şi mult suntem plecaţi a crede că cei de la Democraţia, dacă scriu ca nebunii, o fac numai pentru a-şi bate joc de lume şi a ameţi capetele mai slabe decât ale lor. Dacă am voi să discutăm cu Democraţia şi să discutăm aşa cum îl place el, l-am răspunde prin nişte raţionamente, cami în logică, se potrivesc de minune cu ale sale . De pildă : „D. Dimitrie Sturza se află la Paris, prin urmare D. Dimitrie Sturza e turbat, căci în Paris locuieşte Pasteur.“ Sau : „Democraţia are drept redactor pe un om care a scris la un ziar conservator, prin urmare Democraţia e organ conservator, căci cum poate scrie un De la Vrancea la un ziar neconservator ?“ Sau încă: „D. Ioan Brătianu s’a ales la Gorj cu sprijinul unui mare număr de conservatori ; prin urmare, şeful colectivităţei e conservator, prin urmare e şi el de aceleaşi idei politice cu Karavelov-Catargiu şi, încă prin urmare —după logica Democraţiei — Ioan Brătianu e antidinastic făţiş sau trădător.“ Nu-i aşa că absurditatea acestei argumentări e mai slabă decât aceea a gazetei prefăcute nebună? Dar destul, prea am bătătorit cu picioarele noroiul colectivist şi e păcat ca şi ghetele să nu se mânjească. Uran. Casa obşte! din Bârlad Corespondenţă specială a „ Adevărului“ Stimabile Domnule Redactor, Nu am voit a vă importuna nici pe D-voastră şi nici pe cititorii ziarului cu chestiunea alegerei la Epitropia târguul, care în sine n’are nici o importanţă şi despre care au făcut şi face încă atâta gălăgie cumuliştii de a fi aleşi în localitate, grandomanii pretenţioşi competing în litera legilor şi regulamentelor ţărei, pentru că Constituţia nu prevede colegii electorale decât pentru Camerile legislative, consiliuri judeţene şi comunale, mai se dă drept la alegeri prin legi anume, societăţilor de bancă şi caselor de economii recunoscute şi autorizate de guvern, încolo toate nu pot avea raţiunea de a fi şi nici trebuesc tolerate de Stat. La Bârlad, Epitropia proprietăţii târgului nu mai poate exista din momentul ce s’a pus în aplicare legea comunală şi s’au ales primii consilieri la 1864, ca unii ce ei au sarcina a administra averea mobilă, imobilă şi financiară comunală, sub privighierea Statului şi responsabili după legile ţărei. Dacă s’a tolerat atunci Epitropia târgului, aceasta a fost o greşală provenită din naivitate şi care mai curând sau mai târziu, trebuia să se pună în legalitate, chiar după spiritul şi dispoziţiile hrisovului din 1816, respectându-se dreptul vechilor proprietari la păşunarea vitelor lor proprii, iar nu a se lăsa să devină a SÂMBĂTĂ 5 AUGUST 1889 ceasta cuibul anarchie!, în care unii au făcut averi, iar alţii speculă politica, adăpostindu-se ca cel din câmpul Vlăsiei făcând Stat în Stat, de care însuşi proprietarilor adevăraţi, vă asigur Domnule Redactor, le este scârbă. — Văzând mai ales cele exploatate în ziarele din zilele trecute sub titlul „Scandalul de, la Bârlad“, de care am făcut mult haz şi, pentru că un amic al meu lipsea din ţară, i-am recomandat cele înserate în ziarul Lupta la care răspunzându-mi zilele trecute, î mi spune că din zisele articole a tras concluziunea următoare: „Boeril vechi al ţărei se purtau în „rădvane sau butce cu poştalioane în „şir, mânaţi de câte 2 şi 3 surugii, la „aşa meserie nu se angaja de cât cei „mai murdari la gură, cari ştiau a mă„nui harapnicul şi îngâmfat de stăpânul „pe care îl servă, ţipa, pocnea şi îndura pe trecători să se dea la o parte „înjurându’l cât se putea mai murdar, „pentru că el, surugiul, nu ştia conduce „caii, de cât prin mijlocul drumului.“ Şi are multă dreptate amicul meu, pentru că un om cult şi prudent după cum pare a’şi da aerul unuia din politicianii de la noi, cu asemenea tertipuri şi încriminări publicate în ziare, sunt nedemne de omul ce se crede infailibil. Dar ce să’i faci, păcătoşia este mare ! Şi nişte asemenea caractere, sunt mai mult de jelit, căci pentru asemenea oameni este proverbul „ Dă’mi Doamne ce n’am gândit să mă mir ce m’a găsit!“ Prin urmare în toată gălăgia eu nu vă voiu da altă relaţie decât aceasta . Sunt femei rele, care bătendu’şî pe duşmana ei, tot ea ţipă şi strigă ajutor, pe când victima ei scapă din mâna’i mai fără viaţă, la care este proverbul: „Apucă înainte ca blecata prăjina.“ Oraşul şi cetăţenii pe cât văd până astăzi, este foarte liniştit şi alarma care se dă prin ziare, face pe lume să rîză de asemenea avansuri false. A. P. 504,869,882 Iei, 30 ban! Iată după Monitorul Oficial tabloul pentru care s’a cheltuit ulții mult de o jumetate miliard, de la 5 Iunie 1882 până la finele lui Martie 1889 : Ministerul de resbel Construcţiuni militare . 21,525,000.— Material de resbel . . . 20,048,702.— Fortificaţii................... 30,000,000.— Puşoi cu repetiţie. . . . 10,000.000.— Apărarea neutralităţii . 28,868,104.— Spitalul militar............ 600,000.— Fabrica de la Lăculeţe . 2,234,101.57 Transporturi militare . 4,700,000.— Totalul sumelor acordate 117,975,907.57 din această sumă mai este de plată încă 18,384,554 lei, 43 bani, dintre cari 10,000,000 pentru puşci cu repetiţie. Ministeriu de Finance Convertirea domenialelor 56,022,000.— Stingerea datoriei flotante 31,077,726.— Capitalul regiei tutunur. . 7,782,856,67. Construiri de localuri , 2,540,000. Totalul sumelor acordate 97,422,582.07 din această sumă mai este de plată încă iei 942,504, bani 55, pentru localuri de vamă şi ale regiei. Ministerul Cultelor Construcţii şcolare şi eclisiastice 31,463,202 lei 81 bani. Din care s’a cheltuit 6,898,733 lei, 36 bani și a mai rămas de plată 22,880,730 lei 88 bani. Ministerul de Justice Pentru palatul justiției s’a acordat lei 5,200,000, din care s’a cheltuit lei 373,917 bani 03. Ministerul de Interne Construcțiuni .... 7,683,248.74 Porumb ,la cei in lipsă . 2,000,000.00 9,683,248.74 Din care mai sunt de plată lei 4,665,240 bani 70. Ministerul Domeniilor Construcțiuni, lei 9,364,484 bani 92. Din care mai sunt de plată încă lei 2,249,683 bani 14.