Adevěrul, august 1889 (Anul 1, nr. 288-312)

1889-08-05 / nr. 291

ANUL I.—No. 291.e Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucurescu la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şase luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ 8 „ 13 LA PARIS ilarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Bou­­levard de Capuennes;la kioşcul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­­cul No. 18, Boulevard St.-Germain. MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA. ADMINISTRAŢIA : Strada 64 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU­diţia Anteia Să te ferescî, Române! de cutit străin în casă. V. Alexandri. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIVESC LA ADMINIS­TRAŢIE .ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV..............0,30 b. linia _ » « 111........ 11­1­ » Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se^ mese direct la administrat' toate oficiile de publicitateli'" 61 * UN NUMER VECHIU U­ S&V ■fc REDACTIA : Strada Noua^.1- INCA UN PAS ——----------------------------'-VcYtKV-----------------------------— Nebuni prefăcuți 504,869,882 Iei 20 bani Casa obstei din Berlad ---------------------------------------------------­CREDITUL URBAN din IAȘI -----------------------------------«coG'ÎX)'*'----------------------------­---­Franz Iosef la Berlin CRIMINALI, DAR MAMA ----------------------------------------------­H IRA Bucureşti 4 August ÎNCĂ UN PAS Grupările de oameni, care își dau cu emfază numele de partide politice, au mai făcut ieri un pas spre prăpastia ce în curînd le va înghiţi. Ieri au avut loc cinci alegeri parţiale : la Bacău, Tutova, Buzea Vlaşca şi Mehedinţi. Se va vedea mai la vale că nici guvernul nici opoziţia junimisto - colectivistă nu se pot bucura de rezultatele acestor alegeri. Cu ocazia ultimelor lupte elec­torale pentru cele câte­va scaune de senatori vacante, noi ne-am spus cuvîntul asupra importanţei ce — în situaţia de acum — dăm unor alegeri, fie ele parţiale, fie generale. Am spus că, faţă cu lipsa to­tală de programe cinstit formulate şi cinstit aplicate , faţă cu goana generală după căpătuială din par­tea tuturor adunăturilor de oameni cari fac politică, toate alegerile sunt un impas pentru partidele exis­tente şi vor servi numai pentru a deştepta mai curînd poporul. Constatăm cu bucurie că şi a­­legerile suplimentare de ieri, în loc să desmintă afirmaţiunea noas­tră, au întărit’o mai mult. Intr’adevăr, cu câte­va zile îna­inte de alegeri, apoi la alegerile de delegaţi pentru colegiul III­ de Vlaşca, am avut prilejul de a ve­dea şi auzi lucruri, cari, pentru întâia oară, s’au practicat şi spus acum. Ne-a fost dat să asistăm la o privelişte care, pentru noi —cari n’avem nici o legătură cu parti­dele existente şi ne bucurăm de slăbirea lor — era amuzantă, dar pentru autorii ei —chiar de n’au simţit’o —foarte întristătoare. Am­ văzut pe guvern acuzând opoziţia de ingerinţe, acuzând’o că se serveşte de bătăuşi, pe când el, bietul guvern, nu ştie cum să mai scape de urgia acestora. Simte ori­cine amara ironie ce respiră dintr’o atare declaraţie. Am văzut apoi, spre ruşinea şi ca dovadă de neputinţa lor reci­procă, pe junimişti mergând mână în mână cu colectiviştii. Şi aceşti aliaţi, monştri singuri şi mai monştri prin unirea lor, zbierau şi ei cât îi lua gura : ,,In­gerinţe administrative, bătăi, singe­r" Chiar din punctul de vedere al partidelor azi în luptă, judecând şi alt­fel nu trebue să judecăm cât de ridicol sună în gura orga­nelor guvernului cuvintele de : in­gerinţă din partea opoziţiei. Şi cât de odioşi sunt colectiviş­tii, când protestează prin graiii şi în scris în potriva bătăilor în a­­legeri. Ce instructivă observaţie pentru cititorii noştri! Aşa zisele noastre partide, nu mai au pentru ce să ceară încre­derea cetăţenilor, nu mai pot să se recomande alt­fel alegătorilor de cât cu protestări contra bătăuşilor tocmiţi de adversarii lor şi tot ca­pitalul lor politic s’a redus acuma la bâtă şi la pungă, în opoziţie ca şi la guvern. Cum să aibă rezultat norma nişte alegeri săvârşite în ast­fel de condiţiuni şi în cari se pre­zintă în faţa cetăţenilor nişte ad­versari atât de cinstiţi şi atât de bine înzestraţi ca cel de acum ? In alte vremuri, tot se mai res­pecta cel puţin forma; se maî ţi­­neau întruniri publice pregătitoare; se mai tipareau manifeste, profe­sii de credinţă. Astă­zi lucrurile s’au simpli­ficat. Nu se mai fac întruniri electo­rale, fiind­că cetăţenii nu vor să vie să mai asculte palavrele ba­nale ale politicianilor tociţi şi tre­cuţi prin toate taberile. Nu se mai afişează manifeste pentru că sacul cu minciuni s’a cam golit şi lumea ar da din umere cu milă, când ar avea răb­darea să mai citească pe ziduri, ceia ce de zeci de ani i se re­petă. Profesii de credinţă e de pri­sos să se mai facă, sau, dacă se mai găsesc candidaţi neîncercaţi, cari ţin să îndeplinească toate for­malităţile, atunci o profesie de credinţă cât se poate de concisă şi de scurtă: „Am fost, sunt şi voiu fi din cutare coterie. Concetă­ţenii me cunosc şi credinţele mele se rezumă în:„Numai guvernul a­­cesta poate face prosperitatea ţerei“. Cu asemenea capital de idei, fi­reşte că debutantul e imediat ales de acea parte de alegători, ale că­ror interese ’i silesc să joace după cum le cântă prefectul cu subal­ternii săi. Opoziţia, şi vorbim de opoziţia colectivistă şi junimistă, dacă n’are lanţ şi n’are bâte, nici nu luptă. Cetăţenii nu se grăbesc de loc să mai vie la alegeri pentru a’şî exprima voinţa, căci n’au pentru cine vota. Cel ce vin, votează orbeşte sau cum le dictează interesele lor per­sonale. In toată ţara e o nedomirire mare şi o lene de a glndi imper­turbabilă. Asemenea situaţii se văd tot­dea­una după o fierbere mare sau în ajunul ei. La noi e şi una şi alta. Abia am scăpat de vălmăşagii unor lupte al căror rezultat a fost negativ şi suntem în ajunul alto­ra, mai grozave şi mai decisive luptele dintre viitor şi trecut, din­tre tot ce vrea să ne vie din progresele minţei şi ale inimei veacului şi între ce se încăpăţîneazâ a rămânea din rugina trecutului bi­zantin şi slugarnic. Fie­care alegere e un pas ce ne apropie de viitor şi ne de­părtează de trecut. Poporul trebue să dorească nu­mai alegeri cât de dese pen­tru a vedea clasa superpusă mu­rind din propria-i neputinţă, fără ca să fie nevoe s’o ajute cine­va ca să moară mai curând. Dan. Beztau­l aleprilor parţiale şi ieri Bârlad Colegiu 1 Senat înscrişi 129, votanţi 103. G. Diamandi, lib. cons. 53, ales I. C. Codrescu, liberal 50. Bacau Colegiul I Cameră înscrişi 250, votanţi 199. Eugeniu Ghika, cons. 127, ales, Junius Leca, liberal 72. Buzeu­ * Colegiul I Cameră înscrişi 474, votanţi 364. 6. Iar­ca, cons. 186, ales. Al. Pâcleanu, junimist 77. Eugeniu Stătescu, lib. 97. Anulate 12. Vlaşca Colegiul al lll-lea de Cameră Votanţi 634. Sor­doni, conservator 443, ales. Ghermani, junimist 166. Coroiu, 13. Costa-Foru, 7. Anulate 5. Mehedinţi Colegiul al lll-lea de Cameră. Dr. Argentoianu ales. TELEGRAME PARIS, 4 August.—Osândirea genera­lului Boulanger n’a produs la Paris de­cât o impresie foarte mediocră. Seara a fost foarte liniştită. N’a fost nici o grămădire de oameni nici o ma­nifestaţie. Principalii membri din comitetul bu­­langist au plecat la Londra pentru a redigia un manifest cu generalul Bou­langer. BELGRAD, 4 August. — Ex-Regele Milan, va pleca mâine dimineaţă. D. Ristici, va sosi în aceiaşi zi la Belgrad. Lumea se pregăteşte a face o primire strălucită Reginei Natalie­, care e aşteptată aci pe la sfârşitul lui Au­gust. Nebuni prefăcuţi Marele partid, a cărui fortăreaţă e la Banca Naţională, are—pe lângă multe alte merite—şi pe acela de a avea ga­zetele cele mai originale din ţară. Pentru ele temperatura e vecinie in­variabilă. Poate să fie răcoare, vânt, ploaie sau chiar frig, pentru cei­­­alţi oameni; pen­tru gazetarii colectivişti temperatura e vecinie tropicală. Cum se ştie, căldura are proprietatea de a dilata corpurile. Ei bine, proprie­tatea aceasta se constată mai bine de­cât prin ori­ce experienţă, când are cine­va răbdarea de a citi un articol din Voinţa şi mai ales din Democraţia. Lucrurile cele mai mici iau dimen­siuni imense îndată ce intră în orizon­tul vizual al scribilor colectivişti. Aşa, dacă un abonat al Voinţei nu primeşte regulat ziarul, faptul se dato­ reşte guvernului reacţionar, care vrea să-şi răsbune în contra colectiviştilor, pentru că Tau împedecat 12 ani de a veni la putere. Dacă la birtul lui Iordache în Paris un dejun costă 8 franci, pricina este că marele partid colectivist n’a luat parte la expoziţie. Dar ceia ce face Voinţa nu e nimic pe lângă isprăvile de inteligenţă şi lo­gică ale Democraţii. In numărul său de ieri, gazeta nebu­nilor—cum îi zic alţi confraţi—face ur­mătorul raţionament: „Ziarul Adevărul este un ziar oficios al guvernului, pentru că singur el a publicat fragmente din raportul procu­rorului general Vrînceanu, în afacerea de la Doroh­oia. „Guvernul n’a desminţit cele arătate de Adevărul, prin urmare Adevărul le are de la guvern , prin urmare Adevărul e ziar oficios. „îndoială că Adevărul e oficios nu încape, de­oare­ce politica lui e iden­tică cu aceia a lui Karavelov-Catar­­giu“ etc. Ba nu zău­, când citeşti asemenea lu­cruri, nu mai stai mult la îndoială : min­te sănătoasă nu e aceea care judecă ast­fel. Ori, dacă cel ce a scris în Democra­ţia rîndurile de mai sus şi-a dat bine seamă de ceia ce scrie, atunci cinizmul lui întrece ori­ce margine. Şi mult suntem plecaţi a crede că cei de la Democraţia, dacă scriu ca nebu­nii, o fac numai pentru a-şi bate joc de lume şi a ameţi capetele mai slabe de­cât ale lor. Dacă am voi să discutăm cu Demo­craţia şi să discutăm aşa cum îl place el, l-am răspunde prin nişte raţionamen­te, cami în logică, se potrivesc de minu­ne cu ale sale . De pildă : „D. Dimitrie Sturza se află la Paris, prin urmare D. Dimitrie Sturza e tur­bat, căci în Paris locuieşte Pasteur.“ Sau : „Democraţia are drept redactor pe un om care a scris la un ziar conser­vator, prin urmare Democraţia e organ conservator, căci cum poate scrie un De la Vrancea la un ziar neconser­vator ?“ Sau încă: „D. Ioan Brătianu s’a ales la Gorj cu sprijinul unui mare număr de conser­vatori ; prin urmare, şeful colectivităţei e conservator, prin urmare e şi el de a­­celeaşi idei politice cu Karavelov-Catar­­giu şi, încă prin urmare —după logica Democraţiei — Ioan Brătianu e anti­­dinastic făţiş sau trădător.“ Nu-i aşa că absurditatea acestei ar­gumentări e mai slabă de­cât aceea a gazetei prefăcute nebună? Dar destul, prea am bătătorit cu pi­cioarele noroiul colectivist şi e păcat ca şi ghetele să nu se mânjească. Uran. Casa obşte! din Bârlad Corespondenţă specială a „ Adevărului“ Stimabile Domnule Redactor, Nu am voit a vă importuna nici pe D-voastră şi nici pe cititorii ziarului cu chestiunea alegerei la Epitropia târgu­­ul, care în sine n’are nici o importanţă şi despre care au făcut şi face încă atâta gălăgie cumuliştii de a fi aleşi în localitate, grandomanii pretenţioşi com­peting în litera legilor şi regulamente­lor ţărei, pentru că Constituţia nu pre­vede colegii electorale de­cât pentru Camerile legislative, consiliuri judeţene şi comunale, mai se dă drept la alegeri prin legi anume, societăţilor de bancă şi caselor de economii recunoscute şi au­­torizate de guvern, încolo toate nu pot avea raţiunea de a fi şi nici trebuesc tolerate de Stat. La Bârlad, Epitropia proprietăţii târ­gului nu mai poate exista din momen­tul ce s’a pus în aplicare legea comu­nală şi s’au ales primii consilieri la 1864, ca unii ce ei au sarcina a administra averea mobilă, imobilă şi financiară co­munală, sub privighierea Statului şi res­ponsabili după legile ţărei. Dacă s’a to­lerat atunci Epitropia târgului, aceasta a fost o greşală provenită din naivitate şi care mai curând sau mai târziu­, tre­buia să se pună în legalitate, chiar după spiritul şi dispoziţiile hrisovului din 1816, respectându-se dreptul vechi­lor proprietari la păşunarea vitelor lor proprii, iar nu a se lăsa să devină a­ SÂMBĂTĂ 5 AUGUST 1889 ceasta cuibul an­archie!, în care unii au făcut averi, iar alţii speculă politica, a­­dăpostindu-se ca cel din câmpul Vlăsiei făcând Stat în Stat, de care însuşi pro­prietarilor adevăraţi, vă asigur Domnule Redactor, le este scârbă. — Văzând mai ales cele exploatate în ziarele din zilele trecute sub titlul „Scandalul de, la­ Bâr­­lad“, de care am făcut mult haz şi, pen­tru că un amic al meu lipsea din ţară, i-am recomandat cele înserate în ziarul Lupta la care răspunzându-mi zilele tre­cute, î mi spune că din zisele articole a tras concluziunea următoare: „Boeril vechi al ţărei se purtau în „rădvane sau butce cu poştalioane în „şir, mânaţi de câte 2 şi 3 surugii, la „aşa meserie nu se angaja de cât cei „mai murdari la gură, cari ştiau a mă­­„nui harapnicul şi îngâmfat de stăpânul „pe care îl servă, ţipa, pocnea şi în­dura pe trecători să se dea la o parte „înjurându’l cât se putea mai murdar, „pentru că el, surugiul, nu ştia conduce „caii, de cât prin mijlocul drumului.“ Şi are multă dreptate amicul meu, pentru că un om cult şi prudent după cum pare a’şi da aerul unuia din poli­­ticianii de la noi, cu asemenea tertipuri şi încriminări publicate în ziare, sunt nedemne de omul ce se crede infai­libil. Dar ce să’i faci, păcătoşia este mare ! Şi nişte asemenea caractere, sunt mai mult de jelit, căci pentru asemenea oa­meni este proverbul „ Dă’mi Doamne ce n’am gândit să mă mir ce m’a găsit!“ Prin urmare în toată gălăgia eu nu vă voiu da altă relaţie de­cât aceasta . Sunt femei rele, care bătendu’şî pe duşmana ei, tot ea ţipă şi strigă ajutor, pe când victima ei scapă din mâna’i mai fără viaţă, la care este proverbul: „Apucă înainte ca blecata prăjina.“ Oraşul şi cetăţenii pe cât văd până astăzi, este foarte liniştit şi alarma care se dă prin ziare, face pe lume să rîză de asemenea avansuri false. A. P. 504,869,882 Iei, 30 ban! Iată după Monitorul Oficial ta­bloul pentru care s’a cheltuit ulții mult de o jumetate miliard, de la 5 Iunie 1882 până la fi­nele lui Martie 1889 : Ministerul de resbel Construcţiuni militare . 21,525,000.— Material de resbel . . . 20,048,702.— Fortificaţii................... 30,000,000.— Puşoi cu repetiţie. . . . 10,000.000.— Apărarea neutralităţii . 28,868,104.— Spitalul militar............ 600,000.— Fabrica de la Lăculeţe . 2,234,101.57 Transporturi militare . 4,700,000.— Totalul sumelor acordate 117,975,907.57 din această sumă mai este de plată încă 18,384,554 lei, 43 bani, din­tre cari 10,000,000 pentru puşci cu repetiţie. Ministeriu de Finance Convertirea domenialelor 56,022,000.— Stingerea datoriei flotante 31,077,726.— Capitalul regiei tutunur. . 7,782,856,67. Construiri de localuri , 2,540,000.­ Totalul sumelor acordate 97,422,582.07 din această sumă mai este de plată încă iei 942,504, bani 55, pentru localuri de vamă şi ale regiei. Ministerul Cultelor Construcţii şcolare şi eclisiastice 31,463,202 lei 81 bani. Din care s’a cheltuit 6,898,733 lei, 36 bani și a mai rămas de plată 22,880,730 lei 88 bani. Ministerul de Justice Pentru palatul justiției s’a acor­dat lei 5,200,000, din care s’a chel­tuit lei 373,917 bani 03. Ministerul de Interne Construcțiuni .... 7,683,248.74 Porumb ,la cei in lipsă . 2,000,000.00 9,683,248.74 Din care mai sunt de plată lei 4,665,240 bani 70. Ministerul Domeniilor Construcțiuni, lei 9,364,484 bani 92. Din care mai sunt de plată încă lei 2,249,683 bani 14.

Next