Adevěrul, august 1890 (Anul 2, nr. 582-606)
1890-08-05 / nr. 586
ANUL II.—No/ 586 ABONAMENTELE INCIT LA SI 15 ALE »TE CIREl LUNI SI SE PLĂTESC TOT.DEAONA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate postale. Un an in ţară 30 lei, in streinetate 50 Şese luni „ 10 „ „ . 25 Trei luni „ 8 „ , „ 13 LA PARIS, ziarul se găseşte de vânzare cu numârul la bioscul Wo. UT» Boulevard Sft.Michel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZX ADMINISTRAŢIA s Strada Nouă, IO Director i 1LE , LDIMANU REDftCTIftI Strada Nouă, tO ffCTIrrTa ANTEIA Să te ferești, Române! de cuiu strein in casă. V. Alexandri. DUMINICA 5 AUGUST 1890. Numărul I0 Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direcţ la administraţie. Din PARIS la Agenţia Liberă, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV . .. 0,30 b. linia : : : T.r.tJSh' Inserțiunile și Reclamele 3 In rândul UN NUMER VECHIU 84LBANI SAPTAMANA ----------------------------------------------------Discursul lui Ferdinand ---------------------------------------------------Ocnele mari din Velcea ---------------------------------Arioace---------------------------------Cuvintele unui Rege Constituțional ---------------------------------------------------CALATORIA REGELUI " O INVENTIE INGENIOASA ■----------------------------■NfCKCf'IWIM--------------------------— ÎIÎUIECIMELE APRIGEI ----------------------------------------------------Wilhelm II în Rusia -------------------- ----- --------CURIERUL BAILOR Bucuresci 4 August SEPT AMÂNA Guvernul clerical din Belgia a scos din răbdare până şi pe oamenii cei mai liniştiţi şi nepăsători, pe burghezi. Până acuma se ştia, că ţara în care se organizează cele mai multe manifestaţii şi procesiuni de lucrători pe stradă este Belgia , dar la acele defilări în masă au luat până acum parte numai muncitorii. A trebuit să vie un guvern clerical pentru ca obiceiul manifestaţiilor să se generalizeze. Sâptămâna expirată a avut loc în Bruxelles o mare manifestaţie, organizată de partidul progresist şi de cel muncitor, în favoarea votului universal. Manifestanţii, un număr de peste 40.000, veniţi din toate unghiurile Belgiei, au străbătut stradele Capitalei şi, ajunşi în parcul de la St. Gilles s’au legat printr'un jurământ solemn ca să nu se liniştească până nu vor obţine votul universal. Această manifestaţie impunătoare şi al cărei scop este atât de măreţ, a băgat groaza în actualii stăpânitori al Belgiei, cari n’au avut măcar satisfacţia de a o vedea turburată prin vr’un scandal. Regele şi cu toţi miniştri au plecat din Bruxelles în ziua manifestaţiei , cel d’Intein pentru a nu fi silit să primească vr’o deputaţiune, căreia să’î promită realizarea unei idei contrare dorinţelor guvernului Sen, cel d’al doilea pentru a nu se expune unor dovezi de antipatie din partea populaţiei. Să sperăm că democraţia belgiană va isbuti să’şî realiseze idealul cât de curând şi să căutăm a ne dezmorţi şi noi pentru a-i urma pilda.* * # Wilhelm II, abia întors din Anglia şi Helgolanda, a şi plecat spre capitala Rusiei. In calătoria sa, el este însoţit şi de cancelarul actual, generalul de Caprivi şi această împrejurare face pe mulţi să atribue scopuri politice acestei călătorii. Adevărul pare a nu fi aşa şi mai probabil este că D. de Caprivi se duce la Petersburg numai pentru a se familiariza cu conducătorii politicei ruseşti. De altfel, s-a văzut şi anul trecut, că, deşi fostul cancelar a însoţit pe Suveranul său la Petersburg ■ deşi Alexandru al IlI-lea când a fost la Berlin a vorbit două ore cu D. de Bismarck, totuşi situaţia respectivă a Rusiei către Germania nu s’a schimbat. Dacă nu urmăreşte scopuri politice, călătoria lui Wilhelm II cel puţin îi va oferi prilegiul de a vedea progresele realizate de armata însă, la ale cărei manevre va asista. Se vorbeşte mult despre aceste manevre şi se spun minuni pe socoteala organizăreî actuale a armatei ruse. * * * Dar mai mult de cât de aceasta s’a făcut mult zgomot în presa europeană şi mai ales în cea engleză cu persecuţiile la care ar fi supuşi evreii în Rusia. Ziarele englezeşti povesteau grozăvii şi ajunseră aproape să scoată din toropeală până şi nervii englejilor, când veni Standard şi le turnă o duşă rece peste cap. Ziarul acesta a deschis o anchetă şi a aflat, de la înşişi unii evrei din Rusia, că tot zgomotul făcut era pornit din acelaş izvor din care pornesc din toate statele Orientului plângerile evreilor către Anglia şi Franţa. Nu se poate contesta că situaţiunea evreilor în Rusia e precară, că se întâmplă adesea scene de barbarie revoltătoare ; dar acestea sunt cazuri individuale şi nu se poate trage din ele o regulă generală. Par’că în România afiliaţii Alianţei izraelite nu fac acelaş lucru şi chiar mai dăunâzî avurăm prilejul de a vedea în Neue freie Presse istoria unui asasinat, ce s’ar fi săvîrşit de poliţaiul din Botoşani asupra unui evreu şi care avea menirea de a ne arăta Europei ca o ţară excesiv de barbară1. Cei ce calomniază astfel popoarele cari le dau ospitalitate, nu vor oare să se convingă că’şi fac mai mult rău de cât bine ? * " * * Toate acestea n’au împiedecat însă pe Perdinand de Coburg să se întoarcă în Bulgaria şi, pentru moment, lucrurile par a fi intrat într’o fază de linişte. * * * ^ Regele Carol a plecat în peţit pentru Nepotul Său şi se zice, că ar avea de gând să însoare pe Prinţul Ferdinand cu o princesă din casa Habsburgilor. . . Treaba Lui, dar pe noi aceasta ne încredinţează că Regele Singur nu crede că Nepotul Său va avea norocul de a ocupa Tronul României. Intr’adevăr, un Prinţişor prusac, însurat cu o principesă austriacă pe Tronul României ar dovedi până şi celor mai orbi români, că suntem o provincie cucerită de Germani şi Carol I e prea deştept pentru a voi să deschidă ochii Românilor.* * * Rezultatul alegerei senatoriale din Roman dovedeşte că lumea e sătulă peste cap de frământările la care au supus ţara adepţii Palatului. Balotagiul dovedeşte lipsa de interes ce au pus alegătorii votând la întâmplare. Pentru ei, amândoi candidaţii aveau aceiaşi valoare şi dacă s’au dus la vot, de sigur au fâcut’o pentru a îndatora pe vr’un prieten de al candidaţilor. Noi dorim cât de multe alegeri de acestea. * * * D. Teodor Rosetti s’a întors din congediu şi lumea aşteaptă cu nerăbdare mişcarea în magistratură cu ocazia promulgăreî aşa zisei reforme a organizărei judecătoreşti. Aşteptăm şi noi pentru a reveni. Neagu. TELEGRAME ATENA, 3 August.—Botezul fiului Principelui Regal se va face lunea viitoare. împărăteasa Frederic nu părăseşte pe fiica sa şi duce o viaţă foarte retrasă; sănătatea Princesei este bună. Meetingul macedonian care a fost anunţat s’a amânat pe Duminică din cauza marelor călduri; o mare seceră e în toată Grecia. După botezul tînărului Principe, Regele va pleca la Viena, Berlin, Paris și Copenhaga ; se va întoarce înaintea alegerilor din Octombrie. CHOLERA MADRID, 3 August.—Holera a încetat în provincia Badajoz; în provinciile Alicante şi Valencia holera există încă. La arestul din Valencia unde sunt 1500 de deţinuţi s-a constatat 2 cazuri din care unul a murit. Discursul lui Ferdinand SOFIA, 3 August.—Principele a pronunţat el la banchetul din Vidin următorul discurs : Am ales pentru întoarcerea mea în ţară, după o mică călătorie, ziua când poporul meu iubit şi cu alesul său suntem fericiţi a serbători pentru a treia oară aniversarea suitei mele pe tronul glorios al Bulgariei. Sunt 3 ani de când venind în Bulgaria, am adresat atot-Puternicului rugăciunea să bine-cuvinteze întreprinderea mea. „ Dumnezeu a ascultat dorinţele mele şi într’adever a bine-cuvântat Bulgaria, căci sunt deja 3 ani de când o protejează înlăturând relele ce vor să-i facă invidioşii. In ultima mea călătorie am constatat cu plăcere că consideraţiunea ce spiritele înţelepte dau Suveranului şi cauzei sfinte ale Bulgariei creşte continuu având fiecare încredere în maturitatea politică a poporului bulgar. Proba o găsim chiar în ultimele noastre succese naţionale care ne-au convins că din politica noastră şi din rapoartele noastre cu Majestatea Sa Augustul nostru Suzeran nu poate să rezulte decât bine pentru Bulgaria. Să continuăm deci a servi şi pe viitor scumpa noastră patrie, cu acelaşi devotament, cu aceiaşi neinteresare, cu aceiaşi iubire pentru ca să avem tot-d’a-una asupra Bulgariei mâna puternică a lui Dumnezeu, care să ne conducă la glorie şi mărire. Azi ca tot-d’a-una simt o plăcută datorie să exprim primului meu ministru înalta şi sincera mea recunoştinţă pentru modul înţelept cu care a administrat ţara în absenţa mea. In calitatea mea de cel mai înalt reprezentant şi conducător al vostru, beau pentru gloria, mărirea şi progresul scumpei mele patrie, pentru credincioşii săi servitori şi pentru brava noastră armată. Ifra Călătoria Regelui ISCHL, 3 August. — Regele României şi Principele Moştenitor au sosit la Ischl cu un tren special la 2 ore 35 minute; la gară au fost primiţi de împărat carei-a însoţit la hotel Elisabeth. Aghiotantul Sachs, căpitan de corvetă, a fost ataşat pe lângă persoana Regelui. La 4 ore s’a dat un prânz la vila imperială ; au luat parte Regele şi Principele moştenitor al României, împăratul şi împărăteasa, Princesele Gisele, Elisabeth şiAugusta de Bavaria, precum şi suitele lor. împărăteasa a luat loc între Regele şi Principele moştenitor al României. După prînz Regele, împăratul și Principele au făcut o plimbare în trăsură; la ora 7 au mers la teatru. Carateleanul Rege Constituţional Citim în Bucarest. Un ziar liberal din Craiova, Luceafărul, povesteşte o anecdotă care, dacă este autentică, nu e lipsită de interes. E vorba de faimoasa convenţie consulară cu Germania, convenţie căreia, afirmă ziarul craiovean, D. Ioan Brătianu îi era duşman şi pentru a dovedi aceasta, iată ce povesteşte: Eram la Huşi, pe vremea aceia, şi din întâmplare, la masă cu d. Kogălniceanu şi două bărbaţi politici puternici pe atunci. Ţara era iritată, presa arunca acuzaţiile cele mai grave în contra partidului liberal şi nimeni nu se gândea la Regele german. La masă, discuţia era despre D. Ioan Brătianu Atunci—şi mi se pare că’l văd încă,— bătrînul Kogălniceanu ne povesti—făcândune să pătrundem în misterele anticamerei Palatului — că Regele Carol, într’o Marţi, când chestiunea convenţiei se discuta la Cameră, chemă de trei ori pe D. Bratianu la Palat, bătu cu pumnul în masă şi-i zise cu ton poruncitor: Trebue cu orice preţ să se voteze convenţia consulară; dacă nu, ştiu că ce am de făcut, pr Primul-ministru promise, se duse la Cameră şi, intrând în sala de alături, chemă pe D-nul D. Sturza şi M. Kogălniceanu, se povesti ce se întâmplase şi’i rugă să facă propagandă printre deputaţi, pentru a face să se respingă convenţiunea consulară, ceea ce se întîmplă. Noi crezuserăm până acum, că retragerea convenţiunei se datoreşte atitudine! opoziţiei, indignaţiunei din ţară, mâniei pe care D. IoanBrătianu şi majoritatea sa o simţiră fierbând peste tot împrejurul lor. Caratitudinea opoziţiunei, indignaţiunea ţarei au contribuit la retragerea din discuţiunea Camerei a convenţiunei consulare. Dar eu unul nu pun la îndoială scena petrecută între Regele şi I. C. Brătianu, şi mai puţin încă cuvintele ce ar fi rostit Majestatea Sa. Iată pe ce întemeiez credinţa mea: In anul 1868, când Senatul a respins concesiunea Strasberg, vicepreşedinţii bătrânului Corp D. Alexandru Plagno şi defunctul Gh. Costa-Foru s’au prezentat înaintea Prinţului Carol pentru a’i expune motivele pentru care Senatul s’a crezut dator a respinge acea concesiune. Carol I, după ce a ascultat pe ambii vice-preşedinţi, bătând din picior, le-a zis în fanţuzeşte: Je veux avoir des Chambres soumises ă mes mini stres, et des ministres soumis ă ma volonté. Voesc a avea Camere supuse miniştrilor mei, şi miniştrii supuşi voinţei mele’. Abia de doi ani era pe tron când a avut "Domnitorul obrăznicia de a rosti aceste cuvinte. In 1886, după optsprezece ani, sunt convins că a zis lui I. C. Brătianu : Trebuie cu orice preț să se voteze convenția consulară; dacă nu, ştiu eu ce am de făcut. A. V. B. Wilhelm 11 în Rusia VIENA, 3 August. — Fremdenblatt zice, cu ocaziunea călătoriei împăratului Wilhelm în Rusia, că această călătorie este o mare satisfacţiune pentru toţi amicii păcii, căci ea este o garanţie pentru rezolvarea chestiunilor europene. Împăratul Wilhelm, după întrevederea sa cu Ţarul, va mai avea o întrevedere şi cu împăratul Austriei în Silesia; aceasta va fi o nouă garanţie despre menţinerea pacei, deşi stabilitatea alianţei austro-germană nu mai are nevoe să fie pusă la încercare. KIEL, 3 August. — împăratul Wilhelm a plecat aseară la 10 ore în Rusia pe bordul vasului „Hohenzollern.“ PARIS, 3 August.—Ziarul Le Temps în articolul său de fond zice că vizita ce împăratul Wilhelm face Ţarului nu e decât un act de politeţă; împăratul Germaniei se însoţeşte de general de Caprivi numai pentru a-i prezenta îm păratului Alexandru.—Le Temps laudă dispoziţiunele pacinice ale Ţarului şi aduce ca probă scrisoarea adresată Generalului Wanofsky şi concediarea anticipată a unora din trupe.—Ziarul adaogă că aceste măsuri au o mare însemnătate faţă cu înărmările peste măsură ale Germaniei. Ocnele mari din Velcea In această urbe există nişte lacuri sărate numite băile roşii. Aci au fost odinioară vechile ocne, cari surpându-se, au lăsat nişte mari cavităţi deschise şi aceasta umplându-se cu apele ce şerpuesc prin sol, au dat naşterea actualelor lacuri. Apa lor, fiind sărată de saturaţiune, ţine plutind pe deasupra corpul omului, fără a se putea afunda mai în sus de umeri. Adâncimea lacurilor mergepână la 70 m. Se crede însă că trece chiar şi peste 100 m., mai cu seamă partea lor din mijloc. Temperatura acestor ape atinge un maximum de căldură la finele lui Maia, când termometrul arată 27° Celsius. De la mijlocul lui Iunie această temperatură scade până la 20o; în ori ce timp însă al anului, apele din lacuri au o temperatură mult mai înaltă ca ori ce altă apă naturală de la noi din ţară. De peste două-zeci de ani s’a văzut că băile făcute în aceste lacuri erau foarte folositoare contra reumatismului celui mai acut. Odată ce s’a respândit svonul bunătăţei acestor ape, şi numărul vizitatorilor a început să crească, iar anul acesta sunt peste cinci sute patruzeci (540) de persoane cari fac băi în aceste lacuri. Astăzi am putea zice cu drept cuvînt că aceste lacuri au devenit o staţiune balneară din cele mai frecventate din ţară. Lumea care vine aci găseşte toate avantagiele; apele au dat rezultatele cele mai miraculoase; multe persoane, cari au fost purtate de braţ, după câteva băi au fost în stare d’a merge nesusţinute ; locuinţe se găsesc în deajuns căci băile aflându-se aproape de mijlocul oraşului, sunt peste 300 de case d’ale orăşenilor bine mobilate şi bine întreţinute, iar hrana este cu mult mai eftină ca la oraşele mari. Singurul neajuns ce prezintă aceste băi, este lipsa complectă de barace pe marginea lacurilor. Atât bărbaţii cât şi femeile simt un mare desgust d’a se desbrăca pe câmp în aer liber. Iar unii curioşi îşi fac o plăcere d’a privi nuditatea omului. Este de cea mai neapărată trebuinţă a se lua măsuri pentru regularea lacurilor şi pentru înfiinţarea unor cabine de scânduri pe marginea lor. Dar aceasta nu se poate face, până ce nu se va tranşa odată cu cestiunea dreptului de proprietate asupra acestor lacuri. Primăria locală şi Eforia spitalelor civile din Bucureşti îşi dispută fiecare acest drept de proprietate, şi pe când lucrul stă în această încurcătură, mai intervine şi o a treia persoană, Regia monopolului sărel, care zice că are dreptul de monopol asupra sărel şi a apelor sărate din ţară. Oricare din aceste trei instituţii ar fi adevăratul proprietar, nouă ne este indiferent; ne interesează însă că cei în drept sunt datori săfacă ceva pentru aceste băi. Ştia că cel de la Bucureşti fiind departe d’ăst loc, nici n’aud, nici văd nimic din câte ar trebui. Singurul însă care ar trebui să facă ceva şi care este dator să facă, este prefectul de Vâlcea. Trebuie să stăruiască pe lângă cel în drept, a se tranşa cu discuţia dreptului de proprietate şi a se face îmbunătăţiri şi pentru aceste lacuri. Un prefect este dator să se intereseze de tot ce atinge judeţul său, să lucreze la înflorirea şi desvoltarea avuţiei naturale şi numai atunci va bine merita titlul de părinte al judeţului. Oprindu-mă aci, voiu căuta în viitoarea corespondenţă a vă trimite toate desideratele atât ale localilor de aici, cât şi ale vizitatorilor de la aceste băi. Voiu mai căuta să vă dau detalii asupra salinelor mari, a tratamentului arestanţilor şi altele, cari cred că trebuie să intereseze publicul nostru. Din Braviţă.