Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)

1890-11-25 / nr. 678

2 opoziţia sa contra Republicei nu­mai frumoasa perspectivă de a găsi în schimb sprijinul Franciei în pretenţiunile sale pămînteşti con­tra Italiei. Este doară numai se­tea popilor de a’şi înfige ghiarele în carnea instituţiunilor liberale republicane şi de a distruge, în germene acel frumos început,‘ce s’a inaugurat nu de mult în Franţa, acela de a separa Biserica de Şcoaun! Republica, Form­a­ de guvernă­mânt a viitorului, propăşeşte vi­guros în toată Europa şi Franţa astă­zi este destul de tare pentru ca să poată rezista asaltului cle­­ricalizmului. Dar aderenţi şi amici făţarnici sunt tot­dea­una un pe­ricol dacă nu o nenorocire, şi re­publicanii vor trebui să privigheze cu sfinţenie stricta aplicare şi fără înconjur a principiului lor adevă­­rat, drept şi democratic. Cer-Negură. -------------------------------1 -——-----------------------------------------------------------------­ Şcoalele din Macedonia Domnule Director, Timpul şi Constituţionalul de orl au­ luat apărarea unei cause personale, cauza D-lor Papiniu-Mărgărit, sacrificând ast­fel cauza românismului de dincolo. Fapt dureros însă, pentru că, în loc de a veni să discute în mod vrednic o cestiune atât de importantă, debutează printr’un svon sau mai bine printr’o plăz­muire subversivă. Timpul şi Constituţionalul, dacă în adevăr se interesează de cultura popo­rului macedo-român, ar face mai bine ca să ’şi dea osteneala să cerceteze mai de aproape cele ce se petrec dincolo şi să se convingă de realitatea lucruri­lor ; numai în modul acesta ar aduce servicii părăsitei noastre cauze.—Dar a înregistra nişte note calomnioase eşite din oficina Dlul Papiniu şi a arunca în modul acesta pulbere în ochii lumii spre a evita respunsurile ce nu sunt da­tori, noi nu credem a fi în favorul re­­putaţiunii oficioaselor. Trebuie să desluşim cestiunea. Aici nu e vorba de a resturna pe ac­tualul inspector spre a-l înlocui cu unul dintre noi; aci e vorba de a se înlătura o persoană care, în loc de a contribui la progresul neamului nostru, contribue la deplina noastră ruină naţională şi a pune cauza noastră pe baze mai solide spre a nu deveni jocul cător­va persoane constituite în gaşcă.— Ast­fel dar noi cari lucrăm, împinşi pur şi simplu de iubirea limbei şi naţionalităţii noastre, la defavorul nostru personal, nu ne mi­răm că suntem acuzaţi în felul cum ştiu să acuze numai acel ale căror treburi nu sunt curate. Cea ce ne pune în mi­rare mai presus de toate este faptul că ziare acreditate ca cele sus numite nu roşesc a da­­ospitalitate calomniilor. Ce se spune în acele ziare ? Că noi macedo-românii din Bucureşti promitem marea cu sarea compatrioţilor noştri­ spre a se rescula în cont­ra marelui apos­tol al Românilor Aurelieni şi aceasta nu întemeiată tocmai pe vre­o probă con­vingătoare, ci pe un svon pe care po­liţia lor secretă l-ar fi surprins de pe gurile noastre. Ei bine, D­nule Papiniu, aceasta este apucătura unui om onest şi adevărat patriot; minciuna şi calomnia respunde în locul adevărului ce pretindeţi a fi cu voi ? Noi promitem compatrioţilor noştri­ sau D­ v. ? Nu e o ironie şi o batjocură aceasta, care o faceţi fără a respecta măcar pe compatrioţii D­ v., pe cari cău­taţi prin ori­ce mod a-î induce în e­­roare ? — La ce ar folosi promisiunile noastre făcute fraţilor noştri de dincolo, cari de almintrel­ cunosc foarte bine po­­siţiunea noastră din toate punctele de vedere şi cari fără nici o promisiune, şi împinşi numai de desgustul ce le in­spiră purtarea antinaţională a proteja­tului D­v., se aliază cu noi şi sunt tot­­dea­una gata de a face toate demersu­rile numai ca să scape o dată de nă­pustea ce a căzut pe capul lor? Profesorii ? apoi cu toţii sunt decla­raţi în contra stăpânului ce li se im­pune. Numai gimnasiul român din Bitolia numără peste 10 profesori capabili des­tituiţi şi persecutaţi din partea D-lui In­spector. Lăsăm la o parte pe acei cari actualmente funcţionează şi sunt cu toţii revoltaţi de curînd în contra unui fapt scandalos asupra căruia vom reveni, şi pe acei cari, ca bună­oară D. Guşa Papacosta şi D-na sa, profesori la Mo­­lovişte cari luptă de atâtea ani cu cel mai cald devotament şi au dat exem­plul cel mai "frumos pentru patriotismul lor reuşind a răpi din mâna grecomani­­lor şcoala comunală; de asemenea D. Filip, permutat din comuna Oobrida unde prin capacitatea sa nimicise cu desăvârşire ori­ce element eterogen prin­tre Români, permutat numai şi numai ca să dea timp Bulgarilor să introducă limba lor în şcoala românească , precum şi pe D. şi D­na Abeieanu pe care l-a silit să plece din Macedonia unde a func­ţionat ca institutor la diferite şcoale timp de peste zece ani dând dovezi de o ca­pacitate netăgăduită; de asemenea şi pe D. şi D-na Cosmescu cari au fost unii din cei mai valoroşi propagatori ai cul­turii naţionale, şi în fine atâtea alţii,­­ care toţi au fost puşi la toate încercăr­­­rile reu voitoare ale D-lui inspector ‘ cari invidiază titlurile neperitoare ce a­­’ cei adevăraţi apostoli îşi câştigaseră cu i sudoarea lor în inima poporului. I Ei bine, întrebăm acum pe d. Papi­­­­niu care n’ar putea să pe aducă măcar I un exemplu prin care să afirma simpa- I tia ce are d. Mărgărit din partea pro­fesorilor, întrebăm dacă aceştia mai au nevoe de promisiuni şi n’au cuvinte des­tul de bine întemeiate ca să se declare în­tot­d’a­una în contra Inspectorului. Cât despre popor, ar fi de prisos ca să arătăm aci disposiţiunea ce are că­tre un om care în spionaj şi în imora­litate e incomparabil. Depărtând pe pro­fesorii cei mai plăcuţi în ochii poporu­lui şi înlocuindu-i printr’o sumedenie de venetici lipsiţi de orice cultură româneas­că, făcând din institutoarele noastre un harem făţiş şi fără nici o reservă, is­­bind ast­fel în sentimentele cele mai sfin­te a lumii noastre morale, şi pe lângă acestea servind de spion guvernului, în care calitate i s’a dat prilejul de a pu­tea calomnia şi denunţa o mulţime de macedo-români din cari unii zac în puş­cărie, iar alţii sufer exilul, negreşit că n’a putut de cât să’şi înstrăineze ori­ ce simpatie din partea întregului românism de dincolo. D. Iacob Dimpanie, unul din fruntaşii poporului nostru a d­escris într’un mod admirabil în „România“ din săptă­mâna trecută, tot ce poporul vede şi simte în persoana „Marelui Apostol“.­ De asemenea dosarul ministerului de Instrucţiune de aici posede încă chiar din anii 1882 — 83 plângeri şi rapoarte cari au fost iscălite şi pecetluite de mul­te comune din Macedonia şi prin cari se denunţa autorul calamităţii noastre na­ţionale. Apropos de promisiuni de bani. — As­tă­zi primim ştirea că fiica d-lui Inspec­tor a declarat că : uAfendi are pir a zi ca s'­ cumpere şi pre Papiniu şi pre Burada, ma­ni­i ticăloşiţi la s' cum­­pârei, cara s’ poată, veriu mare din România.­ Tata are parale ca să cum­pere şi pe Papiniu şi pe Burada dar dînşii (adică noi) las să cumpere dacă pot pe vre-un (om) mare din România. Această mărturisire preţioasă a fost destăinuită în faţa unor persoane se­rioase cari la nevoie vor fi citate. Ce zici, Domnule Papiniu?— Ş’apoi suntem învinovăţiţi ca provocatori de dezordine şi „Timpul“ şi „Constituţio­nalul“, adică tot d. Papiniu interesatul în chestie, ameninţă asigurând că se vor lua măsuri în contra sărmanilor pro­fesori, dacă aceştia uitându-şi de devo­tamentul orb ce îl datoresc şefului ab­solut l-ar împinge păcatul de a se inte­resa mai mult de soarta poporului nos­tru.­­ Ei bine, Domnule Director, noi cre­dem că aceste fapte scandaloasa cari pot ajunge până la infinit, sunt de na­tură a ne convinge de o stare psiholo­gică în adevăr bolnavă şi de complici­tatea unor persoane ca Mărgărit şi C-nia cari chiar prin el însuşi zilnic se de­masc şi-şi dau pe faţă arama. D-voastră, care tot­d’a­una aţi luat steagul dreptăţii şi al interesului naţio­nal, suntem siguri că nu veţi tolera a se săvârşi, în contra unui popor întreg, nişte fapte atât de egoistice şi per­verse. Vă rugăm dlar cu toţii, ca în numele dreptăţii şi a frăţiei, de a vă ridica cu toată demnitatea ce se cuvine „Adevă­rului“ şi a pune, o dată pentru tot­dea­­una, capăt unei stări dezastroase pentru cultura neamului nostru nefericit. Provocaţi o anchetă şi de ompotrivă cu vocea fraţilor noştri de peste Balan, vom şti să arătăm toată trista goliciune a pretinşilor Apostoli şi apărători ai cauzei noastre. Primiţi, vă rugăm, Domnule Director, de mai naiate asigurarea recunoştinţei noastre. Macedoromânii din Capitala -------*•««-----------­ Catulle Mendés Chipul car« Vorbeşte Amymona, micuţa dryadă, neavând oglin­dă, nu era sigură că era frumoasă ! Copila zeiţă băgase de seamă că faunii se ingrijau de dânsa şi o pândeau printre rămurî, şi că florile se plecau spre dânsa galeş, şi că In frunzele arbor lui seu, privighetorile cân­tau cu mai multă dragoste de­­cât în cei­­l­alţi arbori. Poate insă că faunii aveau gust prost, că florile se plecauu din pricina vuitu­lui şi că privighetorile nu pricepeau ce va să­ zisă frumuseţea nimfelor. O dată, ieşind din pădure, ea­ se opri în margulea unei stânci şi se oglindi în apa mări cara, acolo, subt cerul albastru, strălucea netedă şi lim­pede ca apa unui lac liniştit. Amymona făcu un gest de mirare şi de ciudă. Ce fe!! aşa de urîtă era ea ? Pârul ei erau firele astea verzi, umede Îşi grase ca­m brădişul? .Gura eî era gura asta mare cu dinţii laţi, şi pie­lea ei era pielea asta care semâna cu a fa­­ce­, şi a el era urechii asta păroasă? Insă tânărul zeu al mări, care’i ridea prin apă, scoase capul afară din unda spumoasă. „Aceea ce vezi tu este faţa mea“ zise el „nu vezi obrazul toul şi dacă vrei să te, vezi întocmai cum eşti, trebue ’să te apro­pii şi să te oglindeşti mult, frumoasă drvadă, în ochii mei !“ I. S. Sp. DOCTORUL ERDREICH S’a mutat Strada Vestei No. 5. DUMINICA 25 NOEMBRE 1890 Informaţioni Membrii partidului liberal-Conser­­vator vor fi convocaţi la club azi Sâmbătă, când se va discuta şi ces­tiunea adresăreî unui manifest către ţară. Dirn modul cum s’a făcut alege­rea preşedintelui secţiunea a 7-a a Camerei, reiese că d-ni­ juni­mişti, care fac atâta sgomot îm­prejurul unei pretinse alianţe a li­­beralilor-conservatori cu liberalii­­naţionali, când au ocazie, dau mâna cu aceşti din urmă în contra ce­lor dintâi. Această procedare, de a acuza pe alţii de propriele lor păcate, este de cel mai curat junimism carpist. D. Dobrescu, membru la Curtea de apel din capitală, a fost numit secretar general la domenii, de­oare­ce nu are stagiul cerut de lege pen­tru a fi membru de curte. Iată textul interpelărilor adre­sate, în şedinţa de la 22 Noembrie 1891, d-lui ministru de finance, de către deputatul col. al II-lea din Iaşi, d nul Dimitrie Alexandrescu. Sub­semnatul, deputat Col. al II-lea din Iaşi, am onoare de a adresa d-lui ministru de finance următoarele­­inter­pelări : 1. Interpelez pe d-nul ministru de fi­nanțe asupra ordinului său circular că­tre casieriile generale din țară cu Nr. 28.137 din 23 Iunie 1890 prin care se pu­ne în vederea tuturor casieriilor ca pe ca­lea administrativă aceste să intervie a nu se mai face de către contribuabili declaraţii de refabricare de rachiu din prune, tescovină, vin şi drojdii de vin, conform art. 4 din legea de la 1889, modificătoarea a unor dispoziţii din legea băuturilor spirtuoase, dându-se în ace­­laş timp ordin de a se urmări pe de­claranţi, cu toate declaraţiile făcute. Acest­­ordin fiind contrar legel cer revocarea lui. 2. Interpelez pe D. ministru de Fi­nanțe asupra ordinului său circular Nr. 47267 din 19 Octombre 1890, prin care se pune în vederea comisiilor de apel pentru recensământ, că ele nu au drep­tul de a interpreta legile, scădere ce a­­parţine numai administraţiunei financiare, îndemnând pe casieri a nu ţine nici o socoteală de ■^îotărîrile contrarii ale co­misiilor de apel, şi a pune în urmărire pe contribuabili de şi art. 21 din legea de l­a 10 Martie 1882 pentru constata­rea şi perceperea contribuţiuniior pre­vede că deciziile comisiilor sunt definitive, iar art. 23 din aceiași lege prevede că rectificările aduse de comisiile de apel se vor opera în matricula. Acest ordin, fiind iarăși ilegal, cer revocarea lui. 3. Interpelez pe d-l Ministru de fi­nanțe asupra ilegalei măsuri luată de de casieria din Iaşi de a urmări pe contribuabilii care au fost scutiţi de co­misia de apel a plăti taxele de 5 la sută. 4. Interpretez pe d-l Ministru de fi­nanţe, în privinţa apelului făcut de ca­sieria din Iaşi relativ la patenta ce trebue să plătească avocaţii şi cele­l­lte profesiuni liberale, întreb pe d-l Minis­tru de finanţe care este cauza pentru care alt­fel se aplică legea patentelor în Iaşi de­cât în Bucureşti, căci în ca­pitală avocaţii, medicii, inginerii şi toate cele­l­alte profesiuni liberale fiind taxate pe a 3-a sau a 4 a parte din chirie, controlorii fiscului n’au găsit cu cale să facă apel ca la Iași, pentru ca paten­tele acestor contribuabili să se calcu­leze cu 10 la sută pe chiria întreagă. 5. In fine, ultima interpelare e privi­toare la modificarea legei patentelor din 1863, cam­ in cele mai multe cazuri este nepotrivită, nedreaptă și vexatorie. 1). Alexandrescu. Representanţii Atheneuluî Ploeş­­tean la serbările Atheneuluî din capitală sunt D-niî Constantin E­­nescu deputat, Zacharia Antinescu profesor şi Alexandru Radovici a­­vocat. Ieri la alegerea comisiuneî pentru respuns la mesagiul Tro­nului, liberalii s’au abţinut de la vot.­­«uCfljE»*­D. Tache Protopopescu, deputat al judeţului Olt, a luat asupră-şi de a alege deputat pe D. Eugen Stătescu în locul rémas vacant prin încetarea din viaţă a titula­rului Deleanu. D-nul Alexandru V. Macarovici candidează la colegiul I de Ca­meră de Roman, remas vacant prin moartea repausatuluî Lupu Bogdan. D-nia Deşliu, prefect de Covur­­luiu şi Ciurea, prefect de R.­Şa­­rat, se află în capitală. Iată tablourile istorice, vii, care se vor reprezintă la Ateneu di­­seară : 1. „Dochia şi Traian“, înscenat de D. Mirea şi compus de D-na Mathilda Alexandrescu şi d. Nicolae Brăiloiu. 2. „Nunta sub directorat", înscenat de D. Mirea şi compus de d-nele : Anna Lahovary, Maria Mirea, Maria M. Ghica, d-neie de Herz, Irina Ferekydi şi D-nii Gerold Lascelles, Barbu Ştirbey, Ioan Ciobescu şi Grigore Săvescu. 3. „Despina Doamna“ oferind sculele pentru terminarea catedralei, „Curtea de Argeş“, înscenat de D. Grigorescu şi compus de d nele Aristia Mandrea, d-rele Zoe Golescu, Ciuflea, Pangal, Baico­­ganu, Golfineanu, Stelorian şi D-niî Ioan Ducea, Balaban, Săvescu, Nicolae Grant, Durma şi Veleanu. 4. O Fântână“, înscenat de D. Const. Gebauer şi compus de d-nele Tacke Io­­nescu, Alexandrescu, Gebauer, d-şoarele Caok, Capşa, Marghiloman, Băico­atu şi mai mulţi copii! D-nele Adinela Cos­­tinescu, Mavrocordat, Elsa, Mario şi Georges Gebauer. Decorurile sunt esecutate de d. Ro­meo pictor şi decorator al Teatrului Naţional. MMM Biletele pentru reprezentaţiunile D-nei Aghata Bârsescu, pentru Lu­ni 26 Noembre când se va juca piesa Der Sohn der Wildniss şi Marţi 27 Noembre piesa Eva se află deja la casa Teatrului. Persoanele care sunt înscrise pot veni la casa Teatrului Naţional pentru aşi lua cupoanele de la ora 9 , 1 şi de la 5 în sus. S-au confirmat alegerile comu­nale din oraşele Piatra (?), Foc­şani, Bacǎu, Călăraşi şi Dorohoi, care a fost contestate. Onorabilul Triandafil, fost pri­mar de Huşi, a fost din nou con­firmat în această funcţiune. Pentru ziua de 5 Decembrie este convocată Comisia inspecto­rilor generali ai armatei, spre a stabili lista avansărilor pe anul viitor. La Inspectorul Teatrului Naţi­onal se află depus un ceasornic de argint, găsit la prima repre­zentaţia a D-rei Bârsescu. Păgubaşul n’are de­cât sâ’l ceară, aducând dovezi. Societatea „Tinerimea română“ Duminică 24 Noembre a. c. ora 2 p. m. în sala Facultăţea de medicină (Universitate) va avea şedinţă ordinară publică, în care D. N. Dumitrescu va ţine o confe­rinţă intitulată: Soluţiunea prac­tică a cestiunei filoxerice in Ro­mânia. Din nou lipsă de vagoane. La gara din Galaţi e o aşa aglome­­raţiune de mărfuri, în­cât stau pe afară supuse la întîmplărî, iar co­mercianţii suferă necontenit perderi. Până acum lipseau vagoane pen­tru transportarea cerealelor din ţară , acum lipsesc pentru trans­portarea in ţară a mărfurilor im­portate. Până când ? --------------------- .«sassE*»----—■---------------­ Prețul cerealelor în portul Brăila, pe ziua de 22 Noembre 1890 : Grâu, de libre 56V^lei 11,60 hect. „ . 58 „ 12,17V2, „ » 60 „ 12,80 „ Fasole, „ o­0k. „ 15,40 „ Porumb, v. „ 57 „ 8,25 „ n n n ^8 » » „ non „ 61 , 8,25 „ Ştiri Telegrafice VIE­NA 23. Noembrie. — Aproape toate ziarele, printre cari şi acelea din opoziţie, constată rezultatele favorabile ale bugetului pentru 1891. In urma ivirei holerei la Adam, mi­niştrii de comerţ ai Austriei şi al Un­gariei au ordonat să se întinză pe coastă până la Alaja observaţia de 7 zile pen­tru proveninţele din Siria. LONDRA 23, Noembrie. — D-nul Gladstone va­­primi azi o delegaţiune a deputaţilor irlandezi pentru a nego­cia o învoială privitoare la afacerile ir­­­landeze. Grecii şi Turcia Urmările închiderea biser. greceşti închiderea bisericilor greceşti din în­treg Imperiul Otoman s’a îndeplinit cu destule demonstraţiuni din partea po­­pulaţiuneî creştine şi mai multă teamă din partea concetăţenilor lor turci. Ast­fel în lanina, capitala Epirului, Du­mineca trecută creştinii au pornit în numar de câte­va mii de la Mitropolie la palatul guvernatorului, în scop de a cere de urgenţă stăvilirea acestei stări de lucruri şi acordarea drepturilor ab ante bisericei puse în stare de persecu­­ţiune. Turcii, în faţa acestor declaraţi­­uni, nu au stat un minut la îndoială, ci şi-aiî imaginat că batalioane de evzoni au şi trecut frontiera, şi vin spre la­nina ca să’l ocupe. Armata a eşit ime­diat din căzărmî, şi a urmărit toate miş­cările demonstranţilor, dar n’a avut pri­lejul de a se amesteca, căci totul s’a mărginit, de­o­cam­dată, până aci, po­liţia însă a pus mâna pe câţi­va creş­tini şi - a închis, însă populaţia cu stri­găte şi ameninţări a reuşit să-i scoată pe toţi din închisori. In Smyrna, la demonstraţiunea făcută tot în sensul de mai sus, au luat parte peste 20 mii oameni, asemenea şi la Samos şi în Salonic şi în Greta unde turcii au scos ochii la doi creştini, şi aceştia spre resbunare au ucis o fami­lie întreagă de turci, între care şi un deputat. Resbunătorii s’au urcat într’o barcă mică şi au pornit spre ţermurile Greciei, timp însă de 10 zile nu s’a a­­flat nimic despre dînşii, se crede că au perit pe mare, sau i-au întîlnit vre-un vapor turcesc şi i-a măcelărit. Presa Atheniană este foarte alarma­tă de starea aceasta insuportabilă, şi cere cu insistenţă ca guvernul Greciei, să se ocupe mai serios de soarta Greci­­­lor din imperiul turcesc, iar cât despre tranşarea chestiunei Patriarhului din Constantinopole ţine un langagiu care numai asigurător nu este pentru menţi­nerea păcei europene. „ Epitheorisis“ (Revista), jurnalul preşedintelui con­siliului de miniştri, D. Delyannis, zice că să se deschidă bisericile din la­nina, dar nu de către Patriarhul E­­cumenic, nici cu firmane de ale Sul­tanului, ci de către sfîntul Synod al Greciei. Şi când bisericile se vor deschide cu modul acesta atunci cesti­unea Patriarhală se termină, şi Grecii vor putea să se închine lui D-zeu li­beri, iar nu cu peptul apăsat sub po­vara jugului turcesc, care trebue să ia o dată sfirșit. Al­ib. Sardelly. Théodore de Banville Domnişoarele Stelele Domnişoarele Stelele s’au dus la bal, unde au jucat nebuneşte toată noaptea, şi acum după ce s’au întors acasă prin albastrele grădini ale eterului joacă încă. Pieptănate cu părul aruncat pe spate, m­brăcate cu o stea vie de diamant, şi cu albele lor picioare goale, se întorc făcând nebunii, rîzând cu sinii agitaţi, culegând din poteci fiori palide de pietre scumpe şi nevoind să meargă li­niştit ca nişte domnişoare cuminte. Nu­m­ele joacă, danţează mereu. Nenumă­ratele lor coruri formează aci figura unui Berbec sau a unei Scorpii, sau a unei Lyre sau a unei Balanţe, sau a unui Arcuş care asvîrlă o săgeată,­sau a unui Peşte, sau a unui Păun, sau a unei Balene, sau a unui Penix sau al unui Cocor şi toate figurile a­­cestea d’odată şi niciodată salba imensă ri­sipită nu se mai formează şi toate frunţile acestea de diamant aprind şi albesc imen­sitatea albastră. — Hăide! să iuţim pasul, te rog! zice marea Aldebaran micuţei Procyon. Nu vezi colo, aproape de noi, pe teribila, pe spâi­­mântătoarea Aurora care înaintează cu ro­chia ei roşie şi care mai pe urmă ne va arde vîrful părului nostru cu flacăra roză a fa-C]q­­SG10 ! — Vai! zise Procyon, mi-am pierdut pan­tofii de cristal şi te urmez cum­ pot, cu un picior încălţat şi cu altul gol. — Ce face cu asta ! răspunde marea dom­nişoară. Vin’o iute şi, de va fi trebuinţă, aevăile şi pantoful cel-i’alt pe drum, în vre-o peşteră de aur! Fiind­că dacă nu vei băga de seamă o să călcăm curînd peste rozele dimineţei stropite de sânge. Şi ce o să zică cine ne va vedea încă pe cer în ceasul re­glementar când stelele cinstite trebue să fie culcate ? “ I« $■ Sp. 107, Calea Victoriei, 107. Bucuresc E. PRAGER, EMANUEL & BILLER Fabrică­ri MAGAZIN de MOBILE Instalaţiuni complecte de casse, în toate genurile şi toate siy­­­urile. LIBRARII SCOALELOR G. Sffirea BD0DRB80I în faţa grindinei Sf. Gheorghe noii HARTI Şcoală 5* literatură UHU I­I Româneşti şi streine COMERCIALE AVfiiuld­i­­n toate tonele si arosimele Hârtie si pentru corespondenţă PLICURI particulară şi comercială OBJ LICTE de BIUROU Michail Benzal 14, Strada Lipscani, N­o. 14 Alături cu Băcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul de Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător cât şi pentru vănă­tor

Next