Adevěrul, iunie 1891 (Anul 3, nr. 844-871)

1891-06-11 / nr. 853

1 ANUL III. — Nr. 853. KIJMEEUL10 BANI­­ ABONAMENTELE fiiCEP LA­­ ȘI 15 ALE FlE­CĂREl LUNI - % ft to plătesc tot*d’a-«na ’nul nto In Bnenreștî la casa Administrație!. Dta Județe și Străinătate prin mandate postate. Un an tn tari 30 Ici. In stranetate 50 Șease luni , 15 , , , 25 Trei luni , • ^ 13 “W Un auuSr tir StrlinBtato 15 bonl MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZÂ l­a ADMINISTRATIA 111.— BULEVARDUL ELISABETA, — 111 E­DI^IA A DOUA ferești, Românei de calți strein în casă. V. Alexandri. 1 MARTlfsi MERCURI, 11, 12 IUNIE 1891 HUMERULIO BANI ANUNCIURILE «In BUCURESTI sl JUDETE se primesc! NURAÎ'la ADMINISTRAȚIE. Din STRĂINEJATE, direct la administrație și . la toate Oficiile de publicitate. Anunduri la pagina IV....... 0.30 b. linia , , HI..........................2.- Jel , I I _ II. . • * * • 3.“TM lei , , Inserțiunele și Reclamele 8 lei rândul. LA PARIS, ziarul se găsește de vânzare cu nu­mărul la ktoseni No. 117, Boulevard St.-Michel. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI SCOALELE NOASTRE PENTRU UNGURI Datoria judeţelor şi a comunelor GREVELE M­I LA REGALA BARBARIA UNGURILOR IMPRESEDINSERBIA TRIPLA ALIANŢA D. TRICUPIS LA SOFIA MORŢI ŞI VII Bucureşti, 1 Iunie 1891 Scoalele noastre » ____ In luna Iul Iunie a fie­­cărui an se fac examenele în toate şcoalele publice şi private din ţară. Şi anul acesta examenele au început de câte­va zile. In toate părţile vezi băeţi şi fete trecând cu cărţile sub­­ţioare; unii veseli că au izbutit să obţie note bune, alţii trişti şi des­­curagiaţi, căci au rămas repetenţi. Părinţii îngrijaţi aleargă pe la di­rectori şi directoare, pe la profe­sori şi profesoare, spre a se in­forma cum stă cu copiii lor şi a-i ruga să fie indulgenţi sau fa­vorabili elevilor. Câte rugăminte,­­ câte hatâruri, câte făgădueli, câte nedreptăţi, câte abuzuri nu se fac în asemenea împrejurări. In unele şcoli examenele au ajuns a nu mai fi de­cât o pură formalitate în care meritul sau silinţa elevului nu in­tră în socoteală. De aceia vezi a­­dese­ori câte un elev prost căpă­tând note bunicele, un altul bun nedreptăţit. Pentru ca favoritismul să nu joace nici un rol la examene, trebue ca elevul să fie cu totul superior. Şi asemenea cazuri sunt rare. De ordinar soartea elevului atârnă de capriciul sau de bună­voinţa examinatorilor cari pun la unii din elevi cestiuni uşoare, iar pe alţii îi zăpăcesc şi’i încurcă prin întrebări ciudate. Ori­cine are co­pii şi s’a interesat de cele ce să petrec în şcoalele noastre sau a a­­sistat la examene, va mărturisi că n’am inventat nimic, că aceste ne­ajunsuri există precum le descriu şi că acolo unde nu există, este o excepţiune. [ Aceasta fiind constatat, naşte în­­­­trebarea : De unde provine răul ? Eu cred că el provine mai ales din două neajunsuri capitale ale în­văţământului nostru. Primul este modul insuficient şi puţin conştiincios cu care o mare parte din profesori îşi îndeplinesc datoria. Al doilea este încărcarea nechib­zuită şi exagerată a programelor şcolare. înainte de toate, profesorii noştri fac politică militantă. De aci nasc tot felul de neajunsuri. Mi se va răspunde că şi ei sunt cetăţeni şi prin urmare au dreptul şi datoria de a lua parte la luptele politice. Aşa este, dar între a ’şi esercita dreptul de vot şi aceea ce fac pro­fesorii noştri, este o mare deose­bire. Şi în alte ţeri profesorii fac politică, dar numai în treacăt, nu­mai cât este necesar pentru a’şi în­deplini o datorie cetăţenească. In­­nainte de a face politica activă şi­­ de a lupta pentru a pătrunde în Parlament, un profesor german sau­­ francez trebuie să fi ajuns a fi o somitate ştiinţifică. Unde vezi a­colo ca la noi profesori de licee sau chiar de şcoale primare aler­gând după deputăţie, alegându-se, ba chiar devenind miniştri? La noi profesoratul nu e privit ca un apostolat ci ca o afacere. De aceia vezi membri ai corpului didactic făcând pe lângă profesorat şi alte meserii nepotrivite cu pozi­­ţiunea lor. In alte ţări profesoratul obligă la o viaţă privată din cele mai liniştite, la o purtare din cele mai cuviincioase.. Când zici profe­sor sau profesoară, zici om de treabă Aşa este oare la noi pentru mulţi din învâţâtorî şi din profesoarele noastre ? Las fie­cărui de a da sin­gur răspunsul. Cum vrei ca, în asemene împre­jurări, nişte profesori cari sunt cu­mularzi, negustori, antreprenori şi nişte profesoare cari umblă înbră­­cate­a la deraiere mode, să’şi poată îndeplini cu sfinţenie sarcina ce le incumbă ? Ce respect, ce iubire pot să inspire elevilor ? Ce îngrijire pot ei da modului lor de a preda, când abia au vremea materială de a da lecţia într’o şcoală şi trebue să se grăbiască pentru a ajunge la altă şcoală publică sau privată, sau pen­tru a alerga după alte afaceri ? De aceea vedem cum mulţi din profesori nu se ocupă de copii de­cât pentru a le preda obiectul lec­ţiei într’un mod cu totul papagali­cesc de care elevii nu pot profita. Să vede cât colo că dascălul voeşte a scăpa cât mai curînd de o belea. Acest sânţîmînt se comunică fireşte şi elevului; el nu mai are dorinţa de a să instrui din moment ce nu vede în profesorul său dorinţa de a-l instrui. Dovada de aceasta este lipsa de contact intelectual ce există între cei mai mulţi din profesori şi e­­levii lor. Unde vezi la noi, ca în alte ţeri, că profesorii studiază cu sărguinţă la denşii acasă, pregătind cursul lor sau scriind vr’o carte privitoare la obectul ce ’l predau ? Când se întâmplă, este o excep­ţiune onorabilă dar foarte rară. In general profesorii fac cu to­tul alt­ceva de­cât ceia ce să po­triveşte cu poziţiunea lor. Ii vezi prin cafenele, prin bererii, prin gră­dini ba chiar prin cafenele şan­­tante şi alte locuri incompatibile cu demnitatea lor. ,, Cum se poate ca, în asemene îm­prejurări, examenele să nu fie aşa cum le am descris mai sus ? De apoi programele. Ori­cine a urmărit puţin cele ce să cer unui copil din şcoalele noastre, rămâne înspăimântat de nămolul de mate­rie cu care se umple memoria ele­vilor, dar fără nici un folos pen­tru denşii, căci ei nu pot mistui nici a patra parte din ceea ce li se predă. Ast­fel copiii învaţă o mare parte din obiecte într’un mod cu totul incomplect, numai cât le tre­buie spre a trece examenul cu vai cu chin. De aci naşte acea jumă­tate de ştiinţă care este mai rea de­cât ignoranţa; de aceea vezi e­­levi din liceu care îţi vorbesc des­pre teorii filosofice şi sociale, şi nu ştiţi adese­ori lucruri elemen­tare de geografie sau de istorie. Când un elev ese bun, când el a dobândit cunoştinţele enciclope­dice pe care trebue să le aibă un tiner care a terminat studiile sale umanitare şi voeşte a trece la vreo Facultate, atunci eşti sigur că acest elev este autodidact, că a învăţat singur. Voiţi o dovadă de ceia­ ce susţin ? N’aveţi de cât a face o comparaţie între un bacalaureat din şcoalele noastre şi un altul dintr’o şcoală germană sau franceză. Aceste neajunsuri grave ale în­văţământului nostru, neajunsuri pe cari n’am putut astă­zi de cât să le indic într’un mod cu totul incom­plect cu ocaziunea examenelor, ar trebui să preocupe cu tot dinadinsu pe legiuitorii noştri. Aci nu e vorba numai de un rou în prezent ci, de generaţiunile viitoare, de propăşi­rea intelectuală a ţărei. Ştiu că mulţi profesori se vor simţi atinşi de aceste rînduri. Atât mai bine, căci cei buni îmi vor da dreptate, iar de cei răi nu’mi pasă. Dunăreanul. ---------------------------------------------------------------­ TELEGRAME LAUSANNE, 8 Iunie.—Tribunalul Fe­deral a acordat în unanimitate extrădarea lui Livraghin. ROMA, 10 Iunie.—La alegerile parţiale municipale din Roma, din 16 locuri 9 s’au dat liberalilor şi 7 clericalilor. VIENA, 8 Iunie.—Anti­semiţii au pro­pus un proiect de lege contra emigrării evreilor, mai cu seamă contra acelora, cari vin din Rusia, asemenea cu bitul a­­merican contra chinezilor. CONSTANTINOPOLE, 8 Iunie.—Gu­vernul otoman declariă că mişcarea Asy­­rilor ai tribului din Jemen s’a înăbuşit cu desăvârşire; se trimisese în contra lor 2000 de redifi, 80 oameni de cavalerie, 150 de artilerie, 5 tunuri şi muniţiuni. BERLIN, 10 Iunie. — Ziarul oficial a­­nunţă că D. de Maybach a fost scos din funcţiunile sale, — el a fost înlocuit ca ministru al lucrărilor publice prin D. de Thielen. TIFLIS, 10 Iunie. — O bandă de 17 tâlhari a atacat diligența lângă Sabiona; ei au ucis doi călători și au rănit pe vi­zitiul. Ei au jefuit în urmă satele înve­cinate. Un escadron de cazaci s-a trimis în contra lor. MILA REGALA Observ că şi anul acesta bugetul cultelor cuprinde suma de 16.000 lei, pusă la dispoziţiunea Maiestă­­ţei Sale Regelui pentru mile. De când a apărut Adevărul, am atras în fie­care an atenţiunea de­putaţilor asupra scandalului nepo­menit de a vedea această sumă fi­gurând în bugetul Statului, şi am cerut ştergerea ei. Cum! Suveranul Terei milueşte pe săraci cu banii contribuabililor! Nu are El lista sa civilă? Nu are venitul ce-l scoate înzecit din 12 moşii pe care le exploatează sub pământ şi sub soare ? Dacă Regele ar avea puţină ru­şine, El singur ar fi cerut şterge­rea acestei sume. Nu se va găsi oare un deputat destul de independent pentru a o face ? Desfid să mi se arate că întro altă Ţară s'a pomenit vro dată despre o asemenea ruşine. Dar cu Carol I te poţi aştepta la multe, când e vorba de parale. El speculează toate şi pentru toate. De ce să nu speculeze și asupra celui mai frumos a­­tribut al Coroanei : Mila ? A. V. B. O ALEGERE CA LA NOI BOLOGNE 10 Iunie.— Cu ocazia ale­gerilor provinciale la castelul Guelfo o bătaie sângerosă s’a întâmplat între par­­tisanii candidatului moderat şi aceia ai candidatului socialist; e un mort şi 5 ră­niţi greu, sau făcut 12 arestări. ?? Astă­zi D. Lascar Catargiu, prim ministru al M. S. Domnitorului Carol I la 1866 face parte din ca­binet II întrebăm clar: Ce se face cu cei 12.000 gal­beni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresata Ministrului de culte C. A. Rosetti şi publicată In „Monitorul” cu Nr. 118? Care este aşezamentul de bine­facere fondat cu această sumă? Dacă banii s’au capitalizat, ca reprezintă astă­zi suma dăruită ? a declarat la Camera Comunelor că gu­vernul englez n’are nici o parte în tripla alianţă, nu e deci de făcut nici un de­mers în acest sens. Nu se poate aştepta la aceia ca guvernul să comunice Came­rei condiţiunile acestei alianţe ce nu s’au putut afla de­cât în mod confidenţial, pentru că statele interesate nu au crezut de cuviinţă să le publice. Guvernul en­glez nu are motive de a crede că pute­rile europene sunt dispuse a se asocia pentru a interveni cu forță în Armenia. Datoria judeţelor şi a comunelor Luăm din darea de seamă a gestiune! Casei, de depuneri şi consemnaţiuni su­mele cât datora la 31 Martie a. c., fie­care judeţ sau comună din ţară, numai la acea casă, şi pe care le punem în vede­rea contribuabililor, spre a vedea dacă banii au fost întrebuinţaţi la lucrările pentru care au fost împrumutaţi, sau s’a cheltuit pentru chiverniseli. Noi suntem siguri că jumătate din ba­nii împrumutaţi de comune mai cu seamă au fost cheltuiţi pentru luminaţii şi praz­­nicile Dinastiei. Straşnic progres. Cel mai dator judeţ este : Ilfovul cu 850,463 lei 68 bani Apoi Iași * 463,074 „ 87 „ Bacäü „ 446,467 „ 74 „ Ialomița „ 434,065 „ 38 „ Romanaţî „ 382,483 „ 35 „ Buzău „ 299,085 „ 08 „ Teleorman,„ 269,407 „ 55 „ Mehedinți „ 253,103 „ 77 „ Prahova „ 216,248 „ 59 „­­ Neamțu „ 188,896 „ 79 „ Argeş „ 184,037 „ 63 „ Tutova „ 168,866 „ 08 „ Muscel „ 138,188 „ 38 „ Gorj „ 136 506 „ 73 „ Fălciu „ 99265 „ 35 „ Brăila „ 98,899 „17 „ Vaslui „ 98,004 „ 73 „ Suceava „ 95 872 „ 76 „ Vlaşca „ 88,675 „ — „ Vâlcea „ 82,890 „ 85 „ Botoșani „ 77,774 „ 75 „ Tulcea „ 72,354 „ 67 „ Dorohoia „ 62,941 „ 53 „ Neamț „ 56,950 „ 25 „ Roman „ 53,000 „ — „ R. Sărat „ 52,876 „ 71 „ Covurluiu „ 46 560 „ 27 „ Constanţa „ 37,640 „ 20 „ Tecuci „ 27,674 „51 „ Cahul (! ?) „ 16,513 „ 85 „ Iată acum şi oraşele. Bucureşti cu 10,655,712 lei 58 bani Brăila ’ „ 2,687,738 „ 55 „ Iaşi „ 2,406,740 „ 75 „ Focşani „ 1,361,119 „ 05 „ Craiova „ 1,030,574 „ 60 „ Galaţi „ 1,028,863 „ 79 „ Buzău „ 413,592 „ 87 „ Pitești „ 405,230 „ 95 „ Huşi „ 193,485 „ 60 „ Botoșani „ 188,466 „ 80 „ Bârlad „ 176,835 „ 85 „ R. Sărat­ „ 160,788 „ 34 „ Vaslui „ 151,811 „ 42 „ Dorohoia „ 149,073 „ 60 „ Tecuci „ 142,432 „ 97 „ Piatra „ 107,403 „ 72 „ C.­Lung „ 100,241 „ 52 „ Caracal „ 95,722 „ 87 „ Fălticeni „ 93,169 „ 10 „ Bacäü „ 92,690 „ 25 „ Călăraşi „ 89,057 „ 15 „ Giurgiu „ 80,445 „ — „ Găeşti „ 51,849 „ 78 „ Slatina „ 42,276 „ 79 „ Zîmnicea „ 37,723 „ 96 „ Odobeşti „ 35,770 „ 66 „ Independ.„ 11,226 „ 85 „ Codăeşti „ 10,021 „ 08 „ Târgov. „ 9,975 „ 76 „ TRIPLA FIANŢĂ ROMA, 9 Iunie. — O circulară a mi­nistrului de interne către prefecţi inter­zice în virtutea art. 113 din codul penal ori­ce întrunire publică şi ori­ce meeting, care ar avea de scop o manifestaţie re­­ativă la tripla alianţă. LONDRA, 10 Iunie. — Sir Fergusson CATASTROFA DIN ELVEȚIA BAL, 9 Iunie. — Lucrările scufundăto­rilor s’au terminat, afară de locomoti­vele, nici un lucru, provenind din va­goane nu se mai găsește subt apă. Se presupune că numărul persoanelor cari ar lipsi a fost exagerat, dar că se poate ca câte­va cadavre să fi fost duse de apa Borșului în Rin. Toate vagoanele din accidentul Mora­­chenstein s’au ridicat. Se presupune că mai lipsesc 31 de persoane, dar în rea­litate această ţifră ar putea fi prea ridi­cată. _____ D. TRICUPIS IN SOFIA SOFIA, 10 Iunie. — D. Tricupis, care are de gând să petreacă 4 sau 5 zile la Sofia a venit acilea ca să vază ţara, să facă cunoştinţa oamenilor de stat bulgar şi să schimbe păreri cu aceştia asupra ches­tiunilor care interesează cele două ţări. Nu se crede că în conversaţiunile sale el va ridica ideea unei confederaţiuni balcanice, idee pusă în timpii din urmă în faţă de câte­va ziare, dar a cărei rea­lizare întîmpină dificultăţi. — Dar este probabil că el va profita de această oca­­ziune pentru a studia chestiunea unei înţelegeri ulterioare între cele două țâri în oare­care eventualități. De la Sofia, D. Tricupis va pleca în­tr’un oraş de băi germane. Pentru Unguri­ aZilele trecute ziarele din Budapesta publicau notiţe scurte despre petrecerea a 2 studenţi francezi în capitala Ungariei, adăugând, că acei studenţi s’au angajat a discredita în faţa studenţilor francezi me­moriul românesc, şi a răspândi în Franţa cât se poate mai tare răspunsul studenţilor maghiari la memoriul românesc. Imediat după acestea s’a trimis acelor 3 studenţi francezi din partea Românilor câte o scrisoare, în cari erau rugaţi ca în interesul cause! române chiar să răspân­dească memoriul maghiar, dar împre­ună cu cel românesc. Li s’a dat apoi unele informaţiuni despre libertatea de presă, individuală, despre asilele de copii din Ungaria, etc. plimbându-i prin toate puşcăriile pe unde au fost şi pe unde mai sunt încă întemniţaţi Românii ziarişti. Dat fiind­că acei 4 Francezi au fost obiectul celor mai sincere şi mai măreţe ovaţiuni din partea Cehilor, s’a alăturat o scrisare şi răspunsul studenţilor cehi, de primirea memoriului românesc, precum şi cel al intrepri­şilor croaţi cari sufer aceleaşi împilări ca şi Românii. Dacă ovaţiunile ce li s’au făcut studen­­ilor francezi din partea Cehilor au fost date ca sincere, cu cât mai mult nu vor pune dînşii la îndoială sinceritatea senti­mentelor studenţilor cehi depuse în scri­­soarea de mai jos. Iar scrisoarea Croaţilor va da Francezilor măsura de a judeca jerfidia celui mai sălbatec element rătăcit în Europa, a Maghiarilor. Iată scrisoarea Cehilor: Colegi Români ! Primiţi înainte de toate mulţumirile noastre pentru trimiterea broşurei voastre, al cărui conţinut ne era cunoscut din ex­trasele făcute de ziare, pe cari noi însă am citit-o totuşi cu mare interes. Colegi Români! suferinţele şi împilă­rile poporului vostru ne sunt deja de multă vreme un lucru nu necunoscut; e aceiaşi soartă, pe care o pregăteşte ca­valerismul şi fanatismul maghiar într’un grad mai aspru, dar, durere, şi cu succes mai mare, fraţilor noştri slovaci; toate învinovăţirile broşurei voastre în privinţa apăsărilor şi împilărilor poporului vostru în şcoală, în biserică, în administraţiune se potrivesc cuvînt cu cuvînt şi pentru nenorociţii slovaci şi de aceia va fi o datorie pentru noi, ca prin respândirea cât mai mare a broşureî voastre să des­

Next