Adevěrul, decembrie 1891 (Anul 4, nr. 1021-1047)

1891-12-04 / nr. 1024

2 altul de interesele economice şi culturale ale Moldovei. Pentru interesele lor per­sonale se putea ceti în faţa fie­căruia un dispreţ suveran, profund, fără margini. — „Domnilor“, zice D. Langa sunând falanga ce-o avea dinainte. „Domnilor, în sfîrşit, prin urmare, ca să luăm o re­zoluţie şedinţa este închisă!“ — „Vrei să zici deschisă!“ observă D. C. Makedon cu prietenie. — „Deschisă, închisă... tot aceea-i. In sfârşit... închisă! Prin urmare oratorii cari au de gând să ia cuvântul sa bine­­voiască a se înscrie. Iac’aşa !“ . — „Cer cuvîntul!“ „Cer cuvîntul!!“ „Ceri cuvîntul!!“ „Cerrr cuvîntul!!!“ se aude din toate cele patru puncte car­dinale. — D. Gheuca are cuvîntul, zice D. Langa cu un aer marţial. Fac scuzele mele cetitorilor că din cauza lipsei de spaţiu nu pot da în în­tregime discursul D-lui Gheuca, de­şi l’am stenografiat, ca unul ce cuprinde o­­pinia unui om „cu practică“. D sa a spus în esenţă cam următoarele: Că trebue să facem toate chipurile, în interesul in­tereselor economice şi culturale ale Mol­dovei, să mulţumim pe M. S. împăratul Germaniei. Pentru acest sfârşit însă D-sa, din partea D-sale, nu poate face alt­ceva de­cât să cânte M. Sale o serenadă din ghitară sub balcon, şi ca om cu practică, nu se îndoeşte că aceasta va face mare plăcere înaltului oaspete. Toţi rămân încântaţi. Aplause nesfâr­şite acoper ultimele cuvinte ale orato­rului. Se dă apoi cuvîntul D-lui Aslan. D. Askn vorbește despre chestia evree. Spune cum a convocat la o întrunire pu­blică pe jidanii indigeni. Rezultatul fi­nal al întrunirei nu sa satisfăcut de loc. D-sa crede că ar fi în interesul intere­selor economice și culturale ale Moldo­vei ca să convoace la o întrunire publică pe evreii streini, spre a se înţelege cu ei asupra măsurilor de luat în contra ji­danilor indigeni. „Ţin să vâ previn de un lucru, Dom­nii mei,“ adaugă oratorul— „de­oare­ce încă nu cunosc jargonul acestei mase negre, pentru a mă face înţeles de audi­tor, va trebui să-mi ţin discursul prin mijlocirea unui talmaciu. E bine înţeles în acest caz că cele ce voiu spune vor rămânea la urma urmelor pe seama tal­maciului şi toate rectificările, pe care voiu crede necesar să le fac ulterior a­­mente prin ziare, nu vor da drept, fu­nii mei, Adevĕrului să le rectifice în nu­mele şi în interesul adeverului.“ Venind la chestie, oratorul e de păre­rea D-lui Gheuca— şi D sa, spre mulţu­mirea împăratului, îi va ilumina palatul unde va fi găzduit, cu lumină electrică de a casei Georgi, „care, fie zis în trea­căt,“—închee D-sa,—„este o casă serioasă şi oferă comunei noastre enorme și in­calculabile avantagii.“ Aprobări unanime. # * Cu aiure impozante, savantul președinte oficial al Ligei, D. C. Colfescu, ia cu­vîntul. D-sa nu vrea să remâe mai pe jos în dărnicie. — „Onorabile persoane,“ zise D-sa, „eu vom oferi onorabilului împărat un mușchin proaspăt de mascor (porc), de la medianul Sf. Spiridon. Stomacul onora­bilului nostru oaspete se cuvine să fie asemenea şi cu onoare îngrijit.“ —­ Bravo ! bravo ! bravo !!! strigară cei 101, exact 101 şi cu .nine, Tiflă, 102. Ideia D-lui Corjescu mi-a plăcut cu de­osebire. Ua muşchiă de mascot!... O, de ar şti împăratul ce’l aşteaptă!... * .. * . . D. Mârzescu ia cuvîntul. Se face tă­cere. Onor. „preşedinte perpetuă al co­mitetului electoral executiv al liberalilor disidenţi şi al comitetului electoral exe­cutiv al liberalilor­ naţionali şi ai comi­tetului electoral executiv al­­liberalilor conservatori unite,c­are aerul grav de tot, îşi dă favoritele în lături şi începe, istorisind cum „în cabinetul D-sale de lucru, cu istoria în mână, a scris acea măiastră operă „ Toxinul popoarelor,­ care de­sigur va revoluţiona Europa în­treagă, dacă nu cum­va chiar universul.­ Cuviinul „cabinet“ a deşteptat în mintea oratorului amintiri dureroase. D-sa isto­risește cum cu ocazia ultimei crize mi­nisteriale era să intre în „cabinet,“ — şi ștergându-ai o lacrimă ce i se ivi subt pleoape, spuse apoi cu glasul înecat de suspina cum, la urma urmelor, a rămas pe dinafară de „cabinet,— dar... dar tot cu Istoria în mână! „Și pot sa­ vă­d, sigur, a-lor, că generalul Fiorescu-Bram­­bița e gelos şi asta-zi de această demnă și virilă atitudine a mea!“ In ce priveşte pe împăratul, D-sa declară că­­ va Lee cel mai scump dar posibil. Un exemplar din „Termul popoarelor“ frumos legat şi cu o dedicaţie, în care îi va cere scuze dacă Germania, cu „istoria în mână,“ mi e cruţată de oare­care aprecieri politice defavorabile; în schimb însă, pentru a mâguii egoismul împăratului, îi va a­­trage atenţiunea în special asupra „in­­venţiunei“ ce a făcut cu privire la Thiers şi „vulpoiul de Napoleon.“ imposibil de descris entuziasmul fer­­binte ce a stîrnit cuvîntarea caldă a D-lui Mârzescu.—Imposibil! Singur D. Langa era cam ambarasat. Despre cadou împăratului nu se îngrijea: D-sa plănuise să-i trimeată un exemplar din portretul d-sale ediţia din urmă, ex­pusă în vitrina atelierului Heck, — lu­cru ce, de­sigur, avea să facă nu numai plăcere, dar şi onoare înaltului oaspete. Şi afară de aceasta unde mai puneţi că între alte pregătiri pentru primire, D. Langa o să canalizeze numai de cât Ba­­hluiul şi Calcavia, ape de-a lungul că­rora se va plimba apoi cu vaporul în fruntea suitei imperiale? ! Alta e grija D-lui Langa : In ce limbă o să ţie împăratului obişnuitul discurs de bună-sosire ? Unii pretind a şti că D sa s’ar fi ho­­tărît s’o facă încaltea lată de tot, şi a tocmit un profesor neamţ, pentru ca să poată rosti acest discurs,—de­sigur me­morabil,— în limba lui Goethe şi Schil­ler, cu acompaniament de ciardaş; ei spun chiar că ar fi văzut pe D. Langa plim­­bându-se prin sufragerie (în lipsa de un cabinet de lucru) cu istoria... pardon, me­toda lui Ahn în mână, după care a luat deja câte­va lecţii, şi exercitându-se să decline articolul die, dar, desp­ect. Alţii merg mai departe şi se cred autorizaţi să afirme că împăratul Germaniei, aflând de această delicată atenţiune a D-lui Lan­ga, şi-ar fi tocmit la rîndul seu de pro­fesor un român, pentru ca să poată răs­punde în limba lui Alexandri şi Emi­­nescu, singura pe care venerabilul pă­rinte al oraşului nostru o posedă în per­fecţie până acum. * 4E & Un amic din București îmi scrie însă că D. L. Catargiu, presimist cum este, neavend încredere că D. locotenent-colo­­nel C. Langa va putea învăţa până la primăvară în perfecţia limba germană, ar avea intenţiunea să-l pue în retragere... din oficiu, adică să disolve consiliul co­munal. Scopul D-lui L. Catargiu ar fi să a­­leagă ca primar pe D. Karl Schisch­­kaller (pe româneşte : Scarlat Şişcală), care, crede D-sa, are mai multe aptitu­dini pentru studiul limbisticei. Tot ceea ce îngrijeşte de o d­m dată pe şeful con­servatorilor sunt sentimentale ruso­fite prea pronunţate ale D-lui Schischkaller şi teama ca D-sa să nu facă vre-o de­nunţare. Sinn ultim d­»wb2î4 ' * , * „Liga Langa“, pe româneşte însem­nează „mare minciună“, „ Langa-Lüge“ pe nemţeşte însem­nează „minciună lungă“. (DrapeÎMÎ) MERCURI 4 DECEMBRIE 1891 înaintări în armată Următoarele înaintări s’au făcut în ar­mată pe ziua de 1 Decembre. D. general Cernat e trecut în retragere din oficiu și numit comandant al corpu­lui II de armată în caz de mobilizare. D. general Radovici Al. e trecut în re­trgere și înaintat la gradul de general de divizie în rezervă. D. general Budiste­au comandantul di­viziei a III-a de infanterie, e numit co­mandant al corpului IV. D. general Ipătescu de­­ divizia a VIII la divizia Dobrogea. D. general Pilat de la divizia VI la divizia III. D. general Arion inspector general­ al artileriei e numit comandantul corpului II de armată. D. colonel Poenaru de la marele Stat Major, e înaintat general și numit ins­pector al cavaleriei. D. colonel I.oa Algiu șef de stat major al corpului II e înaintat general și numit comandant al diviziei VIII (Botoşani). D. colonel Corp comandant al artileriei corp II e înaintat general și numit ins­pector al artileriei. D. colonel Gheorghiu Zamfir, coman­dantul regimentului 11 geniu e înaintat general și numit comandant al diviziei VI (Focşani). 9 «fasten»!. La gradul de colonel . Locol. -colonel Groza Mois-î șef al Sta­tului major, corp. IV (Iaşi). Petrescu Ion, numit şef al regimentului­ 14 Roman. Geanciu Sc. numit şef al reg. 12 Can­­temir. Cica Const- numit şef al regimentului II geniu. Euseţiu Mih, în administraţia centrală a războiului. Matropol Th, numit şef al reg. 16 Su­ceava. La gradul de locot.-colonel Maiorii Gussi Pavel, numit comandant al reg. 10 Romanaţi şi Theodore­scu Ga­­vril la regimentul 5,de Virşea. La gradul de maior Căpitanul Stamatopol Sraion în reg. 16 Suceava, Solomonescu D., în reg. 15 Resboeta, Boerescu N. în reg. 14 Ro­man, Paleologu D. comisar regesc la corp II de armată, Vlădoianu Luca la reg. 2 Vîlcea. I . La gradul de căpitan Locotenenţii Forăscu Const, la reg. 19 Romanaţi, Cerkez Leon la reg. Rahova 26, Nicolescu Marin şef de biurou la corp III, Lucasievici Pompei, la reg. 18 Roma­­naţî, Negri Vasile, la consiliul de război din Doberogea, Călinescu N. la reg. Radu Negru 28, Ianculescu N. I. la reg. Dra­­goș 29, Sachelarie Virg. la reg. Olt 3 Pauli­an Ion la reg. Vâlcea 3, Teodorei Vasile la batal. 4 vânători, Glogojanu Filip la batal. 4 vânători. Măniescu Al. la reg. Dolj 1, Costăchescu Ion la reg. 14 Roman. Orăsaru Pândele la reg. 6 Mihai Viteazu. * La gradul de colonel Locot.-coloneii Alexandrescu C. la reg. 4 art., Grămăticescu Gh. șef de stat ma­jor corpul III, Somănescu Ion șeful stat­­major la corp. II. La gradul de locot.-colonel Maiorii Fotino C. la reg. 3 art. Vasi­­liu Petre Năsturel, numit şi comandant al şcoalei de aplicaţie. La gradul de maior Căpitanii Baronescu Radu la reg. 8 art. Stroescu Gh. şi Iliescu C. la reg. 4 art. Haftel Al. şeful diviziei 6 sta­t­­major. La gradul de căpitan Locotenenţi Dimitrescu Marin în­ reg. 7 art. Ureche Ion la reg. 1 art. Calmtns­­chi Ștefan la reg. 4 art . Antonescu V. la al 3 art. Guarzi Guardul cl. III Nicolescu A. la gradul de guard cl. II în compania flotilei. Subofițerul Anastasiu Ion numit guard cl. III la reg. 4 arti­. Geniu Maiorul Hârjeu C. din adm. centrală, înaintat loc. colonel la serviciul geniului corpul II. Sub-loaot. Frim C. avansat locotenent la reg. 2 de geniu. Elevul guard cl. I Miriţeanu îa gradul de guard de geniu el. II. la reg. 2 geniu. Cavalerie La gradul de căpitani Locotenenţii Crăiniceanu îa reg. 7 că­lăraşi, Cruţescu la reg. 2 roşiori, Cârjă la reg. 12 călăraşi. La gradul de locotenent Sub-locotenenţii Vârnav D. la reg 12 călăraşi, C­ QStescu la reg. 5 călăraşi, Co­­roiu El la reg. 2 roşiori, Duca la reg. 12 călăraşi, Durui­trescu la reg. 4 călă­raşi, Boureanu la reg. 1 călăraşi, Floru la reg. 8 călăraşi, Neagu la reg. 2 călă­raşi, Racoviţă D. la reg. 8 călăraşi, Vlă­­descu Emil la reg. 1 călăraşi. La gradul de admin. cl. I Adm. cl. II: Hsigiescu AL de la şcoala militară Iaşi, la reg. 7 Rahova (25). Siffiionescu Iosef din reg. Suceava 16 in acelaşi regim. Gomănescu Daţă da­u scolla militară Iaşi la reg. Dobrogea 33. Nenoviceanu­ D. de la şcoala de ofiţeri în reg. 1 Mehedinţi Nr. 11. Urziceanu Vasile de la secţia IV de substituţi Piteşti, în regim. Radu­ Negru Nr.­ 28. La gradul de adj. cl. II intendenţă Adm. cl. II. Iliescu Ion II din regim. Mircea la corpul IV de armat.­prietatea D-nului George Ionescu ceasornicar, unde locueşte Doamna Lungeanu. Focul a fost stins de la orele 5. Pagubele nu sunt mari. Curtea cu juraţi din Capitală va judeca astâ-zi procesul ucigaşilor din pădurea Cernica. Inculpaţii sunt doi ţigani cari sunt şi prinşi. C căpitan Forescu va rămâne tot şef al siguranţei publice în Capi­tală. Astă-seară se va juca b Teatrul naţional Mândrie şi Amor, dramă în 4 acte şi un tablou. — —*— „pjj „.8c D. Dr. Cristodorescu, fost medic al Eforiei spitalelor civile, a ple­cat la Paris ca să se perfecţioneze în obstetrică. —x— Ni se scrie din Vîrciorova, că în seara de 28 Noembrie, pe când şeful de tren C. Dimitriu se afla cu un camarad în birtul comerciantului Nicola, agentul va­mal Fiorescu Dimitrie, împreună cu un locuitor din Gura Văii, au început să’l insulte şi apoi l’au ameninţat cu lampa într’o mână şi cu un scaun în cea­l’altă. Mulţumită persoanelor cari se aflau de faţă, şeful de tren Dimitriu a putut scăpa de furia agentului vamal. Când D. Dimitriu s'a dus apoi să re­clame, notarul Petre Ciurez la insultat la rîndul său, Fa ameninţat cu vîna de bou şi a pus pe strejari sâ’i dea afară. Acest agent vamal Florescu pare a a­­vea de mult obiceiul de a bate şi ame­ninţa chiar cu moartea oamenii. Rugăm pe Cîl în drept să-l potolească. —#— —t®*— Orfanul unic avea drept numai la jumătate diin pensia cuvenită ta­tălui lor. Un decret regal modifică acest regulament în sensul că orfanii, ori­câți ar fi, chiar numai unul, au dreptul la pensia întreagă până la majoritate. A­ S .”1,­­L­­­j . , A apărut de sub tipar Impor■ tanţa Geografică a României de S. I. Nacian. f MMtâihîm ss ismim «tr In curând va eşi de sub tipar un frumos volum coprinzând le­gile militare cu toate modificările ce li s’au făcut până la 8 Noem­­bre 1891. Acest volum presintă mult inte­res atât lumei civile cât şi mili­tare şi este datorit D-lui maior de intendență Mihail Oprișanu din mi­nisterul de răsboiți. INFORMATIUN­I î D. general Lahovary voeşte să creeze un post nou prin bugetul anului viitor şi anume un post de controlor general al armatei. Se zice că această funcţie va fi ocupată de colonelul Oprescu, care va fi înaintat la gradul de general. --s*,-- ' ‘ întrebăm pe D. Ministru al ins­trucţiune­ publice: 1. Prin ce interpretare a legei D. Nicolae Bruneanu, fostul suplinitor vreme de 12 ani (!) al catedrei de matematici de la gimnaziul din Târgovişte — pe temeiul unui cer­tificat de la şcoala de Poduri şi Şosele — a primit integral salariul unui profesor titular, numai pentru o singură catedră, contra disposi­­ţiunilor categorice ale legei gra­­daţiunei. 2. Gum D. Marin Radian, supli­nitorii catedrei de istorie, de sunt peste l­ a­nii (!!) în baza unei di­plome de bacalaureat primeşte şi D-sa onorariul unui profesor titu­lar numai pentru istorie, fără să i se facă reducerea de 30 la sută po­trivit legei gradaţiunei, cum se face tuturor suplinitorilor. —*■— Aseară pe la orele 4 s’a aprins de la o spălătorie dependinţele ca­selor din str. Romană Nr. 56, pro- Primim următoarea întîm­pinare Domnule Director, In numărul 1021 al onoratului D-voastră ziar cu data de cin e publicat o int­or­­­naţiune, relativă la mine, plină da neexac­­tităţi, ce de­sigur vi le a afirmat o per­soană interesată. Va trimet o dată cu aceasta numărul 183 al Monitorului Oficial în care e publicată libera practică a unui simplu dentist fără diplomă, cum şi numărul 191 în care e publicat libera practică a mea din care va veţi convinge că în basa di­plomei de doctor în chirurgie dentară am fost supus unui examen riguros sub pre­­şidenţia chiar a D-lui Decan al facultă­­ţei de medicină. Cunoscându-vât personal cât şi din A­­deverul ca om de eminentă onorabili­tate, ve rog a face cuvenita rectificare în p­imul număr al ziarului Dv. Cu distinsă stim­ă. Un*« Zeiesc» Astă noapte o bandă de tîiuri a atacat pe un negustor din comuna Floreasca. Acesta prinzînd de veste a dat alarma şi a început a trage focuri de puşcă. Dându-se ast­fel alarma tot satul alergă şi se puse în ur­mărirea tâlharilor. Un tâlhar a fost prins. In luptă unul din cei cari ur­mărea pe tâlhari a fost lovit de un glonţ. Starea lui e disperată. D. Judecător de instrucţie Zam­­firescu şi D. procuror Mititineu au plecat astă­zî la faţa locului spre a începe o anchetă. ■ *­Eri s’a început­­ Liceul Matei Basarab, prima lecţiune practică cu studenţii de la şcoala normală su­perioară. Se ştie că secţiunile practice pen­tru pregătirea pedagogică de pro­fesorat, sunt introduse de D. Pom fostul ministru al instrucţiune!, după un regulament special elabo­rat de D-sa. La această primă lecţiune a a­­sistat D. P. Porti precum şi D. A. I. Odobescu directorul şcoale nor­male superioare. Credem că e de prisos a mai spune căi! ideia e nemerită şi că numai ast­fel vom avea profesori deprinşi cu practica pedagogică. —ă?—­­Locotenentul Ioan Călinescu din regimentul 3 călăraşi şi-a tras trei focuri de revolver în corp la lo­cuinţa sa din str. Negustori Nr. 8. Unul din gloanţe a pătruns în partea stângă a coastelor. Starea lui este destul de gravă. Până acum nu se cunosc cauzele acestui act de disperare. — După regulamentul actual pentru­­ aplicarea legei pensiilor militare, „Adevârul“ la Fălticeni In una din corespondenţile trecute vor­bind despre afăcerea aşa numită Toff- Spaczensch­y ziceam : „Voesc să văd cum se va limpezi lucrurile, când va voia comunica de la ce a luat naştere acest incident şi care au fost provocatorii.“ Acum având detaliurî sigure în această afacere, vâ voiu mărgini a le arăta pe scurt, lăsând pe cititori să le aprecieze. In una din zile D. Spaczenschy, cofe­tar în Fălticeni, chemă pe dr. Toff ca să asiste la facerea soţiei sale, plătindu-i pentru osteneală 3 franci. Medicul gă­seşte de cuviinţă că este puţin plătită osteneala lui şi-i pretinde — ca şi când ar fi o lege obligatorie —10 lei pentru, vizită. D. Spaczenschy nevoind să-i dea, medicul îi intentă proces. Judecata gă­seşte că dr. Toff n’are dreptate şi achită pe D. Spaczenschy. După mai multe zile se îmbolnăveşte un membru din familia D. Spaczenschy. Acesta aleargă la toţi doctorii din oraş, dar fie­care era ps la clienţii lor, singur dr. Toff era acasă şi refuză de a se duce la bolnav. Ne în­trebăm acum ce merită acest doctor ? Dacă bolnavul fără îngrijirea vre­unui medic murea— precum a murit mulţi în plasa Muntele când acest medic era în acea plasă—ce ar fi păţit d-rul? De­si­gur ceea ce a păţit când a fost la Munte, ca singura daosibire că acuma lucrurile nu se vor mai face muşama. Sunt din norocire puţini, cari susţin că ast­fel de lucruri sunt bagatele şi nu justifică pe cine­va de a lovi un doctor !... Cum ne fie prim­era cu cele mai revol­tătoare lucruri ! Cum el ne par normale, ba chiar naturale! Şi cu toate acestea afară de protestările subsemnatului, protestări care se repet, nimeni nu s’a mişcat la o asemenea bat­jocură?..)) ” şi jr, orar fîr ! Ba ceva mai mult, unii merg cu cute­zanţa până acolo în cât aprobă purtarea medicului. De aceia nu mă mir de loc, când aud pe unii apărând pe doctor şi întrebând: „­Spuneţi ce a comis acest doctor? Care îi sunt faptele rele?“ Iar când, drept râspuns, le pomeneşti de a­­facerea Spaczenschy şi de cea de la munte, atunci ridică din umeri şi nici nu voesc să discute ast­fel de bagatele !... Mai este alt­c­eva. Mulţi, pentru a scuza pe doctor, spun că el e medicul plăşei Moldova. Acest argument (?) este ridicul... el este o scuză aparentă, un pretext pen­tru a sustrage pe cel vinovat de la râs­­punderea ce i se cuvine. In adevér, este ridicul de a spune că acest medic nu e vinovat de ast­fel de lucruri! Asemenea scuze sunt pentru co­pii, dar li-s pentru noi. Oare sa fiu vinovat fiind­că protestez contra acestei necuviinţe ? Oare să fiu vi­novat că nu întrebuinţez injurie trivială şi banalitatea comodă ? Oare să fiu vino­vat că ridic discuţiunea la înălţimea ade­vărului ? Asta este întocmai: Cartoforul condamnând pe omul lipsit de viciul jo­cului, Brătescu dispreţuind pe dispreţui­torii alcoolului!--Cu toate acestea ea con­tinuă & crede că cea mai mare culpă a unui doctor, este neprezentarea, când este chemat­ă un bolnav. . .07 :­­ Se vorbeşte despre înfiinţarea unei bi­blioteci la g­imnaziul local. Dacă ceia ce se aude este adevărat, felicităm pe lău­dabilii iniţiatori şi suntem siguri că fie­care cetăţean le va da concursul lor. Bai t­a încă de la 1 Septembrie a. c., o mul­ţime de tineri au reuşit la concursul de învăţători rurali, dar nici până astă­zi nu le-au venit confirmarea. Rugăm pe D-nul Tache Ionescu, noul ministru al instruc­ţiune!, să bine­voiască a-i confirma de urgenţă, căci şcoalele rurale au fel, ne­­având învăţători.# De la 1 Decembrie s’a început recru­tarea cu D. colonel Grozea, ca ofţer re­­crutor, D. Dr. Cioaiac şi V. V. Vrănceanu din partea consiliului judeţean, sub pre­zidenţia prefectului local. — Feste puţin timp cred ca voiu reveni asupra metodei de recrutare. De la Saî*i*5­asenei« *

Next