Adevěrul, decembrie 1891 (Anul 4, nr. 1021-1047)
1891-12-04 / nr. 1024
2 altul de interesele economice şi culturale ale Moldovei. Pentru interesele lor personale se putea ceti în faţa fiecăruia un dispreţ suveran, profund, fără margini. — „Domnilor“, zice D. Langa sunând falanga ce-o avea dinainte. „Domnilor, în sfîrşit, prin urmare, ca să luăm o rezoluţie şedinţa este închisă!“ — „Vrei să zici deschisă!“ observă D. C. Makedon cu prietenie. — „Deschisă, închisă... tot aceea-i. In sfârşit... închisă! Prin urmare oratorii cari au de gând să ia cuvântul sa binevoiască a se înscrie. Iac’aşa !“ . — „Cer cuvîntul!“ „Cer cuvîntul!!“ „Ceri cuvîntul!!“ „Cerrr cuvîntul!!!“ se aude din toate cele patru puncte cardinale. — D. Gheuca are cuvîntul, zice D. Langa cu un aer marţial. Fac scuzele mele cetitorilor că din cauza lipsei de spaţiu nu pot da în întregime discursul D-lui Gheuca, deşi l’am stenografiat, ca unul ce cuprinde opinia unui om „cu practică“. D sa a spus în esenţă cam următoarele: Că trebue să facem toate chipurile, în interesul intereselor economice şi culturale ale Moldovei, să mulţumim pe M. S. împăratul Germaniei. Pentru acest sfârşit însă D-sa, din partea D-sale, nu poate face altceva decât să cânte M. Sale o serenadă din ghitară sub balcon, şi ca om cu practică, nu se îndoeşte că aceasta va face mare plăcere înaltului oaspete. Toţi rămân încântaţi. Aplause nesfârşite acoper ultimele cuvinte ale oratorului. Se dă apoi cuvîntul D-lui Aslan. D. Askn vorbește despre chestia evree. Spune cum a convocat la o întrunire publică pe jidanii indigeni. Rezultatul final al întrunirei nu sa satisfăcut de loc. D-sa crede că ar fi în interesul intereselor economice și culturale ale Moldovei ca să convoace la o întrunire publică pe evreii streini, spre a se înţelege cu ei asupra măsurilor de luat în contra jidanilor indigeni. „Ţin să vâ previn de un lucru, Domnii mei,“ adaugă oratorul— „deoarece încă nu cunosc jargonul acestei mase negre, pentru a mă face înţeles de auditor, va trebui să-mi ţin discursul prin mijlocirea unui talmaciu. E bine înţeles în acest caz că cele ce voiu spune vor rămânea la urma urmelor pe seama talmaciului şi toate rectificările, pe care voiu crede necesar să le fac ulterior amente prin ziare, nu vor da drept, funii mei, Adevĕrului să le rectifice în numele şi în interesul adeverului.“ Venind la chestie, oratorul e de părerea D-lui Gheuca— şi D sa, spre mulţumirea împăratului, îi va ilumina palatul unde va fi găzduit, cu lumină electrică de a casei Georgi, „care, fie zis în treacăt,“—închee D-sa,—„este o casă serioasă şi oferă comunei noastre enorme și incalculabile avantagii.“ Aprobări unanime. # * Cu aiure impozante, savantul președinte oficial al Ligei, D. C. Colfescu, ia cuvîntul. D-sa nu vrea să remâe mai pe jos în dărnicie. — „Onorabile persoane,“ zise D-sa, „eu vom oferi onorabilului împărat un mușchin proaspăt de mascor (porc), de la medianul Sf. Spiridon. Stomacul onorabilului nostru oaspete se cuvine să fie asemenea şi cu onoare îngrijit.“ — Bravo ! bravo ! bravo !!! strigară cei 101, exact 101 şi cu .nine, Tiflă, 102. Ideia D-lui Corjescu mi-a plăcut cu deosebire. Ua muşchiă de mascot!... O, de ar şti împăratul ce’l aşteaptă!... * .. * . . D. Mârzescu ia cuvîntul. Se face tăcere. Onor. „preşedinte perpetuă al comitetului electoral executiv al liberalilor disidenţi şi al comitetului electoral executiv al liberalilor naţionali şi ai comitetului electoral executiv alliberalilor conservatori unite,care aerul grav de tot, îşi dă favoritele în lături şi începe, istorisind cum „în cabinetul D-sale de lucru, cu istoria în mână, a scris acea măiastră operă „ Toxinul popoarelor, care desigur va revoluţiona Europa întreagă, dacă nu cumva chiar universul. Cuviinul „cabinet“ a deşteptat în mintea oratorului amintiri dureroase. D-sa istorisește cum cu ocazia ultimei crize ministeriale era să intre în „cabinet,“ — şi ștergându-ai o lacrimă ce i se ivi subt pleoape, spuse apoi cu glasul înecat de suspina cum, la urma urmelor, a rămas pe dinafară de „cabinet,— dar... dar tot cu Istoria în mână! „Și pot sa văd, sigur, a-lor, că generalul Fiorescu-Brambița e gelos şi asta-zi de această demnă și virilă atitudine a mea!“ In ce priveşte pe împăratul, D-sa declară că va Lee cel mai scump dar posibil. Un exemplar din „Termul popoarelor“ frumos legat şi cu o dedicaţie, în care îi va cere scuze dacă Germania, cu „istoria în mână,“ mi e cruţată de oarecare aprecieri politice defavorabile; în schimb însă, pentru a mâguii egoismul împăratului, îi va atrage atenţiunea în special asupra „invenţiunei“ ce a făcut cu privire la Thiers şi „vulpoiul de Napoleon.“ imposibil de descris entuziasmul ferbinte ce a stîrnit cuvîntarea caldă a D-lui Mârzescu.—Imposibil! Singur D. Langa era cam ambarasat. Despre cadou împăratului nu se îngrijea: D-sa plănuise să-i trimeată un exemplar din portretul d-sale ediţia din urmă, expusă în vitrina atelierului Heck, — lucru ce, desigur, avea să facă nu numai plăcere, dar şi onoare înaltului oaspete. Şi afară de aceasta unde mai puneţi că între alte pregătiri pentru primire, D. Langa o să canalizeze numai de cât Bahluiul şi Calcavia, ape de-a lungul cărora se va plimba apoi cu vaporul în fruntea suitei imperiale? ! Alta e grija D-lui Langa : In ce limbă o să ţie împăratului obişnuitul discurs de bună-sosire ? Unii pretind a şti că D sa s’ar fi hotărît s’o facă încaltea lată de tot, şi a tocmit un profesor neamţ, pentru ca să poată rosti acest discurs,—desigur memorabil,— în limba lui Goethe şi Schiller, cu acompaniament de ciardaş; ei spun chiar că ar fi văzut pe D. Langa plimbându-se prin sufragerie (în lipsa de un cabinet de lucru) cu istoria... pardon, metoda lui Ahn în mână, după care a luat deja câteva lecţii, şi exercitându-se să decline articolul die, dar, despect. Alţii merg mai departe şi se cred autorizaţi să afirme că împăratul Germaniei, aflând de această delicată atenţiune a D-lui Langa, şi-ar fi tocmit la rîndul seu de profesor un român, pentru ca să poată răspunde în limba lui Alexandri şi Eminescu, singura pe care venerabilul părinte al oraşului nostru o posedă în perfecţie până acum. * 4E & Un amic din București îmi scrie însă că D. L. Catargiu, presimist cum este, neavend încredere că D. locotenent-colonel C. Langa va putea învăţa până la primăvară în perfecţia limba germană, ar avea intenţiunea să-l pue în retragere... din oficiu, adică să disolve consiliul comunal. Scopul D-lui L. Catargiu ar fi să aleagă ca primar pe D. Karl Schischkaller (pe româneşte : Scarlat Şişcală), care, crede D-sa, are mai multe aptitudini pentru studiul limbisticei. Tot ceea ce îngrijeşte de o dm dată pe şeful conservatorilor sunt sentimentale rusofite prea pronunţate ale D-lui Schischkaller şi teama ca D-sa să nu facă vre-o denunţare. Sinn ultim d»wb2î4 ' * , * „Liga Langa“, pe româneşte însemnează „mare minciună“, „ Langa-Lüge“ pe nemţeşte însemnează „minciună lungă“. (DrapeÎMÎ) MERCURI 4 DECEMBRIE 1891 înaintări în armată Următoarele înaintări s’au făcut în armată pe ziua de 1 Decembre. D. general Cernat e trecut în retragere din oficiu și numit comandant al corpului II de armată în caz de mobilizare. D. general Radovici Al. e trecut în retrgere și înaintat la gradul de general de divizie în rezervă. D. general Budisteau comandantul diviziei a III-a de infanterie, e numit comandant al corpului IV. D. general Ipătescu de divizia a VIII la divizia Dobrogea. D. general Pilat de la divizia VI la divizia III. D. general Arion inspector general al artileriei e numit comandantul corpului II de armată. D. colonel Poenaru de la marele Stat Major, e înaintat general și numit inspector al cavaleriei. D. colonel I.oa Algiu șef de stat major al corpului II e înaintat general și numit comandant al diviziei VIII (Botoşani). D. colonel Corp comandant al artileriei corp II e înaintat general și numit inspector al artileriei. D. colonel Gheorghiu Zamfir, comandantul regimentului 11 geniu e înaintat general și numit comandant al diviziei VI (Focşani). 9 «fasten»!. La gradul de colonel . Locol. -colonel Groza Mois-î șef al Statului major, corp. IV (Iaşi). Petrescu Ion, numit şef al regimentului 14 Roman. Geanciu Sc. numit şef al reg. 12 Cantemir. Cica Const- numit şef al regimentului II geniu. Euseţiu Mih, în administraţia centrală a războiului. Matropol Th, numit şef al reg. 16 Suceava. La gradul de locot.-colonel Maiorii Gussi Pavel, numit comandant al reg. 10 Romanaţi şi Theodorescu Gavril la regimentul 5,de Virşea. La gradul de maior Căpitanul Stamatopol Sraion în reg. 16 Suceava, Solomonescu D., în reg. 15 Resboeta, Boerescu N. în reg. 14 Roman, Paleologu D. comisar regesc la corp II de armată, Vlădoianu Luca la reg. 2 Vîlcea. I . La gradul de căpitan Locotenenţii Forăscu Const, la reg. 19 Romanaţi, Cerkez Leon la reg. Rahova 26, Nicolescu Marin şef de biurou la corp III, Lucasievici Pompei, la reg. 18 Romanaţî, Negri Vasile, la consiliul de război din Doberogea, Călinescu N. la reg. Radu Negru 28, Ianculescu N. I. la reg. Dragoș 29, Sachelarie Virg. la reg. Olt 3 Paulian Ion la reg. Vâlcea 3, Teodorei Vasile la batal. 4 vânători, Glogojanu Filip la batal. 4 vânători. Măniescu Al. la reg. Dolj 1, Costăchescu Ion la reg. 14 Roman. Orăsaru Pândele la reg. 6 Mihai Viteazu. * La gradul de colonel Locot.-coloneii Alexandrescu C. la reg. 4 art., Grămăticescu Gh. șef de stat major corpul III, Somănescu Ion șeful statmajor la corp. II. La gradul de locot.-colonel Maiorii Fotino C. la reg. 3 art. Vasiliu Petre Năsturel, numit şi comandant al şcoalei de aplicaţie. La gradul de maior Căpitanii Baronescu Radu la reg. 8 art. Stroescu Gh. şi Iliescu C. la reg. 4 art. Haftel Al. şeful diviziei 6 statmajor. La gradul de căpitan Locotenenţi Dimitrescu Marin în reg. 7 art. Ureche Ion la reg. 1 art. Calmtnschi Ștefan la reg. 4 art . Antonescu V. la al 3 art. Guarzi Guardul cl. III Nicolescu A. la gradul de guard cl. II în compania flotilei. Subofițerul Anastasiu Ion numit guard cl. III la reg. 4 arti. Geniu Maiorul Hârjeu C. din adm. centrală, înaintat loc. colonel la serviciul geniului corpul II. Sub-loaot. Frim C. avansat locotenent la reg. 2 de geniu. Elevul guard cl. I Miriţeanu îa gradul de guard de geniu el. II. la reg. 2 geniu. Cavalerie La gradul de căpitani Locotenenţii Crăiniceanu îa reg. 7 călăraşi, Cruţescu la reg. 2 roşiori, Cârjă la reg. 12 călăraşi. La gradul de locotenent Sub-locotenenţii Vârnav D. la reg 12 călăraşi, C QStescu la reg. 5 călăraşi, Coroiu El la reg. 2 roşiori, Duca la reg. 12 călăraşi, Duruitrescu la reg. 4 călăraşi, Boureanu la reg. 1 călăraşi, Floru la reg. 8 călăraşi, Neagu la reg. 2 călăraşi, Racoviţă D. la reg. 8 călăraşi, Vlădescu Emil la reg. 1 călăraşi. La gradul de admin. cl. I Adm. cl. II: Hsigiescu AL de la şcoala militară Iaşi, la reg. 7 Rahova (25). Siffiionescu Iosef din reg. Suceava 16 in acelaşi regim. Gomănescu Daţă dau scolla militară Iaşi la reg. Dobrogea 33. Nenoviceanu D. de la şcoala de ofiţeri în reg. 1 Mehedinţi Nr. 11. Urziceanu Vasile de la secţia IV de substituţi Piteşti, în regim. Radu Negru Nr. 28. La gradul de adj. cl. II intendenţă Adm. cl. II. Iliescu Ion II din regim. Mircea la corpul IV de armat.prietatea D-nului George Ionescu ceasornicar, unde locueşte Doamna Lungeanu. Focul a fost stins de la orele 5. Pagubele nu sunt mari. Curtea cu juraţi din Capitală va judeca astâ-zi procesul ucigaşilor din pădurea Cernica. Inculpaţii sunt doi ţigani cari sunt şi prinşi. C căpitan Forescu va rămâne tot şef al siguranţei publice în Capitală. Astă-seară se va juca b Teatrul naţional Mândrie şi Amor, dramă în 4 acte şi un tablou. — —*— „pjj „.8c D. Dr. Cristodorescu, fost medic al Eforiei spitalelor civile, a plecat la Paris ca să se perfecţioneze în obstetrică. —x— Ni se scrie din Vîrciorova, că în seara de 28 Noembrie, pe când şeful de tren C. Dimitriu se afla cu un camarad în birtul comerciantului Nicola, agentul vamal Fiorescu Dimitrie, împreună cu un locuitor din Gura Văii, au început să’l insulte şi apoi l’au ameninţat cu lampa într’o mână şi cu un scaun în ceal’altă. Mulţumită persoanelor cari se aflau de faţă, şeful de tren Dimitriu a putut scăpa de furia agentului vamal. Când D. Dimitriu s'a dus apoi să reclame, notarul Petre Ciurez la insultat la rîndul său, Fa ameninţat cu vîna de bou şi a pus pe strejari sâ’i dea afară. Acest agent vamal Florescu pare a avea de mult obiceiul de a bate şi ameninţa chiar cu moartea oamenii. Rugăm pe Cîl în drept să-l potolească. —#— —t®*— Orfanul unic avea drept numai la jumătate diin pensia cuvenită tatălui lor. Un decret regal modifică acest regulament în sensul că orfanii, oricâți ar fi, chiar numai unul, au dreptul la pensia întreagă până la majoritate. A S .”1,Lj . , A apărut de sub tipar Impor■ tanţa Geografică a României de S. I. Nacian. f MMtâihîm ss ismim «tr In curând va eşi de sub tipar un frumos volum coprinzând legile militare cu toate modificările ce li s’au făcut până la 8 Noembre 1891. Acest volum presintă mult interes atât lumei civile cât şi militare şi este datorit D-lui maior de intendență Mihail Oprișanu din ministerul de răsboiți. INFORMATIUNI î D. general Lahovary voeşte să creeze un post nou prin bugetul anului viitor şi anume un post de controlor general al armatei. Se zice că această funcţie va fi ocupată de colonelul Oprescu, care va fi înaintat la gradul de general. --s*,-- ' ‘ întrebăm pe D. Ministru al instrucţiune publice: 1. Prin ce interpretare a legei D. Nicolae Bruneanu, fostul suplinitor vreme de 12 ani (!) al catedrei de matematici de la gimnaziul din Târgovişte — pe temeiul unui certificat de la şcoala de Poduri şi Şosele — a primit integral salariul unui profesor titular, numai pentru o singură catedră, contra disposiţiunilor categorice ale legei gradaţiunei. 2. Gum D. Marin Radian, suplinitorii catedrei de istorie, de sunt peste l anii (!!) în baza unei diplome de bacalaureat primeşte şi D-sa onorariul unui profesor titular numai pentru istorie, fără să i se facă reducerea de 30 la sută potrivit legei gradaţiunei, cum se face tuturor suplinitorilor. —*■— Aseară pe la orele 4 s’a aprins de la o spălătorie dependinţele caselor din str. Romană Nr. 56, pro- Primim următoarea întîmpinare Domnule Director, In numărul 1021 al onoratului D-voastră ziar cu data de cin e publicat o intornaţiune, relativă la mine, plină da neexactităţi, ce desigur vi le a afirmat o persoană interesată. Va trimet o dată cu aceasta numărul 183 al Monitorului Oficial în care e publicată libera practică a unui simplu dentist fără diplomă, cum şi numărul 191 în care e publicat libera practică a mea din care va veţi convinge că în basa diplomei de doctor în chirurgie dentară am fost supus unui examen riguros sub preşidenţia chiar a D-lui Decan al facultăţei de medicină. Cunoscându-vât personal cât şi din Adeverul ca om de eminentă onorabilitate, ve rog a face cuvenita rectificare în pimul număr al ziarului Dv. Cu distinsă stimă. Un*« Zeiesc» Astă noapte o bandă de tîiuri a atacat pe un negustor din comuna Floreasca. Acesta prinzînd de veste a dat alarma şi a început a trage focuri de puşcă. Dându-se astfel alarma tot satul alergă şi se puse în urmărirea tâlharilor. Un tâlhar a fost prins. In luptă unul din cei cari urmărea pe tâlhari a fost lovit de un glonţ. Starea lui e disperată. D. Judecător de instrucţie Zamfirescu şi D. procuror Mititineu au plecat astăzî la faţa locului spre a începe o anchetă. ■ *Eri s’a început Liceul Matei Basarab, prima lecţiune practică cu studenţii de la şcoala normală superioară. Se ştie că secţiunile practice pentru pregătirea pedagogică de profesorat, sunt introduse de D. Pom fostul ministru al instrucţiune!, după un regulament special elaborat de D-sa. La această primă lecţiune a asistat D. P. Porti precum şi D. A. I. Odobescu directorul şcoale normale superioare. Credem că e de prisos a mai spune căi! ideia e nemerită şi că numai astfel vom avea profesori deprinşi cu practica pedagogică. —ă?—Locotenentul Ioan Călinescu din regimentul 3 călăraşi şi-a tras trei focuri de revolver în corp la locuinţa sa din str. Negustori Nr. 8. Unul din gloanţe a pătruns în partea stângă a coastelor. Starea lui este destul de gravă. Până acum nu se cunosc cauzele acestui act de disperare. — După regulamentul actual pentru aplicarea legei pensiilor militare, „Adevârul“ la Fălticeni In una din corespondenţile trecute vorbind despre afăcerea aşa numită Toff- Spaczenschy ziceam : „Voesc să văd cum se va limpezi lucrurile, când va voia comunica de la ce a luat naştere acest incident şi care au fost provocatorii.“ Acum având detaliurî sigure în această afacere, vâ voiu mărgini a le arăta pe scurt, lăsând pe cititori să le aprecieze. In una din zile D. Spaczenschy, cofetar în Fălticeni, chemă pe dr. Toff ca să asiste la facerea soţiei sale, plătindu-i pentru osteneală 3 franci. Medicul găseşte de cuviinţă că este puţin plătită osteneala lui şi-i pretinde — ca şi când ar fi o lege obligatorie —10 lei pentru, vizită. D. Spaczenschy nevoind să-i dea, medicul îi intentă proces. Judecata găseşte că dr. Toff n’are dreptate şi achită pe D. Spaczenschy. După mai multe zile se îmbolnăveşte un membru din familia D. Spaczenschy. Acesta aleargă la toţi doctorii din oraş, dar fiecare era ps la clienţii lor, singur dr. Toff era acasă şi refuză de a se duce la bolnav. Ne întrebăm acum ce merită acest doctor ? Dacă bolnavul fără îngrijirea vreunui medic murea— precum a murit mulţi în plasa Muntele când acest medic era în acea plasă—ce ar fi păţit d-rul? Desigur ceea ce a păţit când a fost la Munte, ca singura daosibire că acuma lucrurile nu se vor mai face muşama. Sunt din norocire puţini, cari susţin că astfel de lucruri sunt bagatele şi nu justifică pe cineva de a lovi un doctor !... Cum ne fie primera cu cele mai revoltătoare lucruri ! Cum el ne par normale, ba chiar naturale! Şi cu toate acestea afară de protestările subsemnatului, protestări care se repet, nimeni nu s’a mişcat la o asemenea batjocură?..)) ” şi jr, orar fîr ! Ba ceva mai mult, unii merg cu cutezanţa până acolo în cât aprobă purtarea medicului. De aceia nu mă mir de loc, când aud pe unii apărând pe doctor şi întrebând: „Spuneţi ce a comis acest doctor? Care îi sunt faptele rele?“ Iar când, drept râspuns, le pomeneşti de afacerea Spaczenschy şi de cea de la munte, atunci ridică din umeri şi nici nu voesc să discute astfel de bagatele !... Mai este altceva. Mulţi, pentru a scuza pe doctor, spun că el e medicul plăşei Moldova. Acest argument (?) este ridicul... el este o scuză aparentă, un pretext pentru a sustrage pe cel vinovat de la râspunderea ce i se cuvine. In adevér, este ridicul de a spune că acest medic nu e vinovat de astfel de lucruri! Asemenea scuze sunt pentru copii, dar li-s pentru noi. Oare sa fiu vinovat fiindcă protestez contra acestei necuviinţe ? Oare să fiu vinovat că nu întrebuinţez injurie trivială şi banalitatea comodă ? Oare să fiu vinovat că ridic discuţiunea la înălţimea adevărului ? Asta este întocmai: Cartoforul condamnând pe omul lipsit de viciul jocului, Brătescu dispreţuind pe dispreţuitorii alcoolului!--Cu toate acestea ea continuă & crede că cea mai mare culpă a unui doctor, este neprezentarea, când este chemată un bolnav. . .07 : Se vorbeşte despre înfiinţarea unei biblioteci la gimnaziul local. Dacă ceia ce se aude este adevărat, felicităm pe lăudabilii iniţiatori şi suntem siguri că fiecare cetăţean le va da concursul lor. Bai ta încă de la 1 Septembrie a. c., o mulţime de tineri au reuşit la concursul de învăţători rurali, dar nici până astăzi nu le-au venit confirmarea. Rugăm pe D-nul Tache Ionescu, noul ministru al instrucţiune!, să binevoiască a-i confirma de urgenţă, căci şcoalele rurale au fel, neavând învăţători.# De la 1 Decembrie s’a început recrutarea cu D. colonel Grozea, ca ofţer recrutor, D. Dr. Cioaiac şi V. V. Vrănceanu din partea consiliului judeţean, sub prezidenţia prefectului local. — Feste puţin timp cred ca voiu reveni asupra metodei de recrutare. De la Saî*i*5asenei« *