Adevěrul, iulie 1892 (Anul 5, nr. 1222-1251)
1892-07-01 / nr. 1222
ANUL V. —No. 1222 NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 10 SI 15 ALE FIECAREI LUNI şi se plătesc totd’auna înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judete şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 80 lei, în străinătate 50 Şease luni, 15 . . 25 trei luni 18 I bani MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Să te fereşti, Române! de cuiți strein în casă V. Alexandri. lini BUJl'TXEl A. DOIJA MERCURI 1 IULIE 1892. NUMERUE 10 BANI ANUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢEse primesc : iNUMAI la ADMINISTRAŢIE, din Străinătate, direct la administraţie şi la toate Oficiele de publicitate. Anuneiuri la pagina IV ...... 0,30 b. linia n » NI................2,— lei . , „ » II . . . . .. .8,-.-lei Inserțiunele și Reclamele 3 lei rândul. La Paria, «analyse găsește de vânzare cu numărul la bloscul No. 117, Boulevard St.-Michel ,ww---- ' • UN NUMĂR VECHI: 30 BANI: ■■ ADMINISTRAŢIA w, strada academiei.- io Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACTIA I ' IO, — STRADA ACADEMIEI, — IO D-lui C. G. Costa-Foru Chestiunea apei Românismul Manifestația din Târgoviște GUILLEMETTE Loja sfngerată București, 30 Iunie 1892. DM C. G. Costa-Foru Ziarul Bucuresci ar voi ca eu acum la amiază-zi, când scriu aceste rânduri, lepădând condeiul şi închizând ochii, să declar că e miezul nopţeî. Ei bine! aceasta nu o pot face, cu toată simpatia ce îmi inspiră tînârul meu director. D. C. C. Costa-Foru ar dori ca, recunoscând că am fost indus în eroare, să declar că studenţii maghiari nu au făcut nici o manifestaţie ostilă şi insultătoare în faţa consulatului român din Pesta. Dacă aşi face o asemene declaraţie, aşi minţi cu ştiinţă, şi aceasta nu o voia face, cu fizicul chiar de a displace confratelui meu. Nu este om care să recunoască mai lesne de cât mine o greşala comisă. Natura nu m’a creat îndărătnic, şi mai ales ca ziarist nu găsesc nici o ruşine a mărturisi francamente că am fost indus în eroare. In numărul de Mercur! 17 (29) Iunie am autorizat înserarea următoarei informaţiuni. O haită de studenţi unguri din Budapesta, însoţiţi de o mulţime de beţivi nobili, au ţinut să facă o manifestaţie zgomotoasă în contra Românilor. Consulatul Românesc a fost atacat alaltăeri noapte, s’au spart toate ferestrele. Odăile au fost devastate şi spurcate de nobilii studenţi maghiari. Turbarea Ungurilor a ajuns la culme. Şi nu am autorizat inserarea acestei informaţiuni decât numai pentru că ştiam că ea a fost râspândită în Capitală de persoane în poziţie de a fi foarte bine informate. Dacă ministrul nostru de externe ar binevoi să facă o sforţare de memorie, nu mă îndoesc că şi-ar aduce aminte numele persoanelor cărora le-a divulgat această ştire. Dar din nenorocire sunt momente în viaţa unui ministru în care nu poate, nu trebue să aibă memorie. Am recunoscut că ştirea a fost exagerată, şi o repet, atât mai lesne, cu cât ziarul parizian Le Gaulois, care face mari sacrificii băneşti pentru telegramele şi informaţiunile sale, a fost şi el indus în eroare. Iată ce scriea el în numărul său de Luni patru Iulie (s. n.): La Pesta ferestrele, atât ale consulatului român, cât şi acelea ale locuinţei D-lui Cantacuzino, au fost sparte de o bandă de studenţi unguri. Nu bârfelele, nu injuriile înşirate în coloanele ziarelor conservatoare şi liberale m’au hotărît a trimite un reporter la Buda-Pesta, ci dorinţa de a afla adevărul asupra scandalului studenţesc. A doua zi după întoarcerea reporterului nostru în Bucureşti, am scris că studenţii unguri, însoţiţi de vreo două sute de sălbateci maghiari au făcut Du■ mine că 14 (26) iunie, la nouă oare seara, o manifestaţie ostilă şi scandaloasă în faţa consulatului român din Buda-Pesta. Adăugam că drapelul român a fost insultat prin cuvintele cele mai triviale, prin insultele cele mai murdare aruncate la adresa consulatului, a consulului, și a întregului neam românesc. Iată ce trebue să dezmintă confratele meu D. G. G. Costa-Foru, iară nu telegrama D-lui Delabarre către D. de Coutouly. Consulul nostru fiind absent din Pesta, în seara de 14 (26) iunie, şi D. Delabarre aflându-se în trăsură cu baronul Splényi—inspectorul poliţieenesc—când acest, din urmă a alergat la bulevardul Muzeului, pentru a împrăştia pe manifestanţi, lesne am putut crede că consulul francez a telegrafiat ministrului francez în Bucureşti. V.V . : D. Delabarre nu a trimes nici o telegramă legaţiunei franceze din Bucureşti; D. de Coutouly nu cunoaşte pe D. Delabarre; prin urmare nu a fost nici o manifestaţie ostilă şi insultătoare făcută de studenţii unguri în faţa consulatului român din Pesta. Iată concluzia copilărească—pentru a nu zice mai mult—ce ziarul Bucuresci trage din o deducţiune greşită. Nu mai vorbesc de Monitorul Oficial, care minte cu neruşinare în comunicatul său, căci nu se mulţumeşte a dezminţi telegrama D-lui Delabarre către legaţiunea franceză din Bucureşti, ci împinge neobrăzarea până a nega scandalul întâmplat la Pesta, în seara de 14 (26) iunie, în faţa consulatului român. Pentru a pune capăt acestei polemice, rog pe simpaticul director al ziarului Bucureşti să facă următoarea declaraţie .—Declar pe onoarea mea că sunt convins că studenţii unguri nu au făcut nici o manifestaţie ostilă şi insultătoare, în seara de 14 (26) Iunie, în faţa consulatului român din Pesta. In faţa acestei declaraţiuni, voiu recunoaşte că chiar reporterul ziarului nostru m’a indus în eroare, şi că ştirea dată de mine era falsă. Dar cunosc pe duşmanul meu politic, pe amicul meu personal, C. G. Costa-Foru ; el poate fi conservator, chiar conservator-catargist, dar înainte de toate el este un tînâr onest, şi am adânca convingere că o asemine declaraţie nu o va da, nu o poate da. Alex. V. Beldimann TELEGRAME PETERSBURG, 29 Iunie.—Ştirile private din Astrakhan anunţă că câţîva comersanţî care se opuneau la măsurile sanitare suferind din ordinul guvernatorului pedepse la poliţie mulţimea s’a îngrămădit înaintea spitalului, pe care l’a darămat aproape cu desevîrşire. Un doctor ar fi fost ucis. Tulburările au luat o mare întindere; autorităţile sunt în neputinţă de a le înăbuşi. La Baku este de asemenea agitaţie. PARIS, 29 iunie.—După cererea guvernului şi în înţelegere cu comisiunea bugetului, Camera a adoptat cu 313 voturi contra 225 amânarea pentru 1894 a reformei votată joi şi care desfiinţează impozitul porţilor şi ferestrelor. Şedinţa a fost foarte sgomotoasă; extrema stângă a imputat guvernului că amână întotdeauna reformele democratice. LOCHES, 29 iunie. — Procesul intentat D-lui Wilson pentru conrupere electorală a început; desbaterile sunt foarte liniştite; numeroşi martori depun în privinţa constituirei comitetului electoral şi a sumelor cheltuite pentru propagandă. Numai doi martori au lăsat să se înţeleagă că ar fi primit bani pentru a cumpăra voturi. PARIS, 29 Aprilie.—Consiliul de miniştrii a aprobat proiectul care acordă României beneficiul tarifului francez minimum în schimbul tratamentului naţiunii celei mai favorisate. GESTIUNEA APEI Cea mai importantă chestiune la ordinea zilei în acest moment e cestiunea apei. Acum când lumea din Capitală este expusă tuturor boalelor, în special desinterie, şi chiar holerei, când asistenţa publică, adică higiena oraşului se dovedeşte a fi atât de mizerabilă, este foarte firească îngrijirea publicului de viitor şi interesul ce-l are pentru combaterea mizeriilor, cari provoacă aceste boli periculoase, se explică. De cât nici un consiliu comunal nu s’a gândit până acum în mod serios la reformele necesare de introdus pentru a scuti pe cetăţeni de mizeriile căldurilor caniculare. Apa plină de microbi ce ni s'a dat şi ni se dă până astăzi şi care ne costă atât de scump este principala cauză a epidemiilor ce decimează populaţiunea Capitalei. S’au cheltuit zeci de milioane pentru apă, dar graţie fenomenalei incapacităţi şi lăcomiei constidor comunale din trecut, apa a rămas tot cum a fost, dacă nu chiar mai rea. In sfârşit acum se agită din nou Gestiunea apei şi sperăm că ea se va agita în mod serios şi stăruitor, căci e imposibil ca în faţa groaznicei epidemii ce băntue cu atâta furie populaţiunea din Rusia orientală, să mai stăm cu braţele închise şi trăind sub actualul regim al apei să sfidăm bolide cele mai contagioase. In privinţa apei, Capitala ţărei este mai înapoiată din toate oraşele din ţară. Focşanii, Iaşii, Roman, Piatra, T.Severin, Piteştii, etc., au rezolvat de mult cestiunea apei. Numai noi, cari avem pretenţia a da exemplu ţării întregi, stăm zăpăciţi şi călăuziţi numai de meschine interese personale în faţa unei reforme atât de urgentă. Până a reveni, apă vă cerem Domnilor consilieri! Argus. NOLERA CETTIGNE, 29 Iunie. — O carantină de 7 zile s’a ordonat pentru provenienţele Mării Negre. PARIS, 29 Iunie. — Şeapte decese s’au constatat ori atribuite cholerei nostre. PETERSBURG, 29 Iunie. — Consiliul municipal a votat 200.000 ruble pentru măsurile sanitare ; a luat disposiţiuni pentru executarea riguroasă a acestor măsuri. — Starea chelereî la 8 Iulie st. n.: Astrakhan 191 bolnavi, 32 decese; Samosa 8 bolnavi, 1 deces ; Saratov 63 bolnavi, 1 deces; Zarizyn 9 bolnavi; Baku 180 bolnavi in spitale; 37 decese in oraş; Tiflis 3 decese în spital şi 3 în oraş. ROMÂNISMUL Manifestaţiile impozante şi entuziaste ce se fac prin toate oraşele ţăreî dovedesc că ideia unităţeî naţionale, a constituire! vecheî Dacie, a românismului, este conştientă, este clară în mintea tuturor. In faţa acesteî mişcări patriotice şi naţionale se poate vedea ce pot partidele noastre politice. Aici nu mai e vorba de animozităţi personale, de instincte egoiste, aici e chestia de existenţa românismului, a statului român modern. Chestiunea românească este aşadar mai înaltă decât orice chestie de detaliu şi de organizare a statului de ordin intern. Fiind așa ur mează un fapt foarte important anume că, toate partidele trebue să se ridice mai sus decât pasiunile trecătoare ale momentului şi să vadă limpede această chestie. Totuşi nu e aşa. Sunt oameni care tratează mişcarea naţională de şovinistă, de reacţionară şi mai spun că distrage pe clasele laborioase de la obiectivul lor. Mai mult, nici de frazele patriotice. Noi de la Adevărul, ne revoltăm şi nu găsim cuvinte destul de tari de a înfiera un asemenea mod de a vedea, strimt, simplist şi anti-patriotic. Cum? Când e vorba de existenţa însăşi a Statului nostru, căci în fond la aceasta se reduce chestia, atunci trebue să facem caz numai de programul nostru intern şi să neglijăm, ba chiar să neutralizăm mişcarea românească in esenţa ei?"O, dar asta e atât de monstruos încât ne mirăm că se găsesc oameni cari să vină cu asemenea stranii idei. Nu, în chestia Românilor de peste munţi şi de peste Prut, trebue sa ne ridicăm mai presus de clase şi de luptele lor. înainte de clase este ţara românească, naţiunea română Avem atâtea momente, atâtea ocaziuni când putem să afirmăm pretenţiunile şi drepturile claselor. In ora actuală trebue să ne gândim întâi, la naţionalitate. Creând un Stat mare, puternic, între Tisa şi Nistru vom putea apoi mai cu succes rezolvi chestii lăuntrice cu caracter democratic. Deci mişcarea aceasta e în acelaşi timp şi democratică, încă ceva. Nu trebue să rîdă nimeni de frazele patriotice. Frazele patriotice nu sunt în sine banale, ci modul cum erau întrebuinţate de politician, le dădea acel caracter de banalitate, adică când acele fraze nu corespundeau cu ceva real. Azi din contră, ele exprimădorinţa, expansiunea şi idealul imediat al Românilor; azi ele sunt perfect la locul lor şi bine întrebuinţate. Trebue să ne convingem odată toţi că sălbătăciile ungureşti, nemţeşti sau muscăleştî, sunt numai un pretext; in realitate, de mult, din naştere, arde în inima fiecăruî Român, de a vedea odată realizat acest ideal, care secole s’a părut un vis. In faţa acestui mare ideal, trebue ca nici un Român să nu facă defect. Altfel riscă să treacă drept anti-patriot şi de om rămas în urmă în multe privinţi. Luaţi seama nu căutaţi a vă opune mişcărei naţionale, căci această mişcare este ca un puhoiu pornit şi va avea multe şi variate consecinţe. La luptă dar pentru Românism şi pentru uniunea naţională a tuturor Românilor. Eduard Dioghenide. Executarea lui Ravachol MONTBRISON, 29 Iunie.Ravachol a fost executat azi dimineaţă la 4 ore şi 5 m. El a fost condus în furgon; scotea strigăte murdare. A voit să vorbească, dar a putut să zică numai: „Trăiască Republica“! PARIS, 29 Iunie. —Organele anarhiste ameninţă cu atentate pentru ziua de 14 Iulie. MONTBRISON, 29 iunie.—Execuţia lui Ravachol s’a făcut pe piaţa închisorei, care este pe o poziţiune foarte ridicată. Toate stradele învecinate era apărate de trupe. Mulţimea care era ţinută la distanţă scotea strigăte. Ravachol a fost deştep tat la 3 ore şi 40 m. Când magistraţii au intrat în celulă, a zis numai: „Bine, nu î mi va lipsi curajul“, a exprimat descurajarea sa, când a aflat că nu va putea vorbi mulţimea. El a respins pe preot cu cuvinte de blestem. Sosind pe platformă, a zis : „Vreau să vorbesc, am ceva de zis.“ Dar a fost împins sub luneta care s’a coborît şi cuţitul a căzut în momentul când striga : „Trăiască Republica.“ In momentul acesta, mulţimea continua strigătele sale, dar nu a fost nici un alt incident. nifeste Tîrovişte Oraşele ţăreî unul după altul îşi fac datoria în a protesta contra sobatuciilor ungureşti şi se pun pare că la întrecere în aşî manifesta patriotismul şi solidaritatea de sânge ce îi leagă cu fraţii de peste Carpaţî. Duminecă în Tîrgovişte, vechea capitală a Valahiei, a avut loc o manifestaţie impozantă. Brava noastră studenţime s’a arătat la înălţimea eî. O delegaţiune compusă de 40 studenţi aî Universităţii din Bucureşti, plecată cu trenul de 8.15 dim. către Tîrgovişte ducând cu dînşiî cocarde tricolore şi numărul escepţional din ziarul 14 iunie 1892. La ora în jumătate trenul sosi la Tîrgovişte. Gara era frumos decorată cu steaguri tricolore. Pe peron erau mai multe societăţi cu stindardele lor, elevi, corul gimnaziului sub conducerea D-lui Ghimpeţeanu, delegaţi din judeţe lăutari, şi un public numeros. Când sosiră studenţii, se intonă marşul Deşteaptă-te române. Apoi îndată D. I. Fussea din partea oraşului Tîrgovişte ţinu o scurtă cuvîntare urând studenţilor bunăvenire. La cuvîntarea D-luî Fussea respunse D. Dimitrescu-Cucu student. După aceasta procesiunea se puse în mişcare având în frunte muzica îmbrăcată naţional cu panglice tricolore ; societăţile , delegaţi de prin judeţ; şi în urmă studenţii şi cetăţenii. In tot parcursul procesiunea a fost primită cu buchete de flori, cu coroane. Lumea se îngrămădea în toate părţile să vadă pe entusiasta tinerime. Oraşul era frumos împodobit cu drapele şi casele erau pavoasate cu covoare. S-au dat manifestanţilor trei coroane : din partea clubului Dâmboviţa, G. Dobrescu şi familia Blank. In faţa primăriei au vorbit D-nii M. Căprescu şi N. Brăneanu. In fine procesiunea se îndreptă spre grădina Ciocârlan unde s’a servit un dejun compus din 100 tacâmuri. Masa era aşezată sub 12 stejari bStrînî care»' dădeau un aspect grandios. " ■ ' S’au ţinut mai multe toasturi şi au luat parte şi D-niî Take Giani şi D. G. Brăteanu. La ora 3 s’a deschis întrunirea sub preşedenţia D-luî I. Fusea la Gimnaziu. Vorbiră D-nii studenţi Gihoschi, C. Dumitriu, Paulian şi T. Polierat, arătînd importanţa mişcărei naţionale şi idealul românilor. Mai vorbiră apoi D. Bonifaciu Florescu, profesor, D. Take Giani, fost ministru şi D. Gr. Brăteanu Preşedintele ligei culturale. Toţi făcură tabloul înfiorător al românilor de peste munţi şi conchiseră la unitatea naţională. La finele întrunire s’a dat cetire rezoluţiuneî, care este în coprinderea următoare : Faţă cu actele de sălbâtăcie şi brutalitate sevîrşite de unguri contra fraţilor noştri de peste Carpaţi, cetăţenii tîrgovişteni adunaţi azi 28 curent, protestăm energic contra acestor scene nedemne pentru secolul XIX, atrăgând atenţia Statelor Europei civilizate asupra acestor acte de natură a compromite liniştea mult dorită de Europa întreagă. Seara a fost banchetul. Reporter Alegerile din Anglia LONDRA, 29 iunie.—S’au ales pănă a cuma: 195 conservatori; 31 unioniştî 168 gladstonienî, 5 parneliştî şi 30 ani parneliştî. Conservatorii câştigă 13 locuri unioniştiî 7 şi gladstonieniî 50.