Adevěrul, iulie 1892 (Anul 5, nr. 1222-1251)

1892-07-01 / nr. 1222

ANUL V. —No. 1222 NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 10­ SI 15 ALE FIE­CAREI LUNI şi se plătesc tot­d’a­una înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judete şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 80 lei, în străinătate 50 Şease luni, 15 . . 25 trei luni 18 I bani MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Să te fereşti, Române! de cuiți strein în casă V. Alexandri. lini BUJl'TXEl A. DOIJA MERCURI 1 IULIE 1892. NUMERUE 10 BANI ANUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE­­se primesc : iNUMAI la ADMINISTRAŢIE, din Străinătate, direct la administraţie şi la toate Oficiele de publicitate. Anuneiuri la pagina­ IV ...... 0,30 b. linia n » NI................2,— lei . , „ » II . . . . .. .8,-.-lei Inserțiunele și Reclamele 3 lei rândul. La Paria, «analyse găsește de vânzare cu nu­mărul la bloscul No. 117, Boule­var­d St.-Michel ,ww---- ' • UN NUMĂR VECHI: 30 BANI: ■■ ADMINISTRAŢIA w,­ strada academiei.- io Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACTIA I ' IO, — STRADA A­C­A­D­E­M­I­E­I, — IO D-lui C. G. Costa-Foru Chestiunea apei Românismul Manifestația din Târgoviște GUILLEMETTE Loja sfngerată București, 30 Iunie 1892. D­M C. G. Costa-Foru Ziarul Bucuresci ar voi ca eu acum la amiază-zi, când scriu aceste rân­duri, lepădând condeiul şi închizând ochii, să declar că e miezul nopţeî. Ei bine! aceasta nu o pot face, cu toată simpatia ce îmi inspiră tînâ­­rul meu director. D. C. C. Costa-Foru ar dori ca, recunoscând că am fost indus în e­­roare, să declar că studenţii ma­ghiari nu au făcut nici o manifesta­ţie ostilă şi insultătoare în faţa con­sulatului român din Pesta. Dacă aşi face o asemene declaraţie, aşi minţi cu ştiinţă, şi aceasta nu o voia face, cu fizicul chiar de a displace con­fratelui meu. Nu este om care să recunoască mai lesne de cât mine o greşala co­misă. Natura nu m’a creat îndărăt­nic, şi mai ales ca ziarist nu găsesc nici o ruşine a mărturisi francamente că am fost indus în eroare. In numărul de Mercur! 17 (29) Iunie am autorizat înserarea urmă­toarei informaţiuni. O haită de studenţi unguri din Bu­dapesta, însoţiţi de o mulţime de be­ţivi nobili, au­ ţinut să facă o manifes­taţie zgomotoasă în contra Românilor. Consulatul Românesc a fost atacat alaltă­eri noapte, s’au spart toate fe­restrele. Odăile au fost devastate şi spurcate de nobilii studenţi maghiari. Turbarea Ungurilor a ajuns la culme. Şi nu am autorizat inserarea a­­cestei informaţiuni de­cât numai pen­tru că ştiam că ea a fost râspândită în Capitală de persoane în poziţie de a fi foarte bine informate. Dacă ministrul nostru de externe ar bine­voi să facă o sforţare de memorie, nu mă îndoesc că şi-ar a­­duce aminte numele persoanelor că­rora le-a divulgat această ştire. Dar din nenorocire sunt momente în viaţa unui ministru în care nu poate, nu trebue să aibă memorie. Am recunoscut că ştirea a fost exagerată, şi o repet, atât mai lesne, cu cât ziarul parizian Le Gaulois, care face mari sacrificii băneşti pen­tru telegramele şi informaţiunile sale, a fost şi el indus în eroare. Iată ce scriea el în numărul său de Luni patru Iulie (s. n.): La Pesta ferestrele, atât ale consula­tului român, cât şi acelea ale locuinţei D-lui Cantacuzino, au fost sparte de o bandă de studenţi unguri. Nu bârfelele, nu injuriile înşirate în coloanele ziarelor conservatoare şi liberale m’au hotărît a trimite un re­porter la Buda-Pesta, ci dorinţa de a afla adevărul asupra scandalului studenţesc. A doua zi după întoarcerea repor­terului nostru în Bucureşti, am scris că studenţii unguri, însoţiţi de vreo două sute de sălbateci maghiari au făcut Du■ mine că 14 (26) iunie, la nouă oare seara, o manifestaţie ostilă şi scanda­loasă în faţa consulatului român din Buda-Pesta. Adăugam că drapelul român a fost insultat prin cuvintele cele mai triviale, prin insultele cele mai murdare aruncate la adresa consulatului, a consulului, și a întregului neam românesc. Iată ce trebue să dezmintă con­fratele meu D. G. G. Costa-Foru, iară nu telegrama D-lui Delabarre către D. de Coutouly. Consulul nostru fiind absent din Pesta, în seara de 14 (26) iunie, şi D. Delabarre aflându-se în trăsură cu baronul Splényi—­inspectorul poliţie­­enesc—când acest, din urmă a aler­gat la bulevardul Muzeului, pentru a împrăştia pe manifestanţi, lesne am putut crede că consulul francez a te­­legrafiat ministrului francez în Bu­cureşti. V.V­­ . : D. Delabarre nu a trimes nici o telegramă legaţiunei franceze din Bucureşti; D. de Coutouly nu cu­noaşte pe D. Delabarre; prin ur­mare nu a fost nici o manifestaţie ostilă şi insultătoare făcută de studen­ţii unguri în faţa consulatului român din Pesta. Iată concluzia copilărească—pen­tru a nu zice mai mult—ce ziarul Bucuresci trage din o deducţiune gre­şită. Nu mai vorbesc de Monitorul O­­ficial, care minte cu neruşinare în co­municatul său, căci nu se mulţu­meşte a dezminţi telegrama D-lui Delabarre către legaţiunea franceză din Bucureşti, ci împinge neobrăza­rea până a nega scandalul întâm­plat la Pesta, în seara de 14 (26) iunie, în faţa consulatului român. Pentru a pune capăt acestei pole­mice, rog pe simpaticul director al ziarului Bucureşti să facă următoa­rea declaraţie .—Declar pe onoarea mea că sunt convins că studenţii unguri nu au făcut nici o manifesta­ţie ostilă şi insultătoare, în seara de 14 (26) Iunie, în faţa consulatului român din Pesta. In faţa acestei declaraţiuni, voiu recunoaşte că chiar reporterul zia­rului nostru m’a indus în eroare, şi că ştirea dată de mine era falsă. Dar cunosc pe duşmanul meu po­litic, pe amicul meu personal, C. G. Costa-Foru ; el poate fi conservator, chiar conservator-catargist, dar îna­inte de toate el este un tînâr onest, şi am adânca convingere că o ase­­mine declaraţie nu o va da, nu o poate da. Alex. V. Beldimann TELEGRAME PETERSBURG, 29 Iunie.—Ştirile private din Astrakhan anunţă că câţî­va comer­­sanţî care se opuneau la măsurile sanitare suferind din ordinul guvernatorului pe­depse la poliţie mulţimea s’a îngrămădit înaintea spitalului, pe care l’a darămat a­­proape cu desevîrşire. Un doctor ar fi fost ucis. Tulburările au luat o mare întindere; autorităţile sunt în neputinţă de a le înă­buşi. La Baku este de asemenea agitaţie. PARIS, 29 iunie.—După cererea guver­nului şi în înţelegere cu comisiunea bu­getului, Camera a adoptat cu 313 voturi contra 225 amânarea pentru 1894 a re­formei votată joi şi care desfiinţează im­­pozitul porţilor şi ferestrelor. Şedinţa a fost foarte sgomotoasă; extrema stângă a im­putat guvernului că amână în­tot­deauna reformele democratice. LOCHES, 29 iunie. — Procesul intentat D-lui Wilson pentru conrupere electorală a început; desbaterile sunt foarte liniştite; numeroşi martori depun în privinţa con­­stituirei comitetului electoral şi a sumelor cheltuite pentru propagandă. Numai doi martori au lăsat să se înţeleagă că ar fi primit bani pentru a cumpăra voturi. PARIS, 29 Aprilie.—Consiliul de miniş­trii a aprobat proiectul care acordă Ro­mâniei beneficiul tarifului francez mini­mum în schimbul tratamentului naţiunii celei mai favorisate. GESTIUNEA APEI Cea mai importantă chestiune la or­dinea zilei în acest moment e cestiunea apei. Acum când lumea din Capitală este expusă tuturor boalelor, în special desinterie, şi chiar holerei, când asis­tenţa publică, adică higiena oraşului se dovedeşte a fi atât de mizerabilă, este foarte firească îngrijirea publicului de viitor şi interesul ce-l are pentru com­baterea mizeriilor, cari provoacă aceste boli periculoase, se explică. De cât nici un consiliu comunal nu s’a gândit până acum în mod serios la reformele necesare de introdus pen­tru a scuti pe cetăţeni de mizeriile căl­durilor caniculare. Apa plină de mi­crobi ce ni­ s'a dat şi ni­ se dă până astăzi şi care ne costă atât de scump este principala cauză a epidemiilor ce decimează populaţiunea Capitalei. S’au cheltuit zeci de milioane pentru apă, dar graţie fenomenalei incapaci­tăţi şi lăcomiei constidor comunale din trecut, apa a rămas tot cum a fost, dacă nu chiar mai rea. In sfârşit acum se agită din nou Gestiunea apei şi sperăm că ea se va agita în mod serios şi stăruitor, căci e imposibil ca în faţa groaznicei epi­demii ce băntue cu atâta furie popu­laţiunea din Rusia orientală, să mai stăm cu braţele închise şi trăind sub actualul regim al apei să sfidăm bol­ide cele mai contagioase. In privinţa apei, Capitala ţărei este mai înapoiată din toate oraşele din ţară. Focşanii, Iaşii, Roman, Piatra, T.­Severin, Piteştii, etc., au rezolvat de mult cestiunea apei. Numai noi, cari avem pretenţia a da exemplu ţării întregi, stăm zăpăciţi şi călăuziţi numai de meschine interese personale în faţa unei reforme atât de urgentă. Până a reveni, apă vă cerem Dom­nilor consilieri! Argus. N­­O­L­E­R­A CETTIGNE, 29 Iunie. — O caran­tină de 7 zile s’a ordonat pentru provenienţele Mării Negre. PARIS, 29 Iunie. — Şeapte de­cese s’au constatat ori atribuite cho­­lerei nostre. PETERSBURG, 29 Iunie. — Con­siliul municipal a votat 200.000 ru­ble pentru măsurile sanitare ; a luat disposiţiuni pentru executarea rigu­roasă a acestor măsuri. — Starea chelereî la 8 Iulie st. n.: Astrakhan 191 bolnavi, 32 decese; Samosa 8 bolnavi, 1 deces ; Saratov 63 bolnavi, 1 deces; Zarizyn 9 bol­navi; Baku 180 bolnavi in spitale; 37 decese in oraş; Tiflis 3 decese în spital şi 3 în oraş. ROMÂNISMUL Manifestaţiile impozante şi entu­ziaste ce se fac prin toate oraşele ţăreî dovedesc că ideia unităţeî na­ţionale, a constituire! vecheî Dacie, a românismului, este conştientă, este clară în mintea tuturor. In faţa a­­cesteî mişcări patriotice şi naţionale se poate vedea ce pot partidele noa­stre politice. Aici nu mai e vorba de animozităţi personale, de instincte egoiste, aici e chestia de existenţa românismului, a statului român mo­dern. Chestiunea românească este aşa­dar mai înaltă de­cât ori­ce chestie de detaliu şi de organizare a statu­lui de ordin intern. Fiind așa ur­ mează un fapt foarte important a­­nume că, toate partidele trebue să se ridice mai sus de­cât pasiunile trecătoare ale momentului şi să vadă limpede această chestie. Totuşi nu e aşa. Sunt oameni care tratează miş­carea naţională de şovinistă, de re­acţionară şi mai spun că distrage pe clasele laborioase de la obiectivul lor. Mai mult, nici de frazele pa­triotice. Noi de la Adevărul, ne revoltăm şi nu găsim cuvinte destul de tari de a înfiera un asemenea mod de a vedea, strimt, simplist şi anti-pa­­triotic. Cum? Când e vorba de existenţa însăşi a Statului nostru, căci în fond la aceasta se reduce chestia, atunci trebue să facem caz numai de pro­gramul nostru intern şi să neglijăm, ba chiar să neutralizăm mişcarea ro­mânească in esenţa ei?"O, dar asta e atât de monstruos în­cât ne mirăm că se găsesc oameni cari să vină cu asemenea stranii idei. Nu, în chestia Românilor de peste munţi şi de peste Prut, trebue sa ne ridicăm mai presus de clase şi de luptele lor. înainte de clase este ţara românească, naţiunea română Avem atâtea momente, atâtea oca­­ziuni când putem să afirmăm pre­­tenţiunile şi drepturile claselor. In ora actuală trebue să ne gândim în­­tâi, la naţionalitate. Creând un Stat mare, puternic, între Tisa şi Nistru vom putea apoi mai cu succes re­zolvi chestii lăuntrice cu caracter democratic. Deci mişcarea aceasta e în acelaşi timp şi democratică, încă ce­va. Nu trebue să rîdă ni­meni de frazele patriotice. Frazele patriotice nu sunt în sine banale, ci modul cum erau întrebuinţate de po­litician­, le dădea acel caracter de banalitate, adică când acele fraze nu corespundeau cu ceva real. Azi din contră, ele exprimă­­dorinţa, expan­siunea şi idealul imediat al Româ­nilor; azi ele sunt perfect la locul lor şi bine întrebuinţate. Trebue să ne convingem odată toţi că sălbătăciile ungureşti, nemţeşti sau muscăleştî, sunt numai un pretext; in realitate, de mult, din naştere, arde în inima fie­căruî Român, de a vedea odată realizat acest ideal, care secole s’a părut un vis. In faţa acestui mare ideal, trebue ca nici un Român să nu facă de­fect. Alt­fel riscă să treacă drept anti-patriot şi de om rămas în urmă în multe privinţi. Luaţi seama nu căutaţi a vă o­­pune mişcărei naţionale, căci această mişcare este ca un puhoiu pornit şi va avea multe şi variate conse­cinţe. La luptă dar pentru Românism şi pentru uniunea naţională a tuturor Românilor. Eduard Dioghenide. Executarea lui Ravachol MONTBRISON, 29 Iunie.­Rava­chol a fost executat azi dimineaţă la 4 ore şi 5 m. El a fost condus în furgon; scotea strigăte murdare. A voit să vorbească, dar a putut să zică numai: „Trăiască Republica“! PARIS, 29 Iunie. —Organele anar­histe ameninţă cu atentate pentru ziua de 14 Iulie. MONTBRISON, 29 iunie.—Execu­ţia lui Ravachol s’a făcut pe piaţa închisorei, care este pe o poziţiune foarte ridicată. Toate stradele înve­cinate era apărate de trupe. Mulţi­mea care era ţinută la distanţă sco­tea strigăte. Ravachol a fost deştep­ tat la 3 ore şi 40 m. Când magis­traţii au intrat în celulă, a zis numai: „Bine, nu î mi va lipsi curajul“, a exprimat descurajarea sa, când a aflat că nu va putea vorbi mulţimea. El a respins pe preot cu cuvinte de blestem. Sosind pe plat­formă, a zis : „Vreau să vorbesc, am ce­va de zis.“ Dar a fost împins sub luneta care s’a coborît şi cuţitul a căzut în mo­mentul când striga : „Trăiască Re­publica.“ In momentul acesta, mulţimea con­tinua strigătele sale, dar nu a fost nici un alt incident. nifeste Tîrovişte Oraşele ţăreî unul după altul îşi fac datoria în a protesta contra sobatuciilor ungureşti şi se pun pare­ că la întrecere în aşî manifesta patriotismul şi solidari­tatea de sânge ce îi leagă cu fraţii de peste Carpaţî. Duminecă în Tîrgovişte, vechea capi­tală a Valahiei, a avut loc o manifestaţie impozantă. Brava noastră studenţime s’a arătat la înălţimea eî. O delegaţiune com­pusă de 40 studenţi aî Universităţii din Bucureşti, plecată cu trenul de 8.15 dim. către Tîrgovişte ducând cu dînşiî cocarde tricolore şi numărul escepţional din zia­rul 14 iunie 1892. La ora în jumătate trenul sosi la Tîr­govişte. Gara era frumos decorată cu stea­guri tricolore. Pe peron erau mai multe societăţi cu stindardele lor, elevi, corul gimnaziului sub conducerea D-lui Ghim­­peţeanu, delegaţi din judeţe lăutari, şi un public numeros. Când sosiră studenţii, se intonă marşul Deşteaptă-te române. Apoi îndată D. I. Fussea din partea oraşului Tîrgovişte ţinu o scurtă cuvîntare urând studenţilor bună­­venire. La cuvîntarea D-luî Fussea res­­punse D. Dimitrescu-Cucu student. După aceasta procesiunea se puse în mişcare având în frunte muzica îmbră­cată naţional cu panglice tricolore ; socie­tăţile , delegaţi de prin judeţ; şi în urmă studenţii şi cetăţenii. In tot parcursul procesiunea a fost pri­mită cu buchete de flori, cu coroane. Lu­mea se îngrămădea în toate părţile să vadă pe entusiasta tinerime. Oraşul era frumos împodobit cu drapele şi casele e­­rau pavoasate cu covoare. S-au dat mani­festanţilor trei coroane : din partea clu­bului Dâmboviţa, G. Dobrescu şi familia Blank. In faţa primăriei au vorbit D-nii M. Că­­prescu şi N. Brăneanu. In fine procesiunea se îndreptă spre grădina Ciocârlan unde s’a servit un de­jun compus din 100 tacâmuri. Masa era aşezată sub 12 stejari bStrînî care»' dă­­deau un aspect grandios. " ■ ' S’au ţinut mai multe toasturi şi au luat parte şi D-niî Take Giani şi D. G. Brăteanu. La ora 3 s’a deschis întrunirea sub pre­­şedenţia D-luî I. Fusea la Gimnaziu. Vorbiră D-nii studenţi Gihoschi, C. Du­­mitriu, Paulian şi T. Polierat, arătînd im­portanţa mişcărei naţionale şi idealul ro­mânilor. Mai vorbiră apoi D. Bonifaciu Florescu, profesor, D. Take Giani, fost ministru şi D. Gr. Brăteanu Preşedintele ligei cul­turale. Toţi făcură tabloul înfiorător al româ­nilor de peste munţi şi conchiseră la u­­nitatea naţională. La finele întrunire­ s’a dat cetire rezo­­luţiuneî, care este în coprinderea urmă­toare : Faţă cu actele de sălbâtăcie şi brutali­tate sevîrşite de unguri contra fraţilor noş­tri de peste Carpaţi, cetăţenii tîrgovişteni adunaţi azi 28 curent, protestăm energic contra acestor scene nedemne pentru seco­­lul XIX, atrăgând atenţia Statelor Euro­pei civilizate asupra acestor acte de natură a compromite liniştea mult dorită de Eu­ropa întreagă. Seara a fost banchetul. Reporter Alegerile din Anglia LONDRA, 29 iunie.—S’au ales pănă a cuma: 195 conservatori; 31 unioniştî 168 gladstonienî, 5 parneliştî şi 30 ani parneliştî. Conservatorii câştigă 13 locuri unioniştiî 7 şi gladstonieniî 50.

Next