Adevěrul, septembrie 1892 (Anul 6, nr. 1281-1309)

1892-09-19 / nr. 1298

ANULUL­ No. 1298 NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIE­CAREI LUNI­­I se plătesc tot­d’a­una înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judele şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 80 lei, în străinătate 50 case luni, 15 , . „ 95 Joi luni , 8 . „ „ 18 Un număr Si străinătate IS bani MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAZĂ !«, ADMINISTRAȚIA 8 T B A D A. A.­CATERM.IKI, ■ie E3DITXA A. DOTJA. Sä te feresti, Romine! de cwin strein în casä./jv * Director politic: ALEX. V. BELDIMAMU V» Alexwuh­l. a? SAMBATA 19 SEPTEMBRE 1892 NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE a lin BUCUREŞTI și JUDEŢE se primesc : NUMAI la ADMINISTRAŢIE, din StrAinătate, direct la administrație și la toata Ofid­ela da publicitata. Anunciuri la pagina IV..................0.30 b. linia HI..................2,1 lai , g * H .................8.—­rei­u Inserţiunele şi Reclamele 8 lei rândul. ~ iriSi­tarul se găsește de vânzare cu nu ------ ' No. 117, Boulevard St.-MIche VECHIU SQ BANI 3 it m • irjEiy acjja S­ACA.PEMI1EX,­­ 1B Tabăra de la Cotroceni Furtuna se apropie HOLERA O crimă celebră Loja sângerată Bucureşti, 18 Septembre 1892 Tun»­re a Coke» Eram hotărât a nu mă mai ocupa de aceste odioase concentrări de trupe, făcute de un politician fără inimă, fără scrupul, şi tolerate de un mare Căpitan de operetă bufă, demn de a fi soţul Ducesei de Ghe­­rolstein. Am zis ce aveam de spus asu­pra ministrului de resbel şi asupra Suveranului, care mănâncă, bea şi doarme la Sinaia, primind pentru aceste ostenitoare ocupaţiuni aproape 400 mii lei în aur, pe fie­care lună. Sunt însă silit a reveni asupra a­­cestor concentrări, pentru a vorbi in special de tabăra de la Cotroceni, unde sunt adunate regimentele 6 şi 21 de infanterie, şi pentru a arăta lectorilor mei starea sanitară a tru­pelor, hrana ce li se dă şi modul barbar cu care sunt trataţi soldaţii şi mai ales rezerviştii, asupra cărora cade toată furia militarizmului. Amănuntele, pe care le voi­ po­vesti mai jos, le-am de la un re­­zervist din această tabără, care în ascuns a venit la mine şi mi le-a istorisit cu lacrimi in ochi. Soldaţii din aceste două regimente se servesc, în loc de privăţi, de şan­ţurile ce înconjoară tabăra. In timpul zilei, căldura descompune murdăriile din şanţuri, iar vântul aduce în cor­turile soldaţilor un miros nesuferit şi le îneacă respiraţia. Iată aerul pe care îl respiră trupele concentrate pe platoul Cotroceni. Să venim acum la hrana soldaţi­lor şi să vedem dacă ea este mai bună de­cât aerul pe cari ei îl res­piră. Hrana constă dintr’o ciorbă mur­dară, făcută cu carne adese­ori în­­suţită, de­oare­ce — după contractul încheiat — măcelarul furnisează cu 21 până la 24 de bani chilogramul. îşi poate ori­cine închipui ce fel de carne se poate obţine cu acest preţ. In cât priveşte locuinţele ele sunt cu mult inferioare şatrelor ţigăneşti. In corturile unde stau şi dorm sol­daţii — câte mai mulţi sub un cort— sunt aruncate pe jos câte­va mâni de pae, care, bătătorite fiind cu ciz­mele pline de praf ale soldaţilor, sunt murdare şi umplu cu praf gâturile nenorociţilor cari dorm pe dânsele. Pe lângă aceasta, soldaţii tremură noaptea de frig, căci nu li se dau cergi pentru a se înveli, şi hainele ce le poartă sunt vechi şi rupte.­­ După asemenea condiţii de train, mai este de adăugat şi surmenagiul, excesul de muncă la care soldaţii sunt supuşi. In fie­care zi, orele de instrucţie sunt de la 6 şi jumătate până la 10 şi jumătate dimineaţa, şi de la 3 şi jumătate până la 7 şi jumătate seara. Nenorociţii, dacă nu cad, din picioare, pe câmpul de instrucţie, se întorc în tabără aşa de zdrobiţi, în­cât nu mai pot mânca. Toate aceste mizerii fac ca nume­rul zilnic al bolnavilor să fie de la 70 până la 80. Dar nici ca bolnavi nu sunt mai bine trataţi. Când se prezintă vre­unul la vizita medicală, doctorii Di­­mitrescu şi Pop ii bruschează, îi a­­cuza că se prefac şi îl trimet — în loc de infirmerie — la arest. Colo­nelul Palladi aprobă aceste barbare măsuri, de­şi însuşi generalul Dona a văzut oamenii căzând din front la instrucţie. Boalele de tot felul bântite tabăra de la Cotroceni, dar de­sigur cea mai grozavă din toate este bătaia, ade­văratul flagel al armatei. In afară de gradele inferioare, se disting ca bătăuşi Căpitanii Orăşeanu şi Mărâ­­şescu. Aceasta este adevărata stare a ta­berei de la Cotroceni. Şi acum, de­oare­ce politicianul ambiţios din capul departamentului de rezbel a început a face inspecţiuni de paradă—trâmbiţate cu câte­va zile înainte —şi care se mărginesc la un banchet cu ofiţerii, îmi permit a’i da următorul sfat: înainte de desconcentrarea trupe­lor de la Cotrocenî, bine-voească G­e­neralul Lahovary a face şi acolo o inspecţie, care s’ar putea mărgini la un banchet, în condiţiunile urmă­toare : Masa ministerială să fie aşezată pe marginea şanţului care inconjoară ta­băra, şi drept mâncare să servească ciorba de toate zilele din cazanul soldaţilor. Iar dacă după masă ministrul Ge­neral va avea poftă de somn să in­tre în cel d’anteia cort soldăţesc şi să se culce pe paele pe care dorm apărătorii patriei. Nu ar face rău să invite la acest prânz copios, la această dulce odihnă, și pe scumpul său Suveran, Alex. V. Beldimann. IffSTARTAffEB Generalul As» Mic şi rotund, înfăţişarea unui boloboc. Bar­­bişon roşcat, ochelari pe un nas scurt, chel. Post maior în armată, înaintat colonel ca prefect al poliţiei capitalei. General de uscat, ca ministru. Cunoştea pe toţi pungaşii şi potlogarii, când era prefect şi le era amic bun. In opoziţie, a suferit muit. Mizeria îl strângea cu furie. Haine de dril şi pălărie de paie iarna, blană vara. Foarte inteligent, adică mare pişicher. Amabil la toartă cu mitocanii. Duşman de moarte al apei, ca şi Decalitru. Onest (?) în gradul superlativ. Din această cauză chiar par­tidul în serviciul căruia a fost, l’a înlăturat. Cartofor pasimat, de unde şi porecla de ge­neralul As. Burduf de carte (?). Are o predilecţie deosebită pentru ceasoarni­­cele altora. Caricaturale din vremea lui, îl re­prezentau cu u n as în frunte şi cu un ceasornic la burtă. Ca militar, ca prefect, ca ministru a făcut minuni de... îndrăzneală. Idealul lui de cărţi, e asul. Astă­zi retras din politică, nimeni nu-l mai ştie de urmă. Radu* TELEGRAME PARIS, 17 Septembre. — O notă a mi­nisterului de interne desminte informa­­ţiunea ziarului Figaro, după care D-nui Liebknecht ar fi fost condus de un om al poliţiei la gara din Lyon şi însoţit până la Geneva. BERLIN, 17 Septembre. — Burgmais­­trul Zelle a fost numit prim-burgmaiestru. ATENA, 17 Septembre. — Vaporul de resbel grec „Aktion“ a luat pe bordul său pe călătorii şi poşta vaporului „Thébes“ şi s’a întors la Volo de­oare­ce căpitanul vaporului „Thébes“ a declarat că nu maî are trebuinţă de ajutoare. BUDAPESTA, 17 Septembre. — Camera a ales pe membrii delegaţiuneî. D-na Kovács (independent) interpelează pe preşedintele consiliului în privinţa tri­plei alianţe; el întreabă dacă ea există în toată puterea sa. Ministerul de Finanţe va depune Sam­ bătă expunerea asupra budgetului din 1893. WIESBADEN, 17 Septembre. — Marele duce Alexis a sosit ca să petreacă cît­va timp la fratele său Marele duce Mihail. PETERSBURG, 17 Septembre. — Gazeta rusească de Moscova a primit un al doi­lea avertisment pentru un articol asupra scrisoare! pastorale a mitropolitului de Moscova. După Invalide Russe se va organisa o a 6-a brigadă de artilerie de reservă la 1 Octombre ; ea va avea sediul la Saratov. BELGRAD, 17 Septembre. — D-na Va­­silievicî, vice-președinte al consiliului de stat a fost numit ministru la Petersburg. Se desminte ştirea în privinţa apariţiu­­nea holerei la Belgrad. PARIS, 17 Septembre.— Consiliul de administraţie al Canalului de Suez a de­cis să scază cu începere de la 1 Ianuarie viitor cu 0,50 c. taxa de trecere prin canal. -----------------------­ Noul lord-primar al Londrei LONDRA, 17 Septembrie.—Aldermanul Rusth a fost­ ales azi lord-primar al Lon­dei pentru 1892-93; a pus ca condiție că în calitate de catolic să fie dispensat de a asista la serviciile religioase oficiale ale bisericei protestante. Aceasta este pentru prima oara că se produce o asemenea pretențiune. HOLERA CRACOVIA, 17 Septembre.— Azi a fost un deces prin holeră la Cra­covia şi un deces la Podgoriţa. BUDAPESTA, 17 Septembre.­­ Ieri s-au produs 3 decese cu si­mp­tome h­olerice şi azi un de­ces. Azi au intrat la spital 4 bolnavi noui. HAMBURG, 17 Septembre.­Bu­letinul holerei pentru ieri anunţă 70 cazuri, 25 decese, dintre cari 26 ca­zuri şi 9 decese pentru zilele prece­dente. PARIS, 17 Septembre. — Ieri au fost la Paris 26 cazuri de holeră şi 8 decese ; în împrejurimi 8 cazuri, 8 decese ; la Havre 4 cazuri, 2 de­­cese. BERLIN, 17 Septembre.­Oficial — Ieri au fost la Altona 9 cazuri de holeră, 6 decese ; în districtul Stettin 5 cazuri, 1 deces; la Magdeburg 1 deces; în Schleswig 2 cazuri, 1 de­ces; la Coblence 1 deces ; la Dunel­­dorf 1 deces ; la Ludwigslust 1 cas- NEW-YORK, 17 Septembre.­Un caz nou de holeră s-a produs pentru călătorii internaţi la Swinburne ; toţi bolnavii cari sunt acolo sunt în con­valescenţă. Vaporul Normannia a plecat ieri la Southampton ; Rhaeţia a părăsit ca­rantina. -----------1—oS»‹--*—›«iK›—-----------­ FUMASE APROPII Conservatorii au un noroc deosebit. De patru ani şi jumătate, de când se succed la putere sub diferite etichete, ei n’au căzut din pricina unor mişcări popu­lare , ci numai din cauza intrigilor in­testine, din cauza ambiţiunilor şi pof­telor diferiţilor corifei. F­aptul că conservatorii n’au căzut din prim­a mişcărilor populare, se ex­plică uşor. Pătura cugetătoare a naţiunei, vă­­zând că conservatorii au venit la pu­tere numai din voinţa Regelui şi că numai El îl pune şi-i scoate după plac, a înţeles că el nu însemnează nimic, că sunt nişte unelte oarbe, nişte mâner chini inofensivi. A lovi într’emil, a căuta să’i restoarne, ar însemna a’şi pierde vremea de geaba, a distruge efectele, fâră a atinge cauza. De aceea conservatorii sunt oare cum toleraţi. Poporul tace şi aşteaptă cu o răbdare greu­ stăpânită momentul favo­ rabil, în care va putea distruge cauza adevărată a tuturor guvernelor păcă­toase, pentru a pune capăt mizeriei po­litice şi economice în care e ţinut. Ceea ce însă nu face poporul, căruia îi re­pudiază de a se ridica pentru lucruri meschine, fac conservatorii înşi­şi ză­păciţi de norocul neaşteptat, care a dat peste pensii, el se zbat, se sapă, se mă­nâncă unii pe alţii, aşa în­cât căderea lor va fi opera lor proprie. De pe acum au început atacurile re­ciproce şi lupta intestină se va des­­lănţui cu furie în rîsetele întregei ţeri. In urma anchetei de la Galaţi, di­nastia Lahovary e desperată şi, vio­lentă din fire cum este, a pus deja un ultimatum primului ministru, cer­ând o­­înlocuirea cător­va prefecţi. Dacă primul-ministru va refuza, des­chiderea Parlamentului se va înaugura cu trecerea în opoziţie a lahovariştilor şi de­sigur vom asista la o priveliște foarte interesantă. Furtuna care va dărâma regimul conservator se apropie. Argus. O crimă celebră O crimă îngrozitoare s’a comis ziua namiaza mare la gara Beoca de pe moşia proprietarului Leventis din Plopi, judeţul Teleorman, o crimă la care au asistat mai multe per­soane de distincţiune şi care va ră­mâne celebră în analele noastre ju­diciare, dată fiind complicitatea chiar a tribunalului şi a parchetului din T.­Măgurele. Sunt aproape două săptămâni când proprietarul din Plopi, anume Le­ventis, un tiran exploatator al ne­norociţilor ţărani, se întoarce din Bucureşti la moşia sa. La gara Becca a trebuit să aştepte vre­o cinci mi­nute, din cauza întârzierei trăsurei sale. Sosind trăsura, el înjură și dă câte­va palme vizitiului său, de ce n’a venit mai de­vreme. Urcându-se în trăsură, Leventis ridică puşca, şi înjurând, izbeşte cu furie pe bietul vizitiu în cap cu pa­tul puştii de patru ori de a rândul. Vizitiul a rămas aproape mort fără simţiri pe capra trăsurii, când gre­cul l’a înhăţat şi l’a tras în trăsură la picioarele sale lovindu-l de câte­va ori şi culcându-l ca pe o vită. Apoi grecul s’a dat jos din tră­sură, a ridicat pe vizitiu şi l’a a­runcat într’un şanţ plin de mur­dării. Această crimă s’a petrecut aproape de gară şi când generalul Berendel, şeful gării şi alţii au vroit să alerge în ajutorul nenorocitului, atunci Le­ventis a fugit cu trăsura. Generalul Berendel depeşează ime­diat procurorului general din Craiova denunţându-i pe criminal; procurorul general avisează parchetul din T.­­Măgurele, care însă până azi nu s’a mişcat, căci Leventis se plim­bă prin Măgurele cu pretenţii de om cinstit. Vizitiul rămas în şanţ a fost în curănd ridicat de nişte ţărani, cari l’au dus acasă la nevastă-sa, unde după câte­va minute de crude suferinţi a încetat din viaţă. Cine e acest Leventis ? E spaima ţăranilor şi prietenul prefectului şi al celor de la tribunalul din Măgu­rele, cu cari face dese chefuri. E un monstru acest om, care de mult trebuia să fie adăpostit în vr’o ocnă, căci de mult e cunoscut pentru imoralitatea în care se svârcoleşte, căci multe se şop­tesc cu privire la cinstea şi moralita­tea în viaţa sa privată chiar. Şi acum e rândul ministerului de justiţie. Reporter: ■BUMBI „Mu­BLDI" BR­AILA In toate oraşele din ţară s’au luat mai multe sau maî puţine măsuri pentru a preveni flagelul ce ne ameninţă . In Brăila însă parcă este un ce făcut. Nici o măsură preventivă, toate ordi­­nile şi instrucţiunile doctorului Felix sunt nebăgate în seamă şi asvârlite la coşniţă, necurăţenia şi murdăria domneşte în tot oraşul. Aerul este infectat, canalul Bule­vardului Cuza plin de gunoae şi stârvuri, circulaţia imposibilă în port unde este aglo­meraţie de muncitori, nici o îngrijire de curăţenie şi desinfectare şi acelaşi lucru în tot restul oraşului. După budgetul comunei sunt 80 de cu­­răţitorî de strade. Să lăsăm că ar trebui mărit numărul lor în vederea holerei cel puţin încă cu 100, dar chiar dintr’aceî 80 lipsesc 40. Nu se poate mai mare dispreţ pentru oraşul Brăila unde sunt aproape 50.000 locuitori de­cât a se pretinde că se poate menţine curăţenia cu 40 oameni şi câte­va căruţe, mai cu seamă în împrejurările de faţă. Când e vorba de pieţile publice ne lo­vim de alte nenorociri. Nici o suprave­­ghiere a alimentelor toate fructele se vînd în deplină libertate, carnea de asemenea vechie de două şi trei zile, legumele fal­sificate, peştele vechi şi însuţit, în fine o stare de anarhie cum nu s’au mai văzut. Din fondurile comunale este înfiinţată o farmacie la spitalul comunal unde pre­ţurile medicamentelor aduse sunt cu 70 la sută mai eftine de­cât cele ordinare. Cu toate acestea D. Primar C. Veri­­ceanu, în nepăsarea sa nu ia nici o mă­sură pentru a se îngriji familiile sărace cu desinfectante şi medicamente preventive. Prefectul văzând această stare de lu­cruri deplorabile, după ce i-a făcut o se­rioasă observaţie, în ziua de 6 Septembre curent l-a luat şi au inspectat oraşul ară­­tându-i starea de infecţiune şi indicându-i modul cum trebue să procedeze în această privinţă. De la punere în lucrare a legei comu­nale, mulţi primari au avut oraşul Brăila, fie­care a căzut în greşeli după înprejurări, dar ca actualul Primar Vericeanu n’a e­­sistat vre-unul. Cu D. Vericeanu nu este de glumit. După cum se vede el este sau duşman al omenirei, sau că nu-şî înţe­lege datoria de părinte al oraşului. Sin­gur nu pot să ’mi dau seama şi să ’mi explic atâta desinteresare din parte-i. A­­proape ’mi vine să cred că este văr pri­mar cu holera. D. Vericeanu nu simte pericola ce ne ameninţă. D-sa parcă trăeşte în timpurile cele mai fericite, câte­va ore lucrează la Primărie, şi restul zilei îl petrece la ca­fenea făcând politică şi căutând aderenţi cari să-i dea voturile la necesitate. Intru cât priveşte chestiunea apei iarăşi scandal. Primăria nu are de cât două sa­cale aduse noi, se zice, una Insă s’a şi stricat, gurele rele spun că sunt din acele scoase din serviciu, sistem vechiu, şi văp­­site ca să pară noi. Rămâne dlar o singură saca care trece o singură dată şi stropeşte pe la Cofetă­ria Universel. Cât pentru lucrările aducere­ apel în oraş suntem cei mai nenorociţi, graţia con­siliului comunal, care, să sperăm, că va veni timpul să dea socoteală cetăţenilor, când îmi reserv dreptul să aduc la cunoş­tinţa opiniuneî publice această chestiune. Drept încheiere repet că în vederea fla­gelului ce ne ameninţă, D. Primar ar tre­bui să se conforme instrucţiunilor con­siliului medical superior, să înfiiinţeze co­­misiuni sanitare pe culori cu însărcinarea de a observa stricta curăţenie şi a înlesni cu medicamentele necesare pe cetăţeni fără mijloace, să înfiinţeze căruţe îndestulătoare pentru rădicarea gunoaelor şi murdăriilor din curţile cetăţenilor, să înfiinţeze şacale îndestulătoare pentru spălarea latrinelor publice, mai cu seamă în port, unde pe fie­care zi se frecventează de sute de mun­citori. O comisiune specială să fie instituită pentru supraveghierea pieţelor publice şi pentru controlul alimentelor şi fructelor. Numai ast­fel se poate garanta sănătatea cetăţenilor îndeplinindu-se şi cerinţele con­siliului medical superior. Voi reveni. Un brăilean

Next