Adevěrul, septembrie 1892 (Anul 6, nr. 1281-1309)
1892-09-19 / nr. 1298
ANULUL No. 1298 NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIECAREI LUNII se plătesc totd’auna înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judele şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 80 lei, în străinătate 50 case luni, 15 , . „ 95 Joi luni , 8 . „ „ 18 Un număr Si străinătate IS bani MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAZĂ !«, ADMINISTRAȚIA 8 T B A D A. A.CATERM.IKI, ■ie E3DITXA A. DOTJA. Sä te feresti, Romine! de cwin strein în casä./jv * Director politic: ALEX. V. BELDIMAMU V» Alexwuhl. a? SAMBATA 19 SEPTEMBRE 1892 NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE a lin BUCUREŞTI și JUDEŢE se primesc : NUMAI la ADMINISTRAŢIE, din StrAinătate, direct la administrație și la toata Ofidela da publicitata. Anunciuri la pagina IV..................0.30 b. linia HI..................2,1 lai , g * H .................8.—reiu Inserţiunele şi Reclamele 8 lei rândul. ~ iriSitarul se găsește de vânzare cu nu ------ ' No. 117, Boulevard St.-MIche VECHIU SQ BANI 3 it m • irjEiy acjja SACA.PEMI1EX, 1B Tabăra de la Cotroceni Furtuna se apropie HOLERA O crimă celebră Loja sângerată Bucureşti, 18 Septembre 1892 Tun»re a Coke» Eram hotărât a nu mă mai ocupa de aceste odioase concentrări de trupe, făcute de un politician fără inimă, fără scrupul, şi tolerate de un mare Căpitan de operetă bufă, demn de a fi soţul Ducesei de Gherolstein. Am zis ce aveam de spus asupra ministrului de resbel şi asupra Suveranului, care mănâncă, bea şi doarme la Sinaia, primind pentru aceste ostenitoare ocupaţiuni aproape 400 mii lei în aur, pe fiecare lună. Sunt însă silit a reveni asupra acestor concentrări, pentru a vorbi in special de tabăra de la Cotroceni, unde sunt adunate regimentele 6 şi 21 de infanterie, şi pentru a arăta lectorilor mei starea sanitară a trupelor, hrana ce li se dă şi modul barbar cu care sunt trataţi soldaţii şi mai ales rezerviştii, asupra cărora cade toată furia militarizmului. Amănuntele, pe care le voi povesti mai jos, le-am de la un rezervist din această tabără, care în ascuns a venit la mine şi mi le-a istorisit cu lacrimi in ochi. Soldaţii din aceste două regimente se servesc, în loc de privăţi, de şanţurile ce înconjoară tabăra. In timpul zilei, căldura descompune murdăriile din şanţuri, iar vântul aduce în corturile soldaţilor un miros nesuferit şi le îneacă respiraţia. Iată aerul pe care îl respiră trupele concentrate pe platoul Cotroceni. Să venim acum la hrana soldaţilor şi să vedem dacă ea este mai bună decât aerul pe cari ei îl respiră. Hrana constă dintr’o ciorbă murdară, făcută cu carne adeseori însuţită, deoarece — după contractul încheiat — măcelarul furnisează cu 21 până la 24 de bani chilogramul. îşi poate oricine închipui ce fel de carne se poate obţine cu acest preţ. In cât priveşte locuinţele ele sunt cu mult inferioare şatrelor ţigăneşti. In corturile unde stau şi dorm soldaţii — câte mai mulţi sub un cort— sunt aruncate pe jos câteva mâni de pae, care, bătătorite fiind cu cizmele pline de praf ale soldaţilor, sunt murdare şi umplu cu praf gâturile nenorociţilor cari dorm pe dânsele. Pe lângă aceasta, soldaţii tremură noaptea de frig, căci nu li se dau cergi pentru a se înveli, şi hainele ce le poartă sunt vechi şi rupte. După asemenea condiţii de train, mai este de adăugat şi surmenagiul, excesul de muncă la care soldaţii sunt supuşi. In fiecare zi, orele de instrucţie sunt de la 6 şi jumătate până la 10 şi jumătate dimineaţa, şi de la 3 şi jumătate până la 7 şi jumătate seara. Nenorociţii, dacă nu cad, din picioare, pe câmpul de instrucţie, se întorc în tabără aşa de zdrobiţi, încât nu mai pot mânca. Toate aceste mizerii fac ca numerul zilnic al bolnavilor să fie de la 70 până la 80. Dar nici ca bolnavi nu sunt mai bine trataţi. Când se prezintă vreunul la vizita medicală, doctorii Dimitrescu şi Pop ii bruschează, îi acuza că se prefac şi îl trimet — în loc de infirmerie — la arest. Colonelul Palladi aprobă aceste barbare măsuri, deşi însuşi generalul Dona a văzut oamenii căzând din front la instrucţie. Boalele de tot felul bântite tabăra de la Cotroceni, dar desigur cea mai grozavă din toate este bătaia, adevăratul flagel al armatei. In afară de gradele inferioare, se disting ca bătăuşi Căpitanii Orăşeanu şi Mărâşescu. Aceasta este adevărata stare a taberei de la Cotroceni. Şi acum, deoarece politicianul ambiţios din capul departamentului de rezbel a început a face inspecţiuni de paradă—trâmbiţate cu câteva zile înainte —şi care se mărginesc la un banchet cu ofiţerii, îmi permit a’i da următorul sfat: înainte de desconcentrarea trupelor de la Cotrocenî, bine-voească Generalul Lahovary a face şi acolo o inspecţie, care s’ar putea mărgini la un banchet, în condiţiunile următoare : Masa ministerială să fie aşezată pe marginea şanţului care inconjoară tabăra, şi drept mâncare să servească ciorba de toate zilele din cazanul soldaţilor. Iar dacă după masă ministrul General va avea poftă de somn să intre în cel d’anteia cort soldăţesc şi să se culce pe paele pe care dorm apărătorii patriei. Nu ar face rău să invite la acest prânz copios, la această dulce odihnă, și pe scumpul său Suveran, Alex. V. Beldimann. IffSTARTAffEB Generalul As» Mic şi rotund, înfăţişarea unui boloboc. Barbişon roşcat, ochelari pe un nas scurt, chel. Post maior în armată, înaintat colonel ca prefect al poliţiei capitalei. General de uscat, ca ministru. Cunoştea pe toţi pungaşii şi potlogarii, când era prefect şi le era amic bun. In opoziţie, a suferit muit. Mizeria îl strângea cu furie. Haine de dril şi pălărie de paie iarna, blană vara. Foarte inteligent, adică mare pişicher. Amabil la toartă cu mitocanii. Duşman de moarte al apei, ca şi Decalitru. Onest (?) în gradul superlativ. Din această cauză chiar partidul în serviciul căruia a fost, l’a înlăturat. Cartofor pasimat, de unde şi porecla de generalul As. Burduf de carte (?). Are o predilecţie deosebită pentru ceasoarnicele altora. Caricaturale din vremea lui, îl reprezentau cu u n as în frunte şi cu un ceasornic la burtă. Ca militar, ca prefect, ca ministru a făcut minuni de... îndrăzneală. Idealul lui de cărţi, e asul. Astăzi retras din politică, nimeni nu-l mai ştie de urmă. Radu* TELEGRAME PARIS, 17 Septembre. — O notă a ministerului de interne desminte informaţiunea ziarului Figaro, după care D-nui Liebknecht ar fi fost condus de un om al poliţiei la gara din Lyon şi însoţit până la Geneva. BERLIN, 17 Septembre. — Burgmaistrul Zelle a fost numit prim-burgmaiestru. ATENA, 17 Septembre. — Vaporul de resbel grec „Aktion“ a luat pe bordul său pe călătorii şi poşta vaporului „Thébes“ şi s’a întors la Volo deoarece căpitanul vaporului „Thébes“ a declarat că nu maî are trebuinţă de ajutoare. BUDAPESTA, 17 Septembre. — Camera a ales pe membrii delegaţiuneî. D-na Kovács (independent) interpelează pe preşedintele consiliului în privinţa triplei alianţe; el întreabă dacă ea există în toată puterea sa. Ministerul de Finanţe va depune Sam bătă expunerea asupra budgetului din 1893. WIESBADEN, 17 Septembre. — Marele duce Alexis a sosit ca să petreacă cîtva timp la fratele său Marele duce Mihail. PETERSBURG, 17 Septembre. — Gazeta rusească de Moscova a primit un al doilea avertisment pentru un articol asupra scrisoare! pastorale a mitropolitului de Moscova. După Invalide Russe se va organisa o a 6-a brigadă de artilerie de reservă la 1 Octombre ; ea va avea sediul la Saratov. BELGRAD, 17 Septembre. — D-na Vasilievicî, vice-președinte al consiliului de stat a fost numit ministru la Petersburg. Se desminte ştirea în privinţa apariţiunea holerei la Belgrad. PARIS, 17 Septembre.— Consiliul de administraţie al Canalului de Suez a decis să scază cu începere de la 1 Ianuarie viitor cu 0,50 c. taxa de trecere prin canal. ----------------------- Noul lord-primar al Londrei LONDRA, 17 Septembrie.—Aldermanul Rusth a fost ales azi lord-primar al Londei pentru 1892-93; a pus ca condiție că în calitate de catolic să fie dispensat de a asista la serviciile religioase oficiale ale bisericei protestante. Aceasta este pentru prima oara că se produce o asemenea pretențiune. HOLERA CRACOVIA, 17 Septembre.— Azi a fost un deces prin holeră la Cracovia şi un deces la Podgoriţa. BUDAPESTA, 17 Septembre. Ieri s-au produs 3 decese cu simptome holerice şi azi un deces. Azi au intrat la spital 4 bolnavi noui. HAMBURG, 17 Septembre.Buletinul holerei pentru ieri anunţă 70 cazuri, 25 decese, dintre cari 26 cazuri şi 9 decese pentru zilele precedente. PARIS, 17 Septembre. — Ieri au fost la Paris 26 cazuri de holeră şi 8 decese ; în împrejurimi 8 cazuri, 8 decese ; la Havre 4 cazuri, 2 decese. BERLIN, 17 Septembre.Oficial — Ieri au fost la Altona 9 cazuri de holeră, 6 decese ; în districtul Stettin 5 cazuri, 1 deces; la Magdeburg 1 deces; în Schleswig 2 cazuri, 1 deces; la Coblence 1 deces ; la Duneldorf 1 deces ; la Ludwigslust 1 cas- NEW-YORK, 17 Septembre.Un caz nou de holeră s-a produs pentru călătorii internaţi la Swinburne ; toţi bolnavii cari sunt acolo sunt în convalescenţă. Vaporul Normannia a plecat ieri la Southampton ; Rhaeţia a părăsit carantina. -----------1—oS»‹--*—›«iK›—----------- FUMASE APROPII Conservatorii au un noroc deosebit. De patru ani şi jumătate, de când se succed la putere sub diferite etichete, ei n’au căzut din pricina unor mişcări populare , ci numai din cauza intrigilor intestine, din cauza ambiţiunilor şi poftelor diferiţilor corifei. Faptul că conservatorii n’au căzut din prima mişcărilor populare, se explică uşor. Pătura cugetătoare a naţiunei, văzând că conservatorii au venit la putere numai din voinţa Regelui şi că numai El îl pune şi-i scoate după plac, a înţeles că el nu însemnează nimic, că sunt nişte unelte oarbe, nişte mâner chini inofensivi. A lovi într’emil, a căuta să’i restoarne, ar însemna a’şi pierde vremea de geaba, a distruge efectele, fâră a atinge cauza. De aceea conservatorii sunt oare cum toleraţi. Poporul tace şi aşteaptă cu o răbdare greu stăpânită momentul favo rabil, în care va putea distruge cauza adevărată a tuturor guvernelor păcătoase, pentru a pune capăt mizeriei politice şi economice în care e ţinut. Ceea ce însă nu face poporul, căruia îi repudiază de a se ridica pentru lucruri meschine, fac conservatorii înşişi zăpăciţi de norocul neaşteptat, care a dat peste pensii, el se zbat, se sapă, se mănâncă unii pe alţii, aşa încât căderea lor va fi opera lor proprie. De pe acum au început atacurile reciproce şi lupta intestină se va deslănţui cu furie în rîsetele întregei ţeri. In urma anchetei de la Galaţi, dinastia Lahovary e desperată şi, violentă din fire cum este, a pus deja un ultimatum primului ministru, cerând oînlocuirea cătorva prefecţi. Dacă primul-ministru va refuza, deschiderea Parlamentului se va înaugura cu trecerea în opoziţie a lahovariştilor şi desigur vom asista la o priveliște foarte interesantă. Furtuna care va dărâma regimul conservator se apropie. Argus. O crimă celebră O crimă îngrozitoare s’a comis ziua namiaza mare la gara Beoca de pe moşia proprietarului Leventis din Plopi, judeţul Teleorman, o crimă la care au asistat mai multe persoane de distincţiune şi care va rămâne celebră în analele noastre judiciare, dată fiind complicitatea chiar a tribunalului şi a parchetului din T.Măgurele. Sunt aproape două săptămâni când proprietarul din Plopi, anume Leventis, un tiran exploatator al nenorociţilor ţărani, se întoarce din Bucureşti la moşia sa. La gara Becca a trebuit să aştepte vreo cinci minute, din cauza întârzierei trăsurei sale. Sosind trăsura, el înjură și dă câteva palme vizitiului său, de ce n’a venit mai devreme. Urcându-se în trăsură, Leventis ridică puşca, şi înjurând, izbeşte cu furie pe bietul vizitiu în cap cu patul puştii de patru ori de a rândul. Vizitiul a rămas aproape mort fără simţiri pe capra trăsurii, când grecul l’a înhăţat şi l’a tras în trăsură la picioarele sale lovindu-l de câteva ori şi culcându-l ca pe o vită. Apoi grecul s’a dat jos din trăsură, a ridicat pe vizitiu şi l’a aruncat într’un şanţ plin de murdării. Această crimă s’a petrecut aproape de gară şi când generalul Berendel, şeful gării şi alţii au vroit să alerge în ajutorul nenorocitului, atunci Leventis a fugit cu trăsura. Generalul Berendel depeşează imediat procurorului general din Craiova denunţându-i pe criminal; procurorul general avisează parchetul din T.Măgurele, care însă până azi nu s’a mişcat, căci Leventis se plimbă prin Măgurele cu pretenţii de om cinstit. Vizitiul rămas în şanţ a fost în curănd ridicat de nişte ţărani, cari l’au dus acasă la nevastă-sa, unde după câteva minute de crude suferinţi a încetat din viaţă. Cine e acest Leventis ? E spaima ţăranilor şi prietenul prefectului şi al celor de la tribunalul din Măgurele, cu cari face dese chefuri. E un monstru acest om, care de mult trebuia să fie adăpostit în vr’o ocnă, căci de mult e cunoscut pentru imoralitatea în care se svârcoleşte, căci multe se şoptesc cu privire la cinstea şi moralitatea în viaţa sa privată chiar. Şi acum e rândul ministerului de justiţie. Reporter: ■BUMBI „MuBLDI" BRAILA In toate oraşele din ţară s’au luat mai multe sau maî puţine măsuri pentru a preveni flagelul ce ne ameninţă . In Brăila însă parcă este un ce făcut. Nici o măsură preventivă, toate ordinile şi instrucţiunile doctorului Felix sunt nebăgate în seamă şi asvârlite la coşniţă, necurăţenia şi murdăria domneşte în tot oraşul. Aerul este infectat, canalul Bulevardului Cuza plin de gunoae şi stârvuri, circulaţia imposibilă în port unde este aglomeraţie de muncitori, nici o îngrijire de curăţenie şi desinfectare şi acelaşi lucru în tot restul oraşului. După budgetul comunei sunt 80 de curăţitorî de strade. Să lăsăm că ar trebui mărit numărul lor în vederea holerei cel puţin încă cu 100, dar chiar dintr’aceî 80 lipsesc 40. Nu se poate mai mare dispreţ pentru oraşul Brăila unde sunt aproape 50.000 locuitori decât a se pretinde că se poate menţine curăţenia cu 40 oameni şi câteva căruţe, mai cu seamă în împrejurările de faţă. Când e vorba de pieţile publice ne lovim de alte nenorociri. Nici o supraveghiere a alimentelor toate fructele se vînd în deplină libertate, carnea de asemenea vechie de două şi trei zile, legumele falsificate, peştele vechi şi însuţit, în fine o stare de anarhie cum nu s’au mai văzut. Din fondurile comunale este înfiinţată o farmacie la spitalul comunal unde preţurile medicamentelor aduse sunt cu 70 la sută mai eftine decât cele ordinare. Cu toate acestea D. Primar C. Vericeanu, în nepăsarea sa nu ia nici o măsură pentru a se îngriji familiile sărace cu desinfectante şi medicamente preventive. Prefectul văzând această stare de lucruri deplorabile, după ce i-a făcut o serioasă observaţie, în ziua de 6 Septembre curent l-a luat şi au inspectat oraşul arătându-i starea de infecţiune şi indicându-i modul cum trebue să procedeze în această privinţă. De la punere în lucrare a legei comunale, mulţi primari au avut oraşul Brăila, fiecare a căzut în greşeli după înprejurări, dar ca actualul Primar Vericeanu n’a esistat vre-unul. Cu D. Vericeanu nu este de glumit. După cum se vede el este sau duşman al omenirei, sau că nu-şî înţelege datoria de părinte al oraşului. Singur nu pot să ’mi dau seama şi să ’mi explic atâta desinteresare din parte-i. Aproape ’mi vine să cred că este văr primar cu holera. D. Vericeanu nu simte pericola ce ne ameninţă. D-sa parcă trăeşte în timpurile cele mai fericite, câteva ore lucrează la Primărie, şi restul zilei îl petrece la cafenea făcând politică şi căutând aderenţi cari să-i dea voturile la necesitate. Intru cât priveşte chestiunea apei iarăşi scandal. Primăria nu are de cât două sacale aduse noi, se zice, una Insă s’a şi stricat, gurele rele spun că sunt din acele scoase din serviciu, sistem vechiu, şi văpsite ca să pară noi. Rămâne dlar o singură saca care trece o singură dată şi stropeşte pe la Cofetăria Universel. Cât pentru lucrările aducere apel în oraş suntem cei mai nenorociţi, graţia consiliului comunal, care, să sperăm, că va veni timpul să dea socoteală cetăţenilor, când îmi reserv dreptul să aduc la cunoştinţa opiniuneî publice această chestiune. Drept încheiere repet că în vederea flagelului ce ne ameninţă, D. Primar ar trebui să se conforme instrucţiunilor consiliului medical superior, să înfiiinţeze comisiuni sanitare pe culori cu însărcinarea de a observa stricta curăţenie şi a înlesni cu medicamentele necesare pe cetăţeni fără mijloace, să înfiinţeze căruţe îndestulătoare pentru rădicarea gunoaelor şi murdăriilor din curţile cetăţenilor, să înfiinţeze şacale îndestulătoare pentru spălarea latrinelor publice, mai cu seamă în port, unde pe fiecare zi se frecventează de sute de muncitori. O comisiune specială să fie instituită pentru supraveghierea pieţelor publice şi pentru controlul alimentelor şi fructelor. Numai astfel se poate garanta sănătatea cetăţenilor îndeplinindu-se şi cerinţele consiliului medical superior. Voi reveni. Un brăilean