Adevěrul, iulie 1894 (Anul 7, nr. 1905-1933)
1894-07-01 / nr. 1905
ANUL VII. No. 1 905 NUMERUMO BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ȘI 15 ALE FIECĂREÎ LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE IN Bucureşti la casa administraţie! din Judele şi Streinâtate prin‘mandate POŞTALE UN an In tară 30 leî . In streinătate 50 le! ŞASE LUNÎ . . 15 » » » 25 » TREÍ L0NÍ . . 8 » » * 13 » Ub» numea* îa streimatote 3® bani MAPIaSTUPTELENII SE INAPOIAZA ADMINISTRATIA PASAGIUL BĂNCEI NAȚIONALE (CASELE KARAGEORGEVICI) IUMPEII llPEIiMiEmii UH ACT DE DREPTATE VORBE NESĂBUITE . _____________________________ IN PRAGUL TEMNIŢEI TAINTIEE nopţei MANOPERE GUVERNAMENTALE Liberalii, cari au fundat în tara noastră marile instituiri financiare la Banca Naţională, Creditul funciar rural, Creditul urban, aui inaugurat totodată ca să le poată a ea? fiai’a ati Sîntem nenorocit: acei aî intimidăm tuturor societarilor sail acţionarilor, pentru a le zmulge procuri în alb, sau pe numele unor bersoade sigure. Cu ajutorul acestor procuri ei isi asigurau la întruinire societarilor, alegerea favoriţilor in consiliile de administraţie. Acest nenorocit sistem a ridicat protestări energice, mai ales din partea conservatorilor*. Chiar acum cîţiva ani la o alegere pentru doi membrii în consiliul de administraţie a societăţei creditului funciar rural, conservatorii prezintind doi candidaţi, protestau cu cea mai din urmă energie, în potriva procurilor de favoare, pe care Direcţia creditului le smulgea de la societari. Ei bine şi asupra acestui punct, ca şi asupra tuturor celorlalte, conservatorii au trebuit să se dezică.— Şi aci au trebuit să arate că criticau, şi veştejeau nu sistemul în sine, dar faptul că era întrebuinţat de duşmanii lor, în loc să fie de ei. Şi aceasta e atît de adevărat in cit imediat ce au avut ocazie, au uitat toate protestările lor indignate de odinioarea şi s’au pus să imiteze pe liberali. In adevăr, de cînd guvernul a convocat pe subsenitorii acţiunilor Băncei agricole, la întrunire spre a alege comitetul diligent, toţi agenţii de poliţie au fost puşi in mişcare în scop de a căpăta procuri pe numele unor oameni siguri. Agenţii s-au pus în campanie şi au reuşit deja, prin tot felul de intimidări, să obţie o sumă de procuri. Ei se prezintă la negustori cu procurile gata scrise pe timbru, şi dacă obţin iscălitura o legalizează imediat şi trec mai departe. Am văzut noi în culoarea de verde cum agenţii cereau acţionarilor procuri pe numele unui D-n Negoescu, perceptor, iar la ministerul de finanţe pe inspectorul comunal Ştefănescu depunînd Marţi o21 procuri pe numele D . N. Filipsei. Asemenea procedeuri sunt absolut scandaloase. Ele dovedesc mai bine decit orice, cum toate instituţiile şi mai ales acele financiare, care se crează, fie de liberali, fie de conservatori, sunt distruse de la destinaţia lor iniţială, de a servi lumei întregi, pentru a se transforma în instrumente de partid şi în mijloace de căpătuială pentru spitalî. Politiciani nu văd în aceste in Stituţiuni, create înadins pentru marii proprietari din colegiul initiu, decit un instrument comod pentru a face presiune asupra acestor alegători pentru a-i ţine in palmă şi a Ie influenţa voturile. Ştiute sunt in adevăr păsuirile pentru mulţime de rate întîrziate, şi jocul cu scoaterea gajului la licitaţie ce se întîmplă, în ajunul alegerilor la una din marile noastre instituţii de credit. Tot asemenea cunoscute sunt greutăţile, trăgănirile şi neajunsurile întimpinate de unii adversari politici, cari s’au încercat, să obţie împrumuturi la acea societate. Graţie unor asemenea mijloace, această instituţie a devenit o armă politică foarte puternică. Ei bine, pjentru a putea contrabalanța înmurirea exercitată astfel de liberali, asupra corpului nostru electoral, majorat de proprietarii mari funciari— conservatorii se ne- voesc să pue mina cu orice preț pe banca agricolă. Mijloacele de care uzează de la Început ne arată și de afilim ce are să fie în viitor. Favoruri, păsuiri, împrumuturi mai mari decit valoarea gajului pentru unii, iar pentru alţii neajunsuri trăgăniri, împliniri, etc. Iar direcţia societrii ei fâcîndu se en familie şi fără control serios, chiverniseli şi daraveri ca cele denunţate, de Timpul deunăzi. Să facă clar bine subscriitorii acţiunilor să se gindească serios la ce fac. Acum că s’a dat pe faţă scopul ce-l urmăresc acei ce vin ca să capete procuri pentru alegerea consiliului Băncei, şi ce urmări va putea avea acapararea acestei instituţii de către guvern , subscriitorii sunt preveniţi; ei n’au decît să dea afară de urechi pe emisarii guvernului. Şi în tot cazul dacă guvernul tot va reuşi să capete asemenea procuri şi să-şi aleagă oamenii, e bine să se ştie dinainte prin ce mijloace a reuşit, ca să nu se laude cumva inline, că e graţie încrederea acţionarilor şi a popularităţei sale. C. T. An (piel. La CUŢITUL EXPLOZIBIL! O gazetă franţuzească spune foarte serios, că faţă cu atentatele în potriva D-lor Carnot şi Bandi, atentate săvirşite cu pumnalul,—D. Crispi va depune un proect de lege contra vînzărei de... materii explosibile. Auzi cuţit explosibil! Wunder VI PRAGUL TEMNIŢEI Peste cîteva zile vom cunoaşte aşadar sentinţa definitivă in ace! monstruos proces politic, care va rămînea ca o pată vecinie ne şt cursă in istoria statului unguresc, procesul unei naţiuni întregi, de veacuri hărţuită şi astăzi trasă tot ea înaintea judecăţii celei mai lipsite de judecată din cite au fost vreodată, a unor oameni cari cu forţa brutală intervertind rolurile, în loc să stea eî pe banca acuzaţilor, au escaladat pe cea a judecătorilor. La Budapesta, in luxoasa capitală ungurească, împodobită cu atîtea clădiri măreţe care nici-odată n’ar fi fost posibile fără banul stors din birurile ce apasă munca ţăranului român, se va juca ultimul act al acestei drame în care justiţia ungurească îşi va pecetlui ca singură în frunte verdictul ce o va arăta lumii în toată hidoasa ei goliciune. Căci după cit o ştim şi o cunoaştem,— nu mai poate încăpea nici o îndoială că ea va merge pînă la sfîrşit pe calea nenorocită pe care a pornit. Ca in totd’auna, şi de astă data verdictul juraţilor din Cluj va fi păstrat neatins de complicii de la Curtea de casaţie ai acelui juriu. Şi astfel, peste citeva zile deja se vor deschide uşile temniţelor ungureşti pentu represintanţi poporului românesc din Ungaria şi Transilvania... Desigur, ungurii nu-şi dau, refuză în orbirea lor grandomani să-şi dea socoteală de ceea ce se va întîmpla la acel moment solemn în milioane de inimi romîneşti... Vor refuza să-şi plece măcar urechea la glasul furtunei care va mugi din clipa aceea in milioane de piepturi. Atît mai rău pentru dinşii. Cind şi ultima rază de nădejde in efica EDITIA A TREIA Să te ferești Române de emu strein în casă V. Alexandri» VIÎVRRT 4 WIJK 4«94 NUMERUL_10 BANI •AVUNCIURILE București şi judeţe se primesc nommlet Administraţie treinătate, direct la administraţiei, la toate oficiele de publicitate ai la pag .iv. ... . 0,30 b, linia » a iii. ... . 2,—«lei » » » ii. ... • 3,— * » 'IELE ȘI RECLAMELE 3 LE? RÎNDUL. , ÎS, ZIARUl Sfi GĂSEȘTE DE VÍNZARS , •SC NUMERUL LA w.ml .392, Boulev. St,•Germeni UM NUMB® VEUHIU 30 BANK REDACŢIA PASAGIUl BĂNCEI NAŢIONALE (CASELE KARA®EOBGEVIQJ) citatea mijloacelor legale va pieri din odată şi bine şi complecta şi iremediabila lipsă de ecou cu care dreptle revendicări aie lor sint întîmpinate in Hofburgul din Viena, atunci tot le va mai rămînea rominilor ceva. Le va mai rămînea exemplul Irlandei. H. m ACT DE DREPTATE In primă-tida anului 1868, cu ocazia răscoalelor săteşti, ce se iscaseră in ţară, se ştie, că pretutindeni forţa armată a distrus mărfurile şi mai ales băuturile circamarilor din comande rurale, CU făgăduinţa că le va despăgubi mai pe urmă. Pe baza acestei făgăduinţe, bieţii comercianţi au dat jalbă peste jalbă, dar fără nici un rezultat. Chestia a fost pusă şi la Cameră. Fostul deputat Ion Nădejde a adresat o întrebare ministrului relativ la aceasta, iar guvernul a răspuns că acei negustori vor fi despăgubiţi. Cu toate acestea, până azi încă nu s'a făcut nimic. Mai apoi guvernul a declarat că va plăti dacă circiumarii vor reuşi să obţie de la instanţele judecătoreşti o hotărire care să osindească pe Stat, la dezdaunări. Ei bine! şi acest lucru s’a făcut. înalta Curte de Casaţie, în ultima instanţă, a hotărit că Statul trebue să despăgubească pe circiumarii devastaţi. In adevăr, urmi din circiumarii devastaţi. I. I. Dobrescu, din comuna Jilava- Mierlari, a dat pe Stal in judecată şi mergînd pină la Casaţie, a avut deplin cişlig de cauză. Ce mai aşteaptă acum guvernul? De ce nu despăgubeşte şi pe ceilalţi comercianţi, cari au fost în cazul D-lui Dobrescu, dar nau reclamat aşteptind să vada ca rezultat va avea prima acţiune ? Voeşte oare să fie osindit pentru fiecare în parte, şi să plătească mult mai mult decit dacă sar înţelege de voe bună? Şi apoi drept o să supue pe aceşti oameni la allieol neajunsu şi trăgăniri, după ce au suferit aţii a pagubă ? Aşteptăm cu nerăbdare răspunsul la aceste întrebări şi la nevere, vom reveni. (fi. VORBE NESĂBUITE Zilele aceste, venind înaintea Curte! cu juraţi de Ilfov, un proces de falsificare fie bilete de bancă, acuzaţii a f tot achitaţi. Ziarele reacţionar au profitat de aaceasta achitare pentru a recrimina in contra acestei institutione democratice, unele cerint desfiinţarea juriului, apele mulţămindu se cu restrângerea competenţei lui, prin corecţionalizarea crimelor. Instituţia juriului este intrată prea adine la moravurile noastre, prea necesară faţă cu rigorismul dreptului nostru penal —pentru a risca ceva din asemenea opiniii reacţionare. .Nu vom st a drei să discutăm acuzărilelor pătimaşe şi indignarea lor prefăcută. Ele, sint zadarnice, civi nu vor reuşi să ştirbească o instituţie, care a adus atîtea roade bune şi care e singura noastră garanţie în potriva unor magistrali, dineuri mulţi, fiind nuntiţi din hair şi pe sprinceană, servesc de instrumente putere executive. Un singur lucru voim să relevm. De bine, de rău, această instituţie exista şi deci trebue să fie respectată, mai ales de acei, cari ne propovăduesc cultul aşezămintelor existente. Cum se face atunci că pomenitele ziare nu găsesc nici o vorbă de protestare în protriva vorbelor Preşedintelui Curţei cu Juraţi? Acest magistrat după pronunţarea verdictului, a liat drumul acuzaţilor, spunîndu-ie : «acum că sunteţi liberi, puteţi să vă reîncepeţi nobila meserie, fără ca să fiţi supuşi la vreo primejdie». Cum poate să- şi permită oare, asemenea vorbe nesăbuite, un magistrat care e chemat pentru a aplica verdictul juraţilor, iar nu pentru a-l discuta?: _ Oare eie nu’s de natură a diminua prestigiul, de care are atâta nevoie această înaltă instanţă judecătorească? Noi socotim că foarte rău şi fără cale a procedat acest onorabil magistrat, iar ziarele guvernamentale, dacă critica verdictul juraţilor şi instituţia Insaşi, ar fi trebuit săfie drepţi şi să critice şi pe magistratul, care tinde a o deconsidera. C. Dan. Aşa se zice, că pentru a se ridica prestigiul magistraturii in fata celor care au daraveri cu dinsa, s’a introdus in Franţa şi s’a imitat si la noi acea modă particulară de îmbrăcăminte care face din magistraţi nişte figuri cu adevărat... teatrale. Zilele trecute ni s’a dat ocazia să aflăm ce crede şi poporul despre acest costum menit a înălţa prestigiul magistraţilor. Un oborean, martor intr’un proces iş! făcea depoziţia : — Şi aşa, cum spun, stateau ca acasă la dînşii, numai in halat, bunăoară cum sinteţi D-voastră... Efectul a fost o mare ilaritate, căreia nu s’au putut sustrage nici chiar magistrați. Vox popali... li. MONOPOLUL LUHES Un fapt foarte interesant s’a petrecut acum cîtva timp în lumea comercială. E vorba de aranjamentul ce s’a încheiat între compania tie petroleu american, cunoscută sul numele de Standard Oil-Trust şi rafinăriile ruseşti in scop de a-şî împărţi piaţa lumeî consumatoare. Prin acest aranjament contractanţii îşi împart Europa şi Africa pe din două. Aurericana vor alimenta partea apuseană, ruşi, partea răsăriteană, şi-şi rezervă cei initiu piaţa Americei, cei de al doilea cea a Asiei. Prin această împărţeală, companiile acestea sting concurenţa dintre eie şi-şi asigură monopolul lumeî. Pină acum fusese o concurenţă teribilă între ele, o,luptă aprigă ce.se ducea prin scăderi de taxe pină ce adversarul va cădea ori va ceda. Acest sistem fusese inaugurat deja cu succes în America. Graţie Iu! s’a trat-.t ajunge la înjghebarea puternice! societăţi a Standard Cu trustului. Capitalişti! ce o conduceau dispunînd de mar! capitaluri—coborau preţurile petroleului pe uia din fiecare district, pină omorâri pe producătorii independenţi şi apoi ridicau preţurile îndoit. Graţie acestui sistem au monopolizat d’intru piaţa Ameriei şi acum in urma aranjamentului cu Ilusia, pe acei ai lamei întregi. De acum, acest consortium va putea impune lumeî preţurile cele mai exorbitante, fără ca nimeni să se poată opune. Ei dictează şi sint stăpîni absoluţi pe această ramura.—întreaga omenire va fi stăpânită de o mină de capitalişti, care o va exploata. Această situaţie este una din cele mai monstruoase consecinţi ale societăţeî capitaliste.—In loc de oligarhia politică, oligarhia evnomică , acapararea industriilor de către eiţîva capitalişti, şi transformarea tuturor celor l’alţi in proletari. Şi această acaparare nu e un fapt isolat”, ci un sistem.—Rotschild a monopolizat minele de mercur din lumea întreagă, Hirsch pe cele de antimoniu, alţi cîţiva capitalişti drumurile de fer în America, marile magazii ca Luvru, Bon Marche in Franţa au acaparat o bună parte a industriei şi aşa mai departe. Astfel avuţiile în virtutea procesului însuşi de desvoltare a capitalismului, se concentrează în mai puţine miini, poîetarizîmiu-;.e masa. Rezultatul final va fi însă că va înlesni trecerea occepări actuale către o altă formă, prin faptul că va face mai lesnicioasă expropriarea deținătorilor capitalului. .. PRESTIGIUL HALATULUI OPERĂ Şl OPERÎ.TÂ BATIOHIiU Intimi pas Comitetul Teatrului Naţional a hotărit în şedinţa sa din urmă înfiinţarea operei naţionale. Astfel contractul pe care il are Teatrul Naţional cu D. I. petrino, unul din impresarii operei italiane, se va rezilia. Iniiiul şi cel mai uşor pas pentru crearea unei opere naţionale s’a făcut. Comitetul teatrului a căutat să profite de curentul naţional ce s’a manifestat in timpii din urmă pentru a adula sentimentele puţin rezistente aie publicului Capitalei, în speranţa că va da un nou avint artei atît de oropsite. Gustul nostru artistic Ideea nu e rea; ea merită încurajarea publicului, cu atit mai virtus, că din cauza lipsei unui templu stabil al artei muzicale, o mulţime de talente ce se ivesc în țară, pleacă în streinătate unde se pierd cu desăvirşire pentru noi. Decit pare, că comitetul n’a ţinut socoteală de gustul publicului nostru, cind a hotărît înfiinţarea operei naţionale şi n’a ţinut socoteală nici de adevărata artă. Şi iacă de ce : Initiu se imrune întrebarea cu ce elemente se va înfiinţa opera naţională? Elementele muzicale ce le avem în ţara ne sunt cunoscute îndeajuns; cu ele nu se poate forma o operă, care să satisfacă gustul dezvoltat al unui cerc restrîns* de oameni, nu se poate forma nici măcar o operă cum au fost cete italiane, cel mult poatesă se înfiinţeze o trupa cum a fost cea adusă mai acuta un an de D-şoara Fenciani. .Al doilea, ar fi o greşeală din cele mai neertate sa se falsifice educaţia artistică a capitalei cu o trupă slaba, fie la oricit de naţională şi de patriotică. Maestru Ştefânescu Cu formarea trupei a fost însărcinat D. G. Ştefiinescu, profesor la conservator, iubitor Omentusbist, lanitor de arici şi foarte stăruitor, D. Siebsnescu e un dingent excelent, cel mai bun ce s’ar găsi la noi în ţară. Dar ii cunoaştem; a încercat D-sa să facă o operă naţională prin anii 1880 cind am avut elemente şi puteri muzicale admirabile. Pe atunci am avut pe răposatul Băminescu, pe Gabrielescu, Popovici, Calretli, Zoe Crienghi, Teodorescu, etc., şi totuşi maestrul a căzut; am avut talente cari "promiteau mult, pe D-şoarele Rotii şi Kaiser, pe Băjenaru, Simionescu, etc., am avut pe neîntrecuţii artişti Iulian şi Mateescu. Cu atitea elemente, maestrul Sic că a eseu a căzut. A mai încercat D. Ştefănescu in 1892 şi în 1893. A format o companie lirică din cele mai bune elemente ce putea să găsească in ţară. A început reprezentaţiile sub cele mai bune auspicii avind sprijinul foarte cald şi entusiast al presei,—şi totuşi după citeva luni D-sa a a închis porţile teatrului Liric. Nu cercetăm căuşele; este ceva uril ca D. Ştefănescu sa cida mereu şi va cădea şi acum, căci D-sa nu ştie să aprecieze talentele, deschide porţi largi pentru intrigi şi gelozii streine, îşi anihilează propria sa personalitate şi lasă ca la umbra sa să se afirme o altă personalitate cu pretenţii foarte mari artistice, dar cu o valoare reală nulă. Elementele musicale Din ce elemente se va iorna opera naţională? D-ni! Gabrieescu, Popovici şi Damii tresen, care ne fac onoare pe cele mai mari scene din străin al» te, a fi nini fos! o dată in trupa Dînî Stefăneseu, fără să se poală a fi nu», cu »» iun IV* lunară de 100—150 ici ; aci erau 20—30,000 iei pe au. Cu ce să mat. revie la maică? D. na Darces Harlulary defasemenî nu poste bii vmă pentru a ae închina unei persoiKițitâți, care în umbră și nevăzută de nimeni va dirigia opera. Rănim (lepi D-soarchcItoth, Kaiser, Oiesianu, Viadaia și d’Asly. Aceste demente, insă ndiind bine pisale, s’afi pierdut cu desăvirste, fără ca în lovii lor să se ivească »iude; asemenea și B.ijenan;,- ii;iim ii. Tec înroşea, aci nu mu, suit ce last, lui singur bariton ti mir şi de văvașa,\ăţifi, pe L. Diade, dar şi este hotard a pleca in străumUlt. (bi cine fa un dar opera nalionalei ? Ar fi bine să mai s.step Ia n pup. o DiN CARNETUL LU! SPMACHID! (urmare) VI Toţi Romînii, şi chiar streinii sint de acord că in ţara noastră există o palpitantă chestiune ţărănească. De aceia, trebue ca studenţii să facă memorii, să fadă întruniri, să facă manifestaţii pentsume, rănit cari sufer şi astfel să gftufifjijfh cunoştinţa tuturor oamenilor din ţar iu că este o palpitantă chestiune țărănmsâă. vu V.. Faptul că in Iaşi jidanii influenţează şi ţin ziare literare este un simptom caracteristic al desvoltăreî unui popor scein Care dispută dreptul la viaţă poporului romînesc, ce se stinge cu o uimitoare repeziciune (? !) .(la urmă) p. d. Rad. ȘTIRI AGÎNCO.Lir Paris, 29 Iunie. — Statistici•a Staea griului de iarnă este ioar in 29 departamente, brună în 47, de buna în 1 1 Griul de primăvară este foarte brin în 8 deparamente duo în 24, destul de ban in 2, mediocru în 2. Starea celorlale cereale este numai satisfăcătoare. iada. restul