Adevěrul, octombrie 1895 (Anul 8, nr. 2329-2357)
1895-10-01 / nr. 2329
1 V r 4 ANUL VIII.No. 2329 NUMERUL DO BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIECAREI LUNI şi se plătesc totd’auna înainte. Ia Bucureşti la Casa administraţiei In Judeţe şi Streinătate prin mandate poştale Un an în Ţară 30 Lei, în Streinătate 50 Lei Şase luni. . 15 , , „ 25 lei luni. . 8 , , , 13 Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAZA ADMINISTRAŢIA PASAG. BAnce! naţionale casele karageorgevic! Sft to feresti !Remoarie train strein In eaşfr V. Alexandri. DUMINICA 1 OCTOMBRE 1895 NUMERULIlO BANI ANUNCIURILE în Bucureşti şi Judeţe se primesc numai la Administraţie în Streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiele de publicitate Anunciurî la pag. IV . . . 0,30 b. linia I MB IU* ... 2,-- lei g a a a ^ • • • 3,— f „ Inserţiele şi Reclamele 3 lei rîndul. Un număr vechia SO JBs.nl REDACŢIA PASAG. BANCEI NAŢIONALE CASELE KARAGEOR. PARTIDELE ISTORICE , polemica destul de violentă s’a încins între Voinţa Naţională şi Constituţionalul. Organul naţional-liberal pretinde câ ţara este obosită de acest guvern, obosită de incapacitatea, de reaua credinţă, de hoţiile şi de infamiile acestui regim. Organul conservator — de astă dată vorbeşte în numele conservatorilor — protestă naturalminte cu indignare contra acestei oboseli a ţărei, declarînd că guvernul conservator a îmbunătăţit starea ţăranului prin înlesnirea proprietăţi şi cultivărei ei; a dat o puternică dezvoltare învăţămîntului public; a garantat independenţa magistraţilor prin inamovibilitate ; a stîrpit agiul şi a ridicat un mare număr de construcţiuni cari se încheie uimitor cu falnicul pod peste Dunăre. Scopul acestui articol este de a face partea fiecaruia din cei doi beligeranţi, dovedindu-le că ambele partide pe cari se silesc a le apăra, au numeroasele lor păcate, şi pe ici pe colo cîte o măsură bună, care îşi pierde efectul aşteptat şi dorit, prin reaua ei aplicare. * * * Dacă vorbim de hoţi şi de hoţii, liberalii au avut pe Angheleştii lor, pe Maicanii lor şi pe mulţi alţii cari au rămas neurmăriţi, de şi cei d’întîiu au fost daţi în judecată şi şi-au expiat hoţiile lor. —Conservatorii au şi ei pe colonelul Iarca, care stă şi azi în fruntea regimentului din Giurgiu,—deşi colonelul de intendenţă Bengescu, într’una din inspecţiile sale, a găsit în casa regimentului în loc de bani o chitanţa de vr’o zece mii de lei a colonelului Iarca.—Conservatorii au pe caieţi, ştii şi tunarul colonel Capşa, care este şi azi prefect al poliţiei capitalei şi mîine va comanda desigur un regiment,—deşi ancheta Peracovcî-Constantinescu a constatat cele mai scandaloase hoţii, fapt pentru care integrul Alex. Pencovici insultat şi calomniat prin un comunicat publicat în Monitorul Oficial de prostituata de la culte, a fost silit a-şi da demisia pe care cetitorii acestui ziar o vor găsi reprodusă le pagina a doua a acestui număr.—Conservatorii au pe Robescul lor, pe Ressul lor cari, daţi judecăţei, au fost osândiţi acum câteva zile ; — deşi alţi trei conservatori, de nuanţă junimistă implicaţi în panamaua gălâţeană, se plimbă veseli, sfidând opinia publică indignată, fiind siguri că impunitatea le este asigurată de patronii lor, cari mai clapcani au aruncat peste dînşii muşamaua ministrului de justiţie — căci şi junimiştii au o muşama. *** Liberalii, după rezboiul ruso-turc 1877-78, au împroprietărit un număr foarte mare de soldaţi cari au luptat pe câmpiile Bulgariei, precum şi mulţi însurăţei. Tot liberalii au scăzut în mod simţitor nedreptul şi odiosul bir al papitaţiei.—Conservatorii au împroprietărit şi ei pe mulţi săteni, dar cu o mână au dat nenorociţilor ţărani şi cu cea’altâ au luat îndărăt cu dobândă uzurarâ. Au aruncat pe capul lor legea maximului, mult mai simţitoare la sate decît la oraşe, taxele poporitului şi ale jandarmeriei, şi culmea, sau a unei neertate indiferenţe sau a unei odioase cruzimi, este priţeluirea făcută, pentru cinci ani, venitului micilor moşii sătâneşti de câtre comisiile de recensiment. Pe cînd aceste comisii au evaluat venitul pogonului marilor proprietăţi între 9 lei 60 şi 9 lei 85, ele au preţeluit venitul pogonului micilor proprietăţi ţărăneşti la 14 lei pogonul, în unele judeţe la 18 lei şi în altele până la 23 lei pogonul. Ce neruşinare ! Şi Constituţionalul are neobrăzarea — junimiştii nu au parvenit unde sînt decăt prin neobrăzare şi cinism— să vorbească de îmbunătăţirea stărei ţăranului. Partea odioasă a acestei despoieri săvîrşite pe spinarea ţărănimii este că ea se făptuişte în urma unor ordine formale pornite din cabinetul ministrului de finance. Eu declar D-lui M. Ghermani că mă mulțumesc ca venitul pogonului micilor proprietăți ale sătenilor să fie evaluat nici mai mult nici mai puțin decăt cum s'a evaluat venitul pogonului marilor moșii ale nababului ploeștean, a cârui avere nu se mai numera azi cu zecimele de milioane ci cu sutimele de milioane. Ce zicele ministru de finance ? Voiu termina, în numărul viitor, aprecierile mele asupra dezvoltărei învețimentului public, asupra independenței magistraturei datorită inamovibilității, asupra stârpirei agiului, şi mai ales asupra marelui număr de construcţiuni, arâtînd ca dacă conservatorii au la activul lor multe păcate comise, cu privire la reformele de mai sus, liberalii nu sunt mai puţin vulnerabili pe acest târîm. Alex. V. Beldimann. --------------------«8»------------------- Eu prefer, însă, ceastă l’altâ vorbă a D-luî Carp. Marţi toţi miniştrii aă asistat la manevre şi aă dejunat acolo. După dejun D-niî Consilieri ai tronului s’au trîntit pe iarbă, singur D-l Carp a rămas în picioare şi se uita rizînd la colegii săi de jos. Văzîndu-l că unde, unul dintre miniștri îl întreabă : — Da de ce rîzi așa uitindu-te la noi ? — Pentru câ, îi răspunde D-l Carp, văd un minister la pămînt. (Parce que je vois un ministére par terre). Dragoș NA TI ¥“^ A W.Jt SL ®CI Danțul Catolic Ce-o fi aia? o sa mă întrebați. Tată ce este, o să vă răspund: Profesorul de danţ anume Schmidt, fost de profesiune chelner şi actualmente tăetor de bătături la Mitraşevski, a scris în onoarea micului principe Carol şi i l-a dedicat, danţul Carolic pentru persoane de ambe sexe. Deoare-ce însă Schmidt locueşte la otel Fieschi evident că danţul sau a făcut fiasco, căci tinărul prinţ cînd a fost să execute danţul Carolic a găsit de cuviinţă să-l acompanieze cu nişte mişcări tocmai vice*versa de ceea ce este cunoscută la dame du ventre. Oricum Schmidt, aducîndu-şi aminte de chelnereasca lui ex*profesiune a servit foarte bine pe tinărul prinţ care, în vedere că a ştiut moşteni calităţile harpagonice ale unchiului sau, n’a binevoit să dea nici măcar un bacşiş. Se spune — dar dăm ştirea sub toată rezerva — că, pentru a se populariza acest danţ, poliţia a dat ordine severe ca el să se joace prin toate localurile publice şi prin toate balurile mascate cele mai renumite precum la Oreă la Pomul verde, la Hírdan, la Trei Sarmale şi la Otel Nemţoaica. (Acest din urmă să nu se confunde cu palatul regal). De acuma inainte mitocanii in loc să mai zică pe vestitul „Balanse Marghioala cri’.... aşa şi pe dincolo, o să spuie : „Cărlicăie Marghioala“ , aşa şi pe dincolo. Vorba ăluia, mai bine rămîneai tot chelner, nene Schmidt, decît să ajungi la vreme de bătrineţe să tai bătături şi să desperezi pe mitocani. Vax. Anarhiştii armeni O societate anarhistă. — Intemeietorii. — O proclamaţie. — Spionajul. — Şeful executiv. — Alte dezordine Ziarul englez Standard primeşte de la corespondentul sau din Constantinopol nişte amănunte interesante asupra unei societăţi armene anarhiste, căreia se atribuie acum înscenarea manifestaţiilor ce au dat naştere ultimelor măceluri din Constantinopol. Societatea aceasta, al cărei nume e Hinceak, a dat de veste deja de mai multă vreme—spune numitul corespondent—că are de gînd să provoace tulburări. Intemeiătorii Societatea aceasta s’a întemeiat în anul 1887 la Tiflis de către trei armeni: Rupen Kambur, Nişan Magavurian şi Hantiak Ruşbazian. Prima ei întreprindere a fost scoaterea unei gazete purtind numele societăţii. Această gazetă a apărut pe rînd la Tiflis, Geneva şi Atena, iar în vremea din urmă se tipărea la Londra. Societatea Hinceak a inundat nu numai Turcia, ci toată Europa cu proclamaţii şi broşuri anarhiste. O proclamaţie iată, drept probă, un pasaj dintr’o astfel de proclamaţie: «Mai nainte de toate sîntem anarhişti cu un program bine hotărît. Scopul nostru e să răspîndim anarhia în Anatolia. In acest scop am hotărît să instituim aci un guvern national neatîrnat, şi pe urmă să provocăm turburări ca pe calea aceasta să dobîndim noii libertăţi politice. Spionajul Statutele societăţii aruncă oarecare lumină asupra evenimentelor din urmă. Intr’unul din articolele acestor statute se zice : «Comitetul va avea un spion-şef, care va face parte dintre membrii lui. Acest spion-şef va trebui să fie sau un funcţionar al statului, sau să aibă legături cu vr’un funcţionar civil, aşa ca să fie în stare să descopere comitetului secretele şi planurile Porţii. «El va trebui să fie un om hotărît şi discret şi să aibă sub comanda lui 10 oameni cari să prevestească comitetul despre orice primejdie. «Aceşti agenţi secreţi se vor introduce pretutindeni, deghizaţi cît se va putea mai variat. Comitetul însă nu-l va cunoaşte ; el va cunoaşte numai pe şeful lor.» Şeful executiv Un alt articol spune: «Comitetul va numi un şef executiv, sub comanda căruia se va pune mai multe ajutoare. , «Aceste ajutoare vor avea misiunea de a executa pedepsele pe cari comitetul le va dicta orîcărei persoane pe care o va socoti vrednică de pedeapsă. «Pedepsele sunt de trei feluri: avertismentul, bătaia şi moartea. «Sentinţa de moarte se poate executa cu cuţitul sau cu revolverul, prin sugrumare sau otravă. «Pentru aruncarea în aer a edificiilor se vor întrebuinţa bombe cu dinamită, nitroglicerină şi praf de puşcă». Alte dizordine In anul 1890 societatea aceasta a mai înscenat o serie de dizordine ca cele de la 18 (30) Sep. acest an. Atunci neorînduelile au început la Kumkapu, la patriarhatul armean, şi au costat, ca şi acum, multe vieţi omeneşti. Autorităţile turceşti afirmă că şi măcelul de la Sassun a fost provocat tot de comitetul armenilor anarhişti, prin şeful executiv al lor, care ar fi actualmente un oarecare Homparzun. Şi societatea asta va mai da desigur mult de lucru şi Porţii şi puterilor. A Vest multă şansă să iasă un număr de la 1 pînă la 99.999, decît de la 100.000 pînă la 150.000, cu toate că cele d’intiiu numere sunt numai de două ori mai numeroase decît cele din urmă. Drept ar fi ca în prima tombolă să fie numai două zerouri şi una; numai astfel şansele ar fi egale pentru toţi... Dar să vede că, la noi ca la nimeni, se aruncă la întreprinderi financiare oameni cari n’au habar de elementele aritmeticei ! Nu-i mirare, ce e dreptul ; am văzut și altele mai late. R. Criză sau agonie CRIZA Publicat este foarte nerăbdător ca să afle in ce chip are să se resolve criza ministerială.De aceea fiecare te abordează pe strade, te ia de scurt, iţi cere informaţii şi vrea cu orîce preţ să’i spui cine o să rămie la guvern. Mai ales noi ziariştii sintem executaţi într’un chip teribil căci onor. p. t. public nu’şî poate închipui ca un gazetar să nu cunoască toate misterele politicei, să nu cunoască ziua, ora şi minuta cînd se va schimba ministerul, cînd va pleca D. Catargiu şi cind va veni D. Sturza. Onorabilul public te opreşte în drum şi te întreabă foarte curios: — Ei, ce mai e nou .9 — Mai nimic, îi răspunzi. — Cum mai nimic 9 te întreabă; cine vine la guvern 9 -- Nu se ştie încă, tocmai Luni va hotărî regele. — Şi, cum, d-voastră gazetarii nu ştiţi nimic 9 Ce fel de gazetari sînteţî d-voastră ? Şi indignarea cetăţeanului ajunge nemărginită fiind câ nu’şî poate închipui cum un gazetar să nu poată pătrunde măcar pina în gîndul regelui. Acuma, ce e dreptul, circulă zvonul că D-l Lascar Catargiu ar fi consimţit să rămie la guvern chiar şi fără concursul junimiştilor fiind sigur câ regele îi va da dizolvarea. Dar pe zvonurile cari circulă cine poate pune femeli. In vreme de criză, în vreme de nesiguranţă fiecare are dreptul să facă prognosticuri şi să pue la cale o mică combinaţie, de aceea nu ne surprinde de loc ca de la demisionarea junimiştilor şi pînâ astăzi am circulat, cu ştampila celei mai necontestaţi de autenticităţi, următoarele liste ministeriale: I. Un minister Catargiu—Manu—Cantacuzino ; II. Un minister Cantacuzino fără D-l Catargiu; III. Un minister Manu fără D-l Catargiu dar cu D-l Fleva; IV. Un minister Catargiu cu junimiştii; 7. Un cabinet Dimitrie Sturza; VI. Un cabinet Eugenia Stâtescu ; ViI. Un minister Carp - Stâtescu —Panu; VIII. Un minister Carp ca liberalii naţionali, şi, în sfirşit acuma s’a revenit la un minister Catargiu pur purisim conservator. Care va să zică, in total 9 cabinete formate în cel mult cinci zile. In sprijinul ultimei combinaţiunî se pune înainte o vorbă a prinţului Leopold, fratele regelui, care ar fi zis erî D-luî Lascăr Catargiu : «Sper, Domnule Catargiu, că te voiă regăsi prim-ministru cînd voiă mai veni în ţară. EDITIA A TREIA » it scambit Curorii Doamnelor şi Domnilor, ştiţi d-voastră ce or fi curorii 9... Daţi din umăr şi vă uitaţi la mine cu nedumirire ba chiar vă întrebaţi poate dacă nu mi s’a deranjat ceva la etagiul superior. Ei bine, cam aşa ceva am gîndit şi eu despre acela care a compus afişul marilor alergări de biciclete de la Velodromul Pucher. Societatea velocipediştilor intimi a organizat o mare zi de curse şi, după ce pe afiş spune multe şi de toate, ne pomenim de-odată cu : «Dacă într’o cursă vor fi mai puţin de 3 curori, atunci etc. etc» M’am ţinut cu mîinile de abdomen într’un chip deosebit. Auzi curori!... Auzi sclidare de limbă. Auzi cacofonie ! Adică nu se putea introduce măcar biciclizmul în această ţară fără ca să atenteze la sărmana noastră limbă. Că, slavă domnului, destul au Intins’o toţi în toate părţile şi destul a scîlciat’o cine a vrut. De-au fost avocaţii, ne-au asasinat cu : perimările, cu circumstanţele atenuante, cu daunele interese, cu lapinii şi cu oponenţii. De-au fost doctorii ne-au mîncat fripţi cu : gambele, cu venele, cu veziele şi cu pulmonii. De-au fost militarii ne-au ros urechile cu: chesoanele, cu harnaşamentele, cu flancatul, cu ranforturile, cu obstacolele şi cu trupele masate. De-au fost hailaifiştii ne-au dat gata cu marifişările, cu anvulările şi cu abulările. De-au fost Jokei clubiştii ne-au făcut destule zile fripte cu pezajurile cu pistele şi cu turnantele. Acuma ne mai lipseau velocipediştii cari să ne dea lovitura de graţie cu curorii ! Foarte mulţumesc de pricopseală şi de civilizaţie ! Foarte mulţumesc de invenţiile secolului. Domnilor biciclişti, pentru Dumnezeul părinţilor voştri, lăsaţi pe curori la naiba şi vorbiţi pe romîneşte. Nu ne mai pociţi limba, căci ne-au pocit-o destui Înaintea D-voastră. _______________------------------------- Memphis. LOTERIILE şi ARITMETICA Se zice că loteria Cooperatorilor are să se tragă mîine... Lumea a ajuns cam sceptică faţă de astfel de ştiri, cu toate acestea să credem că aşa are să fie, cu atît mai mult că, afară de promisia banilor îndoiţi, comitetul loteriei a mai afişat pe strade nişte avizuri prin cari explică cum are să se facă tragerea, — dovadă că totul e în sfirşit pregătit pentru această operaţie atît de mult amînată. Pregătit, dar cum ? Aşa că organizatorii acestei expoziţii şi-afi afişat pe străzi nu numai programul tragerii loteriei, ci şi... complecta lor ignoranţă în ce priveşte elementele calculului probabilităţilor. In adevăr, se dă de veste că tragerea are să se facă cu sistemul tombolelor; numerile loteriei fiind pînă la 150.000, vor fi 6 tombole; in cea d’intiia din ele vor fi nouă zerouri şi unu, iar în cele-l’alte numerile de la o pină la 9. Se va trage pe rînd cite o cifră din fiecare tombolă şi şease cifre la rînd vor da numărul ciştigător, şi se va continua tot aşa pentru toate cîştigurile. Acuma lasă că după sistemul ăsta prea uşor poate să iasă un număr mai mare de 150.000, dar să zicem că astea vor fi anulate, şi nu influenţează asupra şansei egale a ieşirei unui sau altul număr. Acolo însă unde e curată nâpăstuire pentru a treia parte din posesorii biletelor, e cînd se pun nouă zerouri şi numai un 1 în prima tombolă. Ori cine vede de aci, că e de nouă ori mai Congresul socialiştilor germani Partidul social-democratic german astăzî îşî ţine congresul sau anual la Breslau patria nemuritorului Lassale. Deschiderea acestuî congres era viu aşteptat de toată lumea germană socialistă şi nesocialistă. Era vorba de-a se vedea cum socialiştii vor şti să respundă la necuviinţele adresate partidului de maniacul monarh care ocupă tronul Germaniei. Cititorii noştri îşi amintesc că la serbarea Sedanului, la care socialiştii nu s’au asociat, împăratul i-a numit «o şleahtă mizerabilă de derbedei şi de criminali cărora nici nu le face onoarea de-a-i numi germani şi pe cari el ii va zdrobi"» Respunsul lui Liebknecht Respunsul nu s’a făcut mult aşteptat. Worwărts a respuns energic acestei insulte, bătindu-şi joc de ameninţările copilăreşti ale împăratului. Tot aşa—şi mult mai energic, respunde bâtrînul Liebknecht în discursul inaugural al Congresului. «Guvernul, zice el, n’a renunţat, ca prin intermediarul celei mai înalte autorităţi a statului, să ne arunce mănuşa şi insulta. Social-democraţia primeşte sfidarea şi oricare ar fi acela care ne-o aruncă, de astă-dată el nu este în stare măcar să ne atingă, căci social-democraţii sînt prea sus pentru a fi înjuraţi. Mai uşor cădeva împăratul german, de cît se va zdruncina socializmul. Violarea votului universal ar însemna sentinţa da moarte a guvernului imperial». Expulzarea Doctorului Ellenbogen S’a făcut ovaţiuni oratorului şi avocatul D. Ellenbogen din Viena într’un discurs de altmintrelea foarte modest sfîrşind a strigat «Trăiască social-democraţia internaţională». A doua zi a fost expulzat, după ce a fost ţinut arestat. Importanţa discursului lui Liebknecht e colosală. Social-democraţia germană este aşa de puternică azi încît e gata a răspunde forţei prin forţă şi astfel a da semnalul unei mişcări proletariane care de sigur s’ar întinde asupra întregei Europe. Ameninţările guvernului şi ale împăratului maiau şi avantagiul de-a strînge rîndurile partidului şi a face să înceteze micile certuri pe care compta burghezia, ca să dezbine şi să slăbească partidul. Cestiunea agrară Cea mai importantă cestiune însă care se va discuta la acest congres şi care se discută chiar în acest moment, e desigur cestiunea agrară. Pusă la congresul internaţional din Buxelles de delegaţia romina, ea fost amînată pentru congresul din Zurich şi aici din nou amînată pentru congresul din Londra, din anul viitor. In Germania ea s’a pus la ordinea zilelor tuturor congreselor socialiste naţionale. La trecutul congres de la Erfurt a fost discutată admiţîndu-se principiul pur colectivist. Cestiunea s’a reluat anul trecut la Frankfort şi s’a şi numit trei comisiunî, una pentru Germania de Nord, alta pentru centru şi a treia pentru Germania de Sud, ca să alcătuiască un program în cestiunea agrară. In această cestiune presa socialistă a discutat mult şi mai ales neînţelegerea era şi este capitală, între socialiştii de Nord cari se menţin în limitele principiilor generale—şi socialiştii de Sud — în special Bavarezii — reprezentaţi prin cei doi deputaţi Volmar şi Grimbeger, cari sunt mult mai oportunişti faţă de principii. O comisiune centrală a căutat sa pună de acord lucrările celor trei comisiuni, dar a reuşit aşa de bine că toţi teoreticianii partidei,* în cap cu Kautzki, directorul revistei Neue Zeit din Stuttgardt şi reposatul Engels, s’au ridicat în potriva soluţiuneior ei prea oportuniste şi prea burgheze. Cestiunea agrară şi congresul din Londra Chipul cum se va rezolvi cestiunea agrară la congresul din Breslau va avea o mare înrîurire asupra hotărîrilor congresului internaţional din Londra relativ la aceiaşi cestiune* In adevăr e un lucru învederat, influenţa preponderentă ce are socializmul german asupra ce->