Adevěrul, octombrie 1895 (Anul 8, nr. 2329-2357)

1895-10-14 / nr. 2342

Mai toţi căutau să smulgă bani prin ori­ce mijloace şi au smuls. Cutare prefect a lăsat 12,00 de franci datorii, altul 8.000, altul nu se mai ştie cit. Elementul romînesc în loc să devie un focar de lumină, un centru de morali­zare şi un exemplu d­e cinste pentru a­ceste populaţii de-abia scăpate de sub ju­gul turcesc, a făcut pe toată lumea să re­grete domnia turcească, şi ceea ce-i mai rău, pe toţi i-au făcut să-şi întoarcă ochii spre Rusia sau spre Bulgaria să vadă n’o veni de unde­va scăparea Şcolile bulgăreşti Dacă măcar şcolile noastre or fi fost îngrijite! Dar nu, răi administratori şi proşti luminători ne-aiţi arătat chiar la în­ceput.­­ Bulgarii au­ fost nevoiţi să-şi facă şcoli cu banii lor. Dacă de la început s’ar fi stabilit în Tulipa cel mai bun gimnaziu din ţară şi prin sate şcoli primare model, bul­garii ar fi urmat în şcolile noastre, ar fi cunoscut limba, literatura şi istoria ţarei, s’ar fi apropiat de noi şi poate ne-ar fi iubit. Văzînd dar că neglijăm şi partea admi­nistrativă şi partea culturală a Dobrogei, că o tratăm ca pe o ţară cucerită şi vre­melnic ocupată, era natural ca bulgarii nu numai să-şi facă şcoli, dar să şi facă şcoli în spiritul cel mai strict naţional Şi ast­fel ne-am pomenit cu un gimna­ziu bulgăresc la Tulcea, superior în multe puncte celui romînesc, în care profesorii şi elevii nu ştiu o boabă romînească, în care se spune că Dobrogea e a bulgarilor şi la care se arborează la ocazii, drapelul bul­găresc. B. Tache Ionescu în inspecţia pe care a făcut-o acestui gimnaziu, a văzut lucruri extra­ordinare : copiii cari nu ştiau sau nu voiau să spue în ce ţară trăesc, care nu ştiau un cuvînt romînesc, profesorii idem şi la poartă arborat steagul bulgăresc. Vina e a noastră şi numai a noastră. Chiar cărţile şcolare bulgare şi hărţile în care Dobrogea era trecută ca provincie bul­gărească, tot nouă trebue imputate. Aceste hărţi şi aceste cărţi poartă ştam­pila aprobărei ministerului nostru ! Re­vizorii şcolari, şi în special un oare­care Cazacu, le trimetea ministrului spre apro­bare ca fiind conform regulamentelor şco­lare. Cum la minister nimeni nu ştia bul­găreşte, se lua cu bună recomandaţia re­vizorului şi cărţile se aprobau! Ce vino su bulgarii clnd însuşi gu­vernul românesc le spunea In mod o­­ficial ca Dobrogea nu i a noastră? Cu ruşii satt cu românii ? Bulgarii sunt ei rusofili ? Dacă ruşii le făgâduesc alipirea la Bulgaria, da, dacă le făgâduesc încorporarea la Rusia, nu. A­­ceasta e singura noastră scăpare: să le demonstrăm bulgarilor care-i primejdia rusească şi să le arătăm prin fapte că dom­nia noastră e pacinică şi mai rodnică de cit domnia bulgărească. Miine mă voi îi ocupa de grozăveniile comise de administraţie în Dobrogea. I. T. Cititorul inteligent—şi Adeverul nu are de cit cititori inteligenţi, a înţeles că aceasta e o metaforă. Barbulescu nu a luat lucrul de joc în glumă şi cum era plin de spirit co­mercial, a acţionat în judecată înaintea judelui Ocolului al IX-lea din Brăila, pe debitorul re­calcitrant ca să plătească chiria de cinci­zeci de lei. înaintea judecatei lui Alexandrescu i-a fost ruşine să povestească cum a fost chestia şi judecătorul l’a osîndit la plata su­mei cerute. Cînd însă s’a văzut osîndit a făcut re­curs şi numai dinaintea tribunalului el a des­făşurat motivele sale de plîngere şi pentru ce a fost nevoit si se retragă din asociaţiune. Cum este un D-zeu pentru asociaţii păcă­liţi tribunalul a respins recursul lui Alexan­drescu, aşi că bietul om va plăti, fără măcar să se bucure de foloasele ce le dădea asocia­­ţiunea. Singura satisfacţiune este că preşedintele respingind recursul i-a numit măgari, cuvîn­­tul de porci fiind prea puţin parlamentar. Chiţibuş relatînd cele ce preced își aduce aminte de cîntecul Yvetei Guilbert. Cochons ! Cochons ! Utureux étaient les petits cochons! Chiţibuş. ---------------------4M,-------------------­ CRONICA JUDICIARA Asociaţiune imorală Afacerea se petrece la Brăila, oraş comer­cial şi prin urmare unde totul se tratează după regulele neguţâtoreşti. Aşa fiind tinerii Dim. Barbulescu şi P. Alexandrescu au făcut o ciudată asociaţiune. Ambilor le-a plăcut o cintăreaţă de la Ca­­fé-Concert. Cum erau prietini, cu spirit co­mercial şi nu de ajuns bogaţi ca să întreţie fie­care o amantă, au făcut un sindicat de doul pentru întreţinerea cintăreţei. Barbulescu s’a însărcinat cu partea mincărei, Alexandrescu cu chiria odăei şi actriţa avea în asociaţiune însărcinarea de a împărţi dragostea şi farmi­­cele sale, in mod egal ambilor asociaţii. Din nefericire concordia şi pacea nu au domnit mult timp în această căsnicie î­i trei. Fie că unul din asociaţi consuma mai mult, fie că nu contribuea în mod egal la întreţi­nerea averei sociale, fie un motiv, fie altul sau în sfirşit chiar de-ar fi şi un al treilea, tot ce importă e că Alexandrescu s’a retras din sindicat lâsîndu-1 pe Bârbulescu cu chiria ne­­plâtitâ şi cu cîntăreaţa în spinare. Ştiri Mărunte * Următorii elevi au fost admişi în anul in­tim al şcoalei naţionale de poduri şi şosele, secţiunea inginerilor : Capşa C. G., Roşu Vasile, Costinescu G. N., Tocilescu V. A., Georgescu Aurel, Moţoiu Ioan, Orghidan C, Eraclide L. L., Hengeli Ludovic, Mariş C. N., Ifrim N. G., Moisiu Gh., Marinescu Al., Rusescu C., Pastia Dem, Naum M. D., Tei­ler L., Badu Petre, Călugăreanu A., Hornstein Ern., Hakarie Gr. şi Anghelescu I. * Societatea studenţilor în Medicină reîncepe şedinţele publice Duminică 15 Octombre, ora 2 p. m, în localul sau din palatul băilor Eforiei, cu următoarea ordine de zi: Cuvînt de des­chidere al preşedintelui şi comunicarea D-lui C. Gruescu asupra operaţiilor mai importante executate în I-a clinică chirurgicală din spit. Colţea de la 1 Septembre pînă la 10 Octom­bre 1895. * Societatea Centrală agricolă organizează­ un concurs de pluguri între sătenii judeţului Ilfov, în ziua de 15 Octombre curent, orele 12 din zi, pe moşia Băneasa-Dămăroaia din Ilfov, pro­prietatea D-lui C. I. Stoicescu. Se vor distribui recompense. * Pe ziua de 1 Octombre s’a primit demi­­siunea din armată a D-lui colonel Costescu Nicolae, comandantul brigade­ 4 de călărași. * D. locotenent Canariu Gh. fiind numit în gendarmeria rurală s-a trecut pe ziua de 27 Septembre în poziţie de disponibilitate. -----------------------tir#**-----------------------­ Afaceri ungureşti BUDAPESTA, 12 Oct.-D-na Banffy a indicat la conferinţa partidului liberal răspunsurile ce va face mîine interpelă­rilor asupra numirei ministrului afaceri­lor străine şi asupra incidentelor din Agram. In ceea­ ce priveşte acestea din urmă guvernul consideră ca fără îndo­ială dreptul de a arbora drapelul ungu­resc în Croaţia. BUDAPESTA, 12 Oct. — Camera depu­taţilor.— D-nul Banffy a răspuns la mai multe interpelări, intre altele la acea a D-lui Dranul­es asupra congreselor bise­­ricelor greco-orientală-sîrbească. Ministrul a zis că dacă cheltuelile ce ar atrage după sine întrunirea acestor congrese nu ar încărca fondurile biseri­­celor, el va propune împăratului,—afară de alte obstacole eventuale, — să autori­zeze convocarea acestor congrese. Statu­tele prezentate au fost aprobate. -̋«».­ Reformele din Turcia CONSTANTINOPOL, 12 Octombre. — Poarta a trimes lui Şakir paşa şi guver­natorilor generali ai celor şease vilaiete din Armenia regulamentul reformelor şi instrucţiuni pentru executarea lor, in­­formînd despre aceasta şi pe cei trei a am­basadori. Aceştia vor cere publicarea în resumat a reformelor la Constantinopol şi în provicii în scopul de a asigura şi a satisface populaţiile. Supravegherea palatului ministrului marinei d de către trupe s’a ordonat în ­ -----­ SAMBAT MERE ADEVERUL ILUSTRAT sau Duminica viitoare va da următoarele ilustraţii: DIM.. STURZA, preşedintele consiliului de miniştri, portret. UNII SEAMĂNĂ, ALŢIICULEG ROADELE : scenă socială. FARSĂ DE ŞCOLARI: gravuri umoristice. ŞI A SCHIMBAT SLUGA: scenă de actualitate politică. urma unor scrisori ameninţătoare adre­sate ministerului. LONDRA 12 Octombrie. — Agenţia Reuter din Constantinopol că popu­laţia creştină este neliniştită de situaţia provinciilor Apel şi Adana. E temere de o revoltă şi de noi văr­sări de singe. După ştiri din sorginte turcească, ar­menii din districtul Zeitun ar avea de gînd să se răscoale în contra autorită­ților. Budgetul austriac VIENA, 12 Oct.— Camera deputaţilor.— Budgetul pe 1896 prezentat de guvern dă 662,691,582 florini la cheltueli şi 662,902,809 fiorini la venituri; deci este un excedent de 211,226 florini, adică cu 173,617 florini maî mult decît în 1895. Din budgetul pe 1896 se va întrebuinţa ca şi in anii pre­cedenţi, o sumă de* 3.000.000 (?) florini, provenind din veniturile curente pentru a acoperi datoria publică. -------------------------«»-----------------------­ otlegin sktmmwmm issststaitsiiS «isatefek­elnßla Bucureşti, 12 Octombrie 1895, 12 ore ziua Înălţimea barometrică la . ... 0° 748 8 Temperatura aerului C° . .. . » 16 5 Vîntul calm. Starea cerului noros Temperatura maximă de erî 15° , minimă de astăzi „ 9’ Temperatura la noi a variat Snixe-H 7» şi+l° Erî nor şi timp liniştit. Puţină ploaie a că­zut în Moldova de sus la Mamorniţa, Rădăuţi, etc. Seara senin şi cald. In foarte multe loca­lităţi a fost ceaţă deasă ori şi azi dimineaţă. Barometrul s’a mai coborît puţin în Moldova de sus, temperatura s’a ridicat în multe loca­lităţi. Astă­zi timp liniștit, cerul aproape senin. Barometrul se coboară încet. lor din Dolj, Romanaţî, Teleorman, Vlaşca, Ialomiţa şi Brăila să supravegheze cu a­­tenţiune toate mişcările bulgarilor din ju­deţele Ier respective, precum şi pe ale că­lătorilor străini, în special bulgari şi ruşi. * * * D-lui Paul Stătescu, prefectul judeţului Tulcea, primul ministru i-a trimis instruc­ţiuni speciale, invitindu-l a lua dispoziţi­­uni ca bulgarii, ruşii şi lipovenii să fie spraveghiaţî de aproape. De asemenea să­­se exercite o riguroasă supraveghere în jurul mânastirei­ Slava. * * Ministrul de războiţi, D. general Budiş­­teanu,a dat ordin ca vasele de poliţie ale marinei noastre de război şi să circule în permanenţă şi în maî mare număr pe Dunăre de la Galaţi şi pînă la Sulina. Comisiunea interimară Consiliul de miniştri a căzut de acord în fine asupra persoanelor, cari vor face parte din comisia interimară a Capitalei. Comisiunea va fi prezidată de D. Pro­­copie Dimitrescu; membri vor fi D-nii Dim. Giani, Salcariu, Bibicescu, Delavran­­cea, Gr. Alexandrescu, Pandrav, Niţă Ste­­rie, etc. Decretul de disolvare a actualului con­siliu comunal va apare în Monitorul de mîine sau Luni. Gazetele ungureşti anunţă, că D. Aerenthal, noul ministru plenipotenţiar al Austriei, a fost invitat de D. Goluchowsky să-şi prezinte cit mai curînd scrisorile-i de acreditare şi să ia la posesiune noul sau post. D. ministru de interne N. Fieva se întoarce azi din Sinaia cu mai multe decrete de nu­miri şi de disolvări ale consiliilor comunale din Bucureşti, Galaţi, Brăila, Craiova, Ploeşti, Iaşi, etc. Marea întrunire a conservatorilor este fixată pe ziua de 22 octombre. In această întrunire, la care vor lua parte şi delegaţi d­e judeţe, se va decide în privinţ­a fu­ziunii junimiştilor cu conservatorii. Perechea regală va sosi miine după amiazi la orele cinci în Capitală. INFORMATIUNI Răscoala din Macedonia Aseară la ora 4 jum. am primit de la corespondentul nostru din Sofia tele­grama de mai jos, expediată din Sofia la ora 1.10 p. m., sosită in București la ora 3.25 și predată Adevărului—o sută de pași departe de oficiul telegrafic—la ora 4.30. Iată telegrama . Noua revoluţiune a şî istove­­nit în Macedonia astăzi. Satul turcesc Catunita este în flăcări. Trei sute case cu desăvîrşire arse. Panica este foarte mare aci. Cor.4 » * Telegrama de erî a corespondentului nos­tru din Sofia, prin care anunţa Adevăru­lui izbucnirea revoluţiei din Macedonia, a fost comunicată în copie miniştrilor de in­terne şi externe. D. Dinu. Sturdza a dat imediat ordin se­cretarului său general să ceară explica­­ţiuni telgrafice, urgente de la agentul di­plomatic al ţârii în Sofia, D. Papiniu. * * * Comisiunea însărcinată de ministrul de in­terne pentru a­ studia cestiunea descentralizării administraţiei comunale şi judeţene se va în­truni Luni la ministerul de interne. Mercuri seara s-a dat resultatul concursului pentru ocuparea cu titlu provizoriu a cate­drei de pedagogie şi filosofie de la externatul din Bârlad. Juriul a recomandat pe D-ra Maria Alevra, licenţiată, magna cum laude a facultăţii de litere din Iaşi. Comisiunea a felicitat pe D-ra Alevra. Azi dimineaţă la orele cinci şi jumă­tate a sosit în Capitală locotenentul Fi­­lostrat. El se află de­o­camdată internat în lo­calul poliției. După amiazi va fi condus la comenduirea pieței. Gazetele guvernamentale comunică o dispoziţie fericită a D-lui ministru N. Fieva, prin care se asigură secretul şi li­bertatea telegramelor private. D. ministru a comunicat D-lui Chiri­­ţescu, sub director al telegrafelor şi poş­telor, că guvernul nu va tolera nici un abuz făcut în virtutea articolului 7 din legea telegrafo-poştală. Modul însă cum această dispoziţie este aplicată, chiar acum în urma ordinului ministerial, se poate vedea în articolul nostru din pag. I, intitulat De la vorbă la fapt! Se zice că D. Dim. Sturdza ar fi avut inten­­ţiunea de a pune din disponibilitate pe D. Gr. Ghica, ministrul plenipotenţiar al ţării în Ber­lin, şi că regele s’ar fi opus. Dăm această ştire sub toată rezerva. Sturdza şi Goluchowsky «Fremdenblatt» de Simbătă a publicat un articol asupra noului guvern român. Inte­resul ce prezintă acest articol devine cu a­­tît maî mare, cu cit intîrzie mai mult răs­punsul D-lui Sturdza. Acesta, în calitate de şef al opoziţiei, a cerut fostului ministru al afacerilor străine, printr’un discurs rostit la Senat, interven­­ţiunea Romînieî în favoarea romînilor tran­silvăneni, după ce a formulat patru re­­vendicaţiuni bazate pe acuzaţiunî violente in contra Ungariei. In urma acestui discurs, fostul ministru austro-ungar în Bucureşti, contele Golu­chowsky, a încetat relaţiunile sale perso­nale cu D. Sturdza. Aci, nu se îngrijeşte nimeni de o schim­bare in relaţiunile amicale cu Romînia, dar se aşteaptă de la D. Sturdza ca să cone­ste el însuşi discursul sau din opoziţie. Această telegramă este ex-x îndoială re­dactată sau cel puţin inspirată de D. Go­luchowsky. Sperăm, însă, că D. Sturdza va avea atîta patriotism ca să nu se potrivească acestor dorinţî. Prefect al judeţului Dîmboviţa a fost numit D. Atanasiu. La Prahova va fi numit pe ziua de mîine D. maior Handoca. La R.­Sărat a fost delegat D. M. Pe­­trescu, şef de divizie la ministerul de in­terne. Două judeţe au rămas încă fără pre­­fecţi, anume judeţele Mehedinţi şi Doro­­hoia. In Mehedinţi va fi numit probabil peste cite­va zile un domn Steriadi, o rudă cu cameleonul Ilariu Isvoranu. Atragem atenţiunea noului Director ge­neral al­­poştelor asupra neajunsului că abonaţii noştri nu primesc nici­­odată Adevărul ilustrat, şi îl rugăm să ia mă­suri. De repeţite ori am reclamat poştei în această privinţă dar fără resultat. Să sperăm că de astă dată rugămintea noastră va fi luată in seamă şi satisfăcută. -esi­ starea civilă Declaraţiuni de căsătorie : Constantin I. Rădulescu cu D-ra Paulina Andrei Pajore ; D. Marin Ştefan cu D-ra Do­­menica S. Stan; D. Ghiţă Niculescu cu D-ra Ana Ion Stroe; D. Christea Marin cu D-ra Maria Achim Vladu; D. Andrei I. Ilie cu D-ra Ioana M. Dinu; D. Grigore Rădulescu cu D-ra Iulia Simion ; D. Constantin I. Albescu cu D-ra Ioana M. Iurea; D. Zaharia Staadeker cu D-ra Idis. Heckter. FOIȚA ZIARULUI «ADEVERUL» 76 Biturneuii DES B­INGE PARTEA a J.I~a JAKE LA ROUSSE XVI O. Tasspin Polyt trase un chibrit pe pantalon și-șî aprinse țigara. — CU pentru Mortimer, răspunse, e a­­devărată vreme pierdută. . Omul ăsta nu are nici cel mai mic secret de ghicit... s’ar putea numi «virtutea însăși.» — Tot în strada Tronchet stă? — Tot. — Se mai întilnește cu Bridard. — Mai mult ca orieînd. — Și nu se poate mîngîia de dispariția tinerei Edmeea? — Nici vorbă! — Bine... Acu să trecem la... celălalt, Polyt făcu cu ochiul. — uit pentru asta, zise, nu e tocmai așa de nevinovat... — Știfi eu... mai ales din seara „cind lam văzut urmărind pe Jane la Rousse, — în strada Reuilly... e un om foarte zelos... sa scoală de la cinci dimineața și muncește pînă la miezul nopţii... par’că-i pare rau și de vremea pe care trebue s’o piarza cu mîncarea. — L’ai urmărit? — De două ori. — Ce face? — A început de cit­va timp si bată așa străzile, ca un provincial venit la Paris să admire monumentele... — lată niște obiceiuri cari trebue să dea de gîndit. — Mortimer ar trebui să-l ţină mai de scurt... Filip își prinse bărbia între degete și rămase uim­itor cîte­va minute. — Cazurile de felul acesta au fost stu­diate de mult, zise, și n’au nimic surprin­zător pentru un moralist... Dar ceea ce mă miră, este că aci vinovatul n’are an­tecedente și că schimbarea ce se observ­ă în purtarea lui pare a fi cu totul spon­­taneă și a nu proveni dintr’un vitm cu­noscut* de mai nainte... —Vorbești ca un profesor! aprobă Polyt. — Efectul costumului !... replică Filip. De alt­ fel să lăsăm aceste consideraţii cari n’au a face cu situația, și să trecem la o altă ordine de fapte. «Am nevoe de ajutorul tau și sper că te vei arăta vrednic de încrederea cu care te onorez. — Cei de făcut? întrebă Polyt. — Miine dimineață o să te duci la un h­ăinar să te îmbraci ca un june de fa­milie bună, mă înțelegi... Un costum con­venabil, dar nici de­cum luxos, ceva în genul burghez mijlociu — Și... cine plătește? — Pină la ce sumă ? — Nu mă uit la preț. — Se pare că-ți merge bine cu pro­fesoratul... In absența D-lui N. Fieva, care plecase la Sinaia, l­. Dim. Starza a dat un ordin telegrafic tuturor prefecților, în special ce­— Nu tocmai râu... Dar avem alt­ceva de făcut de cit să flecărim.. — Bine. Ce să fac acu ? — Sâ te întorci la mama Doxia, și pe mîine le aștept. — Unde să le caut? —Avenue d la Bel-Air, la Saint-Mandé!.. Și mai ales să nu te apuce slăbiciunea să te arăți domnișoarei Clara cînd te vei vedea înțolit. Polit era să plece. Numele pe care îl rosti Filip îl opri insă în ioc. — Aia! zise falsul profesor rîzmd, se pare că numele ăsta-ți face un efect... — Clara ?.. Repetă Polyt cu o mișcare din umeri, afectată ; ce efect să-mi facă? — Amorul! — E oare pentru oameni ca noi ăștia, amorul ? — Drace ! drace! ai devenit sceptic pe ziua de azi !.. Se vede că iar v’ați cer­tat... S’a purtat rece cu tine, ce? Polyt se uită uimit la patronul sau. — Cum ? dar nu știi ce s’a întîmplat ? esclamă făcînd ochii mari. — De opt zile n’am mai eșit din car­tierul cel nou ce m­i-am ales .. Ce s’a în­tîmplat în strada Campans? — Nu mai e nimeni acolo ! — Cum? Nici Clara? — Nici Clara ! — A plecat? — A dispărut. — Ce s’a făcut ? — Nu m’am dus să-l întreb pe cel care a răpit-o, murmură junele întunecat. Filip rămîne un moment tăcut și gîn­­ditor. Apoi ridică fruntea și făcu un gest me­lodramatic. — E destinul! zise sentențios ; nu-i ni­mic de făcut destinului, de alt­fel, cazul e prevăzut în societăţile moderne, şi Clara s’a nins unde ke duc, toate, femeile cari Koelnische Zitung publică următoarea telegramă ce i s’a trimis din cercurile o­ficioase din Viena: sint, ca dînsa, tinere, frumoase şi ambi­ţioase. — Asta e... — Şi alt­ceva nu mai ştii ? — Nimic. — Ei bine, vom vedea... Pe mine mă interesează copila asta... Un moment cre­zusem că prinsese slăbiciune pentru tine.. or cum sâ fie însă, îţi făgăduesc că în­dată ce voia pune iar mina pe dînsa, am să ți-o îmblînzesc. — Ce înțelegi prin vorbele astea ? în­trebă Polyt. — Am sâ mă esplic mîine dimineață, cînd vei veni așa cum ți-am spus... — Bine. — Acu du-te acasă și nu uita să spui salutări din parte-mi mamei Doxia. Cei doi prieteni se despărțiră. După ce Polyt dispăru, D. Taupin luă o trăsură și se întoarse la Saint-Mandé. Casa în care venise să se refugieze Ducoudray cu Edmeea și cu nenorocitul Turnier avea după cum spusese Grin­­card, trei etaje. Jos ședea bătrînul cu Edmeea, după dorința fetei care spera să găsească o distracție în grădinița de flori de a­­lăturî. In momentul cînd se mutaseră ei, gră­dinița asta era cam neglijată. Peste o săptămînă însă Edmeea o trans­formase cu totul. Trecătorii să opreau acum adesea, ad­­mirînd acest frumos colţişor. Edmeea petrecea aici zile întregi. Turnier să cobora şi el adesea şi, din chioşcul de verdeaţă urmărea cu privi­rea blîndă şi vagă mişcările tinerei fete care îngrijea de flori. * Bietul om era mai adesea trist şi a­­bătut în aceste momente. Îşi aducea oare aminte? Nimeni n’ar fi putut spune. Un văl des îi întuneca mintea. (Urmarea în Adeverul ilustrat de mîine) SPORT Alergări de biciclete Sîmbătă 14 şi Duminică 15 l. c. vor fi ulti­mele două alergări de biciclete la velodromul Pucher, cu programul următor : Sîmbătă 14 Octombre : Alergarea­­ de ju­niori, 1040 metri, 4 tururi, 3 premii, obiecte, înscriere 2.50 Alerg II Bărbaţi, 1560 metri, 6 tururi vi­­teză, premiul I, lei 30, al II, lei 20, al III, 10 lei, înscrierea 3 lei. Alerg. IV Tandem, 1560 metri, 6 tururi, pre­miu I, 50 lei, oferit de D. M. Bolintineanu, al II, 30 lei, al III, 10 lei, înscris 6 lei. Alerg. IV Amatori, 2080 metri, 8 tururi, 3 premiuri obiecte de artă, in­scriere 4 lei, pre­miu I, oferit de D. L. Piorkowsky. Alerg. I7 Handicap, premiul I, 30 lei, premiul II, 20 lei, premiul III, 10 lei, înscriere 3 lei. Alerg. VI de fond, 15,600 metri, 60 tururi, premiul I, 40 lei, al II, 30 lei, al III, 15 lei, înscriere 5 lei. Duminecă 15 Octombre.— Aler. I juniori 1040 metri, 4 tururi, 3 premiuri obiecte, în­scriere iei 2,50. Aler. II Bărbaţi, 12 tururi, 3120 metri vi­­tesă, premiul I, 40 lei, al II, 20 lei, al III, 10 lei, înscriere 3,50. Alr. III Biciclete şi bielele mers d’andaratele, vitesă 260 metri, 1 tur, premiul I, 20 lei, în­scriere 3 lei. Mer. IV Bic­ele, 1040 metri, 4 tururi, 3 pre­miuri obiecte, inseriere lei 3,60. Aler 7, virese 1040 metri, 4 tururi obstacol, premiul I, 30 lei, al II, 20 lei, al III, 16 lei, înscriere 3 lei. Aler. VI, Amatorii cari n’au alergat de loc Gesturile-i erau întrerupte și mai a­­desea pareau inconsciente. Era sigur că nu era cu mintea im­isi­­unea aceasta... Şi cu toate astea ! Une­orî, după ce stătea aşa cîte două­ şi trei ceasuri cu fruntea plecată, cu o­­chii în pămînt, cu braţele lăsate în jos, de­odată îl vedeai ridieîndu-şi obrajii­ brăzdaţi de cicatrice, şi atunci un zîm­­bet ciudat îi lumina faţa... Două lacră­mi mari îl picurau de-a lungul obrajilor. Ce vedea oare în întunericul care-i împresura mintea ? Ce rază de lumină îi străbatea creerul în acele momente? Era vr’o amintire senină, sau vr’o spe­ranță ce-i zîmbia? In ast­fel de momente avea obiceiul d’a scoate cite un ţipăt, la auzul căruia Edmeea alerga imediat... Cu asta însă se sfîrşia... Aproape imediat el p­recădea în nepă­sarea lui, depărta cu bruscheţă dela dînsul pe tînăra fată uimită, şi faţa-i relua expresia-i întunecată. Cit pentru Edmeea, ar fi foarte greu­ de a se spune ce se petrecea în sufletul ei.

Next