Adevěrul, octombrie 1895 (Anul 8, nr. 2329-2357)
1895-10-14 / nr. 2342
Mai toţi căutau să smulgă bani prin orice mijloace şi au smuls. Cutare prefect a lăsat 12,00 de franci datorii, altul 8.000, altul nu se mai ştie cit. Elementul romînesc în loc să devie un focar de lumină, un centru de moralizare şi un exemplu de cinste pentru aceste populaţii de-abia scăpate de sub jugul turcesc, a făcut pe toată lumea să regrete domnia turcească, şi ceea ce-i mai rău, pe toţi i-au făcut să-şi întoarcă ochii spre Rusia sau spre Bulgaria să vadă n’o veni de undeva scăparea Şcolile bulgăreşti Dacă măcar şcolile noastre or fi fost îngrijite! Dar nu, răi administratori şi proşti luminători ne-aiţi arătat chiar la început. Bulgarii au fost nevoiţi să-şi facă şcoli cu banii lor. Dacă de la început s’ar fi stabilit în Tulipa cel mai bun gimnaziu din ţară şi prin sate şcoli primare model, bulgarii ar fi urmat în şcolile noastre, ar fi cunoscut limba, literatura şi istoria ţarei, s’ar fi apropiat de noi şi poate ne-ar fi iubit. Văzînd dar că neglijăm şi partea administrativă şi partea culturală a Dobrogei, că o tratăm ca pe o ţară cucerită şi vremelnic ocupată, era natural ca bulgarii nu numai să-şi facă şcoli, dar să şi facă şcoli în spiritul cel mai strict naţional Şi astfel ne-am pomenit cu un gimnaziu bulgăresc la Tulcea, superior în multe puncte celui romînesc, în care profesorii şi elevii nu ştiu o boabă romînească, în care se spune că Dobrogea e a bulgarilor şi la care se arborează la ocazii, drapelul bulgăresc. B. Tache Ionescu în inspecţia pe care a făcut-o acestui gimnaziu, a văzut lucruri extraordinare : copiii cari nu ştiau sau nu voiau să spue în ce ţară trăesc, care nu ştiau un cuvînt romînesc, profesorii idem şi la poartă arborat steagul bulgăresc. Vina e a noastră şi numai a noastră. Chiar cărţile şcolare bulgare şi hărţile în care Dobrogea era trecută ca provincie bulgărească, tot nouă trebue imputate. Aceste hărţi şi aceste cărţi poartă ştampila aprobărei ministerului nostru ! Revizorii şcolari, şi în special un oarecare Cazacu, le trimetea ministrului spre aprobare ca fiind conform regulamentelor şcolare. Cum la minister nimeni nu ştia bulgăreşte, se lua cu bună recomandaţia revizorului şi cărţile se aprobau! Ce vino su bulgarii clnd însuşi guvernul românesc le spunea In mod oficial ca Dobrogea nu i a noastră? Cu ruşii satt cu românii ? Bulgarii sunt ei rusofili ? Dacă ruşii le făgâduesc alipirea la Bulgaria, da, dacă le făgâduesc încorporarea la Rusia, nu. Aceasta e singura noastră scăpare: să le demonstrăm bulgarilor care-i primejdia rusească şi să le arătăm prin fapte că domnia noastră e pacinică şi mai rodnică de cit domnia bulgărească. Miine mă voi îi ocupa de grozăveniile comise de administraţie în Dobrogea. I. T. Cititorul inteligent—şi Adeverul nu are de cit cititori inteligenţi, a înţeles că aceasta e o metaforă. Barbulescu nu a luat lucrul de joc în glumă şi cum era plin de spirit comercial, a acţionat în judecată înaintea judelui Ocolului al IX-lea din Brăila, pe debitorul recalcitrant ca să plătească chiria de cincizeci de lei. înaintea judecatei lui Alexandrescu i-a fost ruşine să povestească cum a fost chestia şi judecătorul l’a osîndit la plata sumei cerute. Cînd însă s’a văzut osîndit a făcut recurs şi numai dinaintea tribunalului el a desfăşurat motivele sale de plîngere şi pentru ce a fost nevoit si se retragă din asociaţiune. Cum este un D-zeu pentru asociaţii păcăliţi tribunalul a respins recursul lui Alexandrescu, aşi că bietul om va plăti, fără măcar să se bucure de foloasele ce le dădea asociaţiunea. Singura satisfacţiune este că preşedintele respingind recursul i-a numit măgari, cuvîntul de porci fiind prea puţin parlamentar. Chiţibuş relatînd cele ce preced își aduce aminte de cîntecul Yvetei Guilbert. Cochons ! Cochons ! Utureux étaient les petits cochons! Chiţibuş. ---------------------4M,------------------- CRONICA JUDICIARA Asociaţiune imorală Afacerea se petrece la Brăila, oraş comercial şi prin urmare unde totul se tratează după regulele neguţâtoreşti. Aşa fiind tinerii Dim. Barbulescu şi P. Alexandrescu au făcut o ciudată asociaţiune. Ambilor le-a plăcut o cintăreaţă de la Café-Concert. Cum erau prietini, cu spirit comercial şi nu de ajuns bogaţi ca să întreţie fiecare o amantă, au făcut un sindicat de doul pentru întreţinerea cintăreţei. Barbulescu s’a însărcinat cu partea mincărei, Alexandrescu cu chiria odăei şi actriţa avea în asociaţiune însărcinarea de a împărţi dragostea şi farmicele sale, in mod egal ambilor asociaţii. Din nefericire concordia şi pacea nu au domnit mult timp în această căsnicie îi trei. Fie că unul din asociaţi consuma mai mult, fie că nu contribuea în mod egal la întreţinerea averei sociale, fie un motiv, fie altul sau în sfirşit chiar de-ar fi şi un al treilea, tot ce importă e că Alexandrescu s’a retras din sindicat lâsîndu-1 pe Bârbulescu cu chiria neplâtitâ şi cu cîntăreaţa în spinare. Ştiri Mărunte * Următorii elevi au fost admişi în anul intim al şcoalei naţionale de poduri şi şosele, secţiunea inginerilor : Capşa C. G., Roşu Vasile, Costinescu G. N., Tocilescu V. A., Georgescu Aurel, Moţoiu Ioan, Orghidan C, Eraclide L. L., Hengeli Ludovic, Mariş C. N., Ifrim N. G., Moisiu Gh., Marinescu Al., Rusescu C., Pastia Dem, Naum M. D., Teiler L., Badu Petre, Călugăreanu A., Hornstein Ern., Hakarie Gr. şi Anghelescu I. * Societatea studenţilor în Medicină reîncepe şedinţele publice Duminică 15 Octombre, ora 2 p. m, în localul sau din palatul băilor Eforiei, cu următoarea ordine de zi: Cuvînt de deschidere al preşedintelui şi comunicarea D-lui C. Gruescu asupra operaţiilor mai importante executate în I-a clinică chirurgicală din spit. Colţea de la 1 Septembre pînă la 10 Octombre 1895. * Societatea Centrală agricolă organizează un concurs de pluguri între sătenii judeţului Ilfov, în ziua de 15 Octombre curent, orele 12 din zi, pe moşia Băneasa-Dămăroaia din Ilfov, proprietatea D-lui C. I. Stoicescu. Se vor distribui recompense. * Pe ziua de 1 Octombre s’a primit demisiunea din armată a D-lui colonel Costescu Nicolae, comandantul brigade 4 de călărași. * D. locotenent Canariu Gh. fiind numit în gendarmeria rurală s-a trecut pe ziua de 27 Septembre în poziţie de disponibilitate. -----------------------tir#**----------------------- Afaceri ungureşti BUDAPESTA, 12 Oct.-D-na Banffy a indicat la conferinţa partidului liberal răspunsurile ce va face mîine interpelărilor asupra numirei ministrului afacerilor străine şi asupra incidentelor din Agram. In ceea ce priveşte acestea din urmă guvernul consideră ca fără îndoială dreptul de a arbora drapelul unguresc în Croaţia. BUDAPESTA, 12 Oct. — Camera deputaţilor.— D-nul Banffy a răspuns la mai multe interpelări, intre altele la acea a D-lui Dranules asupra congreselor bisericelor greco-orientală-sîrbească. Ministrul a zis că dacă cheltuelile ce ar atrage după sine întrunirea acestor congrese nu ar încărca fondurile bisericelor, el va propune împăratului,—afară de alte obstacole eventuale, — să autorizeze convocarea acestor congrese. Statutele prezentate au fost aprobate. -̋«». Reformele din Turcia CONSTANTINOPOL, 12 Octombre. — Poarta a trimes lui Şakir paşa şi guvernatorilor generali ai celor şease vilaiete din Armenia regulamentul reformelor şi instrucţiuni pentru executarea lor, informînd despre aceasta şi pe cei trei a ambasadori. Aceştia vor cere publicarea în resumat a reformelor la Constantinopol şi în provicii în scopul de a asigura şi a satisface populaţiile. Supravegherea palatului ministrului marinei d de către trupe s’a ordonat în ----- SAMBAT MERE ADEVERUL ILUSTRAT sau Duminica viitoare va da următoarele ilustraţii: DIM.. STURZA, preşedintele consiliului de miniştri, portret. UNII SEAMĂNĂ, ALŢIICULEG ROADELE : scenă socială. FARSĂ DE ŞCOLARI: gravuri umoristice. ŞI A SCHIMBAT SLUGA: scenă de actualitate politică. urma unor scrisori ameninţătoare adresate ministerului. LONDRA 12 Octombrie. — Agenţia Reuter din Constantinopol că populaţia creştină este neliniştită de situaţia provinciilor Apel şi Adana. E temere de o revoltă şi de noi vărsări de singe. După ştiri din sorginte turcească, armenii din districtul Zeitun ar avea de gînd să se răscoale în contra autorităților. Budgetul austriac VIENA, 12 Oct.— Camera deputaţilor.— Budgetul pe 1896 prezentat de guvern dă 662,691,582 florini la cheltueli şi 662,902,809 fiorini la venituri; deci este un excedent de 211,226 florini, adică cu 173,617 florini maî mult decît în 1895. Din budgetul pe 1896 se va întrebuinţa ca şi in anii precedenţi, o sumă de* 3.000.000 (?) florini, provenind din veniturile curente pentru a acoperi datoria publică. -------------------------«»----------------------- otlegin sktmmwmm issststaitsiiS «isatefekelnßla Bucureşti, 12 Octombrie 1895, 12 ore ziua Înălţimea barometrică la . ... 0° 748 8 Temperatura aerului C° . .. . » 16 5 Vîntul calm. Starea cerului noros Temperatura maximă de erî 15° , minimă de astăzi „ 9’ Temperatura la noi a variat Snixe-H 7» şi+l° Erî nor şi timp liniştit. Puţină ploaie a căzut în Moldova de sus la Mamorniţa, Rădăuţi, etc. Seara senin şi cald. In foarte multe localităţi a fost ceaţă deasă ori şi azi dimineaţă. Barometrul s’a mai coborît puţin în Moldova de sus, temperatura s’a ridicat în multe localităţi. Astăzi timp liniștit, cerul aproape senin. Barometrul se coboară încet. lor din Dolj, Romanaţî, Teleorman, Vlaşca, Ialomiţa şi Brăila să supravegheze cu atenţiune toate mişcările bulgarilor din judeţele Ier respective, precum şi pe ale călătorilor străini, în special bulgari şi ruşi. * * * D-lui Paul Stătescu, prefectul judeţului Tulcea, primul ministru i-a trimis instrucţiuni speciale, invitindu-l a lua dispoziţiuni ca bulgarii, ruşii şi lipovenii să fie spraveghiaţî de aproape. De asemenea săse exercite o riguroasă supraveghere în jurul mânastirei Slava. * * Ministrul de războiţi, D. general Budişteanu,a dat ordin ca vasele de poliţie ale marinei noastre de război şi să circule în permanenţă şi în maî mare număr pe Dunăre de la Galaţi şi pînă la Sulina. Comisiunea interimară Consiliul de miniştri a căzut de acord în fine asupra persoanelor, cari vor face parte din comisia interimară a Capitalei. Comisiunea va fi prezidată de D. Procopie Dimitrescu; membri vor fi D-nii Dim. Giani, Salcariu, Bibicescu, Delavrancea, Gr. Alexandrescu, Pandrav, Niţă Sterie, etc. Decretul de disolvare a actualului consiliu comunal va apare în Monitorul de mîine sau Luni. Gazetele ungureşti anunţă, că D. Aerenthal, noul ministru plenipotenţiar al Austriei, a fost invitat de D. Goluchowsky să-şi prezinte cit mai curînd scrisorile-i de acreditare şi să ia la posesiune noul sau post. D. ministru de interne N. Fieva se întoarce azi din Sinaia cu mai multe decrete de numiri şi de disolvări ale consiliilor comunale din Bucureşti, Galaţi, Brăila, Craiova, Ploeşti, Iaşi, etc. Marea întrunire a conservatorilor este fixată pe ziua de 22 octombre. In această întrunire, la care vor lua parte şi delegaţi de judeţe, se va decide în privinţa fuziunii junimiştilor cu conservatorii. Perechea regală va sosi miine după amiazi la orele cinci în Capitală. INFORMATIUNI Răscoala din Macedonia Aseară la ora 4 jum. am primit de la corespondentul nostru din Sofia telegrama de mai jos, expediată din Sofia la ora 1.10 p. m., sosită in București la ora 3.25 și predată Adevărului—o sută de pași departe de oficiul telegrafic—la ora 4.30. Iată telegrama . Noua revoluţiune a şî istovenit în Macedonia astăzi. Satul turcesc Catunita este în flăcări. Trei sute case cu desăvîrşire arse. Panica este foarte mare aci. Cor.4 » * Telegrama de erî a corespondentului nostru din Sofia, prin care anunţa Adevărului izbucnirea revoluţiei din Macedonia, a fost comunicată în copie miniştrilor de interne şi externe. D. Dinu. Sturdza a dat imediat ordin secretarului său general să ceară explicaţiuni telgrafice, urgente de la agentul diplomatic al ţârii în Sofia, D. Papiniu. * * * Comisiunea însărcinată de ministrul de interne pentru a studia cestiunea descentralizării administraţiei comunale şi judeţene se va întruni Luni la ministerul de interne. Mercuri seara s-a dat resultatul concursului pentru ocuparea cu titlu provizoriu a catedrei de pedagogie şi filosofie de la externatul din Bârlad. Juriul a recomandat pe D-ra Maria Alevra, licenţiată, magna cum laude a facultăţii de litere din Iaşi. Comisiunea a felicitat pe D-ra Alevra. Azi dimineaţă la orele cinci şi jumătate a sosit în Capitală locotenentul Filostrat. El se află deocamdată internat în localul poliției. După amiazi va fi condus la comenduirea pieței. Gazetele guvernamentale comunică o dispoziţie fericită a D-lui ministru N. Fieva, prin care se asigură secretul şi libertatea telegramelor private. D. ministru a comunicat D-lui Chiriţescu, sub director al telegrafelor şi poştelor, că guvernul nu va tolera nici un abuz făcut în virtutea articolului 7 din legea telegrafo-poştală. Modul însă cum această dispoziţie este aplicată, chiar acum în urma ordinului ministerial, se poate vedea în articolul nostru din pag. I, intitulat De la vorbă la fapt! Se zice că D. Dim. Sturdza ar fi avut intenţiunea de a pune din disponibilitate pe D. Gr. Ghica, ministrul plenipotenţiar al ţării în Berlin, şi că regele s’ar fi opus. Dăm această ştire sub toată rezerva. Sturdza şi Goluchowsky «Fremdenblatt» de Simbătă a publicat un articol asupra noului guvern român. Interesul ce prezintă acest articol devine cu atît maî mare, cu cit intîrzie mai mult răspunsul D-lui Sturdza. Acesta, în calitate de şef al opoziţiei, a cerut fostului ministru al afacerilor străine, printr’un discurs rostit la Senat, intervenţiunea Romînieî în favoarea romînilor transilvăneni, după ce a formulat patru revendicaţiuni bazate pe acuzaţiunî violente in contra Ungariei. In urma acestui discurs, fostul ministru austro-ungar în Bucureşti, contele Goluchowsky, a încetat relaţiunile sale personale cu D. Sturdza. Aci, nu se îngrijeşte nimeni de o schimbare in relaţiunile amicale cu Romînia, dar se aşteaptă de la D. Sturdza ca să coneste el însuşi discursul sau din opoziţie. Această telegramă este ex-x îndoială redactată sau cel puţin inspirată de D. Goluchowsky. Sperăm, însă, că D. Sturdza va avea atîta patriotism ca să nu se potrivească acestor dorinţî. Prefect al judeţului Dîmboviţa a fost numit D. Atanasiu. La Prahova va fi numit pe ziua de mîine D. maior Handoca. La R.Sărat a fost delegat D. M. Petrescu, şef de divizie la ministerul de interne. Două judeţe au rămas încă fără prefecţi, anume judeţele Mehedinţi şi Dorohoia. In Mehedinţi va fi numit probabil peste citeva zile un domn Steriadi, o rudă cu cameleonul Ilariu Isvoranu. Atragem atenţiunea noului Director general alpoştelor asupra neajunsului că abonaţii noştri nu primesc niciodată Adevărul ilustrat, şi îl rugăm să ia măsuri. De repeţite ori am reclamat poştei în această privinţă dar fără resultat. Să sperăm că de astă dată rugămintea noastră va fi luată in seamă şi satisfăcută. -esi starea civilă Declaraţiuni de căsătorie : Constantin I. Rădulescu cu D-ra Paulina Andrei Pajore ; D. Marin Ştefan cu D-ra Domenica S. Stan; D. Ghiţă Niculescu cu D-ra Ana Ion Stroe; D. Christea Marin cu D-ra Maria Achim Vladu; D. Andrei I. Ilie cu D-ra Ioana M. Dinu; D. Grigore Rădulescu cu D-ra Iulia Simion ; D. Constantin I. Albescu cu D-ra Ioana M. Iurea; D. Zaharia Staadeker cu D-ra Idis. Heckter. FOIȚA ZIARULUI «ADEVERUL» 76 Biturneuii DES BINGE PARTEA a J.I~a JAKE LA ROUSSE XVI O. Tasspin Polyt trase un chibrit pe pantalon și-șî aprinse țigara. — CU pentru Mortimer, răspunse, e adevărată vreme pierdută. . Omul ăsta nu are nici cel mai mic secret de ghicit... s’ar putea numi «virtutea însăși.» — Tot în strada Tronchet stă? — Tot. — Se mai întilnește cu Bridard. — Mai mult ca orieînd. — Și nu se poate mîngîia de dispariția tinerei Edmeea? — Nici vorbă! — Bine... Acu să trecem la... celălalt, Polyt făcu cu ochiul. — uit pentru asta, zise, nu e tocmai așa de nevinovat... — Știfi eu... mai ales din seara „cind lam văzut urmărind pe Jane la Rousse, — în strada Reuilly... e un om foarte zelos... sa scoală de la cinci dimineața și muncește pînă la miezul nopţii... par’că-i pare rau și de vremea pe care trebue s’o piarza cu mîncarea. — L’ai urmărit? — De două ori. — Ce face? — A început de citva timp si bată așa străzile, ca un provincial venit la Paris să admire monumentele... — lată niște obiceiuri cari trebue să dea de gîndit. — Mortimer ar trebui să-l ţină mai de scurt... Filip își prinse bărbia între degete și rămase uimitor cîteva minute. — Cazurile de felul acesta au fost studiate de mult, zise, și n’au nimic surprinzător pentru un moralist... Dar ceea ce mă miră, este că aci vinovatul n’are antecedente și că schimbarea ce se observă în purtarea lui pare a fi cu totul spontaneă și a nu proveni dintr’un vitm cunoscut* de mai nainte... —Vorbești ca un profesor! aprobă Polyt. — Efectul costumului !... replică Filip. De alt fel să lăsăm aceste consideraţii cari n’au a face cu situația, și să trecem la o altă ordine de fapte. «Am nevoe de ajutorul tau și sper că te vei arăta vrednic de încrederea cu care te onorez. — Cei de făcut? întrebă Polyt. — Miine dimineață o să te duci la un hăinar să te îmbraci ca un june de familie bună, mă înțelegi... Un costum convenabil, dar nici decum luxos, ceva în genul burghez mijlociu — Și... cine plătește? — Pină la ce sumă ? — Nu mă uit la preț. — Se pare că-ți merge bine cu profesoratul... In absența D-lui N. Fieva, care plecase la Sinaia, l. Dim. Starza a dat un ordin telegrafic tuturor prefecților, în special ce— Nu tocmai râu... Dar avem altceva de făcut de cit să flecărim.. — Bine. Ce să fac acu ? — Sâ te întorci la mama Doxia, și pe mîine le aștept. — Unde să le caut? —Avenue d la Bel-Air, la Saint-Mandé!.. Și mai ales să nu te apuce slăbiciunea să te arăți domnișoarei Clara cînd te vei vedea înțolit. Polit era să plece. Numele pe care îl rosti Filip îl opri insă în ioc. — Aia! zise falsul profesor rîzmd, se pare că numele ăsta-ți face un efect... — Clara ?.. Repetă Polyt cu o mișcare din umeri, afectată ; ce efect să-mi facă? — Amorul! — E oare pentru oameni ca noi ăștia, amorul ? — Drace ! drace! ai devenit sceptic pe ziua de azi !.. Se vede că iar v’ați certat... S’a purtat rece cu tine, ce? Polyt se uită uimit la patronul sau. — Cum ? dar nu știi ce s’a întîmplat ? esclamă făcînd ochii mari. — De opt zile n’am mai eșit din cartierul cel nou ce mi-am ales .. Ce s’a întîmplat în strada Campans? — Nu mai e nimeni acolo ! — Cum? Nici Clara? — Nici Clara ! — A plecat? — A dispărut. — Ce s’a făcut ? — Nu m’am dus să-l întreb pe cel care a răpit-o, murmură junele întunecat. Filip rămîne un moment tăcut și gînditor. Apoi ridică fruntea și făcu un gest melodramatic. — E destinul! zise sentențios ; nu-i nimic de făcut destinului, de altfel, cazul e prevăzut în societăţile moderne, şi Clara s’a nins unde ke duc, toate, femeile cari Koelnische Zitung publică următoarea telegramă ce i s’a trimis din cercurile oficioase din Viena: sint, ca dînsa, tinere, frumoase şi ambiţioase. — Asta e... — Şi altceva nu mai ştii ? — Nimic. — Ei bine, vom vedea... Pe mine mă interesează copila asta... Un moment crezusem că prinsese slăbiciune pentru tine.. or cum sâ fie însă, îţi făgăduesc că îndată ce voia pune iar mina pe dînsa, am să ți-o îmblînzesc. — Ce înțelegi prin vorbele astea ? întrebă Polyt. — Am sâ mă esplic mîine dimineață, cînd vei veni așa cum ți-am spus... — Bine. — Acu du-te acasă și nu uita să spui salutări din parte-mi mamei Doxia. Cei doi prieteni se despărțiră. După ce Polyt dispăru, D. Taupin luă o trăsură și se întoarse la Saint-Mandé. Casa în care venise să se refugieze Ducoudray cu Edmeea și cu nenorocitul Turnier avea după cum spusese Grincard, trei etaje. Jos ședea bătrînul cu Edmeea, după dorința fetei care spera să găsească o distracție în grădinița de flori de alăturî. In momentul cînd se mutaseră ei, grădinița asta era cam neglijată. Peste o săptămînă însă Edmeea o transformase cu totul. Trecătorii să opreau acum adesea, admirînd acest frumos colţişor. Edmeea petrecea aici zile întregi. Turnier să cobora şi el adesea şi, din chioşcul de verdeaţă urmărea cu privirea blîndă şi vagă mişcările tinerei fete care îngrijea de flori. * Bietul om era mai adesea trist şi abătut în aceste momente. Îşi aducea oare aminte? Nimeni n’ar fi putut spune. Un văl des îi întuneca mintea. (Urmarea în Adeverul ilustrat de mîine) SPORT Alergări de biciclete Sîmbătă 14 şi Duminică 15 l. c. vor fi ultimele două alergări de biciclete la velodromul Pucher, cu programul următor : Sîmbătă 14 Octombre : Alergarea de juniori, 1040 metri, 4 tururi, 3 premii, obiecte, înscriere 2.50 Alerg II Bărbaţi, 1560 metri, 6 tururi viteză, premiul I, lei 30, al II, lei 20, al III, 10 lei, înscrierea 3 lei. Alerg. IV Tandem, 1560 metri, 6 tururi, premiu I, 50 lei, oferit de D. M. Bolintineanu, al II, 30 lei, al III, 10 lei, înscris 6 lei. Alerg. IV Amatori, 2080 metri, 8 tururi, 3 premiuri obiecte de artă, inscriere 4 lei, premiu I, oferit de D. L. Piorkowsky. Alerg. I7 Handicap, premiul I, 30 lei, premiul II, 20 lei, premiul III, 10 lei, înscriere 3 lei. Alerg. VI de fond, 15,600 metri, 60 tururi, premiul I, 40 lei, al II, 30 lei, al III, 15 lei, înscriere 5 lei. Duminecă 15 Octombre.— Aler. I juniori 1040 metri, 4 tururi, 3 premiuri obiecte, înscriere iei 2,50. Aler. II Bărbaţi, 12 tururi, 3120 metri vitesă, premiul I, 40 lei, al II, 20 lei, al III, 10 lei, înscriere 3,50. Alr. III Biciclete şi bielele mers d’andaratele, vitesă 260 metri, 1 tur, premiul I, 20 lei, înscriere 3 lei. Mer. IV Bicele, 1040 metri, 4 tururi, 3 premiuri obiecte, inseriere lei 3,60. Aler 7, virese 1040 metri, 4 tururi obstacol, premiul I, 30 lei, al II, 20 lei, al III, 16 lei, înscriere 3 lei. Aler. VI, Amatorii cari n’au alergat de loc Gesturile-i erau întrerupte și mai adesea pareau inconsciente. Era sigur că nu era cu mintea imisiunea aceasta... Şi cu toate astea ! Uneorî, după ce stătea aşa cîte două şi trei ceasuri cu fruntea plecată, cu ochii în pămînt, cu braţele lăsate în jos, deodată îl vedeai ridieîndu-şi obrajii brăzdaţi de cicatrice, şi atunci un zîmbet ciudat îi lumina faţa... Două lacrămi mari îl picurau de-a lungul obrajilor. Ce vedea oare în întunericul care-i împresura mintea ? Ce rază de lumină îi străbatea creerul în acele momente? Era vr’o amintire senină, sau vr’o speranță ce-i zîmbia? In astfel de momente avea obiceiul d’a scoate cite un ţipăt, la auzul căruia Edmeea alerga imediat... Cu asta însă se sfîrşia... Aproape imediat el precădea în nepăsarea lui, depărta cu bruscheţă dela dînsul pe tînăra fată uimită, şi faţa-i relua expresia-i întunecată. Cit pentru Edmeea, ar fi foarte greu de a se spune ce se petrecea în sufletul ei.