Adevěrul, iunie 1899 (Anul 12, nr. 3566-3567)
1899-06-27 / nr. 3566
Dîminicîi 27 Iunie 1999 CHESTIA ZILEI Adevăratul ucigaş al circiumarilor Circiumarii da Serviciul antropometric, chemaţi să recunoască pe Pipa. Adevăratul asasin nu e Ion Pipa, e cel-alt, Tache Pipa. Cel dintîiu a ucis numai ei căva cîrciumari, pe cină cel-alt ne ucide pe toţi birurile nouţ! cu 1896: Import 7,192,919 kgr. Export 2,322,795 kgr. (Import: 75.60 la sută. Export 24.40 la sută). 1897 : Import 5,202,760 kgr. Export 2,698,549 (Import 65.85 la sută. Export 31.15 la sută). 1898: Import 4,238,751 kgr. Export 5,561,959 kgr. (Import 43,25 la sută.Export 56,75 la sută). ' Care vrea să zică in aceşti patru ani importul a scăzut de la şapte milioane la patru, iar exportul a crescut de la două milioane la cinci miloane. Şi cum se vede din toate cifrele prezentate atit cantitatea pescuitului cit şi exportul, cit şi veniturile statului, sint in continuă şi însemnată urcare. Aceste cifre dovedesc că legea pescuitului e o lege bună şi care trebue să fie riguros aplicată. Statis DITsfREmIATE Revoltele din Spania După italieni şi belgieni, spaniolii au luat-o şi dânşii pe cale bună. De cîteva zile cele două mari citadele ale Spaniei, Barcelona şi Valencia, răsună de strigătele mulţime deşteptate : Jos jesuiţii ! Afară călugării ! Şi bisericele sunt sfârmate, popii atacaţi, jandarmii şarjează, trupele trag focuri, sunt morţi şi răniţi. Aceste revolte coincid în Spania cu noile proecte de urcare a impotitelor şi cu campania pentru revietuirea infamului proces contra pretinşilor anarchişti. Situaţia e din cele mai critice. E temere ca revolta să nu cuprindă toată Spania. Iată cîteva amănunte asupra unuia din oraşele răsculate. BARCELONA Barcelona, oraş şi port pe coasta apusană a Spaniei, la marea Mediterană. Reşedinţa căpitanului general al Catăloniei, a unui episcopat şi a unei Universităţî. Are vr’o 300,000 de locuitori. Socotind şi Barceloneta, numără in total vr’o 450000 loc. E unul din oraşele spaniole unde instrucţia e mai răspândită, avînd mai multe şcoli superioare, biblioteci, muzee, teatre, etc. Teatrul Liceo, pe marele și splendidul bulevard Rambla, este unul din cele mai vaste din Europa. Patru mari linii ferate leagă Bar- celona cu Madridul, Valencia, Saragossa şi Perpignan , apoi mai multe linii regulate de vapoare unesc acest port cu principalele porturi ale Mediteranei şi ale Americei de sud, industriea desvoltată, comercial întins. Barcelona se întinde în semicerc pe malul măreî pe un teren care se ridică in pantă uşoară spre munţi. Monumentele mai însemnate sunt: Cathedrala in stil gotic, foarte vechie ; apoi bisericile St. Jacques, St. Michel, Sainte Marie de la Mer, Sainte Marie de Bois, Sainte Anne, Sainte Catherine, St. Just (cea mai vechie biserică) etc. Casa de la Députacion, monument din secolul XV. Istoria Barcelonei este aceea a Cataloniei. Fondator se crede că a fost Hamilcar Barca. August o prefăcu intru colonie romană care vegetă pînă pe la 415, cînd Visigoții făcură din Barcelona capitala lor. In secolul al 8-lea a căzut in mina Maurilor. Ludovic le Débonnaire o luă în anul 801 și crează conții de Barcelona cari se declară independenţi sub Geoffroi. In secolul XII se alipi de Aragon, dar unirea Castiliei şi Aragonului sub Ferdinand şi Isabella fu o mare lovitură pentru propăşirea Barcelonei. Napoleon o ocupă de la 1808—1813. De atunci istoria Barcelonei e însemnată de un şir de revolte singeroase. In 1827 revolta e inpotriva contelui d’Espana, în 1835 generalul Bassa e gătuit şi tinut de popor pe strade, în 1836 tulburări sîngeroase cu prilejul alegerilor pentru Corteze, în fine în 1842 isbucneşte o revoluţie care nu poate fi reprimată decit cu ajutorul artileriei care bombardează oraşul cu 800 bombe şi 200 obuze. Aceste revolte au contribuit mult la impedicarea dezvoltărei comerciale şi industriale a acestui brav şi energic oraş,—o permanentă primejdie pentru tirania clericală din Spania. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. luî Chiţibuş cu cititoarele sale Mame nenorocite ) Se vede, necunoscuta mea amică Eiricelle, se vede că nici odată nu te-aî scoborît în ghebena vieţei şi n’aî băut paharul deznâdejdei şi al suferinţei. Da aceea nu pricepi, ziei tu, pe acele mame cari îşi părăsesc copiii. Nu înţelegi pe tinăra fată care iubind, a născut un copil şi îl părăseşte, nu înţelegi pe femeea divorţată care face tot astfel, lipsind pe copil de dragostea de mamă! De te-ai putea scobori în sufletele atîtor fiinţe, de le-ai putea analiza starea lor, de ţî-ar fi nu putinţă să judeci fără de părtinire, ai vedea singură că societatea în care trăim face pe om criminal şi că tot ea smulge din inima femeeî pînă şi dragostea pentru copilul ei... O tînără fată a iubit şi iubind a crezut că jertfa supremă este să ardă în această patima sfîntă şi curată. Vezi însă că pentru lumea ce o înconjoară fapta ei este o necuviinţă, deoarece nici ofiţerul stârei civile, nici preotul n’au intervenit. Cum însă nefecioriea nul scrisă pe frunte, cum „păcatul“ aproape nimeni nu’l ştie, tînăra fată, cu moartea în suflet, se bucură de aceeaşi consideraţiune ca şi înainte. Deodată însă simte că a devenit mamă. Ce bucurie şi ce durere ! E bucurie în sufletul ei, căci va păstra în chipul copilului iubit icoana amantului şi amintirea celei mai frumoase şi mai bune părţi a vieţei sale. E însă durere, căci lumea va afla că a „păcălit“, că a născut un copil fără că să fie căsătorită cu tatăl copilului şi în burgheza şi ipocrita noastră lume e un „păcat", o ruşine şi o decădere acest lucru. Iată dar pe această fiinţă fericită de maternitatea ei, iată-o silităi să şi-o ascundă şi cînd a născut să caute să îndepărteze rodul dragostei sale, pentru a se putea bucura înainte de stima şi consideraţia societăţei în care trăeşte. Viaţa de minciună ce duce, crezi că nu o costă, că nu o doare cumplit, socoţi că nu este dureros să trăeşti ca un hoţ, să ascunzi aceea ce ai făcut, avînd conştiinţa că bine şi sfint ai făcut şi totuşi că trebue să nu descoperi actul tău ! Pe cine să plîngî mai mult, pe mama nenorocită ori pe copilul abandonat, crescut printre străini, înţărcat de dezmierdările mamei, trăit ca un pribeag şi avînd în sufletul lui o vecinică revoltă ? Nu vorbesc, fireşte, de cazuri excepţionale. Se întîmplă ca să existe şi mame criminale cari nu gîndesc la copiii lor, cari in egoizmul lor brutal şi cinic îşi abandonează fructul dragostei lor legitime ori nelegitime, mame fără de inimă, fiinţe cu simţirea atrofiată, brute cari pot fi puse în rin dul asasinilor şi a criminalilor patologici. Am atins regula generală şi de aceea, EUnedie, necunoscuta mea amică, nu arunca piatra pînă nu te scobori în ghebena vieţei, pînă ce nu cercetezi starea acestor suflete amărîte, descuragiate şi fără de nici o speranţă! Chiţibuş. CÂRTI si REVISTE ! ! Pai la loi de Carmen Sidva, traducţiune franceză de d-l Georges A. Mandy, ilustraţiuni de Minartz. Un vot. din colecţiunea Ollendorf ilustré, de 185 de pagini Paris librăria Paul Ollendorf. Preţul 2 lei. Sfaturi prieteneşti, conferinţa ţinută la Rîmnicul-Vîcea de Valerian Urşian, profesor universitar. Editură Societăţeî culturale din Rîmnicul-Vîlcea. O broşură în 8 de 23 de pag. Buc. tip. Corpului didactic. Au apărut următoarele numere din revistele : Revista de Medicină Veterinară, anul XlI-lea No. 3—4. (Martie şi Aprilie); Progresul Veterinar anul II-lea No. 4—5 (Aprilie, Marț); Buletinul farmaceutic anul al III- lea No. 12; Revista viticolă și articolă, anul al IV-lea No. 12; Jurnalul Societățeî centrale agricole din Rominia, anul IX-lea, No. 6 ; Albina, anul alll-lea No. 38, 20 Iunie 1899. DIVERSE Să importăm microbi!. — De curind a fost descoperit un nou microb. Acest microb este acela al tutunului de Havana. In adevăr, nu trebuie să se mai creadă că aroma particulară și atît de cintată a tutunului cuban este datorită frunzelor, climatului sau culture!. Nu. Ceea ce face renumele tutunului de Havana nul de ci un simplu microb, care împrăştie acea aromă atit de plăcută și a cărui descoperire se datoreşte unui bacteriologist englez, cu numele Nuttal. Prin urmare, în urma acestei descoperiri, pe care Nuttal o demonstrează cu prisosinţa intr’un articol foarte documentat, problema este foarte simplă. Pentru a fabrica ţigări de Havana sau ţigarete egiptene, este de ajuns să se obţină microbi de ai tutunului cuban sau egiptean şi să se introducă în frunzele de tutun,recoltat spre exemplu în România. Imediat după fermentaţiune, tutunul rominesc va fi transformat in tutun havanez sau egiptean. Deci, să importăm microbi ! Litere-Arte-ştiinţe Savantul naturalist englez William Frower, membru corespondent al Institutului din Franţa, a încetat zilele acestea din viaţă. Henrik Ibsen lucrează în acest moment la o piesă dramatică, al cărei titlu îl ţine încă sub tăcere şi pe care speră s’o termine pînă la toamnă. Ilustrul scriitor se ocupă asemenea de o nouă ediţie complectă a lucrărilor sale, ediţie care va apare în curînd şi va cuprinde mai multe poieme inedite. In sfîrşit, Henrik Ibsen îşi propune să’şi scrie memoriile, dar încă nu s’a hotărît asupra formei ce trebuie să dea acestei lucrări, cea obiectivă nesurîzîndu i de loc. — In curînd se va ţine în Elveţia din iniţiativa papei un congres pentru studiarea cestiunei protecţiei cărţilor şi manuscriselor marilor biblioteci. DIN ŢARA —De la coresp. noştri particulari — PITEŞTI REPREZENTAŢIE TEATRALA.—Miercuri 23 Iunie o mare reprezentaţie a avut loc în grădina Universală de aci în beneficiul simpaticului artist S. Anestin. S’a reprezentat piesa Pălăriile sburătoare, comedie au 3 acte. Ca nici o dată pînă acum grădina era îndesată de lume , toate locurile erau ocupate, biletele fiind plasate mai din vreme. Multe persoane cari au venit seara au fost nevoite să se întoarcă negăsind bilete la casă și nici locuri în grădină. Piesa a fost bine interpretată; d-l Anestin înBorcănescu a fost admirabil şi aplausele îl întrerupeau des. Nu mai puţin d-l P. Nicolau în Silivestru s-a achitat pe deplin şi a fost de asemenea viu aplaudat. D-nii Dumitrescu Radu şi Andrei au fost foarte bine. Tînărul N. Radian în rolul amorezului naiv Petru a fost la înâlţime. D. Georgian în Spirache a fost un servitor cum trebuie. D-na Anestin în Smaranda nu s’a lăsat mai pe jos de cît soţul d-sale. D-na Nicolae în Marghioala a fost bine, rolul însă a fost prea mic pentru puterea d-sale; d-ra Cornescu în Lucia a fost des aplaudată, d-sa interpretând perfect , rolul ce îl s’a încredințat. Intre acte muzica militară a delectat publicul cu cele mai noi arii, iar d-na pirotecnicean M. Belgianu a executat frumoase focuri de artificii. Din numerosul public azistent am remarcat pe d-nii dr. Râdulescu, S. Radileanu, Manolescu, Furduescu, N. Dumitrescu, E. Chiel, I. Dimu, Pr. Boerescu, Gudin, Mirodoiu, F. Şerbănescu, Vulpescu, prefect Comănescu, C. Florian, Mîndru, dr. Rapaport, Macelaria, V. Condemina. Epoletul era reprezentat prin d-nii coloneii Constantinescu, Budişteanu şi Spiroiu, major Botescu, d-nii căpitani Calotescu, Grecescu şi Verra, locotenenţi Alexandrescu, Antonescu, Lăzărescu, şi Malaca, sublocoţi Fotescu, Hiotu şi I. Dumitrescu. Buchetul de d-re era compus din d-rele Constantinescu, Antonescu Marie Purch, Lili Swartz, Lena Boerescu, Titu Boerescu, Stella Anestin, Nicolae, Dime, Alexandrescu, Gudin, Victoria Dumitrescu, Eliza Radileanu, Zoe Boerescu, etc.— V. E. Z. 2 DRAGAŞANI PODUL PESTE OLT.—încă de demult se simte nevoia unui pod trainic peste rîul Olt, pod care să lege com. Drăgăşanî cu comunele vecine ei din jud. Argeş, ca: Dimitreştii, Popeşti, etc. Acest pod, care din punct de vedere economic are o mare importanţă pentru ţară în general şi pentru Drăgăşanii în special, se lucrează acufit cu o mare activitate şi la rîndul lui va fi o frumoasă podoabă a artei technice, podoabă datorită iscusinţei inginerilor noştri. Podul are o lungime de peste 400 metri, cu 12 picioare foarte solide din piatră şi cu o înălţime cam de 20 metri deasupra nivelului apei. Zilnic sunt în lucrul lui mai multe sute de lucrători străini şi puţini romînî. Toate lucrările sunt puse sub conducerea inteligentului inginer d. Const. Arghirescu, secondat de simpaticul şi neobositul conductor d. St. Sachelaride. Podul se lucrează în regie şi după deviz cheltuielile au să întreacă cu mult suma de 1.300.000 lei. Pînă acuma lucrul din piatră este aproape terminat. In curînd va începe a se aşeza şi fierul. Se speră că pe aproape de iarnă totul va fi gata. RECOLTA VIILOR—Viile din Drăgăşani, Cretenî, Isvor şi împrejurimi au un rod colosal de bogat. O aşa splendidă recoltă ca în anul acesta, spun bătrînii, nu s’a pomenit de demult pe aici. Rodul acesta atit de abondent provesteşte timpuri frumoase pentru Drăgăşanî şi cu toţii aşteaptă o toamnă foarte veselă. Şi cu drept cuvînt ea va fi,căci vinul este singura sursă a îmbogăţire! locuitorilor din regiunile acestea viticole. Timpul e superb pentru vii. La toamnă dar! TEATRALE.—Zilele acestea a sosit în orăşelul nostru artistul comic d. Demetrescu. D-sa va da vre-o 2-3 reprezentaţii. Avînd în vedere talentul artistului pe de o parte, iar pe de alta marea aviditate a drăgăşănenilor după distracţii plăcute şi inteligente, se prevede un frumos succes moral şi material pentru artist. La timp vom vorbi.—Ioan. PLOEŞTI EXPOZIŢIA DE LA LICEU.La liceul nostru sf. Petru şi Pavel s’a aranjat o expoziţie de desemn a elevilor. Expoziţia continuă a fi deschisă publicului vizitator între orele 8-11 a. m. şi 3 -7 p. m. în sala cea mare de recepţia şi în sala bibliotecei liceului. Pînă acum numeroşi vizitatori, mare parte părinţi ai elevilor, au avut prilejul de a exprima via lor admiraţiune, privind frumoasele lucrări executate anul acesta şcolar sub conducerea maestrului respectiv, d. Georgescu. Se ştie că la concursul din Bucureşti ţinut de societatea ştiinţifică literară „Tinerimea romina“ liceul nostru a fost clasificat fiu obţinînd anul trecut 8 premii şi anul acesta 17 premii, la studiul desemnului şi caligrafiei. Acest deosebit succes face să tresară inima de bucurie negrăită atit părinţilor elevilor cît şi profesorilor liceului nostru. D-na Ecaterina N. Răşcanu vizitînd expoziţiunea a bine-voit a oferi 50 lei pentru ajutoarea celor mai distinşi elevi la studiul desemnului şi a invitat pe d-nul maestru, Dem. Georgescu, a pune la lotărie unul din tablourile în ulei. Rugăciunea unui arab, lucrat ca deosebită artă de talentatul elev din clasa VH Popescu Pavel. D-nul N. Răşcanu, fost prefect de Prahova, a dăruit asemenea din partea consiliului judeţean 100 lei pentru ca d-nul Georgescu să procure celor mai distinşi elevi obiectele necesare la cursul desemnului pe viitorul an şcolar. Am remarcat în deosebi lucrări după natură, schiţe, desemnuri din memorie, sanguine, aquarelle, pasteluri şi mai ales o admirabilă frisă ornamentală de 1 m. 50 executată de Panayotopol George din clasa VI, cum şi numeroase schiţe după împrejurimile Ploeştilor luate de elevul A.Zagoriţ din clasa IV. Elavil Iosif Iser, Dragomirescu Anghel, Scorţea Constantin, Bariton Popescu A. Constantin I şi Gheorghiu I. Dan se disting prin numeroase studii după natură şi prin portretele a cîtorva foşti profesori ai liceului. Cea ce ne a uimit mai mult însă este deosebita artă cu care elevul Popescu Pavel a executat documentul comemorativ oferit de elevi fostului director şi venerabilului lor profesor, d. N. Crapeleanul, cum şi portretul acestuia admirabil de bine executat după natură. Elevul Popescu - Pavel a fost de 4 ori premiat la diferitele concursuri. Domnii inspectori Pangrati, Gion, Caloianu şi Tocilescu visitînd expoziţiunea liceului nostru, au exprimat vii felicitări maestrului respectiv, d-na Georgescu, pentru frumoasele şi uimitoarele rezultate la cari a ajuns cu elevii săi numai in timp 2 ani de cînd domnia-sa predă la liceul din Ploeşti, cursul de desemn. De asemenea mulţi cunoscători, ingineri, arhitecţi profesori militari, nu s’au putut opri d’a exprima deosebita lor satisfacţiune, văzînd cum, într’un liceu din Romînia, cursul de desemn este organizat ca la cele mai de seamă licee ale streinătăţei.— Doresc, pe mama ei să administreze moşia, iar ea a şters-o la Nisa. De acolo i-a scris să-î trimeată parale. Şi i-a trimes bătrâna ei mamă, cit a putut, după ce a căutat să plătească din venituri datoriile ce apăsau asupra moşiei. La un moment dat mama in loc de bani, i- îi trimes o scrisoare in care-î spunea: «Fata mea, nu maî am de unde-şi trimete bani. Recoltele sunt aşa de proaste că nu ştiu de unde o să fac faţă cheltuelilor. Te rog, vino să petrecem vara la moşie, şi pentru la iarnă o să vedem ce este de făcut». Fiica, care făcuse planuri de petreceri admirabile cu banii pe cari iî aştepta, a rămas trăsnită. După ce s’a mai desmetecit s'a pus pe ginduri. Deprinsă de mică să i se satisfacă toate capriciile şi neştiind cum se câştigă paraua, cel dintiiu lucru ce i-a venit în minte a fost că mamafeî nu se pricepe să administreze. A dat fuga la avocat. Sfătuit de acesta i-a intentat mamei proces cerind să fie descărcată de administrarea averea şi să se insărcineze un strein cu această administraţie. La tribunal, ca să dovedească cit de proastă administratoare este mama ei, fiica între altele spune : — Mama mea ţine de ani de zile un apartament la Paris pentru care plătește o chirie de cinci mii de lei pe an, fără să se ducă măcar acolo, căci șade într’una la mine. Nu-i risipă asta ? Aci bătrina e adine mișcată. Ochii i se umezesc. Cu un glas ce’i tremură ușor, răspunde: — Da, tin un apartament la Paris, pentru care plătesc nul cinci mii, ci trei mii de lei. Aceasta e singura mea cheltueală, lues dacă voiţi din partea mea de venituri. In acest apartament am locuit ori de cite ori mă duceam cu soţul meu la Paris. De la moartea lui am continuat să’l ţiu şi ’l voiu ţine cit voiu trăi. Nu voia să fie profanat culcuşul fericirei noastre! Bătrina nu mai poate continua. Cade pe scaun zdrobită. Şi în vreme ce avocaţii îşi spun pledoariile, în mintea sa perindează cu o repejiune de fulger scenele vieţei sale trăite cu cel care i-a fost odată soţ, scene a căror amintire e atit de vie şi care o mişcă atit de adine. Gondeiű. CARNETUL JUDICIAR Amor E proces între mamă şi fiică. Iliescu, la moartea sa, a lăsat prin testament ca toată averea lui, compusă dintr’o moşie cu un venit de cincizeci de mii de lei, şi ceva mobile, să se împartă în părţi egale intre soţia sa şi unica sa fiică, d-na Tănăsescu. «Şi rog pe fiica mea, de va voi să-mi asculte povaţa, in ce priveşte, administrarea avereî şi in tot ce priveşte cele- I’alte acte ale vieţei, să asculte pe mama ei, care niciodată nu va putea să’i dea poveţe rele, care pentru mine a fost inger de fericire şi pentru ea mamă duioasă». Cum a închis ochii bătrinul, fiica, ca să se conforme voinței tatălui, a lăsat HEMMTO — Simbăta 26 Iunie 1899 — — Şedinţa la consiliul permanent al instrucţiei. Spectacole Grădina Mitică Georgescu.—Trupa română de sub conducerea d-lor Creţu şi Tănăsescu, de la Teatrul Naţional din Craiova. In fiecare seară comedii şi canţonete. Grădina Boulevard.—Concert de orchestră. Grădina Bragadiru. — Concert de orchestră. Grădina Cosma. — Concert de orchestră. Grădina Bristol. — Concert de orchestră. I I ...—"» Teatre şi petreceri — "„Societatea corpului factorilor telegrafo-poştali“ va da Duminecă 27 Iunie o mare serbare cîmpenească în sala şi parcul Bragadiru. — La 28 Iunie se dă în grădina Mitică Georgescu învierea morţilor, comedie cu cînteca de V. Alexandri. Reprezentaţia se dă pentru înzestrarea unei fete sărace , d. Montaureanu va spunecîteva monologări. — Sîmbătă 26 Iunie se dă la Dacia Ciapciniî, revistă de d. Al. Ionescu. — Reprezentaţia care urma să se dea joi de d-na Marioara Constantinescu în grădina Rusca, cu piesele Rămăşagul şi Fata de bancher, s’a amînat irevocabil pentru ziua de Marţi 29 Iunie a. c. Biletele sunt valabile. — Comitetul central al Ligeî culturale, în şedinţa sa din 18 Iunie a c. a decis organizarea unei mari serbări naţionale şi artistice pentru ziua de 29 Iunie c. (Sf. Petru şi Pavel) în onoarea inaugurărei bustului primului gramatic al limbei romíne, Enăchita Văcărescu, care se va face în 29 a. c. în grădina Ateneului romín, cu următorul program : I La ora 8 a. m. membrii ligeî se vor aduna în localul ligeî din str. Nouă No. 3, de unde în frunte cu drapele și muzică vor merge în grădina Ateneului. II. După sosirea ligeî şi a reprezentanţilor autorităţilor, va urma ceremonia dezvălirei monumentului. D. V. A. Urechiă va rosti alocuţiunea sa ocazională, în urma căreia d. sculptor Hegel, va dezvăli monumentul in cîntarea imnului naţional „Deşteaptăte române“ Diversele societăți, cari vor dori să ia parte la serbare, vor primi biletele de intrare de la cancelaria ligeî, str. Nouă No. 3. După depunerea coroanelor şi rostirea celor-lalte discursuri, va începe serbarea in profitul ligeî. Hr. Pe estrada din faţa Ateneului, recitări şi declamaţiunî patriotice. IV. In grădină, care seara va fi splendid iluminată, jocuri, kermness, tombolă, loterie, căişori, etc., etc. V. De la ora 10 seara bat în sala de jos a Ateneului, costumul naţional preferit. Biletele de intrare în grădină pentru toată ziua, 1 leu de persoană, copiii 50 bani. Biletele pentru bal: 2 lei de persoană. Locuri rezervate pentru ceremonia descoperireibustului, cu dreptul de petrecere în grădină și la bal: 5 lei de persoană. ndev Srv — Societatea „Gloria“ pentru ajutor în caz de boală şi de moarte, care îşi sfinţeşte steagul Marţi 9 August în biserica sf. Gheorghe-Nou, va da în aceiaşi zi o mare serbare de vară în grădina Bragadiru. Beruh, A. Riegel, H. Blumenfchl, Ioan Clausescu, Ioan Verescu, Solomon Koffler, Petre Danielescu, Vasile Roşculescu, Iacob ■ Zisman, loan Georgescu, Ioan Istrătescu, Max Goldstein şi Teodosie Tomescu. Cursurile viitoare încep la 1 Septembrie, iar înscrierile se primesc de pe acum, la adffinstraţia şcoalei, str. Şelari Nru 10. — Mîine 27 Iunie se deschide expoziţa şcoaleî societăţeî pentru cultura profesională femo;r:: !?“!?.! ?! űín MiadaSf SphP don No. 28. Se ştie că această şcoală, în care se primesc fete orfane lipsite de mijloace, este pusă sub direcţia d-nei Elena Găvănescu, inteligentă şi energica preşedintă a sus numitei societăţi. Expoziţia fiind deschisă pînă la 3 iulie în toate zilele de la ora 9 a. m. pînă la 6 p. m., îndemnăm publicul să viziteze această expoziţie care face laudă conducătoarei şcoalei. Financiare, Comerciale Economice 25 Iunie Bursa efectelor In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81 — 8S, 5°lo: 101%; id. impr. 92, 500: lO0'/g id.93, 5°l0: 100' s;id. împr 32'la mil. 4°lo: 99‘l2i id. id. 50 mil. 4°l: 80; id. id. 274 mil. 4°10 : 90; id. id. 45 mil. 4°fo: 91 ; id. id. 120 mil. 4% : 91 ; id. id. 90 mil. 91, 4°L: 92V; id. id. 180 mil. 92, 4°lo: 92V,. Scris func. rul. 5%: 97V; id. 4°,ao. 85V; id. urb. Buc. 5%: 94a; id. id. Iași 510 9012; Banca Naț. 2700 ; agricolă, 368 ; scont, 337; soc. asig. Doc. Rom., 456; id. Naț. 473; id. Constr., 88 ; căi ferate și tramvaie; fabr. băut. gaz, 135; Soc. romíne de tricotager. Monedele s’au schimbat: Napoleonul, 20.25. Coroana germană 24.80; lira otomană,23 fi. austr. hirt., 2,13*;*; rubl. id. 2.68. Scont și avansuri: Banca naț. 6; id. agric. 8. Casa de dep. av. pe dep. 6. Devize: Cek: Londra 25.60.583|,; Paris. 101.60.55. Viena 212e|,— 12%. Berlin 125.25.20—trei luni: Londra 25.42‘l,.40 Paris 100.80.75; Viena 210V — 10 Berlin 123.95.90. Cereale Bucureşti 25 Iunie New-York şi Chicago anunţă urcări pentru graft prompt sau termina g) iar pentru porumb neschimbat. Viena menţine preţurile de ori cu deosebire numai pentru porumb care s’a urcat cu 3 ereditari în tendinţa fermă. Ultima statistică de recoltă satisfăcătoare in Ungaria provoacă mereu realizarea însemnatelor angajamente de speculaţiune a la hausse şi din care cauză a scăzut şi astăzi griul in Pesta cu 8 creiţarî, cotind termenul de toamnă fl. 8.88. Timpul superb, se menţine în streinătate, favorisind stringerea productelor. Tendinţa este supusă timpului. Din cauza secetei din ţară, care compromite porumbul, cererile pentru acest articol se înmulţesc zilnic, în cea mai mare parte pentru aprovizionări de consum şi pentru fabricele de spirt; în Brăila se plăteşte deja lei 7.20 hectolitrul, fiind pretenţiunile pentru contract de toamnă iei 7.50 hectolitrul. Fabricanţii de spirt in Ploeşti plătesc lei 5i. Aci nici o cerere pentru grioi. ------------------------------------------- 1 listă de Subscripţie Pentru familiile ţăranilor împuşcaţi la Slatina Ioan Marinescu 1 leu. Hie Alecsiu 50 bani; Ion I. Morzărescu 50 bani; N. Romany 50 bani; Sandu Dorneanu 30 bani; Morit Grinfeld 20 bani; Marin Tamaidac 50 bani; Ioan Faur 50 bani; Nicolae R. Ionescu 50 bani; Lazar Matari 50 bani; Moritz Fridman 50 bani; Lislau Nicolae 50 b; Panluk Gustav 50 b.; Cnall Carol 50 b.; P. Mănescu 50 b ; V. Marinescu 30 b.; T. Didip 50 bani; Hadnagy Ianos 25 bani; D-tru Andreescu 50 bani; Gheorghe Zisu 50 bani; V. Ion 20 bani; M. Barbera 20 bani; Iorgu Preda 10 bani; Ştefan Ionescu 10 bani; Alexandru Cleis 20 bani; Barbu Ionescu 20 bani; Dumitru Marinescu 10 b.; Niță Iliescu 20 bani; Ilia Didovicî 10 bani; Neagu 10 bani; Savu Angelescu 10 bani; Gheorghe Ionescu 10 bani; Petre Petrescu 10 bani; Ion Alixandru 30 bani; loan Dancovici 10 b.; Iancu Niculescu 10 b.; Anghel Fotescu 20 b; C. I. 20 b.; Cocoana Te 5 Iei; Mitică Nicolaescu 50 bani; George A. Herman 50 bani; Ghiţă Grigorescu 60 bani; Niţă Ghiorghiu 50 bani; Alex. S. Mihăescu 50 bani; Iorgu Lăzărescu 50 bani; Iosef Ionescu 50 bani; Antonie Ana 50 bani; Ştefan Lunscov 50 b.; Gh. Mărculescu Rusciuk 5 lei; Trifa Rănceff 2 lei; I. Tukermann 2 lei; Gheorghe Condea 2 lei; Spiru Gulapcieff 3 lei; P. Muşoiu, 1 leu; Umanitate, Sinaia, 1 leu; Ioan Ursulescu 1 leu; I. Antonescu 50 b.; L. Albu 50 b.; G. Matheescu 1 leu; D. Minescu, Ploeşti, 50 bani; Doctoru, Predeal 1 leu; Ştefan Nicolescu, Sinaia, 50 bani; G. Ponteise, Sinaia, 2 lei; H. Ştefanide 1 lei; A. Cohn, Bușteni, 2 lei; Leonescu 2 lei. Total. . . Lei 49 b. 55 Suma din urmă . . . Lei 3450 b. 80 Total . . Lei 3500 b. 35 . ................-------------------------- STNfl MASSUMTE In urma unui incendiu întîmplat în noaptea de 23 spre 24 Aprilie, veteranul Nae Popescu, infirm din campania anului 1877—78 la atacul Griviţeî, a rămas cu desăvîrşire sărac şi pe drumuri împreună cu trei fete mici. Facem dar apel la inimile caritabile să bine-voiască a întinde mînă de ajutor acestui nenorocit şi a-i uşura astfel zilele bătrîneţeî. — Societatea Junimea studioasă. Medicală va ţine şedinţă extraordinară mîine Duminică 27 iunie ora 5 p. m., în noul săfi local, „Spitalul Caritas“ la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni importante. Duminică 20 cît a avut loc în localul şcoaleî comunale‘„General Adrian“ promovarea primei serii a elevilor sielei de adulţi din capitală. In total au fost promovaţi în anul al II-lea 49 de elevi, dintre cari următorii au fost clasificaţi premianţi: Ioan Capan, Dimitrie Moldoveanu, Alex. Dinescu, Dimitrie Niţulescu, Jean Aritzoff, Uie Ştefănescu, Lazăr Hurtz, Const. Andreescu, Ediţia de dimineaţă NFOEMATHIlfl x _ 3 BSsiretlai aim©slcric Bucureşti Vineri, 7 Iulie sf. n. 12ore ziua înălţimea barometrică la 0° 749.9 Temperatura aierului: pl. 28°2 Vîntul: aproape liniştit de la W. Starea cerului: P. Noros Temperatura max. de ieri: plus 31s Temperatura minimă de astăzi, plus 14». Temper, a variat la noi între pl. 32° şi plus 11 A plouat binişor în nordul Moldovei, asemeni puţin şi la Sinaia. Timpul puţin mai răcoros ca în ziua precedentă, a avut cea mai ridicată temperatură 32 grade la Bîrlad şi Focşani. La bîra (Roman) pe lingă ploaie s’au auzit şi tunete. In unele localităţi din Muntenia dimineaţa batea vînt tărice. Barometrul este pretutindeni aproape staţionar. Afacerea tramvaiului din Galaţi se încurcă rău de tot. Am arătat că la ministerul de interne au sosit petiţiuni prin cari cetăţenii gălăţeni cer să nu se aprobe concesiunea. Petiţiunile insă au sosit prea tirziu şi reprezentanţii Galaţului, cari stăruesc asemenea să nu se aprobe această afacere, se află astăzi înaintea unui fapt îndeplinit, căci ministrul de interne a aprobat telegrafc concesiunea. Gălăţenii protestează in special contra faptului că s'a schimbat linia tramvaiului prevăzută prin contract şi s'a admis ca această linie să treacă pe lingă trotuar. D. G. Cantacuzino, preşedintele consiliului, s’a stabilit, pentru mai mult timp, la moşia sa Floreşti. Un serviciu telefonic şi telegrafic a fost instalat la Floreşti pentru tot timpul şederei primului-ministru acolo. Un ziar guvernamental spune că ministrul de interne nu va acorda nici un concediu prefecţilor pe timpul verei. D-nii Sturdza şi Stoicescu vor candida la colegiul 1 de Cameră din Prahova, devenite vacante prin optarea d-lor Cantacuzino, Fleva şi Take Ionescu. Se ştie că guvernamentalii vor susţine candidaturile d-lor Răşcanu, Gautilli şi d. Caroflide. Azi are loc căsătoria d-luî Xenofont Andronescu, magistrat şi fratele d-nei Smara, colaboratoarea noastră, cu d-şoara Lucreţia Basarabeanu, fiica d-luî deputat Basarabeanu din Brăila. Aseară la orele 6 şi 40 m, studenţii naturalişti au plecat în escursie geologică in regiunile judeţului Buzău, sub conducerea d-luî profesor Gigore Ştefănescu. Escursioniştii vor vizita in special saltele de la Policiori şi focurile nestinse de la Lopătată. Două fetiţe anume Alexandrina Marin Fiadu Popa şi Filofteia Diamandi Rădulescu, din strada Fraţilor, jucîndu-se eu după prinz pe lingă un foc in apropierea căruia era o casetă cujgaz, din cauza căldureî gazul s’a aprins şi a făcut explozie. Cele două fetiţe s'au pomenit deodată cu hainele aprinse şi au început să ţipe din pricina durerilor şi a fricei ce simţeai. Părinţii lor au alergat îndată, le-au stins hainele şi le-au transportat la spitalul de copii. Hoaţa de laaÎBae, şi ceasoarssice Aseară sub comisarul Constantinescu de la siguranţă a descoperit in strada Campoducelui nr. 18 un întreg magazin de haine furate, la femeea Tina Kraus. Posesoara şi hainele găsite au fost aduse la siguranţa. Tina Kraus a fost arestată, iar hainele inventariate de către şeful siguranţei. Sunt pelerine g scumpe, ronturi, jaghete şi ştofe alese.* Odată cu hainele şi stofele găsite la hoaţa numită, s'au mai găsit şi patru ceasornice de argint. Pin’acum nu s’a făcut nici o cercetare. De sigur că hoaţa de haine şi ceasornice are mai mulţi complici. Ea a declarat că e din Iași. La ediția de seară vom da amănunte. Pr. I FOIȚA ZIARULUI RAPE VERUL 153 SECRETUL MILIONAREI MARE ROMAN DRAMATIC de Emile RichebouRfi PARTEA A TREIA BLANCHE DE SIMIANE XII Deșteptarea unei voinți — Da mormăi el, am să mă duc la el, trebue să mă duc să’i vorbesc, că doar a’o să mă mănînce. XIII Irapul de Simiane La baronul Raoul de Simiane se gîndia Joseph Gallot, la baronul de Simiane voia să seducă, și după ce s’a gîndit mult timp, pe cînd trecea prin pădurea Bolonieî și pe cînd mergea în birja care readusese în strada Morand, pe el și pe Obiala, hotărîse că’i va face o vizită baronului. Ce spera el de la acest demers oarecum aventuros ? N’ar fi putut s’o spuie. Voia să vază. Trebuia să se agațe de ceva sau de cineva. Baronul era acolea și chiorul își zicea: — Cine nu încearcă nimic, nu capătă nimic. Nu’i vorbise nici o dată d-luî de Simione, nu’l cunoștea de cît , pentru că îl văzuse de două sau trei ori. Dar ştia destule lucruri despre acest vesel şi levent berbant, pentru a fi convins că era un om cu care va putea lesne să se înţeleagă şi se simţia împins către dînsul de o forţă irezistibilă. Fostul lăcătuş aflase tirziu, după căsătoria nepoate-sei şi după moartea luî Andrei Claviére, că Maria Sorei avusese un amant, și crezu,— am zis-o, — că acest amant fusese baronul de. Simione. Și deoarece nimic nu venise, de atunci încoace, sal desamăgească, tot mai credea încă acel lucru. Cînd a aflat că nepoata sa moștenise pe bărbatul său și că poseda o oarecare avere şi de cînd el începuse să facă cercetări pentru a da de urma ei, ca astfel să puie şi el mîna pe o parte din avere, el crezuse, — noi am zis-o şi asta, — că supraveghiînd pe baronul, punîndu-se în curent despre traiul luî, va isbuti să capete informaţiunile pe cari le doria. Dar fusese înşelat în speranța sa, căpătînd siguranța că baronul nu știa mai mult ca dînsul ca se făcuse tînăra văduvă. Mai tîrziui, cînd Gallot a descoperit că nepoata sa locuia la ,Vaucresson şi ceva mai mult, că era mama unui băieţaş, el se întrebase, nu fără mirare, de astă dată, pentru ce mama şi copilul trăiau despărţiţi de d-l Simione ca şi cum le ar fi fost absolut străin, şi pentru ce baronul cu totul în voia plăcerilor sale, în voia nouilor sale amoruri, nu se îngrijia de amanta sa ca şi cum ea nici n ar fi existat vreo dată pentru el. Gallot nu înţelegea aceasta. Că Maria doar tot era admirabil de frumoasă, mai frumoasă, ca oricînd, şi de o sută de ori mai , adorabilă şi mai vrednică de dorit de cit toate damele galante, în jurul cărora se învîrtia baronul. Dar poate că nici nu ştia că Maria are un copil al cărei tată era el. Nu, evident că el nu ştia aceasta. După ce rănise în mod mortal pe Andrei Claviere, el se aruncase în noul distrat țiunt și nu se mai gîndise la Maria Sorei, iar dînsa, închizîndu-se în demnitatea și mîndria ei de femee, departe de a căuta să readucă la dînsa pe ucigașul aceluia care se cununase cu ea la patul lui de moarte, făcuse, din contra, totul ca el s’o uite cu desăvîrşire. Acestea erau explicaţiunile pe cari chiorul şi le dăduse sie însuşi şi pe cari şi le mai dedea încă. Rămînea de ştiut dacă, după aceşti trei ani trecuţi, situaţia era tot aceeaşi. Baronul şi tînăra văduvă putuseră să se revază, era un lucru posibil ; și dacă se vor fi revăzut, forțamente o apropiere se făcuse și vechile relațiuni fuseseră înădite din nou. In acest caz, Gallot nu mai avea nimic de făcut cu d. de Simione. Dar mai era cea-I’altă hipoteză. Daci, acum, trebuia de știut. — Bine, își’ zise Gallot o să știu. Credincioasă făgăduieleî sale, Obiala îi aduse economiile ei. — Știi, zise el, e un împrumut pe care mi’l faci. Dar ea știa prea bine că împrumuta în coruptul fondurilor pierdute șî fără interes. Ea nu ținea la bani, dacă ar fi avut o sumă mare, tot i-ar fi dat-o. Ea nu cerea decît un lucru : s’o lase în pace. * Afară de faptul de a reîncepe viața comună, ea era dispusă să facă pentru el toate sacrificiile. — Banii sunt nervul războiului își zise Galiot, am bani puțini, e adevărat, dar destul pentru moment pot porni la războifi. A doua zi, după ce se bărbieri şi se dichisi, Gallot se duse în strada Bellechasse şi dădu tărcoale în jurul casei unde baronul de Simione locuia acum singur şi unde, mai înainte şedea cu mama sa şi cu sora sa mai mare. In aceeaşi zi chiorul făcea cunoştinţă cu vizitiul d-lui baron, care, neavind tocmai cine Ştie ce treabă multă, fiindcă stăpînu-său ieşia puţin, îşi petrecea timpul întru a face numeroase partide de pichet în odaia unui cîrciumar, rezervată musteriilor regulaţi. Vizitiul, îneîntat de a găsi in noua sa cunoştinţă un jucător de pichet, pasionat ca şi dînsul, îl trată îndată ca pe un vechii camarad. Chiar cu începere de a doua zi se tutuiră, a treia zi unul zicea amice losif, cel-l’alt dragă Francisc, erau nedespărţiţi unul de altul. Astfel losif aflase de la Francisc care era limbut, tot ce voise să afle despre (1. de Simione, în privinţa punctelor cari îl interesam losif căpătase deci siguranţa că baronul, nu mimai nu revăzuse pe frumoasa văduvă, dar că, poate, tot nu ştia încă ce se făcuse ea. Ei bine, da, baronul îşi schimbase purtarea şi devenise un alt om. Spre marea uimire a tuturor celor cel cunoşteau, acest om destrăbălat, care cu cîţiva ani mai nainte cauzase nişte scandaluri aşa de sgomotoase, acest om despre ale cărui isprăvi erai mult sau mai puţin galante se ocupa cronica parisiană, făcuse de o dată amendă onorabilă ca şi cum sătul de plăceri, desgustat de orice, ar fi simţit o absolută trebuinţă de odihnă. Pe cît viaţa fusese de agitată, extravagantă şi nnebună, pe atit da liniştită, serioasă şi înţeleaptă era acum. Sa părea că nu mai vrea să trăiască altfel decît într’o lungă reculegere. In toată puterea tinereţe! sale, atunci cînd se va circulă şi sa urcă, în mijlocul debordărei pasiunilor sale, şi Dumnezeu ştie dacă erau numeroase şi teribile, toata ardorile baronului se domoliseră, sa răciseră de o dată. Ce însemna asta ? Cei ca fuseseră amicii lui, tovarăşii lui da desfriii se întrebau aceasta. Noi vom şti îndată ce era la mijloc. (Va urma.)