Adevěrul, iunie 1899 (Anul 12, nr. 3566-3567)

1899-06-27 / nr. 3566

Dîm­inicîi 27 Iunie 1999 CHESTIA ZILEI Adevăratul ucigaş al circiumarilor Circiumarii da Serviciul antropometric, chemaţi să recunoască pe Pipa­. Adevăratul asasin nu e Ion­ Pipa, e cel-alt, Tache Pipa. Cel din­­tîiu a ucis numai ei că­va cîrciumari, pe cină cel-alt ne ucide pe toţi birurile nouţ! cu 1896: Import 7,192,919 kgr. Export 2,322,795 kgr. (Import: 75.60 la sută. Export 24.40 la sută). 1897 : Import 5,202,760 kgr. Export 2,698,549 (Import 65.85 la sută. Export 31.15 la sută). 1898: Import 4,238,751 kgr. Export 5,561,959 kgr. (Import 43,25 la sută.­­Export 56,75 la sută). ' Care vrea să zică in aceşti patru ani importul a scăzut de la şapte milioane la patru, iar exportul a crescut de la două milioane la cinci miloane. Şi cum se vede din toate cifrele pre­zentate atit cantitatea pescuitului cit şi exportul, cit şi veniturile statului, sint in continuă şi însemnată urcare. Aceste cifre dovedesc că legea pes­cuitului e o lege bună şi care trebue să fie riguros aplicată. Statis DITsfREmIATE Revoltele din Spania După italieni şi belgieni, spaniolii au luat-o şi dânşii pe cale bună. De cîte­va zile cele două mari citadele ale Spaniei, Barcelona şi Valencia, răsună de strigătele mulţime­ deş­teptate : Jos jesuiţii ! Afară călu­gării ! Şi bisericele sunt sfâr­mate, popii atacaţi, jandarmii şarjează, tru­pele trag focuri, sunt morţi şi răniţi. Aceste revolte coincid în Spania cu noile proecte de urcare a impo­­titelor şi cu campania pentru revi­­e­tuirea infamului proces contra pre­tinşilor anarchişti. Situaţia e din cele mai critice. E temere ca revolta să nu cuprindă toată Spania. Iată cîte­va amănunte asupra unuia din oraşele răsculate. BARCELONA Barcelona, oraş şi port pe coasta a­­pusană a Spaniei, la marea Mediterană. Reşedinţa căpitanului general al Cată­­loniei, a unui episcopat şi a unei U­­niversităţî. Are vr’o 300,000 de locui­tori. Socotind şi Barceloneta, numără in total vr’o 450000 loc. E unul din oraşele spaniole unde in­strucţia e mai răspândită, avînd mai multe şcoli superioare, biblioteci, mu­­zee, teatre, etc. Teatrul Liceo, pe ma­rele și splendidul bulevard Rambla, e­­ste­ unul din cele mai vaste din Eu­ropa. Patru mari linii ferate leagă Bar-­ celona cu Madridul, Valencia, Saragossa şi Perpignan , apoi mai multe linii re­gulate de vapoare unesc acest port cu principalele porturi ale Mediteranei şi ale Americei de sud, industriea desvol­­tată, comercial întins. Barcelona se întinde în semicerc pe malul măreî pe un teren care se ri­dică in pantă uşoară spre munţi. Monumentele mai însemnate sunt: Cathedrala in stil gotic, foarte vechie ; apoi bisericile St. Jacques, St. Michel, Sainte Marie de la Mer, Sainte Marie de Bois, Sainte Anne, Sainte Catherine, St. Just (cea mai vechie biserică) etc. Casa de la Députacion, monument din secolul XV. Istoria Barcelonei este aceea a Cata­­loniei. Fondator se crede că a fost Ha­­­milcar Barca. August o prefăcu intru colonie romană care vegetă pînă pe la 415, cînd Visigoții făcură din Bar­celona capitala lor. In secolul al 8-lea a căzut in mina Maurilor. Ludovic le Débonnaire o luă în anul 801 și crea­­ză conții de Barcelona cari se declară independenţi sub Geoffroi. In secolul XII se alipi de Aragon, dar unirea Ca­stiliei şi Aragonului sub Ferdinand şi Isabella fu o mare lovitură pentru pro­păşirea Barcelonei. Napoleon o ocupă de la­ 1808—1813. De atunci istoria Barcelonei e în­semnată de un şir de revolte singe­­roase. In 1827 revolta e in­potriva con­telui d’Espana, în 1835 generalul Bassa e gătuit şi tinut de popor pe strade, în 1836 tulburări sîngeroase cu prilejul alegerilor pentru Corteze, în fine în 1842 isbucneşte o revoluţie care nu poate fi reprimată de­cit cu ajutorul artileriei care bombardează oraşul cu 800 bombe şi 200 obuze. Aceste revolte au contribuit mult la impedicarea dezvoltărei comerciale şi industriale a acestui brav şi energic o­raş,—o permanentă primejdie pentru tirania clericală din Spania. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. luî Chiţibuş cu cititoarele sale Mame nenorocite ) Se vede, necunoscuta mea amică Eiri­­celle, se vede că nici odată nu te-aî sco­­borît în ghebena vieţei şi n’aî băut pa­harul deznâdejdei şi al suferinţei. Da a­­ceea nu pricepi, ziei tu, pe acele mame cari îşi părăsesc copiii. Nu înţelegi pe ti­­năra fată care iubind, a născut un copil şi îl părăseşte, nu înţelegi pe femeea di­vorţată care face tot ast­fel, lipsind pe copil de dragostea de mamă! De te-ai putea scobori în sufletele atîtor fiinţe, de le-ai putea analiza starea lor, de ţî-ar fi nu putinţă să judeci fără de părti­nire, ai vedea singură că societatea în care trăim face pe om criminal şi că tot ea smulge din inima femeeî pînă şi dra­gostea pentru copilul ei... O tînără fată a iubit şi iubind a crezut că jertfa supremă este să ardă în a­­ceastă patima sfîntă şi curată. Vezi însă că pentru lumea ce­ o înconjoară fapta ei este o necuviinţă, de­oare­ce nici ofiţerul stârei civile, nici preotul n’au intervenit. Cum însă nefecioriea nul scrisă pe frunte, cum „păcatul“ aproape nimeni nu’l ştie, tînăra fată, cu moartea în suflet, se bucură de a­­ceeaşi consideraţiune ca şi înainte. De­o­­dată însă simte că a devenit mamă. Ce bucurie şi ce durere ! E bucurie în sufle­tul ei, căci va păstra în chipul copilului iubit icoana amantului şi amintirea celei mai frumoase şi mai bune părţi a vieţei sale. E însă durere, căci lumea va afla că a „păcălit“, că a născut un­ copil fără că să fie căsătorită cu tatăl copilului şi în burgheza şi ipocrita noastră lume e un „păcat", o ruşine şi o decădere acest lu­cru. Iată dar pe această fiinţă fericită de maternitatea ei, iată-o silităi să şi-o ascundă şi cînd a născut să caute să îndepărteze rodul dragostei sale, pentru a se putea bu­cura înainte de stima şi consideraţia so­­cietăţei în care trăeşte. Viaţa de minciună ce duce, crezi că nu o costă, că nu o doare cumplit, socoţi că nu este dureros să trăeşti ca un hoţ, să ascunzi aceea ce ai făcut, avînd conştiinţa că bine şi sfint ai făcut şi totuşi că trebue să nu descoperi actul tău ! Pe cine să plîngî mai mult, pe mama nenorocită ori pe copilul abandonat, cres­cut printre străini, înţărcat de dezmierdă­rile mamei, trăit ca un pribeag şi avînd în sufletul lui o vecinică revoltă ? Nu vorbesc, fireşte, de cazuri excepţionale. Se întîmplă ca să existe şi mame crimi­nale cari nu gîndesc la copiii lor, cari in egoizmul lor brutal şi cinic îşi abandonează fructul dragostei lor legitime ori nelegi­time, mame fără de inimă, fiinţe cu simţi­rea atrofiată, brute cari pot fi puse în rin­ dul asasinilor şi a criminalilor patologici. Am atins regula generală şi de aceea, E­­Unedie, necunoscuta mea amică, nu arunca piatra pînă nu te scobori în gheb­ena vie­­ţei, pînă ce nu cercetezi starea acestor suflete amărîte, descuragiate şi fără de nici o speranţă! Chiţibuş. CÂRTI si REVISTE ! ! Pai­ la loi de Carmen Sidva, traduc­­ţiune franceză de d-l Georges A. Mandy, ilustraţiuni de Minartz. Un vot. din colec­­ţiunea Ollendorf ilustré, de 185 de pagini Paris librăria Paul Ollendorf. Preţul 2 lei. Sfaturi prieteneşti, conferinţa ţinută la Rîmnicul-Vîcea de Valerian Urşian, pro­fesor universitar. Editură Societăţeî cultu­rale din Rîmnicul-Vîlcea. O broşură în 8 de 23 de pag. Buc. tip. Corpului didactic. Au apărut următoarele numere din revis­tele : Revista de Medicină Veterinară, anul XlI-lea No. 3—4. (Martie şi Aprilie); Pro­gresul Veterinar anul II-lea No. 4—5 (Apri­lie, Marț­); Buletinul farmaceutic anul al III- lea No. 12; Revista viticolă și articolă, anul al IV-lea No. 12; Jurnalul Societățeî centrale agricole din Rominia, anul IX-lea, No. 6 ; Albina, anul alll-lea No. 38, 20 Iunie 1899. DIVERSE Să importăm microbi!. — De cu­rind a fost descoperit un nou microb. Acest microb este acela al tutunului de Havana. In adevăr, nu trebuie să se mai creadă că aroma particulară și a­­tît de cintată a tutunului cuban este datorită frunzelor, climatului sau cul­ture!. Nu. Ceea ce face renumele tu­tunului de Havana nul de ci­ un sim­plu microb, care împrăştie acea aro­mă atit de plăcută și a cărui descope­rire se datoreşte unui bacteriologist englez, cu numele Nuttal. Prin urmare, în urma acestei desco­periri, pe care Nuttal o demonstrează cu prisosinţa intr’un articol foarte do­cumentat, problema este foarte simplă. Pentru a fabrica ţigări de Havana sau ţigarete egiptene, este de ajuns să se obţină microbi de ai tutunului cuban sau egiptean şi să se introducă în frunzele de tutun,recoltat spre exemplu în Ro­mânia. Imediat după fermentaţiune, tu­tunul rominesc va fi transformat in tutun havanez sau egiptean. Deci, să importăm microbi ! Litere-Arte-ştiinţe Savantul naturalist englez William Fro­­wer, membru corespondent al Institutului din Franţa, a încetat zilele acestea din viaţă. Henrik Ibsen lucrează în acest moment la o piesă dramatică, al cărei ti­tlu îl ţine încă sub tăcere şi pe care speră s’o termine pînă la toamnă. Ilustrul scriitor se ocupă asemenea de o nouă ediţie complectă a lucrărilor sale, ediţie care va apare în curînd şi va cu­prinde mai multe poiem­e inedite. In sfîrşit, Henrik Ibsen îşi propune să’şi scrie memoriile, dar încă nu s’a hotărît a­­supra formei ce trebuie să dea acestei lu­crări, cea obiectivă nesurîzîndu i de loc. — In curînd se va ţine în Elveţia din iniţiativa papei un congres pentru studia­­rea cestiunei protecţiei cărţilor şi manus­criselor marilor biblioteci. DIN ŢARA —De la coresp. noştri particulari — PITEŞTI REPREZENTAŢIE TEATRALA.—Mier­curi 23 Iunie o mare reprezentaţie a avut loc în grădina Universală de aci în bene­ficiul simpaticului artist S. Anestin. S’a re­prezentat piesa Pălăriile sburătoare, co­medie au 3 acte. Ca nici o dată pînă acum grădina era îndesată de lume , toate locu­rile erau ocupate, biletele fiind plasate mai din vreme. Multe persoane cari au venit seara au fost nevoite să se întoarcă negă­sind bilete la casă și nici locuri în gră­dină. Piesa a fost bine interpretată; d-l Anestin înBorcănescu a fost admirabil şi aplau­­sele îl întrerupeau des. Nu mai puţin d-l P. Nicolau în Silivestru s-a achitat pe de­plin şi a fost de asemenea viu aplaudat. D-nii Dumitrescu Radu şi Andrei au fost foarte bine. Tînărul N. Radian în rolul a­­morezului naiv Petru a fost la­ înâlţime. D. Georgian în Spirache a fost un servitor cum trebuie. D-na Anestin în Smaranda nu s’a lăsat mai pe jos de cît soţul d-sale. D-na Nico­­lae în Marghioala a fost bine, rolul însă a fost prea mic pentru puterea d-sale; d-ra Cornescu în Lucia a fost des aplauda­tă, d-sa interpretând perfect , rolul ce îl s’a încredințat. Intre acte muzica militară a delectat publicul cu cele mai noi arii, iar d-na pirotecnicean M. Belgianu a exe­­cutat frumoase focuri de artificii. Din numerosul public azistent am remar­cat pe d-nii dr. Râdulescu, S. Radileanu, Manolescu, Furduescu, N. Dumitrescu, E. Chiel, I. Dimu, Pr. Boerescu, Gudin, Miro­­doiu, F. Şerbănescu, Vulpescu, prefect Co­­mănescu, C. Florian, Mîndru, dr. Rapa­­port, Macelaria, V. Condemina. Epoletul era reprezentat prin d-nii colo­neii Constantinescu, Budişteanu şi Spiroiu, major Botescu, d-nii căpitani Calotescu, Grecescu şi Verra, locotenenţi Alexandres­­cu, Antonescu, Lăzărescu, şi Malaca, sub­­­locoţi Fotescu, Hiotu şi I. Dumitrescu. Buchetul de d-re era compus din d-rele Constantinescu, Antonescu Marie Purch, Lili Swartz, Lena Boerescu, Titu Boerescu, Stella Anestin, Nicolae, Dime, Alexandrescu, Gudin, Victoria Dumitrescu, Eliza Radileanu, Zoe Boerescu, etc.— V. E. Z. 2 DRAGAŞANI PODUL PESTE OLT.—încă de demult se simte nevoia unui pod trainic peste rîul Olt, pod care să lege com. Drăgăşanî cu comunele vecine ei din jud. Argeş, ca: Dimitreştii, Popeşti, etc. Acest pod, care din punct de vedere economic are o mare importanţă pentru ţară în general şi pen­tru Drăgăşanii în special, se lucrează acufit cu o mare activitate şi la rîndul lui va fi o frumoasă podoabă a artei technice, po­doabă datorită iscusinţei inginerilor noştri. Podul are o lungime de peste 400 metri, cu 12 picioare foarte solide din piatră şi cu o înălţime cam de 20 metri de­asupra nivelului apei. Zilnic sunt în lucrul lui mai multe sute de lucrători străini şi puţini ro­­mînî. Toate lucrările sunt puse sub condu­cerea inteligentului inginer d. Const. Ar­­ghirescu, secondat de simpaticul şi neobo­situl conductor d. St. Sachelaride. Podul se lucrează în regie şi după deviz cheltui­elile au să întreacă cu mult suma de 1.300.000 lei. Pînă acuma lucrul din piatră este aproape terminat. In curînd va începe a se aşeza şi fierul. Se speră că pe aproa­pe de iarnă totul va fi gata. RECOLTA VIILOR—Viile din Drăgă­­şani, Cretenî, Isvor şi împrejurimi au un rod colosal de bogat. O aşa splendidă re­coltă ca în anul acesta, spun bătrînii, nu s’a pomenit de demult pe aici. Rodul a­­cesta atit de abondent provesteşte timpuri frumoase pentru Drăgăşanî şi cu toţii aşteap­tă o toamnă foarte veselă. Şi cu drept cuvînt ea va­ fi,­căci vinul este singura sursă a îmbo­găţire! locuitorilor din regiunile acestea vi­ticole. Timpul e superb pentru vii. La toamnă dar! TEATRALE.—Zilele acestea a sosit în orăşelul nostru artistul comic d. Demetres­­cu. D-sa va da vre-o 2-3 reprezentaţii. Avînd în vedere talentul artistului pe de o parte, iar pe de alta marea aviditate a drăgăşănenilor după distracţii plăcute şi­ in­teligente, se prevede un frumos succes moral şi material pentru artist. La timp vom vorbi.—Ioan. PLOEŞTI EXPOZIŢIA DE LA LICEU.­La liceul nostru sf. Petru şi Pavel s’a aranjat o ex­poziţie de desemn a elevilor. Expoziţia conti­nuă a fi deschisă publicului vizitator între orele 8-11 a. m. şi 3 -7 p. m. în sala cea mare de recepţia şi în sala bibliotecei liceului. Pînă acum numeroşi vizitatori, mare parte părinţi ai elevilor, au avut prilejul de a expri­ma via lor admiraţiune, privind frumoa­sele lucrări executate anul acesta şcolar sub conducerea maestrului respectiv, d. Georgescu. Se ştie că la concursul din Bucureşti ţi­nut de societatea ştiinţifică literară „Tine­rimea romina“ liceul nostru a fost clasi­ficat f­iu obţinînd anul trecut 8 premii ş­i anul acesta 17 premii, la studiul desem­­nului şi caligrafiei. Acest deosebit succes face să tresară inima de bucurie negrăită atit părinţilor elevilor cît şi profesorilor li­ceului nostru. D-na Ecaterina N. Răşcanu vizitînd expo­­ziţiunea a bine-voit a oferi 50 lei pentru ajutoarea celor mai distinşi elevi la stu­diul desemnului şi a invitat pe d-nul maestru­, Dem. Georgescu, a pune la lotă­­rie unul din tablourile în ulei. Rugăciu­nea unui arab, lucrat ca deosebită artă de talentatul elev din clasa VH Popescu Pa­vel. D-nul N. Răşcanu, fost prefect de­ Pra­­hova, a dăruit asemenea din partea consi­liului judeţean 100 lei pentru ca d-nul Georgescu să procure celor mai distinşi elevi obiectele necesare la cursul desem­nului pe viitorul an şcolar. Am remarcat în deosebi lucrări după natură, schiţe, desemnuri din memorie, san­guine, aquarelle, pasteluri şi mai ales o ad­mirabilă frisă ornamentală de 1­ m. 50 exe­cutată de Panayotopol George din clasa VI, cum şi numeroase schiţe după împre­jurimile Plo­eştilor luate de elevul A.Zago­­riţ din clasa IV. Elavil Iosif Iser, Drago­­mirescu Anghel, Scorţea Constantin, Bari­ton Popescu A. Constantin I şi Gheor­­ghiu I. Dan se disting prin numeroase studii după natură şi prin portretele a cî­­tor­va foşti profesori ai liceului. Cea ce ne a uimit mai mult însă este deosebita artă cu care elevul Popescu Pa­vel a executat documentul comemorativ o­­ferit de elevi fostului director şi venera­bilului lor profesor, d. N. Crapeleanul, cum şi portretul acestuia admirabil de bine exe­cutat după natură. Elevul Popescu - Pavel a fost de 4 ori premiat la diferitele con­cursuri. Domnii inspectori Pangrati, Gion, Calo­­ianu şi Tocilescu visitînd expoziţiunea liceului nostru, au exprimat vii felicitări maestrului respectiv, d-na Georgescu, pen­tru frumoasele şi uimitoarele rezultate la cari a ajuns cu elevii săi numai in timp 2 ani de cînd domnia-sa predă la liceul din Ploeşti, cursul de desemn. De aseme­nea mulţi cunoscători, ingineri, arhitecţi profesori militari, nu s’au putut opri d’a exprima deosebita lor satisfacţiune, văzînd cum, într’un liceu din Romînia, cursul de desemn este organizat ca la cele mai de seamă licee ale streinătăţei.— Doresc, pe mama ei să administreze moşia, iar ea a şters-o la Nisa. De acolo i-a scris să-î trim­eată parale. Şi i-a trimes bă­trâna ei mamă, cit a putut, după ce a căutat să plătească din venituri dato­riile ce apăsau asupra moşiei. La un moment dat mama in loc de bani, i- îi trimes o scrisoare in care-î spunea: «Fata mea, nu m­aî am de unde-şi tri­­mete bani. Recoltele sunt aşa de proaste că nu ştiu de unde o să fac faţă chel­­tuelilor. Te rog, vino să petrecem vara la moşie, şi pentru la iarnă o să vedem ce este de făcut». Fiica, care făcuse planuri de petreceri admirabile cu banii pe cari iî aştepta, a rămas trăsnită. După ce s’a mai des­­metecit s'a pus pe ginduri. Deprinsă de mică să i se satisfacă toate capriciile şi neştiind cum se câştigă paraua, cel din­­tiiu lucru ce i-a venit în minte a fost că mamafeî nu se pricepe să administreze. A dat fuga la avocat. Sfătuit de acesta i-a intentat mamei proces cerind să fie descărcată de ad­ministrarea averea şi să se insărcineze un strein cu această administraţie. La tribunal, ca să dovedească cit de proastă administratoare este mama ei, fiica între altele spune : — Mama mea ţine de ani de zile un apartament la Paris pentru care plătește o chirie de cinci mii de lei pe an, fără să se ducă măcar acolo, căci șade în­­tr’una la mine. Nu-i risipă asta ? Aci bătrina e adine mișcată. Ochii i se umezesc. Cu un glas ce’i tremură ușor, răspunde: — Da, tin un apartament la Paris, pentru care plătesc nul cinci mii, ci trei mii de lei. Aceasta e singura mea cheltueală, lues dacă voiţi din partea mea de venituri. In acest apartament am locuit ori de cite ori mă duceam cu soţul meu­ la Paris. De la moartea lui am continuat să’l ţiu şi ’l voiu ţine cit voiu trăi. Nu voia să fie pro­fanat culcuşul fericirei noastre! Bătrina nu mai poate continua. Cade pe scaun zdrobită. Şi în vreme ce a­­vocaţii îşi spun pledoariile, în mintea sa perindează cu o repejiune de ful­ger scenele vieţei sale trăite cu cel care i-a fost odată soţ, scene a căror amintire e atit de vie şi care o mişcă atit de adine. Gondeiű. CARNETUL JUDICIAR Amor E proces între mamă şi fiică. Iliescu, la moartea sa, a lăsat prin testament ca toată averea lui, compusă dintr’o moşie cu un venit de cinci­zeci de mii de lei, şi ce­va mobile,­ să se împartă în părţi egale intre soţia sa şi unica sa fiică, d-na Tănăsescu. «Şi rog pe fiica mea, de va voi să-mi asculte povaţa, in ce priveşte, adminis­trarea avereî şi in tot ce priveşte cele- I’alte acte ale vieţei, să asculte pe ma­ma ei, care nici­odată nu va putea să’i dea­­ poveţe rele, care pentru mine a fost inger de fericire şi pentru ea mamă duioasă». Cum a închis ochii bătrinul, fiica, ca să se conforme voinței tatălui, a lăsat HEMMTO — Simbăta 26 Iunie 1899 — — Şedinţa la consiliul permanent al instrucţiei. Spectacole Grădina Mitică Georgescu.—Trupa română de sub conducerea d-lor Creţu şi Tănăsescu, de la Teatrul Naţional din Craiova. In fie­care seară comedii şi can­ţonete. Grădina Boulevard.—Concert de or­chestră. Grădina Bragadiru. — Concert de orchestră. Grădina Cosma. — Concert de or­chestră. Grădina Bristol. — Concert de or­chestră. I I ...—"» Teatre şi petreceri — "„Societatea corpului factorilor tele­­gr­afo-poştali“ va da Duminecă 27 Iunie o mare serbare cîmpenească în sala şi par­cul Bragadiru. — La 28 Iunie se dă în grădina Mitică Georgescu învierea morţilor, comedie cu cînteca de V. Alexandri. Reprezentaţia se dă pentru înzestrarea unei fete sărace , d. Montaureanu va spune­­cîte­va monologări. — Sîmbătă 26 Iunie se dă la Dacia Ciapciniî, revistă de d. Al. Ionescu. — Reprezentaţia care urma să se dea joi de d-na Marioara Constantinescu în grădina Rusca, cu piesele Rămăşagul şi Fata de bancher, s’a amînat irevocabil pentru ziua de Marţi 29 Iunie a. c. Biletele sunt valabile. — Comitetul central al Ligeî culturale, în şedinţa sa din 18 Iunie a c. a decis or­ganizarea unei mari serbări naţionale şi artistice pentru ziua de 29 Iunie c. (Sf. Petru şi Pavel) în onoarea inaugurărei bus­tului primului gramatic al limbei romíne, Enăchita Văcărescu, care se va face în 29 a. c. în grădina Ateneului romín, cu urmă­torul program : I La ora 8 a. m. membrii ligeî se vor a­­duna în localul ligeî din str. Nouă No. 3, de unde în frunte cu drapele și muzică vor merge în grădina Ateneului. II. După sosirea ligeî şi a reprezentan­ţilor autorităţilor, va urma ceremonia dez­­vălirei monumentului. D. V. A. Urechiă va rosti alocuţiunea sa ocazională, în urma căreia d. sculp­tor Hegel, va dezvăli monumentul in cîn­­tarea imnului naţional „Deşteaptăte române“ Diversele societăți, cari vor dori să ia parte la serbare, vor primi biletele de in­trare de la cancelaria ligeî, str. Nouă No. 3. După depunerea coroanelor şi rostirea celor-lalte discursuri, va începe serbarea in profitul ligeî. Hr. Pe estrada din faţa Ateneului, reci­tări şi declamaţiunî patriotice. IV. In grădină, care seara va fi splendid iluminată, jocuri, kermness, tombolă, loterie, căişori, etc., etc. V. De la ora 10 seara bat în sala de jos a Ateneului, costumul naţional preferit. Biletele de intrare în grădină pentru toată ziua, 1 leu­ de persoană, copiii 50 bani. Biletele pentru bal: 2 lei de persoană. Locuri rezervate pentru ceremonia des­coperirei­­bustului, cu dreptul de petrecere în grădină și la bal: 5 lei de persoană. ndev Srv — Societatea „Gloria“ pentru ajutor în caz de boală şi de moarte, care îşi sfin­ţeşte steagul Marţi 9 August în biserica sf. Gheorghe-Nou, va da în aceiaşi zi o mare serbare de vară în grădina Bragadiru. Beruh, A. Riegel, H. Blumenfchl, Ioan Clausescu, Ioan Verescu, Solomon Koffler, Petre Danielescu, Vasile Roşculescu, Iacob ■ Zisman, loan Georgescu, Ioan Istrătescu, Max Goldstein şi Teodosie Tomescu.­­ Cursurile viitoare încep la 1 Septembrie, iar înscrierile se primesc de pe acum, la adffi­n­straţia şcoalei, str. Şelari N­ru 10. — Mîine 27 Iunie se deschide expoziţa şcoaleî societăţeî pentru cultura profesională femo;r:: !?“!?.! ?! űín MiadaSf SphP don No. 28. Se ştie că această şcoală, în care se pri­mesc fete orfane lipsite de mijloace, este pusă sub direcţia d-nei Elena Găvănescu, inteligentă şi energica preşedintă a sus nu­mitei­ societăţi. Expoziţia fiind deschisă pînă la 3 iulie în toate zilele de la ora 9 a. m. pînă la 6 p. m., îndemnăm publicul să viziteze a­­ceastă expoziţie care face laudă conducă­­toarei­ şcoalei. Financiare, Comerciale Economice 25 Iunie Bursa efectelor In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81 — 8S, 5°lo: 101%; id. impr. 92, 50­0: lO0'/g id.93, 5°l0: 100' s;id. împr 32'la mil. 4°lo: 99‘l2i id. id. 50 mil. 4°l­: 80; id. id. 274 mil. 4°10 : 90; id. id. 45 mil. 4°fo: 91 ; id. id. 120 mil. 4% : 91 ; id. id. 90 mil. 91, 4°L: 92V; id. id. 180 mil. 92, 4°lo: 92V,. Scris func. rul. 5%: 97V; id. 4°,ao. 85V; id. urb. Buc. 5%: 94­­a; id. id. Iași 510 901­2; Banca Naț. 2700 ; agricolă, 368 ; scont, 337; soc. asig. Doc. Rom., 456; id. Naț. 473; id. Constr., 88 ; căi ferate și tramvai­e; fabr. băut. gaz, 135; Soc. romíne de tricotage­r. Monedele s’au schimbat: Napoleonul, 20.25. Coroana germană 24.80; lira otoma­nă,23 fi. austr. hirt., 2,13*;*; rubl. id. 2.68. Scont și avansuri: Banca naț. 6; id. agric. 8. Casa de dep. av. pe dep. 6. Devize: Cek: Londra 25.60.583|,; Paris. 101.60.55. Viena 212e|,— 12%. Berlin 125.25.20—trei luni: Londra 25.42‘l,.40 Paris 100.80.75; Viena 210V — 10 Berlin 123.95.90. Cereale Bucureşti 25 Iunie New-York şi Chicago anunţă urcări pentru graft prompt s­au termin­a­ g) iar pen­tru porumb neschimbat. Viena menţine preţurile de ori cu deosebire numai pentru porumb care s’a urcat cu 3 ered­itari în tendinţa fermă. Ultima statis­tică de recoltă satisfăcătoare in Ungaria provoacă mereu realizarea însemna­telor angajamente de speculaţiune a la hausse şi din care cauză a scăzut şi as­tăzi griul in Pesta cu 8 creiţarî, cotind termenul de toamnă fl. 8.88. Timpul superb, se menţine în streinătate, fa­­vorisind stringerea productelor. Ten­dinţa este supusă timpului. Din cauza secetei din ţară, care com­promite porumbul, cererile pentru acest articol se înmulţesc zilnic, în cea mai mare parte pentru aprovizionări de con­sum şi pentru fabricele de spirt; în Brăila se plăteşte deja lei 7.20 hecto­litrul, fiind pretenţiunile pentru con­tract de toamnă iei 7.50 hectolitrul. Fabricanţii de spirt in Ploeşti plătesc lei 5i. Aci nici o cerere pentru grioi. ------------------------------------------- 1 listă de Subscripţie Pentru familiile ţăranilor împuşcaţi la Slatina Ioan Marinescu 1 leu. Hie Alecsiu 50 bani; Ion I. Morzărescu 50 bani; N. Ro­many 50 bani; Sandu Dorneanu 30 bani; Morit Grinfeld 20 bani; Marin Tamaidac 50 bani; Ioan Faur 50 bani; Nicolae R. Ionescu 50 bani; Lazar Matari­ 50 bani; Moritz Fridman 50 b­ani; Li­slau Nico­lae 50 b; Panluk Gustav 50 b.; Cnall Carol 50 b.; P. Mănescu 50 b ; V. Marinescu 30 b.; T. Didip 50 bani; Hadnagy Ianos 25 bani; D-tru Andreescu 50 bani; Gheorghe Zisu 50 bani; V. Ion 20 bani; M. Barbera 20 bani; Iorgu Preda 10 bani; Ştefan Ionescu 10 bani; Alexandru Cleis 20 bani; Barbu Ionescu 20 bani; Dumitru Marinescu 10 b.; Niță Iliescu 20 bani; Ilia Didovicî 10 bani; Neagu 10 bani; Savu Angelescu 10 bani; Gheorghe Ionescu 10 bani; Petre Petrescu 10 bani; Ion Alixandru 30 bani; loan Dan­­covici 10 b.; Iancu Niculescu 10 b.; Anghel Fotescu 20 b­; C. I. 20 b.; Cocoana Te 5 Iei; Mitică Nicolaescu 50 bani; George A. Herman 50 bani; Ghiţă Grigorescu 60 bani; Niţă Ghiorghiu 50 bani; Alex. S. Mihăescu 50 bani; Iorgu Lăzărescu 50 bani; Iosef Ionescu 50 bani; Anton­ie Ana 50 bani; Ştefan Lunscov 50 b.; Gh. Mărculescu Rus­­ciuk 5 lei; Trifa Rănceff 2 lei; I. Tukermann 2 lei; Gheorghe Condea 2 lei; Spiru Gulap­­cieff 3 lei; P. Muşoiu, 1 leu; Umanitate, Si­naia, 1 leu; Ioan Ursulescu 1 leu; I. Anto­nescu 50 b.; L. Albu 50 b.; G. Matheescu 1 leu; D. Minescu, Ploeşti, 50 bani; Doc­­toru, Predeal 1 leu; Ştefan Nicolescu, Si­naia, 50 bani; G. Ponteise, Sinaia, 2 lei; H. Ştefanide 1 le­i; A. Cohn, Bușteni, 2 lei; Leonescu 2 lei. Total. . . Lei 49 b. 55 Suma din urmă . . . Lei 3450 b. 80 Total . . Lei 3500 b. 35 . ................--------------------------­ STN­fl MASSUMTE In urma unui incendiu întîmplat în noaptea de 23 spre 24 Aprilie, veteranul Nae Popescu, infirm din campania anului 1877—78 la atacul Griviţeî, a rămas cu desăvîrşire sărac şi pe drumuri împreună cu trei fete mici. Facem dar apel la inimile caritabile să bine-voiască a întinde mînă de ajutor a­­cestui nenorocit şi a-i uşura ast­fel zilele bătrîneţeî. — Societatea Junimea studioasă. Medicală va ţine şedinţă extra­ordinară mîine Dumi­nică 27 iunie ora 5 p. m., în noul săfi local, „Spitalul Caritas“ la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni importante.­­ Duminică 20 cît a avut loc în loca­lul şcoaleî comunale‘„General Adrian“ pro­movarea primei serii a elevilor sielei de adulţi din capitală. In total au fost promovaţi în anul al II-lea 49 de elevi, dintre cari următorii au fost clasificaţi premianţi: Ioan Capan, Di­­mitrie Moldoveanu, Alex. Dinescu, Dimi­­trie Niţulescu, Jean A­­ritzoff, Uie Ştefă­­nescu, Lazăr Hurtz, Const. Andreescu, Ediţia de dimineaţă N­FOEMATHIlfl x _ 3 BSsiretlai aim©slcric Bucureşti Vineri, 7 Iulie sf. n. 12ore ziua înălţimea barometrică la 0° 749.9 Temperatura aierului: pl. 28°2 Vîntul: aproape liniştit de la W. Starea cerului: P. Noros Temperatura max. de ieri: plus 31s Temperatura minimă de astăzi, plus 14». Temper, a variat la noi între pl. 32° şi plus 11 A plouat binişor în nordul Moldovei, a­­semeni puţin şi la Sinaia. Timpul puţin mai răcoros ca în ziua precedentă, a avut cea mai ridicată temperatură 32 grade la Bîrlad şi Focşani. La bîra (Roman) pe lingă ploaie s’au auzit şi tunete. In unele locali­tăţi din Muntenia dimineaţa batea vînt tă­­rice­. Barometrul este pretutindeni aproape staţionar. Afacerea tramvaiului din Galaţi se încurcă rău de tot. Am arătat că la ministerul de in­terne au sosit petiţiuni prin cari ce­tăţenii gălăţeni cer să nu se aprobe concesiunea. Petiţiunile insă au sosit prea tir­­ziu şi reprezentanţii Galaţului, cari stăruesc asemenea să nu se aprobe această afacere, se află astăzi îna­intea unui fapt îndeplinit, căci mi­nistrul de interne a aprobat telegra­­fc concesiunea. Gălăţenii protestează in special contra faptului că s'a schimbat linia tramvaiului prevăzută prin contract şi s'a admis ca această linie să trea­că pe lingă trotuar. D. G. Cantacuzino, preşedintele con­siliului, s’a stabilit, pentru mai mult timp, la moşia sa Floreşti. Un serviciu telefonic şi telegrafic a fost instalat la Floreşti pentru tot tim­pul şederei prim­ului-ministru acolo. Un ziar guvernamental spune că ministrul de interne nu va acorda nici un concediu prefecţilor pe tim­pul verei. D-nii Sturdza şi Stoicescu vor can­dida la colegiul 1 de Cameră din Pra­hova, devenite vacante prin optarea d-lor Cantacuzino, Fleva şi Take Io­nescu. Se ştie că guvernamentalii vor sus­ţine candidaturile d-lor Răşcanu, Gau­­tilli şi d. Caroflide. Azi are loc căsătoria d-luî Xenofont Andronescu, magistrat şi fratele d-nei Smara, colaboratoarea noastră, cu d-şoara Lucreţia Basarabeanu­, fiica d-luî depu­tat Basarabeanu­ din Brăila. Aseară la orele 6 şi 40 m, studenţii naturalişti au plecat în escursie geolo­gică in regiunile judeţului Buzău, sub conducerea d-luî profesor Gigore Şte­­fănescu. Escursioniştii vor vizita in special sal­tele de la Policiori şi focurile nestinse de la Lopătată. Două fetiţe anume Alexandrina Ma­­rin Fiadu Popa şi Filofteia Diamandi Rădulescu, din strada Fraţilor, jucîn­­du-se eu­ după prinz pe lingă un foc in apropierea căruia era o casetă cujgaz, din cauza căldureî gazul s’a aprins şi a făcut explozie. Cele două fetiţe s'au­ pomenit de­o­­dată cu hainele aprinse şi au­ început să ţipe din pricina durerilor şi a fricei ce simţeai­. Părinţii lor au alergat în­dată, le-au stins hainele şi le-au­ tran­sportat la spitalul de copii. Hoaţa de laaÎBae, şi ceasoarssice Aseară sub­ comisarul Constantinescu de la siguranţă a descoperit in strada Campoducelui n­r. 18 un întreg magazin de haine furate, la femeea Tina Kraus. Posesoara şi hainele găsite au­ fost aduse la siguranţa. Tina Kraus a fost arestată, iar hainele inventariate de către şeful siguranţei. Sunt pelerine g scumpe, ronturi, ja­­ghete şi ştofe alese.* Odată cu hainele şi stofele găsite la hoaţa numită, s'au­ mai găsit şi patru ceasornice de argint. Pin’acum nu s’a făcut nici o cerce­tare. De sigur că hoaţa de haine şi ceasornice are mai mulţi complici. Ea a declarat că e din Iași. La ediția de seară vom da amănunte. Pr. I FOIȚA ZIARULUI R­APE VERUL 153 SECRETUL MILIONAREI MARE ROMAN DRAMATIC de Emile Richebo­uRfi PARTEA A TREIA BLANCHE DE SIMIANE XII Deșteptarea unei voinți — Da mormăi el, am să mă duc la el, trebue să mă duc să’i vorbesc, că doar a’o să mă mă­­nînce. XIII Irapul de Simiane La baronul Raoul de Simiane se gîndia Joseph Gallot, la baronul de Simiane voia să seducă, și după ce s’a gîndit mult timp, pe cînd trecea prin pădurea Bolonieî și pe­ cînd mergea în birja care­ readu­sese în strada Morand, pe el și pe Obiala, hotărîse că’i va face o vi­zită baronului. Ce spera el de la acest demers oare­cum aventuros ? N’ar fi putut s’o spuie. Voia să vază. Trebuia să se agațe de ceva sau de cine­va. Baronul era acolea și chiorul își zicea: — Cine nu încearcă nimic, nu capătă nimic. Nu’i vorbise nici o dată d-luî de Simione, nu’l cunoștea de cît , pen­tru că îl văzuse de două sau trei ori. Dar ştia destule lucruri despre acest vesel şi levent berbant, pen­tru a fi convins că era un om cu care va putea lesne să se înţeleagă şi se simţia împins către dînsul de o forţă irezistibilă. Fostul lăcătuş aflase tirziu, după căsătoria nepoate-sei şi după moar­tea luî Andrei Claviére, că Maria Sorei avusese un amant, și crezu,— am zis-o, — că acest amant fusese baronul de. Simione. Și de­oare­ce nimic nu venise, de atunci încoace, sal desamăgea­­scă, tot mai credea încă acel lu­cru. Cînd a aflat că nepoata sa moș­tenise pe bărbatul său și că poseda o oare­care avere şi de cînd el în­cepuse să facă cercetări pentru a da de urma ei, ca ast­fel să puie şi el mîna pe o parte din avere, el crezuse, — noi am zis-o şi asta, — că supravegh­iînd pe baronul, punîn­­du-se în curent despre traiul luî, va isbuti să capete informaţiunile pe cari le doria. Dar fusese înşelat în speranța sa, căpătînd siguranța că baronul nu știa mai mult ca dînsul ca se făcuse tînăra văduvă. Mai tîrziui, cînd Gallot a desco­perit că nepoata sa locuia la ,Vaucres­­son şi ceva mai mult, că era mama u­­nui băieţaş, el se întrebase, nu fără mirare, de astă dată, pentru ce mama şi copilul trăiau despărţiţi de d-l Simione ca şi cum le ar fi fost absolut străin, şi pentru ce baronul cu totul în voia plăcerilor sale, în voia nouilor sale amoruri, nu se îngrijia de amanta sa ca şi cum ea nici n ar fi existat vre­o dată pen­tru el. Gallot nu înţelegea aceasta. Că Maria doar tot era admirabil de frumoasă, mai frumoasă, ca ori­cînd, şi de o sută de ori mai , ado­rabilă şi mai vrednică de dorit de cit toate damele galante, în jurul cărora se învîrtia baronul. Dar poate că nici nu ştia că Maria are un copil al cărei tată era el. Nu, evident că el nu ştia acea­sta. După ce rănise în mod mortal pe Andrei Claviere, el se aruncase în noul distrat țiunt și nu se mai gîndise la Maria Sorei, iar dînsa, închizîndu-se în demnitatea și mîn­­d­ria ei de femee, departe de a căuta să readucă la dînsa pe uciga­șul aceluia care se cununase cu ea la patul lui de moarte, făcuse, din contra, totul ca el s’o uite cu de­­săvîrşire. Acestea erau explicaţiunile pe cari chiorul şi­ le dăduse sie însuşi şi pe cari şi­ le mai dedea încă. Rămînea de ştiut dacă, după a­­ceşti trei ani trecuţi, situaţia era tot aceeaşi. Baronul şi tînăra văduvă putuseră să se revază, era un lucru posibil ; și dacă se vor fi revăzut, forțamente o apropiere se făcuse și vechile relațiuni fuseseră înădite din nou. In acest caz, Gallot nu mai avea nimic de făcut cu d. de Simi­one. Dar mai era cea-I’altă hipoteză. Daci, acum, trebuia de știut. — Bine, își’ zise Gallot o să știu. Credincioasă făgăduieleî sale, O­­biala îi aduse economiile ei. — Știi, zise el, e un împrumut pe care mi’l faci. Dar ea știa prea bine că împru­muta în coruptul fondurilor pierdute șî fără interes. Ea nu ținea la bani, dacă ar fi avut o sumă mare, tot i-ar fi dat-o. Ea nu cerea de­cît un lucru : s’o lase în pace. * Afară de faptul de a reîncepe viața comună, ea era dispusă să facă pentru el toate sacrificiile. — Banii sunt nervul războiului își zise Galiot, am­­ bani puțini, e adevărat, dar destul pentru moment pot porni la războifi. A doua zi, după ce se bărbieri şi se dichisi, Gallot se duse în strada Bellechasse şi dădu tărcoale în jurul casei unde baronul de Simi­one locuia acum singur şi unde, mai înainte şedea cu mama sa şi cu sora sa mai mare. In aceeaşi zi chiorul făcea cuno­ştinţă cu vizitiul d-lui baron, care, neavind tocmai cine Ştie ce treabă multă, fiind­că stăpînu-său­ ieşia pu­ţin, îşi petrecea timpul întru a face numeroase partide de pichet în odaia unui cîrciumar, rezervată mu­­­­steriilor regulaţi. Vizitiul, îneîntat de a găsi in noua s­a cunoştinţă un jucător de pichet, pasionat ca şi dînsul, îl trată îndată ca pe un vechii­ cama­rad. Chiar cu începere de a doua zi se tutuiră, a treia zi unul zicea a­­mice losif, cel-l’alt dragă Francisc, erau nedespărţiţi unul de altul. Ast­fel losif aflase de la Francisc care era limbut, tot ce voise să afle despre (1. de Simione, în pri­vinţa punctelor cari îl interesam losif căpătase deci siguranţa că baronul, nu mimai nu revăzuse pe frumoasa văduvă, dar că, poate, tot nu ştia încă ce se făcuse ea. Ei bine, da, baronul îşi schim­base purtarea şi devenise un alt om. Spre marea uimire a tuturor celor cel cunoşteau, acest om destrăbălat, care cu cîţi­va ani mai nainte cau­zase nişte scandaluri aşa de sgo­­motoase, acest om despre ale cărui isprăvi erai mult sau mai puţin ga­lante se ocupa cronica parisiană, făcuse de o dată amendă onorabilă ca şi cum sătul de plăceri, desgus­­tat de ori­ce, ar fi simţit o absolută­­ trebuinţă de odihnă. Pe cît viaţa­ fusese de agitată, extravagantă şi nnebună, pe atit da liniştită, serioasă şi înţeleaptă era acum. Sa părea că nu mai vrea să tră­iască alt­fel de­cît într’o lungă re­culegere. In toată puterea tinereţe! sale, atunci cînd se va circulă şi sa urcă, în mijlocul debordărei pasiu­nilor sale, şi Dumnezeu ştie dacă erau numeroase şi teribile, toata ardorile baronului se domoliseră, sa răciseră de o dată. Ce însemna asta ? Cei ca fuseseră amicii lui, tova­răşii lui da desfriii se întrebau acea­sta. Noi vom şti îndată ce era la mijloc. (Va urma.)

Next