Adevěrul, septembrie 1899 (Anul 12, nr. 3632-3660)

1899-09-02 / nr. 3632

Joi 2 Septembrie 1899 colo, dar în Belgrad n’am avut re­lațiunî maî apropiate cu el. * Se ascultă apoi martori pentru a se dovedi că Fâșier ar fi spus că se va rezbuna în contra lui Milan. Rob­ert. IMPRESIUNI şi PALAVRE Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Mă Chiţibuş. Păi cică, nu mai e ca în vremea de de­mult, cînd răvaşul meu­ suna : Că mîndrele se prind la vorbă cu tine ca la horă lingă flăcăii îndrăgiţi şi că­­se dau în vînt după cel Chiţibuş. Falavragiiî­­palavragiui ai rămas, dar unde’s­e suratele. Alula, Celesta, Gladys, Lenica ş’atîtea cu cari eu­ fetişcană de ţară abia îndrăzniam să mă măsor la vorbă ? — Erau aşa isteţe leliţele alea ! Vezi mă badeo, geaba îţi rupi condeele, că tare sunt posnaşe suratele palavrelor! Ea 'n spune-mi şăgalnica de Celesta de ce prins’a pică pe tine, ba şi pe noi? Se află dusă, hăt departe, colo peste vilcele, că în fineţea smălţată aşi înfâşca-o iar de brin şi în vileagul florilor şi al ier­burilor i-aşî deşira din a inimă pîrdalnicul tighel al dorului nătîng, pînă în spre seară, doară om cosi ale gîndurî chinuite şi nea­junsurile îngrijorate ce s'ar duce pe pustii. Hei vere Chiţibuş, se vede însă, că tîr­­goveţele nu se mai mulţumesc în bătătura coloanei tale şi au luat-o razna. D­eci din vîrful dealului par’că aş vrea să le dau de veste să s’adune iarăşi cu toatele la o­l­ ăltă, ş’aşa ca la şezători să ne povestim ale ‘bucurii şî amaruri, dînd pilde altora neştiutoare ; că de, ori cum, tot o să le fie ciudă cînd s’o rîndui să le nă­­păstuiaşti şi tu şi să iei cîmpiî, biet pala­vragiu fără palavre. Haide suratelor, nu fiţi şugubaţe, că doar inimă neagră n’aveţî; dacă aţi şti vor cite surioare nevoiaşe şi mai sălbatece ca vor v’afi îndrăgit ! Uite eu, mai t’rîş, mai grăbiş şi tot din vreme în vreme vă trimit cite un năsdră-VtUl.ao xavtiiţii d­oi %Ul arja, do iot0^0 9 Ş’acum, multă sănătate leliţelor, şi s’a­­uzim de bine — palavragiule! Rodica CÂRTI şi REVISTE Călăuza crescătorilor şi cumpă­rătorilor de cai lucrată de colonelul Romulus Boteanu, preşedintele comisiunei de remontă a armatei. Un vot. în 8 de 248 de pagini, cu 6 planşe. Buc. Stab, grafic Albert Bacr. Noţiuni de sintaxă a limbeî lati­ne de Constantinescu Demietra-Conde, carte lucrată conform nouei programe o­­ficiale. Un vot. în S de 144 de pagini. Tîr­­govişte. Tip. Viitorul. Carte de aritmetică pentru clasa I-a primară urbană, conform programei în vi­goare de Marin Marinescu, directorul şcoa­­lei primare de băeţî No. 22 din Bucureşt­i, carte aprobată de ministerul de instrucţi­une publică. Un vot. cartonat in 8 de 187 de pagini. Buc. Librăria O. Sfetea. Preţul 90 de bani. lattère-Arte»'Stiiute •­ Academia franceză va fi reprezentată la Saaiugurarea statuiei lui Ferdinand de Les­­seps, care va avea loc la 17 Noem­brie stil nou, prin celebrul archeolog Melchior de Vogüé. . Marele concurs de decoraţie a stră­­j­ei Royale şi a două mici pieţe triunghiu­lare situate în faţa bisericei Madeleine, deschis la Paris în vederea expoziţiei, se va închide la 31 octombrie stil nou. DU TARA —De la coresp. noştri particularî- ALEXANDRIA BAL. — In ziua de 28 August s’a dat în salonul Noica un splendid bal, sub pa­troneiul d-nei d-l Maria Lazeanu. Drăguţa sală era plină de lume voioasă şi tot ce are Alexandria mai dinstins a ţinut sa ia parte la acest bal, care a în­trecut toate aşteptările. Scopul filantropic pe care l-a urmărit d-na Lazeanu, căreia i se cuvin toate laudele, a făcut ca balul să fie foarte animat. Reuşita...mulţumită celor cari l-au or­ganizat, a fost foarte satisfăcătoare. Biletele s'ai­ vîndut aproximativ peste 300. Produsul a apropiat cifra 1000 lei, cu cari bani se vor întreţine cîte­va eleve sărace în şcoala secundară din acest oraş. Printre numeroasa asistenţă citez pe: d. şi d-na Nacu Noica, d. şi d-na d-l La­zeanu, d. şi d-na Vogu Christodorescu, d. şi d-na Marin Enescu, d. şi d-na Pandeli­­dis, d. şi d-na Danon, d. şi d-na Carol Freimberg, d-nele Andreescu, Miceanu, Petre Ştefănescu,—şi d-niî Livezianu, Vio­­reanu, Const Georgescu-librar, Mîndreanu, Sclavonus, Lica Ionescu, Petre Mincu, etc. etc. Buchetul de domnişoare era compus din d-şoarele : Zoe Livezianu, Nella Freim­berg, surorile Alexandrina şi Florica Moscu, Constanţa, Ana şi Paulina Mîndreanu, Ra­­chela Danon, Stella şi Seva Paraschivescu, Georgetta Grozovici, Miceanu, Didina şi C­iopi Vatra, Ana Andreescu, Tömesen, Linnca Enescu, Elîad etc, etc. Tinerii şi neobosiţii dansatori au­ fost d-nii Iancu Enescu, d-r Tom­a Căpitanovicî, Bucur Jinca, Nicu Macaveî, Gogu­ Boţea, profesor, Mitică şi Iancu Eliad, Gogu Noica, Vetra,­­ Costică Andreescu, etc., etc. Epoletul a fost purtat de căre sublo­cotenenţii : Brezoşanu, Mihai Casasovici şi Banu Florescu. Balul a durat pînă aproape de ziuă, cînd participanţii s’au despărţit păstrînd fie-Cine cîte o frumoasă amintire. — Dan­sator. TEGUCIU SERATA VENETIANA. — Joi 23' c. la ora 8 precis seara, s’a dat în grădina publică din localitate, o serată veneţiană(?) cu bătaie de flori(!), ridicarea a două uri­aşe(?) baloane (aerostatul lui Andrée în miniatură), artificii şi... foc bengal, toate organizate de d-l Cristescu, cunoscutul librar. De­şi epoca unei atari distracţiuni, delicată şi complexă, n’a fost tocmai bine aleasă, publicul tecucean, în frunte cu high-life-ul săli, a încurajat cît cu putinţă această întreprindere „fin de siecle“. Din nSSOLopire — ori din fericire, nu ştiu cum să zic — „petrecerea“ d’a capo al „coadă“ a dat un complect... fiasco. Reţin î totuşi două observaţii: întîia , criza împu­­ţinînd afacerile negustorilor, i-a silit pe unii din aceştia să se dedea la sporturi... periculoase pungei publice,—şi secunde . Starea copiilor săraci a înflorit cu 30 la sută ! ŞTIRI SCOLASTICE. — Anunţăm cu plăcere că dintre toate manuscriptele prezentate la concursul de geografie pentru şcoalele primare din întreaga ţară, minis­terul instrucţiei publice a aprobat numai pe acel al d-lui Const. Gh. Tomescu, ins­titutor şi ex-revizor şcolar în localitate. Munca conştiincioasă şi dezinteresată chiar în societatea noastră „une­ori“... o recompensată l ţi DIVERSE. — Iorgu Zamfir, funcţionar la adiţia fu­ri­aiciară din localitate, care fusese depus în urma unor neregularităţi comise cu intenţiune frauduloasă,—cum deja v’am informat la vreme, — a fost eliberat pe o cauţiune de 4.000 lei, depusă de com­­saatul său, d-l Mavrides. Tot­odată aflu c’a fost telegrafic destituit. Instrucţia acestei afaceri nu s’a închis încă. — Criza a început să se resfrîngă şi asupra oraşului nostru. Mai multe fali­mente şi moratorii sínt iminente. Banche­rii sínt cei ce sufăr mai greu­, — căci o dată cu retragerea creditului la bancă, dîn­­şii­­sínt puşi la neputinţă de a mai face vreo afacere — mulţumindu-se pentru mo­ment faţă de clienţi cu preschimbarea de poliţe. — Dorin. BIRLAD CRIMA. — In ziua de 26 August vre­o trei indivizi înarmaţi cu puşti şi unul cu o ghioagă au atacat pe un evreu­ distribui­tor de tutunuri. Criminalii au­ ucis pe vi­zitiu, au­ rănit mortal pe evreii, precum şi pe un om ce’î însoţia. Bandiţii au dis­părut după ce au­ jefuit pe evreu de 1.200 lei. Parchetul insă e pe urma lor. IARMAROCUL. — E o mare animaţie la panorame, comedii, scrîncioabe, — şi aci mai mult pe din afară. Vitele sînt vîndute pe jumătate preţ. — în special caii. Tranzacţ­iunî puţine, in trei zile(25 -27) s’au espediat prin gara Bîrlad pentru Ploeşti şi Bucureşti 18 vagoane cu vite. LINGUŞITORIE­ — Noul consiliu co­munal spre a se arăta activ a început cu numărătoarea caselor şi schimbarea nume­lor străzilor. Fanaticii de aci au schimbat numele unei strade principale din „Ştefan cel Mare“ în „Lascar Catargi“. Ori­cită veneraţie am avea pentru un om poli­tic, totuşi el nu treime aşezat în locul unui mare domn al ţarei. Acesta va ră­­mînea pentru vecie in­ istoria neamului romînesc. — Catargi pot să mai fi fost şi să mai fie. O altă stradă au botezat’o „Principele Carol al II“ ! Oare avem noi încă un cap încoronat în istoria neamului nostru de s’a dat acest titlu micului prin­cipe care cine ştie de va ajunge al II-lea ? Mai puţin lingăi, nu strică, d-lor!—Coresp. CARNETUL JUDICIAR Divorţ — Sofronie Hărmălăii! strigă gre­fierul. —• Şofron Mălăii ! repetă uşierul, care era auzit tocmai bine strigătul grefie­rului. Şi un vlăjan de om, lung, d­ar bine legat la trup, cu barba şi mustăţile sure, intră in sala de şedinţe şi se o­­preşte la nara, răspunzind: — Zent! Cel strigat e un ţăran, care, ne mai voind ori ne mai puţind să trăească cu nevasta, a dat hirtie de divorţ. Nevasta lui lipseşte, cu toate că a fost citată in regulă. Presidentul intreabă pe reclamant: — De ce vrei, omule, să te desparţi de muere ? — Fincă nu e chip dă trăit cu ea, măria voastră. — Și de ce nu* *î chip ? Sofronie nu răspunde ’ndată. Se scar­pină după ceafă și se uită ’a fundu că­­ciuteî. Par’că caută să găsească acolo răspunsul potrivit. Presidențial nici dă pace : — Ei, nu spui tribunalului de ce nu-i chip să trăești cu nevasta ? — Fincă bea, măria-ta, bea al dracu­lui, răspunde soţul de astă dată. Dar din felul lui de a răspunde se vede cit de colo că alt­ceva ’l roade. Prezidentul nu’l slăbeşte: —­ Pentru o băutură vrei să'ţi laşi nevasta ? Da tu nu bei ? Ce crezi că pentru atita o să te despărţim? Cind aude aşa, Sofronie se grăbeşte să adaoge: Nu-i numai atita, măria voas­­tră. — Ce mai este? De astă dată Sofronie îşi ia inima ’n dinţi și dă drumul gureî: — Dă doi ani sint însurat măria voastră, dar eu n’am nevastă, că flrea­­sca mea nu-i muere. — Dar ce-i, mă ? — Naiba s’o știe î~-~-S’o constataţi d-voastră. — Noi? — Păi... dă ce sintețî judecători ? Gondolă. Teatre şi­ petreceri — Duminică 5 Septembrie, un comitet de comercianţi din Capitală dă o mare serbare în grădina Zdrafcu, în folosul şcoa­­lelor de adulţi. Serbarea începe la 3 p. m. cu culesul viilor. Toţi, vizitatorii vor pu­tea culege struguri gratis. Tombolă, lote­rii şi dans. — Celebra tragediană Eleonora Duse va veni în Capitală împreună cu trupa sa, la finele lunii Septembrie, pentru a da o se­rie de cinci reprezentaţiuni la Teatrul National. In curînd vom publica reperto­riul şi datele precise. Biletele se află de vînzare la magasinul de muzică Jean Feder (lingă Independența). MEMENTO • Mercurî 1 Septembrie 1899 — — Consiliu de miniştri la ministerul de interne. — începerea noului an judecătoresc. Spectacole Grădina Mitică Georgescu.—Trupa romina de sub conducerea d-lor Creţu şi Tănăsescu, de la Teatrul Naţional din Craiova. In fie­care seară comedii şi can­ţonete. Grădina Boulevard.—Concert de or­chestră. Grădina Bragadiru. — Concert de orchestră. Grădina Cosma. — Concert de or­chestră. Grădina Bristol. — Concert de or­chestră. Grădina Comercială. — In fie­care seară reprezentaţii date de iluzionistul Don Carlos. Duet italian, etc. Crime-Delicte-Accidente Un tînăr, Pascal I. Constantinescu, de 14 ani, domiciliat la părinţi, în Fundătura Şcoalei, din bulevardul Maria, certîndu-se ori cu fratele sau mai mare, Cornelii, a tras asupra acestuia trei gloanţe de re­volver. Unul din gloanţe a lovit pe Cor­nelii­ în ceafă, perforîndu-î pelea. Atenta­­torul a dispărut. Pacientul a fost internat la spitalul Brîncovenesc, în divizia chirur­gicală, salonul 31. Poliţia cercetînd cazul, familia a refuzat să explice cazul atentatului. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor 31 August In străinătate valorile romine au cotat azi: La Frankfurt, rent. rom., 81-88, 5°|o— 97.80; id. 4%------; La Berlin : rent. rom., 91-92, 5% 97.80; id. 90, 4°lo —86-80 ; id., 91, 4% 86.90 ; id., 96,4°,0—181.90; id. 98, 4,/­ 88.—.—La Paris: rent. rom. 91-92, 5% 100.—; id. 4».0 97.50; id. 4 ro-----. Berlin Imprum­. murik. Buc. 95.—; Londra, Banca Promîniei 11^. Valorile străine au­ cotat : Lozuri tur­cești, la Viena: 60.10; la Paris: 120.—; Banca otomană: 566. Renta ext. spa­niolă: 61.30. Bursa cerealelor In străinătate grinele au cotat. Viena, Ultima oră : Grin de primă­vară— fl. 8.82; Grin de toamnă fl. 8.47 ; Ovăz de toanmă fl. 5.39. Secară de toamnă fl. 6­ 81 Porumb de lule-August fl.-----Porumb de Septembrie-Octombrie fl.-----­ Budapesta, Ultima oră: Grin de Primăvară fl. 8.71. —; Grin de toamnă fl. 8 37. O­­văz de toamnă fi. 5.12. Secară de toamnă —. Porumb de primăvară ii. 5.16. CEREALE Bucureşti 31 August 1899 In America au fost astă­zi pred­urile griului cu o jumătate de cents mai scăzute şi o jumătate de cents mai ferm pentru porumb. In piaţa noastră s’au efectuat astă­zi numai cîte­ va mici operaţiuni foarte ne­însemnate. Ploaia de astă­zi a fost bună pentru semănăturile de toamnă, pentru po­rumb însă, care nu este încă copt, ar fi de dorit timpul frumos și călduros. Pr. Ediţia de dimineaţă INTOEMATIUNI Ituldiu atmosf­eric Bucureşti Marţi 12 Septemb. st.n. 12 ore z înălţimea barometrică la 0, 7 44,4 Temperatura a­erului: pl. 12.1 Vîntul: tăricel de la S. W. Starea cerului: acoperit Temperatura max. de ieri: 25 Temperatura minimă de astăzi: 11. Temp. a variat la noi între 31 şi 8. Timpul pretutindeni închis, rece şi plo­ios. Ploaia a fost abondentă şi însoţită de puternice manife­taţiuni electrice. Tempe­ratura s’a mai ridicat puţin în Moldova şi în unele localităţi din Muntenia. In Oltenia din contră ea s’a răcit. Cea mai ri­scată temperatură a fost de 31 grade la Baba­dag.Barometrul foarte coborît continuă a ca­­dea. La Bucureşti astăzi ploae abondentă de scurtă durată şi cu vînt tăricel de la S. V. Aseară circula svonul prin Capi­tală că în judeţul Olt au izbucnit noi turburări şi nu s’ar fi trimes trupe din Craiova. Bfe­­avînd timp să controlăm a­­cest svon, 11 dăm sub rezerva cu­venită. D. Grigorescu, șeful liberalilor din Prahova, a declarat într’un cerc de prieteni că, dacă Timpul, organul o­­ficios al guvernului, va continua să-l califice de conservatori, el va fi si­lit să convoace o întrunire publică şi să facă declaraţiuni categorice că liberalii-democraţi din Prahova nu s’au fuzionat cu conservatorii şi că ei vor sprijini numai cu rezerva cu­venită guvernul actual. D. Grigorescu a mai făcut o ase­menea declaraţie chiar printr'o scri­soare ce s’a publicat, acum cite­va luni, în Timpul. De altmintrelea d. Cantilli, alesul flevist la balotajul de Duminică, s’a ferit să declare că e conservator şi s’a mărginit să spună pur şi simplu că înămine acelaşi, adică liberal-demo­crat. Locuitorul Oprea Olteanu din comuna Cara-Murat, judeţul Constanţa, a fost delegat de sătenii acelei comune să vie în Capitală spre a prezenta d-lui mi­nistru de domenii o petiţiune prin care ei cer să li se acorde mălaiu şi săminţă. Comuna Cara-Murat e locuită numai de romîni­ transilvăneni, iar mizeria printre locuitorii ei e foarte mare. Cre­dem că d. ministru al domeniilor va avea în vedere şi pe locuitorii Dobr­o­­gei, cu ocazia împărţirea ajutoarelor. Elevilor şcoalei de ofiţeri din Capi­tală li s-a acordat un permis de opt zile cu începere de la 1 Septembrie. Cauza acestui permis e faptul că lo­calul acelei şcoale, trebueşte desinfectat in urma morţei de febră tifoidă a so­ţiei d-luî căpitan Mărdărescu. D ministru Istrati va pleca zilele a­­cestea la Tg.-Ocna ca să inspecteze lu­crările nouei linii ferate Tg.-Ocna-Moi­­neşti. D. Filitti, secretarul general al ministe­­­rului de justiţie, obţinînd un nou­ concediu de 15 zile, va pleca la Constanţa. Astăzi, Mercurî, începe, la gara de Nord, concursul pentru admiterea ele­vilor în şcola de mişcare. Pentru 33 de locuri s-au prezentat aproape 200 candidaţi. Preşedinte al comisiunei examinatoare ,­d. Mareş, sub-şef al serviciului de mişcare. Ministerul instrucţiunei a dat o cir­culară către direcţiunile tuturor şcoli­lor primare din ţară oprindu-le de a recomanda vreo carte şcolară înainte de 10 Septembrie. Se crede că această amînare e făcută în favoarea unor autori de cărţi cari au întîrziat cu tipărirea lor. Pe mine va începe a funcţiona la ministerul instrucţiunei aşa numitul birou al presei. D. Pleşniță, şeful de cabinet al mi­nistrului, a declarat insă că nu va da informaţiuni de cit ziarelor recunos­cute ca oficioase ale guvernului. D. dr. Istrati, ministru ad-interim la instrucţie, va lucra în fie­care zi la minister, între orele 3 şi 5 p. m. Aflăm că la penitenciarul de la Vă­căreşti s’a făcut, zilele acestea, o an­chetă şi că s’ar fi descoperit, în admi­nistraţia acestui penitenciar, grave a­­buzuri. La palatul de justiţie se vorbea ori că judecătorul de instrucţie a dat o ordonanţă de neurmărire în contra d-luî Bogdan­ Piteşti. La parchet însă nu ni s’a putut da nici o lămurire in această pri­vinţă. Probabil că totul se ţine încă în secret. Următoarele numiri au mai fost fă­cute la ministerul instrucţiunei publice: D. I. Last, profesor de limba engleză la clasa 5-a de la liceul Mihai­ Viteazul, secţiile reală şi modernă, şi de limba germană la clasa 3-a de la liceul S­t. Sava; d. Dionisie Popescu, avocat, a fost numit profesor de economia poli­tică la şcoala comercială de gradul 2 din Galaţi. D. G. Vrana a fost permutat de la liceul S-tu Sava la catedra de mate­matici de la gimnaziul Şincai; d. D Constantinescu a fost permutat de la liceul S-tu Sava la catedrele de limba franceză de la gimnasiul Şincai şi li­ceul Matei Basarab. D-ra Cociu, profesoară de partea li­terară la externatul secundar de fete din Tulcea, și d-na Ecaterina Luca, profesoară de foosofie la externatul se­cundar de fete din Birlad, au fost per­mutate una în locul celeî­l­alte. Precum am anunţat, ieri au înce­put la reşedinţele corpurilor de armată şi a diviziei active examenele căpitani­lor din arma geniului aspiranţi la gra­dul de m­ifior. Comisiunile de examen pentru gra­dul de maior au decis următoarele zile când vor avea loc examenele căpitanilor din cele­l­alte arme : In ziua de 1 Septembrie, căpitanii din cavalerie ; In ziua...de 2 Septembrie, căpitanii de artilerie; In ziua de 3 Septembrie căpitanii din intendenţă ; şi In ziua de 4 Septembrie, căpitanii din infanterie. Probele­ în scris eliminatorii se dau în aceeaşi zi la toate reşedinţele coman­damentelor corpurilor şi a diviziei ac­tive, cu aceeaşi teză. Probele vor fi examinate de membrii comisiunei, cari se vor întruni cînd vor da rezultatele generale. Căpitanii căzuţi la înscris, nu vor mai fi admişi la oral. O ploaie rece a marcat sfîrşitul luneî August. Intrăm în Septembrie, în această lună a începutului de toamnă. O primenire totală se face în garderoba veştmintelor femeilor, cam­ îngrijite de toaletele lor, vor ca acestea să fie în­tot­dea­una în confor­mitate cu cerinţele sezonului. Pentru a­­ceasta, vor avea cea mai excelentă călăuză în Moda Ilustrată No. 36, care va a­­pare Sîmbătă 4 Septembrie, cuprinzînd 3 mari planşa cu modele noul de toalete e­­legante, de cea mai desăvîrşită actualitate. Ca supliment gratuit Moda Ilustrată No. 36 oferă cititoarelor şi abonatelor sale tiparul unui prea drăguţ Corsaj­­fantazie. Precum se ştie, Moda Ilustrată se vinde în toată ţara cu 20 bani exemplarul. Coafilmul studenţesc După cum am anunţat, studenţii con­­gresiştî vor jfieca la Rd.­Vilcea Jo’î seara cu un tren special. * Prefectul da Vilcea, d. Iserescu, fiind in capitală, a avut o întrevedere cu pri­mul ministru vorbind despre congresul studenţesc. Primul ministru a sfătuit pe prefect să dea tot concursul săli con­­gresiştilor. D. Herescu va găzdui vre-o 30 de studenţi.* Episcopul de Rimnic a pus la dispo­ziţia studenţilor 60 de paturi din in­ternatul seminarului local. * D. general Lahovary refuzînd să dea ospitalitate studenţilor în cazarmele din R. Vilcea, un membru al comitetului studenţesc a fost trimes la Constanţa ca să stărue pe lingă d. ministru de războiul 3u­ revie asupra hotărirei sale. D. Lahovary a convenit ca să puie la dispoziţie corturi militare mari şi pa­turi cari să fie instalate în localul şcoalelor primare. Ministerul instrucţiunei a dat 300 bilete de liber parcurs. Venind nume­roase nouă cereri de înscriere, comite­tul asociaţiei studenţeşti a intervenit din nou­ la minister pentru darea de bilete de liber parcurs. Pină acum însă nu s’a răspuns nimic. * Studenţii ieşeni cari vor participa la congres vor sosi în Capitală probabil joi dimineţă. E in­­frtenfia studenţilor bucureşteni de a oferta un banchet in Capitală co­legilor lui ieşeni.* Anul acesta ca preşedinte al congre­sului trebueşte să se "aleagă un student de la Iaşi. E vorba ca să fie ales d. Vasile Brăescu, preşedintele societăţei studenţeşti din Iaşi." * In timpul congresului, mai mulţi studenţi congresişti vor ţine conferinţe. Printre aceştia putem citat pe d-nii Pop’e­­scu-Pion şi Dioghenidi de la Iaşi. Suceava, ţinută de către d. Leontescu, şi acolo s’a pus liniştit, pe băut vin, foarte Intr’un timp sosi perceptorul Atana­­siu şi lulndu-şî tutun, a plecat. După aceeaGrumăzescu se adresă tovarăşului său: «Acum să facem socoteala şi cu ăsta, ca n’avem timp de perdut.» Şi imediat Grumăzescu s’a repezit cu un baltac şi a dat o puternică lovitură in pieptul soţiei circiumaruluî, răcnind la bărbatul sau şi la un ţigan ce se afla acolo să se ascundă sub un pat. Apoi Grumăzescu ceru bani, că de nu îi împuşcă cu un revolver, pe care il şi scoase de sub suman. Toţi insa au răs­puns că n’au bani.* Atunci Hirju a scotocit prin sertarul teşghelei şi a scos o sumă neînsemnată, apoi a trecut intr’o odaie vecină şi, sfărămind un cufăr, a luat suma de 500 lei. In acest timp bătută la uşă doî romînî cu femeile lor. Grumăzescu care era la uşă, le deschise şi, intrind fură ameninţaţi d­e moartea ca să se bage sub pat. La urmă a mai fost lăsat să intre un om cu femeea lui şi toţi de frică au stat ascunşi sub pat din ordinul bandiţilor. După ce a fost adus din pivniţă de către Hirju o cofă cu rachiu, Grumăzescu a cinstit pe toţi şi au­ fost siliţi să bea în sănăta­tea lui Sdrelea, ’ Mârunţelu, Pipa şi a lui Grumăzescu et comp., precum şi în memoria lui Florea, «că bun profesor era bietul răposat» ! La urmă luindu-şi tutun şi pline, au­ plecat afară spunînd cine sint: din ogradă a înhă­mat doi cai la o căruţă şi s’au făcut nevăzuţi. Autorităţile fiind înştiinţate, au ple­cat la faţa b locului căpitanul Fotino, co­mandantul geandarmei­ ieî, cu maî mulţi geandarm­ii. Procurorul şi cei călcaţi de bandiţi, văzind fotografiile hoţilor Gru­­măzescu şi Hirju, le-au recunoscut. Sau luat cele mai energice măsuri pen­tru urmărirea hoţilor, cari se speră că vor fi în curînd prinşi. Gruia Escomunicarea d-luî Stoi­­­ cescu In cercurile sturdziste se critică cu asprime atitudinea pe care a avut’o d. C. I. Stoicescu în alegerea de la Ploeşti. După rezultatul de la primul acriv­tin amicii d-luî Sturdza şi-au­ dat seama că şeful a suferit o infringere ruşinoasă şi ereau­ de părere că pentru a se masca această infringere să se retragă candidaturile liberale de la balotaj pro­­testînd in contra ingerinţelor făcute de guvern. D. C. I. Stoicescu însă, care obţinuse foarte multe voturi la primul scrutin avea speranţa că are să reuşească la balotaj şi de aceea a susţinut din râs­, puteri ca să se menţie la­ balotaj can­didatura d-sale şi a d-luî D. A. Sturdza. Şi susţinea să se menţie şi candida­tura d-luî Sturdza mai ales că erea convins că ast­fel ar împiedica pe ale­gătorii liberali să dea voturi unui can­didat conservator. D. Stoicescu se te­mea că unindu-se cu d. Enescu, mulţi liberali ar fi votat pentru d. G. Gan­­tili şi ast­fel cu voturi liberale acesta ar fi triumfat contra d-sale. * După cum am spus însă, imediat după alegeri, amicii d-luî Sturdza au decis să se retragă candidaturile, sau dacă d. Stoicescu crede ca p poate reuşi să se menţie candidatura d-sale şi să se facă cartel cu d. Enescu. D. Stoicescu a plecat furios in stră­inătate declarind că nu se mai ames­tecă in politica de la Ploeşti. Faţă cu această atitudine amicii d-luî Sturdza s’au hotărit să­­ cedeze d-lui Stoicescu şi i-au telegrafiat la Viena să se întoarcă. Rezultatul alegerei să cunoaşte. Nu s’a ales d. Stoicescu iar d. Sturdza a că­zut într’un mod ruşinos. Acuma sturd­­ziştiî îl atacă cu violenţă. Să nu ne mirăm deci dacă vom auzi că şi d. C. I. Stoicescu a trecut la dra­­peliştî. De alt­fel a mai avut momente fostul ministru de externe din cabine­tul Aurelian, în care înclina să se facă drapelist. Xnf. Isprăvile unei bande de hoţi —Reapariţia bandei Grumăzescu— Abia a trecut anul de cînd două ju­deţe, Neamţu şi Suceava, au fost te­rorizate de vestitul şi periculosul ban­dit Florea, care in urmă a fost împuş­cat, şi acum a apărut un alt bandit şi mai crunt mai periculos, o adevărată bestie însetată de crime, Grumăzescu, condamnat de cîte­va ori la muncă silnică pe viaţă şi evadat din ocnă. Acest Grumăzescu, întovărăşit încă de unul, probabil Hirju, un alt­­vestit hoţ, a intrat, acum cîte­va zile, pe la ora 8 seara, în circiuma din Colţun, judeţul Adeveri» tenţiune şi unele din numeroasele , lacune ale codului civil, Craiova D. Stefan Mladoveanu, procuror de secţie pe lingă Curtea de apel din Cra­iova, tratează Căutarea paternitatei naturale. Primind un nou transport din cărţile cele mai de valoare franceze, cu desti­naţia de a fi oferite ca premii citito­rilor Adevărului, dăm astăzi în listele din pagina 4-a, o parte din aceste cărţi. Cu un " u p o sa al Adevărului de azi se poate obţine ori­ce carte cu preţul redus notat" în drepul fie­căreia. deschiderea noului an judecătoresc Solemnitatea. — Discursurile de deschidere. —• Compunerea tribunalelor. Azi se deschid cu solemnitatea obi­cinuită Curţile şi tribunalele. Bucureşti Discursul d-luî Sărăţeanu Procuror general la curtea de casaţie După o scurtă introducere relativă la rolul puterei judecătoreşti în evolu­ţia omenirei, d. Sârăţeanu începe a vorbi despre cetăţeni şi străini. In timpurile cele maî depărtate pe cari le cunoaştem, cetăţean era acela care făcea parte din clasa care se bu­cura de toate privilegiile, avînd dreptul cel mai esclusiv de proprietate şi căruia i se garanta libertatea şi inviolabilitatea cea mai absolută. In aceleaşi timpuri străinul n’avea nici un drept, era con­siderat ca inimic şi expus să devie o­­biect de proprietate al cetăţeanului. După aceste prime consideraţiuni, d. procuror general de pe lingă Casaţie se ocupă cu starea socială a cetăţenilor şi străinilor la Greci şi la Rumâni. La vechii Greci era cetăţean acela care putea dovedi că s’a născut din pă­rinţi cetăţeni. Atenienii confereau tit­lul de cetăţean acelor străini cari adu­­ceau servicii însemnate ţăreî lor, iar Spartanii nu acordau în nici un caz acel titlu străinilor. La Romani, calita­­tea de a fi cetăţean era suprema onoare ce putea avea cine­va. Toate drepturi­e erau legate de dînsa şi se putea invoca pe toată suprafaţa globului. Cetăţenii erau singurii apărători ai patriei, iar străinii erau priviţi ca un pericol naţional de nu cadeau sub pute­rea cetăţenilor Romanii erau divizaţi în patriciani, clienţi puşi sub protecţia patricianilor, plebeii şi pe ultima treaptă erau sclavii. Plebeii aveau numai de formă dreptul de vot. Sclavii puteau să-şi schimbe sta­rea prin liberare, intrînd ast­fel într’o clasă lipsită de ori­ce consideraţie, clasa libertinilor. In scurt la Romani titlul de ce­­tăţean se putea da aceluia care avea toate drepturile civile şi politice. Străinii stabiliţi la Roma se numeau peregrini şi aveau diverse raporturi cu cetăţenii; străinii ne­dominaţi de Romînî erau numiţi hostis şi consideraţi ca ini­mici. Cei afară din ţinuturile romane, dar civilizaţi, erau numiţi barbari. Sub imperiu, calitatea de cetăţean s’a acordat ca favoare pînă la Caracala care a acor­dat-o tuturor locuitorilor im­periului. Dar în aceste timpuri calitatea de cetăţean îşi perduse aproape cu to­tul însemnătatea ei. Continuind, d. Sârăţeanu spune că a esistat asupra organizaţiei politice a Românilor, din cauza raporturilor isto­rice şi naturale dintre ei şi noi. Tre­­cînd la romînî, d. Sârăţeanu studiază organizaţia lor politică de la descăle­care şi pînă în prezent. In prima faţă, domnii romînî au a­­doptat sistemul celui mai absolut des­­potism. Ei dispuneau de viaţa şi bunu­rile locuitorilor pămînteni şi străini, intre aceştia ne­fiind aproape nici o deosebire. Se acordă toleranţă elementelor stră­ine cari erau foarte numeroase şi mai ales pentru că familiile domneşti se în­rudeau­ cu străinii, cari puteau ajunge ei înşişi domni. Pe lingă acestea, mai trebue să se ţie seamă de faptul că în­treg comerţul era in mîinile străinilor şi multă vreme străinii dominau ele­mentul român. Abia sub Ştefan R­acoviţă, voevod al Munteniei, străinii sunt opriţi de-a se căsători cu romnnce şi de-a ocupa dem­nităţi boereşti. De prin secolul al XVI-lea s’a simţit în ţările române necesitatea legilor scri­se. La 1640 Matei Basarab a dispus ti­părirea Pravilei celei mici la Govora, care este o culegere de legi bisericeşti amestecate cu precepte de drept penal şi civil La 1646 Vasile Lupu pune să se tra­ducă din greceşte un amestec de legi civile şi penale. La 1775 A. Ipsilante regulează instan­ţele judecătoreşti şi competinţa lor. La 1776 Grigore Ghica al Moldovei in­terzice evreilor să locuiască in sate, să ţi­nă cârciumi şi moşii în arendă, interzice­rea s’a motivat pe viclenia şi jafurile evreilor. A. Mavrocordat, în timpul dom­niei sale, a aplicat cu maî multă rigoare această dispoziţie. La 1817 Garagea promulgă legiuire­a sa în Munten­a. In acelaş timp Scarlat Calimah publică în Moldova un codice civil în greceşte, care a fost tradus în romîneşte la 1733. Evenimentele politice ce se strecoară de la 1821 încoace schimbă foarte mult situaţia străinilor în Romînia. Dreptu­rile de cari se bucurai! li se limitează in unele părţi. In nişte conferinţe ţinute la Constan­­tinopol la 1856 s’a hotărit­­ca străinii să aibă dreptul de a cumpăra imo­bile în ţările romine, hotărire care n’a fost ţinută in seamă de romuni. Rominia devenind independentă la 1859, s’a simţit nevoe de o legislaţie nouă, relativă gradului de civilizaţie i' atunci. Ast­fel s’au abrogat toate legile vechi şi s’au înlocuit cu codicele fran­ceze modificate după obiceiurile noastre. Trebue de observat că noţiunea de cetăţean în aceste timpuri nu mai avea acelaş caracter ca pe timpul Romanilor- In statele moderne deferinţa între cetă­ţeni şi străini constă numai în raportu­rile ce ating suveranitatea şi siguranţa naţională, sai­ în drepturile ce ar putea vâtâma pe pămînteni dacă s'ar acorda străinilor. * In ultimele sale cuvinte, d. Sărăţeu­­ţeanu aminteşte moartea lui George Fi­­n­tti, fostul procuror general la Casaţie, şi a lui Mihail Poenaru Bordea, fost consilier la aceeaşi instanţă judecăto­rească. Discursul d-lui Duca Elefterescu Procuror general al curtei de apel Sunt nouă ani, zice d. Luca Elefte­rescu de cind s’a prevăzut prin lege ina­movibilitatea consilierilor de la Curtea de apel şi a prezidenţilor de tribunale. Prin această măsură s’au­ adus mari servicii magistraturei, dar nu s’a făcut tot cu­ treimea să se facă. E de dato­ria tuturor oamenilor politici şi a ori­cărui guvern să întindă inamovibilita­tea judecătorească. Dar ori­cit ar face oamenii politici şi partidele, totuşi ră­m­­ân e o parte pe care n’o pot îndeplini de cit magistraţii înşişi. Ei nu mai sint in măsură să observe toate neajunsurile organizate­ judecătoreşti şi să formeze curentul pentru noi reforme. Scopul vorbitorului e ca să arate vi­ciile existente şi îndreptările posibile de făcut. * Intrind in miezul subiectului său, d. Elefterescu arată rolul procurorului in magistratură. Procurorul reprezintă societatea îna­intea instanţelor­ judecătoreşti, îi pro­tejează pe cei incapabili să se apere, urmăreşte faptele rele şi păzeşte legile şi libertăţile publice. E de dorit ca să dispară credinţa că procurorul e un in­­strum­ent docil al ministrului de justiţie, căci pe lingă guvern, procurorul repre­zintă şi legea în numele căreia vorbeş­te şi lucrează în tot-d’a­ una. Puterea executivă să n’aibă interesul ca procu­rorul să fie un instrument al ei, cum nu trebuie să n’aibă nici constrîngerea ju­decătorilor în h­otărîrile lor. Capul suprem al ministerului public e ministrul de justiţie, el însă n’are a­­tribuţiunile acestei funcţiuni. Dacă mi­nistrul vroeşte să’şi impue o părere a sa pătimaşe şi greşită, dator o orî-care procuror să reziste la acele îndemnuri Dacă n’a reuşit să arate calea binelui ministrului pătimaş,­­ iar o datorie a procurorului în cauză să demisioneze, lăsînd nepătată înalta misiune la care era chemat. . Sint însă şi oameni din aceia cari nu pot să reziste la presiunile miniştri­lor pătimaşi, ci se pleacă la ordinele lor. Printr’o lege de stabilitate s’ar putea întări caracterul şi independenţa­­.mul­­tor,­ din cei docili. Prin faptul că e inamovibil, procuro­rul nu se poate sustrage de la control și răspundere. Mai curînd un ministru se poate deda la acte nedrepte de­cît un procuror. Ministerul public face parte din ordi­nul judecătoresc al cărui principiu este inamovibilitatea, cum e Curtea de casa­ţie şi cea de apel. Să i se dea deci sta­bilitatea ce î î lipseşte. Trebue să se limiteze puterea discre­ţionară pa care o are guvernul faţă de ministerul public. Printr'o­­­ge adusă de ministerul in­ternelor s'a asigurat independenţa sub­­prefecţilor şi chiar a ajutorilor de sub­­prefecţi, — cum dar de nu s’ar asigura şi independenţa procurorilor ? Cele spuse pentru procurori se pot zice şi pentru judecătorii de instrucţie. Aceşti magistraţi neştiindu-se scoşi din bătaia vîntului şi trăind din toleranţa altora, e uşor ca să ajungă unelte su­pusa are putere! executive. Procurorii devenind inamovibili să nu se creadă că se pot sustrage de la or­dinele legale ale ministrului lor. Dacă n’ar vroi să asculte, legea poate preve­dea măsuri disciplinare ori­cît de aspre. Amovibil fiind magistratul nu poate fi omul pur al legei, ci şi al guvernului de care ştie că depinde atît de mult. Prin legea de care fu vorba mai sus, s'a admis in movibilitatea Casaţiei şi Curţei de apel, de ce nu­ s’a dat şi pro­curorilor lor ? Consilierii acelor instanţe au libertatea de a se pronunţa după voia lor, au orele hotărîte de muncă, dar eu procurorii e cu totul alt­fel. Eu muncesc şi vorbesc ori de cîte ori e nevoe. Tot prin lege s’a prevăzut că procu­­rorii generali să fie aleşi dintre consi­lierii Curţei de apel, dintre primii­ pre­­zidenţi de tribunale, dintre profesorii universitari şi dintre advocaţii cari au exersat în mod stabil meseria lor timp de 12 ani. Dar oare consilier ina­ovi­­bil va lăsa locul sau pentru postul amo­vibil de proc­­uror general ? Acelaşi lu­cru şi pentru primii prezidenţi. Profe­sorii universitari şi avocaţii de 12 ani cu greii îşi vor părăsi de asemenea afa­cerile lor pentru postul de procuror ge­neral. Să nu se creadă că reforma e greu­ de făcut. D. A. Marghiloman, fiind mi­nistru de justiţie a modificat legea de organizare în aşa fel că se dă drept ministrului să delege timporal un con­silier al Curţei cu sarcina de procuror general. La noi sint mulţi magistraţi părtaşi ai reformei de care e vorba. In Franţa a existat odată inamovibilita­­tea în magistratură. In Italia s’a cerut de curînd întinderea inamovibilităţei asupra membrilor ministerului public şi asupra ju­decătorilor de pace. Olanda a introdus la 1815 în Constituţie principiul inamovibili­­tăţeî în magistratură. Anglia nu e lipsită de asemenea de această reformă. De ce dar ea nu s’ar introduce şi la noi? De la procurorii generali reforma se poate estinde şi la procurorii de tribunale. Cu modul acesta se poate da justiţiei puterea de sine stătătoare. Ca încheere, d. Luca Elefterescu a­­minteşte moartea procurorului Aristide Eustaţiu şi a consilierului Alexandru Stoicescu. Galaţi D. procuror Drăghici vorbeşte despre erorile judiciare. Iaşi D. procuror general Dimitrie Alexan­­drescu vorbeşte despre dreptul de re­ Ediţia de­­ seară. Ultimele informaţiuni Prefectul poliţiei oraşului Iaşi a fost provocat la duel de d. căpitan Stroja şi a acceptat cartelul. întrebăm pe d. ministru de interne dacă junele prefect de la Iaşi şi-a trimes demisiunea înainte de a accep­ta cartelul. Ştim că datoria unui prefect de poliţie este de a afla şi de-a Unpede­­ca, la timp, duelurile, iar nu să dea el exemplul călcareî legilor. Ultimele ştiri sosite din Rusia cu privire la mersul ciumei, dau a se crede că această epidemie s’a stins. De 25 zile nu s’a ivit nici un caz nou, iar măsurile luate în localită­ţile atinse, au­ înlăturat cu totul pe­ricolul unei no­ui iviri a epide­miei. Drapelul şi-a făcut plăcerea—cu­rioasa plăcere !— să reproducă un întreg articol de fond al Voinţei Naţionale cu privire la căderea d-luî Sturdza la balotajul din Ploeşti. Organul d-lui Aurelian însoţeşte acest articol cu următoarele judi­cioase observaţiuni: Guvernul e sanguinar, prevarica­tor, incapabil. Alegerile au fost mi­zerabile şi pătate de singe. Bine, dar de ce d. Sturdza a avut 97 de voturi faţă de 219 ale d-lui Stoicescu ? Biata Voinţă n’a găsit nici un răs­puns cit de ingtimat, cit de ridicol la această crudă întrebare. Că va merge pe drumul pe care şi l’a tras, se poate. Vorba e, cine o va urma ? D. deputat Sava Gherghiceanu şi-a dat demisia din funcţiunea de primar al oraşului R.­Sărat. Din Călăraşi ni se scrie că ori pe la orele 2 jum. p. m. a căzut un adevă­rat potop asupra judeţului Ialomiţa. Ploaia a durat trei ore şi a fost înso­ţită de o furtună groaznică şi de pia­tră de mărimea unui pi­ de găină a­­proape. Furtuna a descoperit o mul­ţime de case, precum şi spitalul şi ca­zarmele, iar grindina a distrus semă­năturile, deja cotropite de secetă, şi maî cu seamă viile de prin Ostrov şi Iusuchin. Pagubele în general sint foarte mari: numai la cele două ca­zărmi din Călăraşi s’au spart patra suta şaî­ zecî de geamuri. Azi la orele 10 dim. un foc s’a declarat la nişte magazii din dosul spitalului Col­­ţea. Intervenind pompierii la timp, focul a fost localizat după o jumătate de oră. Aducem la cunoştinţa ministerului in­strucţiunei publice că, după informaţiunile noastre particulare, mulţi învăţători, ba chiar şi unii revizori Şcolari, nu prea sunt lămuriţi asupra chipului cum trebue să a­­plice, anul acesta, programa de studii, — adică dacă trebue să aplice materia anu­lui I sau şi cea a anului I şi al anului a II-a din diviziile rurale. După cîte ştim, anul trecut s’a publicat în Buletinul oficial din 15 Maî circulara n-rul 16782, prin care se deslușia ca anul trefiut, anul punerea în aplicare a progra­mei, să se aplice peste tot numai, materia anului al II-lea, urmînd ca anul acesta să se aplice matriile anului I și tot așa pe viitor în mod alternativ: un an materiile­ anului I, iar în cel­lalt materi­­e anului al II-lea. Cerem dar ca ministerul să dea în acea­stă privinţă o circulară încă din vreme, pentru ca toţi învăţătorii să fie pe deplin înţeleşi şi mulţumiţi. In comunele Cernica-Căldăraru şi Firi­­deni-Gherasi din Ilfov s’a ivit epidemia de febră tifoidă din cauza lacurilor şi bălţilor la întreţinerea cărora contribue mult­eză­­tura unei mori, proprietate a ministerului de domenii. Această moară aduce o arendă de 500 lei anual, dar dauna cauzată populaţiei de bălţile mărginaşe este incalculabilă. Direcţia sanitară a intervenit pe lîngă ministerele de domenii şi­ lucrări publice, pentru desfiinţarea morei şi secarea bălţi­lor. Direcţiunea sanitară a decis a treia o clasă de agenţi sanitari veterinari ca ajutori ai veterinarilor de judeţ şi cir­cumscripţii. Ei vor face revizia vitelor, vor cerceta cazurile de îmbolnăviri şi apoi vor ajuta la aplicarea tratamentu­lui şi măsurilor veterinare. S’a obţinut adesiunea şcoalei superioare veterinare, ca foştii sergenţi şi caporali sanitari sau acei cu diplome de sub chirurgi să fie primiţi a urma cursuri anumite timp de maî multe luni, după care să obţină diploma de agenţi veterinari. Sîntem informaţi că unii revizori şco­lari impun învăţătorilor să introducă în clasele lor anumite cărţi didactice. Ar tre­bui ca ministerul să atragă atenţiunea u­­nor asemenea revizori că, după articolul 31 din regulament, învăţătorii sunt inde­pendenţi în alcătuirea listelor de cărţi. Intrarea elevelor în şcoală la azilul E­­lena Doamna secţia primară şi profesio­nală are loc Duminică 5 Septembrie. Nici o întârziere nu se admite. Azi dimineaţă, la orele 8 şi jumătate, secţia 15 a fost anunţată că în strada FranzelorI la n­rul 21 a încetat din viaţă d-ra Eugenia Dimopulo. Un agent poliţienesc mergînd acolo a putut con­stata ca tînăra fată murise otrăvită. Ea se sculase azi de dimineaţă la orele 5 şi, în absenţa celor din casă, băuse o cantitate de acid fenic. După două ore de chin Eugenia Dimopulo a încetat din viaţă, cu toate ajutoarele date. Cu toate cercetările făcute, nu s’a putut afla cauza sinucidere! tinerei fete. Congrese De la 1 — 15 August 1900 se va tine la Paris un congres internaţional pentru îmbunătăţirea soartei orbi­lor. Comisiunea de organizare prezidata 7

Next