Adevěrul, septembrie 1899 (Anul 12, nr. 3632-3660)
1899-09-02 / nr. 3632
Joi 2 Septembrie 1899 colo, dar în Belgrad n’am avut relațiunî maî apropiate cu el. * Se ascultă apoi martori pentru a se dovedi că Fâșier ar fi spus că se va rezbuna în contra lui Milan. Robert. IMPRESIUNI şi PALAVRE Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Mă Chiţibuş. Păi cică, nu mai e ca în vremea de demult, cînd răvaşul meu suna : Că mîndrele se prind la vorbă cu tine ca la horă lingă flăcăii îndrăgiţi şi căse dau în vînt după cel Chiţibuş. Falavragiiîpalavragiui ai rămas, dar unde’se suratele. Alula, Celesta, Gladys, Lenica ş’atîtea cu cari eu fetişcană de ţară abia îndrăzniam să mă măsor la vorbă ? — Erau aşa isteţe leliţele alea ! Vezi mă badeo, geaba îţi rupi condeele, că tare sunt posnaşe suratele palavrelor! Ea 'n spune-mi şăgalnica de Celesta de ce prins’a pică pe tine, ba şi pe noi? Se află dusă, hăt departe, colo peste vilcele, că în fineţea smălţată aşi înfâşca-o iar de brin şi în vileagul florilor şi al ierburilor i-aşî deşira din a inimă pîrdalnicul tighel al dorului nătîng, pînă în spre seară, doară om cosi ale gîndurî chinuite şi neajunsurile îngrijorate ce s'ar duce pe pustii. Hei vere Chiţibuş, se vede însă, că tîrgoveţele nu se mai mulţumesc în bătătura coloanei tale şi au luat-o razna. Deci din vîrful dealului par’că aş vrea să le dau de veste să s’adune iarăşi cu toatele la ol ăltă, ş’aşa ca la şezători să ne povestim ale ‘bucurii şî amaruri, dînd pilde altora neştiutoare ; că de, ori cum, tot o să le fie ciudă cînd s’o rîndui să le năpăstuiaşti şi tu şi să iei cîmpiî, biet palavragiu fără palavre. Haide suratelor, nu fiţi şugubaţe, că doar inimă neagră n’aveţî; dacă aţi şti vor cite surioare nevoiaşe şi mai sălbatece ca vor v’afi îndrăgit ! Uite eu, mai t’rîş, mai grăbiş şi tot din vreme în vreme vă trimit cite un năsdră-VtUl.ao xavtiiţii doi %Ul arja, do iot0^0 9 Ş’acum, multă sănătate leliţelor, şi s’auzim de bine — palavragiule! Rodica CÂRTI şi REVISTE Călăuza crescătorilor şi cumpărătorilor de cai lucrată de colonelul Romulus Boteanu, preşedintele comisiunei de remontă a armatei. Un vot. în 8 de 248 de pagini, cu 6 planşe. Buc. Stab, grafic Albert Bacr. Noţiuni de sintaxă a limbeî latine de Constantinescu Demietra-Conde, carte lucrată conform nouei programe oficiale. Un vot. în S de 144 de pagini. Tîrgovişte. Tip. Viitorul. Carte de aritmetică pentru clasa I-a primară urbană, conform programei în vigoare de Marin Marinescu, directorul şcoalei primare de băeţî No. 22 din Bucureşti, carte aprobată de ministerul de instrucţiune publică. Un vot. cartonat in 8 de 187 de pagini. Buc. Librăria O. Sfetea. Preţul 90 de bani. lattère-Arte»'Stiiute • Academia franceză va fi reprezentată la Saaiugurarea statuiei lui Ferdinand de Lesseps, care va avea loc la 17 Noembrie stil nou, prin celebrul archeolog Melchior de Vogüé. . Marele concurs de decoraţie a străjei Royale şi a două mici pieţe triunghiulare situate în faţa bisericei Madeleine, deschis la Paris în vederea expoziţiei, se va închide la 31 octombrie stil nou. DU TARA —De la coresp. noştri particularî- ALEXANDRIA BAL. — In ziua de 28 August s’a dat în salonul Noica un splendid bal, sub patroneiul d-nei d-l Maria Lazeanu. Drăguţa sală era plină de lume voioasă şi tot ce are Alexandria mai dinstins a ţinut sa ia parte la acest bal, care a întrecut toate aşteptările. Scopul filantropic pe care l-a urmărit d-na Lazeanu, căreia i se cuvin toate laudele, a făcut ca balul să fie foarte animat. Reuşita...mulţumită celor cari l-au organizat, a fost foarte satisfăcătoare. Biletele s'ai vîndut aproximativ peste 300. Produsul a apropiat cifra 1000 lei, cu cari bani se vor întreţine cîteva eleve sărace în şcoala secundară din acest oraş. Printre numeroasa asistenţă citez pe: d. şi d-na Nacu Noica, d. şi d-na d-l Lazeanu, d. şi d-na Vogu Christodorescu, d. şi d-na Marin Enescu, d. şi d-na Pandelidis, d. şi d-na Danon, d. şi d-na Carol Freimberg, d-nele Andreescu, Miceanu, Petre Ştefănescu,—şi d-niî Livezianu, Vioreanu, Const Georgescu-librar, Mîndreanu, Sclavonus, Lica Ionescu, Petre Mincu, etc. etc. Buchetul de domnişoare era compus din d-şoarele : Zoe Livezianu, Nella Freimberg, surorile Alexandrina şi Florica Moscu, Constanţa, Ana şi Paulina Mîndreanu, Rachela Danon, Stella şi Seva Paraschivescu, Georgetta Grozovici, Miceanu, Didina şi Ciopi Vatra, Ana Andreescu, Tömesen, Linnca Enescu, Elîad etc, etc. Tinerii şi neobosiţii dansatori au fost d-nii Iancu Enescu, d-r Toma Căpitanovicî, Bucur Jinca, Nicu Macaveî, Gogu Boţea, profesor, Mitică şi Iancu Eliad, Gogu Noica, Vetra, Costică Andreescu, etc., etc. Epoletul a fost purtat de căre sublocotenenţii : Brezoşanu, Mihai Casasovici şi Banu Florescu. Balul a durat pînă aproape de ziuă, cînd participanţii s’au despărţit păstrînd fie-Cine cîte o frumoasă amintire. — Dansator. TEGUCIU SERATA VENETIANA. — Joi 23' c. la ora 8 precis seara, s’a dat în grădina publică din localitate, o serată veneţiană(?) cu bătaie de flori(!), ridicarea a două uriaşe(?) baloane (aerostatul lui Andrée în miniatură), artificii şi... foc bengal, toate organizate de d-l Cristescu, cunoscutul librar. Deşi epoca unei atari distracţiuni, delicată şi complexă, n’a fost tocmai bine aleasă, publicul tecucean, în frunte cu high-life-ul săli, a încurajat cît cu putinţă această întreprindere „fin de siecle“. Din nSSOLopire — ori din fericire, nu ştiu cum să zic — „petrecerea“ d’a capo al „coadă“ a dat un complect... fiasco. Reţin î totuşi două observaţii: întîia , criza împuţinînd afacerile negustorilor, i-a silit pe unii din aceştia să se dedea la sporturi... periculoase pungei publice,—şi secunde . Starea copiilor săraci a înflorit cu 30 la sută ! ŞTIRI SCOLASTICE. — Anunţăm cu plăcere că dintre toate manuscriptele prezentate la concursul de geografie pentru şcoalele primare din întreaga ţară, ministerul instrucţiei publice a aprobat numai pe acel al d-lui Const. Gh. Tomescu, institutor şi ex-revizor şcolar în localitate. Munca conştiincioasă şi dezinteresată chiar în societatea noastră „uneori“... o recompensată l ţi DIVERSE. — Iorgu Zamfir, funcţionar la adiţia furiaiciară din localitate, care fusese depus în urma unor neregularităţi comise cu intenţiune frauduloasă,—cum deja v’am informat la vreme, — a fost eliberat pe o cauţiune de 4.000 lei, depusă de comsaatul său, d-l Mavrides. Totodată aflu c’a fost telegrafic destituit. Instrucţia acestei afaceri nu s’a închis încă. — Criza a început să se resfrîngă şi asupra oraşului nostru. Mai multe falimente şi moratorii sínt iminente. Bancherii sínt cei ce sufăr mai greu, — căci o dată cu retragerea creditului la bancă, dînşiisínt puşi la neputinţă de a mai face vreo afacere — mulţumindu-se pentru moment faţă de clienţi cu preschimbarea de poliţe. — Dorin. BIRLAD CRIMA. — In ziua de 26 August vreo trei indivizi înarmaţi cu puşti şi unul cu o ghioagă au atacat pe un evreu distribuitor de tutunuri. Criminalii au ucis pe vizitiu, au rănit mortal pe evreii, precum şi pe un om ce’î însoţia. Bandiţii au dispărut după ce au jefuit pe evreu de 1.200 lei. Parchetul insă e pe urma lor. IARMAROCUL. — E o mare animaţie la panorame, comedii, scrîncioabe, — şi aci mai mult pe din afară. Vitele sînt vîndute pe jumătate preţ. — în special caii. Tranzacţiunî puţine, in trei zile(25 -27) s’au espediat prin gara Bîrlad pentru Ploeşti şi Bucureşti 18 vagoane cu vite. LINGUŞITORIE — Noul consiliu comunal spre a se arăta activ a început cu numărătoarea caselor şi schimbarea numelor străzilor. Fanaticii de aci au schimbat numele unei strade principale din „Ştefan cel Mare“ în „Lascar Catargi“. Oricită veneraţie am avea pentru un om politic, totuşi el nu treime aşezat în locul unui mare domn al ţarei. Acesta va rămînea pentru vecie in istoria neamului romînesc. — Catargi pot să mai fi fost şi să mai fie. O altă stradă au botezat’o „Principele Carol al II“ ! Oare avem noi încă un cap încoronat în istoria neamului nostru de s’a dat acest titlu micului principe care cine ştie de va ajunge al II-lea ? Mai puţin lingăi, nu strică, d-lor!—Coresp. CARNETUL JUDICIAR Divorţ — Sofronie Hărmălăii! strigă grefierul. —• Şofron Mălăii ! repetă uşierul, care era auzit tocmai bine strigătul grefierului. Şi un vlăjan de om, lung, dar bine legat la trup, cu barba şi mustăţile sure, intră in sala de şedinţe şi se opreşte la nara, răspunzind: — Zent! Cel strigat e un ţăran, care, ne mai voind ori ne mai puţind să trăească cu nevasta, a dat hirtie de divorţ. Nevasta lui lipseşte, cu toate că a fost citată in regulă. Presidentul intreabă pe reclamant: — De ce vrei, omule, să te desparţi de muere ? — Fincă nu e chip dă trăit cu ea, măria voastră. — Și de ce nu* *î chip ? Sofronie nu răspunde ’ndată. Se scarpină după ceafă și se uită ’a fundu căciuteî. Par’că caută să găsească acolo răspunsul potrivit. Presidențial nici dă pace : — Ei, nu spui tribunalului de ce nu-i chip să trăești cu nevasta ? — Fincă bea, măria-ta, bea al dracului, răspunde soţul de astă dată. Dar din felul lui de a răspunde se vede cit de colo că altceva ’l roade. Prezidentul nu’l slăbeşte: — Pentru o băutură vrei să'ţi laşi nevasta ? Da tu nu bei ? Ce crezi că pentru atita o să te despărţim? Cind aude aşa, Sofronie se grăbeşte să adaoge: Nu-i numai atita, măria voastră. — Ce mai este? De astă dată Sofronie îşi ia inima ’n dinţi și dă drumul gureî: — Dă doi ani sint însurat măria voastră, dar eu n’am nevastă, că flreasca mea nu-i muere. — Dar ce-i, mă ? — Naiba s’o știe î~-~-S’o constataţi d-voastră. — Noi? — Păi... dă ce sintețî judecători ? Gondolă. Teatre şi petreceri — Duminică 5 Septembrie, un comitet de comercianţi din Capitală dă o mare serbare în grădina Zdrafcu, în folosul şcoalelor de adulţi. Serbarea începe la 3 p. m. cu culesul viilor. Toţi, vizitatorii vor putea culege struguri gratis. Tombolă, loterii şi dans. — Celebra tragediană Eleonora Duse va veni în Capitală împreună cu trupa sa, la finele lunii Septembrie, pentru a da o serie de cinci reprezentaţiuni la Teatrul National. In curînd vom publica repertoriul şi datele precise. Biletele se află de vînzare la magasinul de muzică Jean Feder (lingă Independența). MEMENTO • Mercurî 1 Septembrie 1899 — — Consiliu de miniştri la ministerul de interne. — începerea noului an judecătoresc. Spectacole Grădina Mitică Georgescu.—Trupa romina de sub conducerea d-lor Creţu şi Tănăsescu, de la Teatrul Naţional din Craiova. In fiecare seară comedii şi canţonete. Grădina Boulevard.—Concert de orchestră. Grădina Bragadiru. — Concert de orchestră. Grădina Cosma. — Concert de orchestră. Grădina Bristol. — Concert de orchestră. Grădina Comercială. — In fiecare seară reprezentaţii date de iluzionistul Don Carlos. Duet italian, etc. Crime-Delicte-Accidente Un tînăr, Pascal I. Constantinescu, de 14 ani, domiciliat la părinţi, în Fundătura Şcoalei, din bulevardul Maria, certîndu-se ori cu fratele sau mai mare, Cornelii, a tras asupra acestuia trei gloanţe de revolver. Unul din gloanţe a lovit pe Cornelii în ceafă, perforîndu-î pelea. Atentatorul a dispărut. Pacientul a fost internat la spitalul Brîncovenesc, în divizia chirurgicală, salonul 31. Poliţia cercetînd cazul, familia a refuzat să explice cazul atentatului. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor 31 August In străinătate valorile romine au cotat azi: La Frankfurt, rent. rom., 81-88, 5°|o— 97.80; id. 4%------; La Berlin : rent. rom., 91-92, 5% 97.80; id. 90, 4°lo —86-80 ; id., 91, 4% 86.90 ; id., 96,4°,0—181.90; id. 98, 4,/ 88.—.—La Paris: rent. rom. 91-92, 5% 100.—; id. 4».0 97.50; id. 4 ro-----. Berlin Imprum. murik. Buc. 95.—; Londra, Banca Promîniei 11^. Valorile străine au cotat : Lozuri turcești, la Viena: 60.10; la Paris: 120.—; Banca otomană: 566. Renta ext. spaniolă: 61.30. Bursa cerealelor In străinătate grinele au cotat. Viena, Ultima oră : Grin de primăvară— fl. 8.82; Grin de toamnă fl. 8.47 ; Ovăz de toanmă fl. 5.39. Secară de toamnă fl. 6 81 Porumb de lule-August fl.-----Porumb de Septembrie-Octombrie fl.----- Budapesta, Ultima oră: Grin de Primăvară fl. 8.71. —; Grin de toamnă fl. 8 37. Ovăz de toamnă fi. 5.12. Secară de toamnă —. Porumb de primăvară ii. 5.16. CEREALE Bucureşti 31 August 1899 In America au fost astăzi predurile griului cu o jumătate de cents mai scăzute şi o jumătate de cents mai ferm pentru porumb. In piaţa noastră s’au efectuat astăzi numai cîte va mici operaţiuni foarte neînsemnate. Ploaia de astăzi a fost bună pentru semănăturile de toamnă, pentru porumb însă, care nu este încă copt, ar fi de dorit timpul frumos și călduros. Pr. Ediţia de dimineaţă INTOEMATIUNI Ituldiu atmosferic Bucureşti Marţi 12 Septemb. st.n. 12 ore z înălţimea barometrică la 0, 7 44,4 Temperatura aerului: pl. 12.1 Vîntul: tăricel de la S. W. Starea cerului: acoperit Temperatura max. de ieri: 25 Temperatura minimă de astăzi: 11. Temp. a variat la noi între 31 şi 8. Timpul pretutindeni închis, rece şi ploios. Ploaia a fost abondentă şi însoţită de puternice manifetaţiuni electrice. Temperatura s’a mai ridicat puţin în Moldova şi în unele localităţi din Muntenia. In Oltenia din contră ea s’a răcit. Cea mai riscată temperatură a fost de 31 grade la Babadag.Barometrul foarte coborît continuă a cadea. La Bucureşti astăzi ploae abondentă de scurtă durată şi cu vînt tăricel de la S. V. Aseară circula svonul prin Capitală că în judeţul Olt au izbucnit noi turburări şi nu s’ar fi trimes trupe din Craiova. Bfeavînd timp să controlăm acest svon, 11 dăm sub rezerva cuvenită. D. Grigorescu, șeful liberalilor din Prahova, a declarat într’un cerc de prieteni că, dacă Timpul, organul oficios al guvernului, va continua să-l califice de conservatori, el va fi silit să convoace o întrunire publică şi să facă declaraţiuni categorice că liberalii-democraţi din Prahova nu s’au fuzionat cu conservatorii şi că ei vor sprijini numai cu rezerva cuvenită guvernul actual. D. Grigorescu a mai făcut o asemenea declaraţie chiar printr'o scrisoare ce s’a publicat, acum citeva luni, în Timpul. De altmintrelea d. Cantilli, alesul flevist la balotajul de Duminică, s’a ferit să declare că e conservator şi s’a mărginit să spună pur şi simplu că înămine acelaşi, adică liberal-democrat. Locuitorul Oprea Olteanu din comuna Cara-Murat, judeţul Constanţa, a fost delegat de sătenii acelei comune să vie în Capitală spre a prezenta d-lui ministru de domenii o petiţiune prin care ei cer să li se acorde mălaiu şi săminţă. Comuna Cara-Murat e locuită numai de romîni transilvăneni, iar mizeria printre locuitorii ei e foarte mare. Credem că d. ministru al domeniilor va avea în vedere şi pe locuitorii Dobrogei, cu ocazia împărţirea ajutoarelor. Elevilor şcoalei de ofiţeri din Capitală li s-a acordat un permis de opt zile cu începere de la 1 Septembrie. Cauza acestui permis e faptul că localul acelei şcoale, trebueşte desinfectat in urma morţei de febră tifoidă a soţiei d-luî căpitan Mărdărescu. D ministru Istrati va pleca zilele acestea la Tg.-Ocna ca să inspecteze lucrările nouei linii ferate Tg.-Ocna-Moineşti. D. Filitti, secretarul general al ministerului de justiţie, obţinînd un nou concediu de 15 zile, va pleca la Constanţa. Astăzi, Mercurî, începe, la gara de Nord, concursul pentru admiterea elevilor în şcola de mişcare. Pentru 33 de locuri s-au prezentat aproape 200 candidaţi. Preşedinte al comisiunei examinatoare ,d. Mareş, sub-şef al serviciului de mişcare. Ministerul instrucţiunei a dat o circulară către direcţiunile tuturor şcolilor primare din ţară oprindu-le de a recomanda vreo carte şcolară înainte de 10 Septembrie. Se crede că această amînare e făcută în favoarea unor autori de cărţi cari au întîrziat cu tipărirea lor. Pe mine va începe a funcţiona la ministerul instrucţiunei aşa numitul birou al presei. D. Pleşniță, şeful de cabinet al ministrului, a declarat insă că nu va da informaţiuni de cit ziarelor recunoscute ca oficioase ale guvernului. D. dr. Istrati, ministru ad-interim la instrucţie, va lucra în fiecare zi la minister, între orele 3 şi 5 p. m. Aflăm că la penitenciarul de la Văcăreşti s’a făcut, zilele acestea, o anchetă şi că s’ar fi descoperit, în administraţia acestui penitenciar, grave abuzuri. La palatul de justiţie se vorbea ori că judecătorul de instrucţie a dat o ordonanţă de neurmărire în contra d-luî Bogdan Piteşti. La parchet însă nu ni s’a putut da nici o lămurire in această privinţă. Probabil că totul se ţine încă în secret. Următoarele numiri au mai fost făcute la ministerul instrucţiunei publice: D. I. Last, profesor de limba engleză la clasa 5-a de la liceul Mihai Viteazul, secţiile reală şi modernă, şi de limba germană la clasa 3-a de la liceul St. Sava; d. Dionisie Popescu, avocat, a fost numit profesor de economia politică la şcoala comercială de gradul 2 din Galaţi. D. G. Vrana a fost permutat de la liceul S-tu Sava la catedra de matematici de la gimnaziul Şincai; d. D Constantinescu a fost permutat de la liceul S-tu Sava la catedrele de limba franceză de la gimnasiul Şincai şi liceul Matei Basarab. D-ra Cociu, profesoară de partea literară la externatul secundar de fete din Tulcea, și d-na Ecaterina Luca, profesoară de foosofie la externatul secundar de fete din Birlad, au fost permutate una în locul celeîlalte. Precum am anunţat, ieri au început la reşedinţele corpurilor de armată şi a diviziei active examenele căpitanilor din arma geniului aspiranţi la gradul de mifior. Comisiunile de examen pentru gradul de maior au decis următoarele zile când vor avea loc examenele căpitanilor din celelalte arme : In ziua de 1 Septembrie, căpitanii din cavalerie ; In ziua...de 2 Septembrie, căpitanii de artilerie; In ziua de 3 Septembrie căpitanii din intendenţă ; şi In ziua de 4 Septembrie, căpitanii din infanterie. Probele în scris eliminatorii se dau în aceeaşi zi la toate reşedinţele comandamentelor corpurilor şi a diviziei active, cu aceeaşi teză. Probele vor fi examinate de membrii comisiunei, cari se vor întruni cînd vor da rezultatele generale. Căpitanii căzuţi la înscris, nu vor mai fi admişi la oral. O ploaie rece a marcat sfîrşitul luneî August. Intrăm în Septembrie, în această lună a începutului de toamnă. O primenire totală se face în garderoba veştmintelor femeilor, cam îngrijite de toaletele lor, vor ca acestea să fie întotdeauna în conformitate cu cerinţele sezonului. Pentru aceasta, vor avea cea mai excelentă călăuză în Moda Ilustrată No. 36, care va apare Sîmbătă 4 Septembrie, cuprinzînd 3 mari planşa cu modele noul de toalete elegante, de cea mai desăvîrşită actualitate. Ca supliment gratuit Moda Ilustrată No. 36 oferă cititoarelor şi abonatelor sale tiparul unui prea drăguţ Corsajfantazie. Precum se ştie, Moda Ilustrată se vinde în toată ţara cu 20 bani exemplarul. Coafilmul studenţesc După cum am anunţat, studenţii congresiştî vor jfieca la Rd.Vilcea Jo’î seara cu un tren special. * Prefectul da Vilcea, d. Iserescu, fiind in capitală, a avut o întrevedere cu primul ministru vorbind despre congresul studenţesc. Primul ministru a sfătuit pe prefect să dea tot concursul săli congresiştilor. D. Herescu va găzdui vre-o 30 de studenţi.* Episcopul de Rimnic a pus la dispoziţia studenţilor 60 de paturi din internatul seminarului local. * D. general Lahovary refuzînd să dea ospitalitate studenţilor în cazarmele din R. Vilcea, un membru al comitetului studenţesc a fost trimes la Constanţa ca să stărue pe lingă d. ministru de războiul 3u revie asupra hotărirei sale. D. Lahovary a convenit ca să puie la dispoziţie corturi militare mari şi paturi cari să fie instalate în localul şcoalelor primare. Ministerul instrucţiunei a dat 300 bilete de liber parcurs. Venind numeroase nouă cereri de înscriere, comitetul asociaţiei studenţeşti a intervenit din nou la minister pentru darea de bilete de liber parcurs. Pină acum însă nu s’a răspuns nimic. * Studenţii ieşeni cari vor participa la congres vor sosi în Capitală probabil joi dimineţă. E infrtenfia studenţilor bucureşteni de a oferta un banchet in Capitală colegilor lui ieşeni.* Anul acesta ca preşedinte al congresului trebueşte să se "aleagă un student de la Iaşi. E vorba ca să fie ales d. Vasile Brăescu, preşedintele societăţei studenţeşti din Iaşi." * In timpul congresului, mai mulţi studenţi congresişti vor ţine conferinţe. Printre aceştia putem citat pe d-nii Pop’escu-Pion şi Dioghenidi de la Iaşi. Suceava, ţinută de către d. Leontescu, şi acolo s’a pus liniştit, pe băut vin, foarte Intr’un timp sosi perceptorul Atanasiu şi lulndu-şî tutun, a plecat. După aceeaGrumăzescu se adresă tovarăşului său: «Acum să facem socoteala şi cu ăsta, ca n’avem timp de perdut.» Şi imediat Grumăzescu s’a repezit cu un baltac şi a dat o puternică lovitură in pieptul soţiei circiumaruluî, răcnind la bărbatul sau şi la un ţigan ce se afla acolo să se ascundă sub un pat. Apoi Grumăzescu ceru bani, că de nu îi împuşcă cu un revolver, pe care il şi scoase de sub suman. Toţi insa au răspuns că n’au bani.* Atunci Hirju a scotocit prin sertarul teşghelei şi a scos o sumă neînsemnată, apoi a trecut intr’o odaie vecină şi, sfărămind un cufăr, a luat suma de 500 lei. In acest timp bătută la uşă doî romînî cu femeile lor. Grumăzescu care era la uşă, le deschise şi, intrind fură ameninţaţi de moartea ca să se bage sub pat. La urmă a mai fost lăsat să intre un om cu femeea lui şi toţi de frică au stat ascunşi sub pat din ordinul bandiţilor. După ce a fost adus din pivniţă de către Hirju o cofă cu rachiu, Grumăzescu a cinstit pe toţi şi au fost siliţi să bea în sănătatea lui Sdrelea, ’ Mârunţelu, Pipa şi a lui Grumăzescu et comp., precum şi în memoria lui Florea, «că bun profesor era bietul răposat» ! La urmă luindu-şi tutun şi pline, au plecat afară spunînd cine sint: din ogradă a înhămat doi cai la o căruţă şi s’au făcut nevăzuţi. Autorităţile fiind înştiinţate, au plecat la faţa b locului căpitanul Fotino, comandantul geandarmei ieî, cu maî mulţi geandarmii. Procurorul şi cei călcaţi de bandiţi, văzind fotografiile hoţilor Grumăzescu şi Hirju, le-au recunoscut. Sau luat cele mai energice măsuri pentru urmărirea hoţilor, cari se speră că vor fi în curînd prinşi. Gruia Escomunicarea d-luî Stoi cescu In cercurile sturdziste se critică cu asprime atitudinea pe care a avut’o d. C. I. Stoicescu în alegerea de la Ploeşti. După rezultatul de la primul acrivtin amicii d-luî Sturdza şi-au dat seama că şeful a suferit o infringere ruşinoasă şi ereau de părere că pentru a se masca această infringere să se retragă candidaturile liberale de la balotaj protestînd in contra ingerinţelor făcute de guvern. D. C. I. Stoicescu însă, care obţinuse foarte multe voturi la primul scrutin avea speranţa că are să reuşească la balotaj şi de aceea a susţinut din râs, puteri ca să se menţie la balotaj candidatura d-sale şi a d-luî D. A. Sturdza. Şi susţinea să se menţie şi candidatura d-luî Sturdza mai ales că erea convins că astfel ar împiedica pe alegătorii liberali să dea voturi unui candidat conservator. D. Stoicescu se temea că unindu-se cu d. Enescu, mulţi liberali ar fi votat pentru d. G. Gantili şi astfel cu voturi liberale acesta ar fi triumfat contra d-sale. * După cum am spus însă, imediat după alegeri, amicii d-luî Sturdza au decis să se retragă candidaturile, sau dacă d. Stoicescu crede ca p poate reuşi să se menţie candidatura d-sale şi să se facă cartel cu d. Enescu. D. Stoicescu a plecat furios in străinătate declarind că nu se mai amestecă in politica de la Ploeşti. Faţă cu această atitudine amicii d-luî Sturdza s’au hotărit să cedeze d-lui Stoicescu şi i-au telegrafiat la Viena să se întoarcă. Rezultatul alegerei să cunoaşte. Nu s’a ales d. Stoicescu iar d. Sturdza a căzut într’un mod ruşinos. Acuma sturdziştiî îl atacă cu violenţă. Să nu ne mirăm deci dacă vom auzi că şi d. C. I. Stoicescu a trecut la drapeliştî. De altfel a mai avut momente fostul ministru de externe din cabinetul Aurelian, în care înclina să se facă drapelist. Xnf. Isprăvile unei bande de hoţi —Reapariţia bandei Grumăzescu— Abia a trecut anul de cînd două judeţe, Neamţu şi Suceava, au fost terorizate de vestitul şi periculosul bandit Florea, care in urmă a fost împuşcat, şi acum a apărut un alt bandit şi mai crunt mai periculos, o adevărată bestie însetată de crime, Grumăzescu, condamnat de cîteva ori la muncă silnică pe viaţă şi evadat din ocnă. Acest Grumăzescu, întovărăşit încă de unul, probabil Hirju, un altvestit hoţ, a intrat, acum cîteva zile, pe la ora 8 seara, în circiuma din Colţun, judeţul Adeveri» tenţiune şi unele din numeroasele , lacune ale codului civil, Craiova D. Stefan Mladoveanu, procuror de secţie pe lingă Curtea de apel din Craiova, tratează Căutarea paternitatei naturale. Primind un nou transport din cărţile cele mai de valoare franceze, cu destinaţia de a fi oferite ca premii cititorilor Adevărului, dăm astăzi în listele din pagina 4-a, o parte din aceste cărţi. Cu un " u p o sa al Adevărului de azi se poate obţine orice carte cu preţul redus notat" în drepul fiecăreia. deschiderea noului an judecătoresc Solemnitatea. — Discursurile de deschidere. —• Compunerea tribunalelor. Azi se deschid cu solemnitatea obicinuită Curţile şi tribunalele. Bucureşti Discursul d-luî Sărăţeanu Procuror general la curtea de casaţie După o scurtă introducere relativă la rolul puterei judecătoreşti în evoluţia omenirei, d. Sârăţeanu începe a vorbi despre cetăţeni şi străini. In timpurile cele maî depărtate pe cari le cunoaştem, cetăţean era acela care făcea parte din clasa care se bucura de toate privilegiile, avînd dreptul cel mai esclusiv de proprietate şi căruia i se garanta libertatea şi inviolabilitatea cea mai absolută. In aceleaşi timpuri străinul n’avea nici un drept, era considerat ca inimic şi expus să devie obiect de proprietate al cetăţeanului. După aceste prime consideraţiuni, d. procuror general de pe lingă Casaţie se ocupă cu starea socială a cetăţenilor şi străinilor la Greci şi la Rumâni. La vechii Greci era cetăţean acela care putea dovedi că s’a născut din părinţi cetăţeni. Atenienii confereau titlul de cetăţean acelor străini cari aduceau servicii însemnate ţăreî lor, iar Spartanii nu acordau în nici un caz acel titlu străinilor. La Romani, calitatea de a fi cetăţean era suprema onoare ce putea avea cineva. Toate drepturie erau legate de dînsa şi se putea invoca pe toată suprafaţa globului. Cetăţenii erau singurii apărători ai patriei, iar străinii erau priviţi ca un pericol naţional de nu cadeau sub puterea cetăţenilor Romanii erau divizaţi în patriciani, clienţi puşi sub protecţia patricianilor, plebeii şi pe ultima treaptă erau sclavii. Plebeii aveau numai de formă dreptul de vot. Sclavii puteau să-şi schimbe starea prin liberare, intrînd astfel într’o clasă lipsită de orice consideraţie, clasa libertinilor. In scurt la Romani titlul de cetăţean se putea da aceluia care avea toate drepturile civile şi politice. Străinii stabiliţi la Roma se numeau peregrini şi aveau diverse raporturi cu cetăţenii; străinii nedominaţi de Romînî erau numiţi hostis şi consideraţi ca inimici. Cei afară din ţinuturile romane, dar civilizaţi, erau numiţi barbari. Sub imperiu, calitatea de cetăţean s’a acordat ca favoare pînă la Caracala care a acordat-o tuturor locuitorilor imperiului. Dar în aceste timpuri calitatea de cetăţean îşi perduse aproape cu totul însemnătatea ei. Continuind, d. Sârăţeanu spune că a esistat asupra organizaţiei politice a Românilor, din cauza raporturilor istorice şi naturale dintre ei şi noi. Trecînd la romînî, d. Sârăţeanu studiază organizaţia lor politică de la descălecare şi pînă în prezent. In prima faţă, domnii romînî au adoptat sistemul celui mai absolut despotism. Ei dispuneau de viaţa şi bunurile locuitorilor pămînteni şi străini, intre aceştia nefiind aproape nici o deosebire. Se acordă toleranţă elementelor străine cari erau foarte numeroase şi mai ales pentru că familiile domneşti se înrudeau cu străinii, cari puteau ajunge ei înşişi domni. Pe lingă acestea, mai trebue să se ţie seamă de faptul că întreg comerţul era in mîinile străinilor şi multă vreme străinii dominau elementul român. Abia sub Ştefan Racoviţă, voevod al Munteniei, străinii sunt opriţi de-a se căsători cu romnnce şi de-a ocupa demnităţi boereşti. De prin secolul al XVI-lea s’a simţit în ţările române necesitatea legilor scrise. La 1640 Matei Basarab a dispus tipărirea Pravilei celei mici la Govora, care este o culegere de legi bisericeşti amestecate cu precepte de drept penal şi civil La 1646 Vasile Lupu pune să se traducă din greceşte un amestec de legi civile şi penale. La 1775 A. Ipsilante regulează instanţele judecătoreşti şi competinţa lor. La 1776 Grigore Ghica al Moldovei interzice evreilor să locuiască in sate, să ţină cârciumi şi moşii în arendă, interzicerea s’a motivat pe viclenia şi jafurile evreilor. A. Mavrocordat, în timpul domniei sale, a aplicat cu maî multă rigoare această dispoziţie. La 1817 Garagea promulgă legiuirea sa în Muntena. In acelaş timp Scarlat Calimah publică în Moldova un codice civil în greceşte, care a fost tradus în romîneşte la 1733. Evenimentele politice ce se strecoară de la 1821 încoace schimbă foarte mult situaţia străinilor în Romînia. Drepturile de cari se bucurai! li se limitează in unele părţi. In nişte conferinţe ţinute la Constantinopol la 1856 s’a hotăritca străinii să aibă dreptul de a cumpăra imobile în ţările romine, hotărire care n’a fost ţinută in seamă de romuni. Rominia devenind independentă la 1859, s’a simţit nevoe de o legislaţie nouă, relativă gradului de civilizaţie i' atunci. Astfel s’au abrogat toate legile vechi şi s’au înlocuit cu codicele franceze modificate după obiceiurile noastre. Trebue de observat că noţiunea de cetăţean în aceste timpuri nu mai avea acelaş caracter ca pe timpul Romanilor- In statele moderne deferinţa între cetăţeni şi străini constă numai în raporturile ce ating suveranitatea şi siguranţa naţională, sai în drepturile ce ar putea vâtâma pe pămînteni dacă s'ar acorda străinilor. * In ultimele sale cuvinte, d. Sărăţeuţeanu aminteşte moartea lui George Fintti, fostul procuror general la Casaţie, şi a lui Mihail Poenaru Bordea, fost consilier la aceeaşi instanţă judecătorească. Discursul d-lui Duca Elefterescu Procuror general al curtei de apel Sunt nouă ani, zice d. Luca Elefterescu de cind s’a prevăzut prin lege inamovibilitatea consilierilor de la Curtea de apel şi a prezidenţilor de tribunale. Prin această măsură s’au adus mari servicii magistraturei, dar nu s’a făcut tot cu treimea să se facă. E de datoria tuturor oamenilor politici şi a oricărui guvern să întindă inamovibilitatea judecătorească. Dar oricit ar face oamenii politici şi partidele, totuşi rămân e o parte pe care n’o pot îndeplini de cit magistraţii înşişi. Ei nu mai sint in măsură să observe toate neajunsurile organizate judecătoreşti şi să formeze curentul pentru noi reforme. Scopul vorbitorului e ca să arate viciile existente şi îndreptările posibile de făcut. * Intrind in miezul subiectului său, d. Elefterescu arată rolul procurorului in magistratură. Procurorul reprezintă societatea înaintea instanţelor judecătoreşti, îi protejează pe cei incapabili să se apere, urmăreşte faptele rele şi păzeşte legile şi libertăţile publice. E de dorit ca să dispară credinţa că procurorul e un instrument docil al ministrului de justiţie, căci pe lingă guvern, procurorul reprezintă şi legea în numele căreia vorbeşte şi lucrează în tot-d’a una. Puterea executivă să n’aibă interesul ca procurorul să fie un instrument al ei, cum nu trebuie să n’aibă nici constrîngerea judecătorilor în hotărîrile lor. Capul suprem al ministerului public e ministrul de justiţie, el însă n’are atribuţiunile acestei funcţiuni. Dacă ministrul vroeşte să’şi impue o părere a sa pătimaşe şi greşită, dator o orî-care procuror să reziste la acele îndemnuri Dacă n’a reuşit să arate calea binelui ministrului pătimaş, iar o datorie a procurorului în cauză să demisioneze, lăsînd nepătată înalta misiune la care era chemat. . Sint însă şi oameni din aceia cari nu pot să reziste la presiunile miniştrilor pătimaşi, ci se pleacă la ordinele lor. Printr’o lege de stabilitate s’ar putea întări caracterul şi independenţa.multor, din cei docili. Prin faptul că e inamovibil, procurorul nu se poate sustrage de la control și răspundere. Mai curînd un ministru se poate deda la acte nedrepte decît un procuror. Ministerul public face parte din ordinul judecătoresc al cărui principiu este inamovibilitatea, cum e Curtea de casaţie şi cea de apel. Să i se dea deci stabilitatea ce î î lipseşte. Trebue să se limiteze puterea discreţionară pa care o are guvernul faţă de ministerul public. Printr'oge adusă de ministerul internelor s'a asigurat independenţa subprefecţilor şi chiar a ajutorilor de subprefecţi, — cum dar de nu s’ar asigura şi independenţa procurorilor ? Cele spuse pentru procurori se pot zice şi pentru judecătorii de instrucţie. Aceşti magistraţi neştiindu-se scoşi din bătaia vîntului şi trăind din toleranţa altora, e uşor ca să ajungă unelte supusa are putere! executive. Procurorii devenind inamovibili să nu se creadă că se pot sustrage de la ordinele legale ale ministrului lor. Dacă n’ar vroi să asculte, legea poate prevedea măsuri disciplinare oricît de aspre. Amovibil fiind magistratul nu poate fi omul pur al legei, ci şi al guvernului de care ştie că depinde atît de mult. Prin legea de care fu vorba mai sus, s'a admis in movibilitatea Casaţiei şi Curţei de apel, de ce nu s’a dat şi procurorilor lor ? Consilierii acelor instanţe au libertatea de a se pronunţa după voia lor, au orele hotărîte de muncă, dar eu procurorii e cu totul altfel. Eu muncesc şi vorbesc ori de cîte ori e nevoe. Tot prin lege s’a prevăzut că procurorii generali să fie aleşi dintre consilierii Curţei de apel, dintre primii prezidenţi de tribunale, dintre profesorii universitari şi dintre advocaţii cari au exersat în mod stabil meseria lor timp de 12 ani. Dar oare consilier inaovibil va lăsa locul sau pentru postul amovibil de procuror general ? Acelaşi lucru şi pentru primii prezidenţi. Profesorii universitari şi avocaţii de 12 ani cu greii îşi vor părăsi de asemenea afacerile lor pentru postul de procuror general. Să nu se creadă că reforma e greu de făcut. D. A. Marghiloman, fiind ministru de justiţie a modificat legea de organizare în aşa fel că se dă drept ministrului să delege timporal un consilier al Curţei cu sarcina de procuror general. La noi sint mulţi magistraţi părtaşi ai reformei de care e vorba. In Franţa a existat odată inamovibilitatea în magistratură. In Italia s’a cerut de curînd întinderea inamovibilităţei asupra membrilor ministerului public şi asupra judecătorilor de pace. Olanda a introdus la 1815 în Constituţie principiul inamovibilităţeî în magistratură. Anglia nu e lipsită de asemenea de această reformă. De ce dar ea nu s’ar introduce şi la noi? De la procurorii generali reforma se poate estinde şi la procurorii de tribunale. Cu modul acesta se poate da justiţiei puterea de sine stătătoare. Ca încheere, d. Luca Elefterescu aminteşte moartea procurorului Aristide Eustaţiu şi a consilierului Alexandru Stoicescu. Galaţi D. procuror Drăghici vorbeşte despre erorile judiciare. Iaşi D. procuror general Dimitrie Alexandrescu vorbeşte despre dreptul de re Ediţia de seară. Ultimele informaţiuni Prefectul poliţiei oraşului Iaşi a fost provocat la duel de d. căpitan Stroja şi a acceptat cartelul. întrebăm pe d. ministru de interne dacă junele prefect de la Iaşi şi-a trimes demisiunea înainte de a accepta cartelul. Ştim că datoria unui prefect de poliţie este de a afla şi de-a Unpedeca, la timp, duelurile, iar nu să dea el exemplul călcareî legilor. Ultimele ştiri sosite din Rusia cu privire la mersul ciumei, dau a se crede că această epidemie s’a stins. De 25 zile nu s’a ivit nici un caz nou, iar măsurile luate în localităţile atinse, au înlăturat cu totul pericolul unei noui iviri a epidemiei. Drapelul şi-a făcut plăcerea—curioasa plăcere !— să reproducă un întreg articol de fond al Voinţei Naţionale cu privire la căderea d-luî Sturdza la balotajul din Ploeşti. Organul d-lui Aurelian însoţeşte acest articol cu următoarele judicioase observaţiuni: Guvernul e sanguinar, prevaricator, incapabil. Alegerile au fost mizerabile şi pătate de singe. Bine, dar de ce d. Sturdza a avut 97 de voturi faţă de 219 ale d-lui Stoicescu ? Biata Voinţă n’a găsit nici un răspuns cit de ingtimat, cit de ridicol la această crudă întrebare. Că va merge pe drumul pe care şi l’a tras, se poate. Vorba e, cine o va urma ? D. deputat Sava Gherghiceanu şi-a dat demisia din funcţiunea de primar al oraşului R.Sărat. Din Călăraşi ni se scrie că ori pe la orele 2 jum. p. m. a căzut un adevărat potop asupra judeţului Ialomiţa. Ploaia a durat trei ore şi a fost însoţită de o furtună groaznică şi de piatră de mărimea unui pi de găină aproape. Furtuna a descoperit o mulţime de case, precum şi spitalul şi cazarmele, iar grindina a distrus semănăturile, deja cotropite de secetă, şi maî cu seamă viile de prin Ostrov şi Iusuchin. Pagubele în general sint foarte mari: numai la cele două cazărmi din Călăraşi s’au spart patra suta şaî zecî de geamuri. Azi la orele 10 dim. un foc s’a declarat la nişte magazii din dosul spitalului Colţea. Intervenind pompierii la timp, focul a fost localizat după o jumătate de oră. Aducem la cunoştinţa ministerului instrucţiunei publice că, după informaţiunile noastre particulare, mulţi învăţători, ba chiar şi unii revizori Şcolari, nu prea sunt lămuriţi asupra chipului cum trebue să aplice, anul acesta, programa de studii, — adică dacă trebue să aplice materia anului I sau şi cea a anului I şi al anului a II-a din diviziile rurale. După cîte ştim, anul trecut s’a publicat în Buletinul oficial din 15 Maî circulara n-rul 16782, prin care se deslușia ca anul trefiut, anul punerea în aplicare a programei, să se aplice peste tot numai, materia anului al II-lea, urmînd ca anul acesta să se aplice matriile anului I și tot așa pe viitor în mod alternativ: un an materiile anului I, iar în cellalt materie anului al II-lea. Cerem dar ca ministerul să dea în această privinţă o circulară încă din vreme, pentru ca toţi învăţătorii să fie pe deplin înţeleşi şi mulţumiţi. In comunele Cernica-Căldăraru şi Firideni-Gherasi din Ilfov s’a ivit epidemia de febră tifoidă din cauza lacurilor şi bălţilor la întreţinerea cărora contribue multezătura unei mori, proprietate a ministerului de domenii. Această moară aduce o arendă de 500 lei anual, dar dauna cauzată populaţiei de bălţile mărginaşe este incalculabilă. Direcţia sanitară a intervenit pe lîngă ministerele de domenii şi lucrări publice, pentru desfiinţarea morei şi secarea bălţilor. Direcţiunea sanitară a decis a treia o clasă de agenţi sanitari veterinari ca ajutori ai veterinarilor de judeţ şi circumscripţii. Ei vor face revizia vitelor, vor cerceta cazurile de îmbolnăviri şi apoi vor ajuta la aplicarea tratamentului şi măsurilor veterinare. S’a obţinut adesiunea şcoalei superioare veterinare, ca foştii sergenţi şi caporali sanitari sau acei cu diplome de sub chirurgi să fie primiţi a urma cursuri anumite timp de maî multe luni, după care să obţină diploma de agenţi veterinari. Sîntem informaţi că unii revizori şcolari impun învăţătorilor să introducă în clasele lor anumite cărţi didactice. Ar trebui ca ministerul să atragă atenţiunea unor asemenea revizori că, după articolul 31 din regulament, învăţătorii sunt independenţi în alcătuirea listelor de cărţi. Intrarea elevelor în şcoală la azilul Elena Doamna secţia primară şi profesională are loc Duminică 5 Septembrie. Nici o întârziere nu se admite. Azi dimineaţă, la orele 8 şi jumătate, secţia 15 a fost anunţată că în strada FranzelorI la nrul 21 a încetat din viaţă d-ra Eugenia Dimopulo. Un agent poliţienesc mergînd acolo a putut constata ca tînăra fată murise otrăvită. Ea se sculase azi de dimineaţă la orele 5 şi, în absenţa celor din casă, băuse o cantitate de acid fenic. După două ore de chin Eugenia Dimopulo a încetat din viaţă, cu toate ajutoarele date. Cu toate cercetările făcute, nu s’a putut afla cauza sinucidere! tinerei fete. Congrese De la 1 — 15 August 1900 se va tine la Paris un congres internaţional pentru îmbunătăţirea soartei orbilor. Comisiunea de organizare prezidata 7