Adevěrul, noiembrie 1901 (Anul 14, nr. 4405-4434)

1901-11-25 / nr. 4429

Duminica 25 Noembrie 1901 cit urile de regulare ale Rinului de la Strasburg și pînă la Sonderheim. Cheltuelile necesitate de această lu­crare se urcă la 13 milioane franci. Tratat comercial sîrbo-turc Tratativele ce au­ urmat în vederea încheiere! unui tratat comercial sirbo­­turc n’au dus pînă acum la un bun sfirșit. Guvernul turc refuzînd a recu­noaşte anexa semnată de delegaţii săi, a fost nevoe să se convoace din nou delegaţii ambelor ţări, ceea­ ce s’a şi făcut. La această nouă întilnire turcii au declarat că vor examina cererile sir­­beşti, dar pînă acum încă n’au dat avizul lor. Termenul pînă la care se stabilise un tarif vamal provizoriu implinindu-se, ministrul Serbiei la Constantinopole, Gruici, a cerut prelungirea lui. IMPRESI­UNI şi PALAVRE {Fragment din romanul „Dragoste de Pod'1) Ce ai făcut din mine? Sînt momente cînd par'că nu’mi da­i seama îndestul de clar. Una ori din oboseală nu mai văd nimic înainte-mi şi'mi par un distrus; alte ori însă mă văd un revoltat şi planurile cele mai îndrăzneţe mă împing spre tine să te smulg d’acolo de unde par că presimt că un val de suferinţa mă ame­ninţă şi mă va acoperi. Şi iritaţi* şi frica asta, 'mi e produsă de tăcerea ta îndelungată şi neîntemeiat’', e împinsă la extrem iritarea mea printr’un Evon ca mi-a venit de departe de la un intim al casei voastre care pretinde că p’acolo e vorba de un măritiş pentru tine. A! iartă-mă că m’am amestecat în viaţa ta, că din pricina mea nu ai rămas o pă­puşă la discreţia tutulor, totuşi sînt con­vins că tu nu poţi înţelege căsnicia în­­tr’o tovărăşie comercială atît de expusă la faliment, ci o vezi ca şi mine în­­tr’o blîndă învoire de fraţi. De­sigur svonul e un simplu svon, to­tuşi în momente de prea mare tristeţe mă gîndesc in treacăt că ar putea fi şi ftdevărat... şi ce speriat tresar atunci! Nu pot concepe starea asta ca tu, tu, să'ţî treci viaţa cu un altul. Visul meî e frumos, visul drag, visul fermecător în blîndeţea lui, visul ăsta pentru care m’aş simţi fericit să’mi dau viaţa de ar folosi, visui ăsta să mă lasa ar fi un distrugător neînţeles. Cu gîndul la tine mereui am făcut o mare colecţie de tablouri din viaţa noas­tră viitoare, am fu­rat mereu sub inspira­ţia ta, pentru a te lua cu mine într'o zi, pentru a te pune la adăpost de ori-ce a­­tingere duşmănească. Iubito, nu te lua după josnicia brutală a altora, a acelor cari nu pot pricepe că sînt caractere, firi ce nu se aseamănă cu dînşii, cari înţeleg legătura uneî căs­nicii noi înalt nu aşa ordinar cum o cu­nosc ei, nu te gândi o clipă că trebue să dăm loc altora în viaţă şi noi să ne dăm la o parte învinşi fără de a lupta. Poţi avea conştiiinţa situaţiei tale şi deci să recunoşti că ar fi o sclavie distrugătoare Să ajung la discreţia ori­cui. Ah ! iartă-mi furia de vorbe dar nu mai ştiu nimic, nu mai văd nimic şi nu ştiu ce va fi dacă şi de pe urma ta voia răm­ae cu sufletul sdrobit. Hi­, cred svonul întemeiat dar mă chinueai îndoit că nu pot veni azi să te­­amulg din haosul în care pluteşti. Ce vrei, eu nu pot trăi fără tine, fără visul drag al sufletului meu, și sînt sigur că cel mult în Ianuarie voiu putea să’mi te alipesc pentru tot-d'a-una. A! încredere, ești tu răbdătoare pînă atunci? Spune-mi dacă în fanaticul ce se stinge de dorul t&u ai încredere ? Spune-mi de crezi că ’H vei găsi măcar un crimpeiu din reali­zarea viselor tale în adorarea cu care te voiu înfăşură ? Spune-mi de te încrezî că voiu fi în stare să-ţi fac o viaţă senină? Toate astea îmi sînt un ideal măreţ pentru atingerea căruia fără să fac paradă îmi topesc din suflet, din nervi opt­spre­zece ore pe fie­care zi, într’o sfîntă preo­cup­are, şi într’o muncă ce mă ridică mult în ochii mei. Cîte odată însă par’că rămîn buimac, atît mă uimeşte fericirea ce voiu avea cînd vei fi cu totul a mea şi pentru tot-d’a­una. Iubito, vezi de nu greşi, vezi de rezistă fără să te frămîntî cu firea, fără să suferi prea mult, căci noi tu ştii bine ne-am le­gat nu cu un lanţ de aur ci cu lanţul puternic al dragostei noastre neasemănate. Și rămîi a mea, rămîi a mea ! Rodica. Felurimi *t***B«S*1* Voiaj în ladă.— Renumitul voiajor in ladă Herman Zeitung a fost întrecut. El făcea voiajfi pe drum de fer în ladă, acum însă un om a făcut voiajul de la Budapesta la America într’o ladă, în care se lăsase a fi închis. Se anunță din New-York. La descărcarea mărfurilor de pe vaporul «Paiatia» s’a găsit un om în­tr’o ladă. Din cauza foamei şi a setei era leşinat. Petrecuse 15 zile în ladă. Omului îi zice Johann Beck şi e din Budapesta. Premiul Nobel.—Se ştie că arhi-mi­­lionarul norvegian Nobel a lăsat toată averea sa pentru ca din venitul ei să se dea premii de cite 300.000 lei celor mai mari bărbaţi in domeniul artei, ştiinţei, moralei etc. Primele premii se împart in anul acesta şi se afirmă că au fost decernate următoarelor persoane: Premiul luptătorilor pentru pace d-luî Duant fondatorul «Crucei roşii»; Premiul medical profesorului Behring, descoperitorul serului anti-difteric. Premiul chimiei profesorului Van’t’ Hoff. Premiul fizic al profesorului Roentgen, descoperitorul razelor cu acelaș nume. Premiul literar nu s’a decernat încă: alegerea se va face între francezii Mis­tral, Sully-Prudhomme și spaniolul E­­chegaray. MEMENTO — Simbătă 24 Noembrie — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă Bohemet de Puccini. Teatru Boulevard (Sala Băilor E­­foriei).—In fie­care seară teatru de va­rietăţi. Teatru Lyric. A 2-a reprezentaţie a trupei La Roulotte, în Sală: Expoziţia de pictură Stefan Popp­Ateneul române­seu, de la 9 a. m­. la 4 p. m. în Perystil : Expo­ziţia de pictură N. .Orant. Cafee Edison . Orchestra W. Strauss. Berăria Triumf: Orchestră. Coloseul Oppler: Joia şi Duminica muzică militară. Berăria Hotel de France . Or­chestra naţională, sub conducerea violo­nistului Cercel. Bereria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Peleş.—Teatru de varietăţi. CURŢI ŞI TRIBUNALE În jurul testamentelor Smarandei Rasty Cititorii cunosc o parte din procesele la cari a dat loc faptul că defuncta Sma­­randa Rasty a lăsat în urmă o serie de testamente, cari olografe, cari autentice, la ultimul timp rudele de singe ale defunctei în baza unui testament auten­tic au atacat in nulitate testamentul o­lograf lăsat in favoarea unor străini, sub motivul că a existat doi şi captaţie. La această acţiune a intervenit şi co­muna Gălbănuşi in baza unu­i testament autentic prin care e instituită legatara moşiei Gălbănuşi în valoare de 800000 lei. Atît rudele de singe cît şi moşia Găl­bănuşî au cerut şi obţinut instituirea de sechestru judiciar asupra bunurilor lăsate de defuncta. Ori, in urma unei împăcări interve­nite intre rudele de singe şi moştenito­rii Smarandeî Rasty, aceştia din urmă au cerut ridicarea sequestruluî judiciar. La aceasta, s’a opus comuna Gălbă­nuşi prin d-nii avocaţi Danieleanu şi Ceaur Aslan. Moştenitorii, prin d-niî Sipsomo, C. Nacu, Tache Ionescu, Vasile Lascar, T Stelian şi P. Sfetescu, au opus comunei lipsa calităţeî de a face această opunere de oare­ce prin lege, comunele, școlile, bisericile etc. nu pot primi legate fără a avea un decret regal, prin care sunt autorizate a primi acel legat, care trece peste suma de 10000 lei. La aceasta din partea comunei Găl­­bănușT d. Danieleanu spune că dreptul de conservare îl are ori­cine posedă un drept necontestat, ceea ce e în cazul comunei, care pînă la proba contrarie, e legatara defunctei Rasty. Tribunalul se va pronunţa astăzi, a­­supra calităţeî comunei Gălbănuşi de a interveni in acest proces. Hoţ de tren Curtea de apel secţia III a condam­nat erî la 2 ani inchisoare corecţioneră pe Alexandru Ştefănescu-Parpalea, un vestit pungaş care opera prin trenuri. Uzurpare de nume Curtea de apel secţia II a judecat era procesul de uzurpare­ de nume, intentat de familia Creţulescu, în contra d-lui T. Creţulescu, cofetar. Din partea familiei Creţulescu a ple­dat d. Furechide, iar din partea d-luî Creţulescu intimat d. V. Lascar. Curtea se va pronunţa Luni, Eta­­tele 10 juru. de la d. Stoicescu. In timpul prînzului au cîntat suc­cesiv , muzica militară, şi un taraf de lăutari. CEREALE Bucureşti, 23 Noembrie 1901 La New-York tendinţa griului e sus­ţinută desh­iizind cu 85 cents, pe Mai dar cedă asupra marilor realizări ale haussiştilor. Închiderea a fost susţinută cu o cerere moderată notind preţul griu­lui cu 1/8 cents în urcare. Porumbul este asemenea ferm deschizind cu 71 şi jum. cents pe Mal dar cedă în sympatia cu grill notind preţul Închidere! cu î’/8 cents in urcare. La Chicago preţul închidere! pentru gril notează cu % in urcare iar al po­rumbului cu 3—4 cents în urcare. Prin bursele europene domneşte ase­menea o fermitate notind: La Paris preţurile pentru griu cu 20 centime, făină cu 15 centime iar uleiul cu 1 franc in urcare. La Londra tendinţa griului e calmă, preţurile insă susţinute, a porumbului ferm dar neactiv. La Liverpool griul după primele fluc­­tuaţiuni avansa, dar cedă mai tirziu in simpatie cu New­ York, notind cu 3—4 cents în urcare pe termen. Porumbul cedă dar se retemuă din nou în sim­patie cu New-York notind cu 7—8 cents in urcare. La Buda-Pesta notează prețurile pen­tru grill cu 3 heller urcare, secara 2 și la porumb cu 2 heller în urcare. In Brăila s’a vindut: Grill hectolitre 146.113 cu lei 7.70— 10­50 hectolitru, 61 vagoane cu lei 10.25—11.95 suta de kilograme. Grill secutos 17 vagoane în greutate de 68 kilograme cu lei 9.50—10.l0 suta de kilograme predat magazie. Porumb 194 vagoane cu lei 8—9.80 suta de kilograme. Hectolitre 1000 cu lei 8.25 suta de kilograme predat va­gon. Fasole 20 vagoane cu lei 13.40—13.80 suta de kilograme. Ovăz 31 vagoane cu lei 11.50—11.80 suta de kilograme. Se vorbeşte despre o vinzare de 100 vagoane porumb obicinuit efectuată în piaţa noastră cu lei 8.25 vagonul pre­dat Casta­nia port. ____________ Pr. Ediţia de dimineaţă INFORMAŢI . Am arătat erî stupiditatea guver­nului d-luî Sturdza care a înfiinţat cenzura telegramelor şi Încă o cen­zură lipsită şi de bun simţ şi fără de folos. In momentul de a încheia foaia, corespondentul nostru din Viena ne face cunoscut că poşta din Bucureşti, Va înştiinţat că i s'a oprit o depeşă pe care o dăduse era dimineaţa. Nu ştim ce cuprindea această tele­gramă pentru a fi oprită. Protestînd, aşteptăm sosirea ei prin poştă pentru a dovedi încă o dată cît de imbecili sînt guvernanţii noştri. Două­zece membri ai Curţei de apel din Bucureşti, ai parchetului general, precum şi d. secretar gene­ral al ministerului de justiţie, d. Tâ­­tfiranu, d. prim-procuror San Marin şi d. Năcescu, directorul serviciului personalului din ministerul justiţiei, au fost invitaţi aseară, acasă la d. ministru de justiţie C. I. Stoicescu, la un prînz. A luat parte şi d. consi­lier Flaislen. D. ministru a cântat să afle sen­timentul consilierilor, asupra furtu­nei pe care au provocat-o articolele d-lui consilier Flaislen în chestia articolului 7,—pentru a-şi pregăti răspunsul la interpelarea anunţată în Cameră de d. deputat I. St. Bră­­tianu. Cei mai mulţi dintre consilierii Curţei de apel, au fost de opiniune, că articolul d-lui Flaislen publicat în ziarul „Curierul Judiciar“ nu a depăşit domeniul juridic, şi că chiar în caz contrariu, un magistrat poate avea dreptul de a face uz de libertăţile sale cetăţeneşti Toţi invitaţii au plecat de la o­ Senatul nu va mai ţine şedinţă pînă Luni. Astăzi Senatul va asista în cor­pore la înmormîntarea lui V. A. Urechiă, iar Camera a ales o deputa­­ţiune care s’o reprezinte la fune­ralii. Guvernul fiind dispus a modifica legea licenţei pe băuturile spirtoase în contra căreia există o agitaţie oare­care printre negustorii de bău­turi din ţară,E­d. Pallade, ministru de finanţe a început să se ocupe de alcătuirea unui proect pentru în­locuirea licenţei prin taxa pe de­­calitru. Promisiunea aceasta făcută de liberali în opoziţie guvernul voeşte s’o realizeze în viitoarea sesiune parlamentară. Proectul de lege al pensiunilor nu va fi cunoscut de cît în ziua cînd va fi depus pe biurourile Corpurilor legiuitoare. Aseară s’au ţinut două întruniri politice: una la clubul d-lui Carp din casele Mandy, şi alta la clubul conservator. Partizanii d-lui Carp afi discutat cîte­va mici chestiuni asupra politicei grupate­, fără a se fi hotărît nimic. Conservatorii adevăraţi s’au­ adu­nat, în special cei din culoarea de galben, la club, şi au discutat despre propaganda în această culoare. Ambele întrunirî a’aiî terminat la orele 11 noaptea. Este­ probabil că azi se va ţine la ministerul de interne un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui D. Sturdza. Cu privire la interviewul ce ni l’a acordat d. Alexandru Radovicî, deputa­tul de Prahova, d. George Dobrescu ne scrie că nu a fost eliminat din partidul liberal ci că a trecut in partidul con­servator pentru motive grave şi anume «fiind­că a semnat la 1899 Martie ca deputat moţiunea prin care d. Dimitrie Sturdza, şeful partidului liberal, era declarat nedemn de a mai fi prim-mi­­nistru în regatul român». D. Dobrescu mai discută în scrisoa­rea sa asupra polemicei dintre ziarele conservatoare şi liberale cu privire la învinuirile nedrepte ce i s’au adus d-lui Rudovici. In această privinţă însă nu ne credem îndatoraţi a publica scrisele d-lui Dobrescu. D-sa avea un drept să răspundă la cele ce-l priveaţi perso­­nal şi acest drept i - am respectat pu­­blicind cele de mai sus. D. judecător de instrucţie Ilamangiu, s’a ocupat ori din nou cu instruirea pretinsului atentat din calea Victoriei. D-sa a luat erî un interogatoriu la poliţie d-luî Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei, care in momentul cînd­ d. Sterii a descărcat un foc de revolver pentru a intimida pa d. Naum, trecea pa calea Victoriei. D. Steriu va fi trimis în judecata Curţei cu juraţi D. B. Curtovici a obţinut dreptul de a fi diriginte proprietar al farmaciei «Domnească» din Galaţi. Zilele acestea se va întruni la mi­nisterul de finanţe comisunea pentru stabilirea modalităţii ce trebue urmată spre a se trece operaţiunile de trezore­rie asupra Băncei Naţionale şi a sucur­salelor ei conform clauzei împrumutu­lui de 15 milioane în schimbul prelun­gire! concesiune! Băncei pe un număr de 30 ani. La ministerul de finanțe era cit pe ace­alaltă-era să izbucnească un in­cendiu. Pe la orele 7 seara, cînd întreg per­sonalul ministerului plecase, servitorul obser­vă de­asupra serviciului de băuturi spirtoase din minister, fumegind de­asupra unui zid. Dinsul se grăbi să vază ce este un pod, şi constată că ardea o grindă care se aprinsese de la un coş. Servitorul înştiinţa atunci într’o clipă, pe d. ministru de finanţe şi pe d. se­cretar general al ministerului. Aceştia sosind la faţa locului, luară măsuri şi stinseră grinda aprinsă, care dacă nu ar fi fost observată, ar fi incendiat întreg localul ministerului. Şi ast-fel s’a evi­tat de sigur un dezastru. S’a primit demisiunea d-lui Zissu Gr., pe ziua de 10 Noembrie st. n. 1901, din postul de şef de depozit clasa 111 ce ocupa la C. F. R. D. inginer ordinar clasa 1 Lazarovicî Efrem şi d. inginer ordinar clasa 11 Constantin Costache, actualmente afiaţi în serviciul lucrărilor nou­ din adminis­traţia cailor ferate, sunt trecuţi primul pe ziua de 15 Noembre, şi cel­ilalt pe ziua de 1 Decembrie 1901, cel d’initiu în postul de şef al serviciului technic al jud. Dorohom, în locul d-lui inginer or­dinar clasa li Grama Nicolae, şi cel d’al doilea in postul de şef al serviciului technic, din jud. Muscel, în locul d-lui inginer stagiar Petre Berha cari se trec ambii pe aceleaşi zile, pe cale discipli­nară, in serviciul lucrărilor noi din sus zisa administraţie. Duminică în 25 Noembrie cf. la o­­rele 2 jum. p. m. va avea loc in marea sală Edison (fost Hugo) o conferinţă sio­nistă convocată de d-ni­ A. E. Gaster, Josef Stern şi M. Schwartzfeld in nu­mele a trei societăţi sioniste din Ca­pitală. D. M. Schwartzfeld va vorbi despre Sionism ca ferment in Israel sau Patru ani de activitate sionistă. D. dr. A. Stern despre Macabeî. Intrarea liberă. In această zi vor avea Ioc un mare număr de conferinţe ana­­loage în toate oraşele din Rom­înia şi din lumea întreagă, ziua fiind fixată de comitetul de acţiunea mişcărei sioniste ca o zi solemnă şi universală (Weltzio­­nistentag). Veniturile vămilor au fost, de la 1—20 Noembrie a. c., de 1.474.579 lei, —cu 359.591 lei mai mult de­cît in epoca corespunzătoare din anul trecut. Banca imperială germană a făcut o nouă emisiune de 1.200.000 bonuri de tezau­r. Toate băncile germane au dat anul acesta dividende mult mai slabe de­cît in anii precedenţi. D, colonel Magheru, prefect de Tul­­cea, a sosit în Capitală la afaceri de serviciu. Asociaţiunea femeilor române «Spri­jinul» va începe Duminecă 25 Noembre ora 3 p. m. seria conferinţelor populare în următoarele localuri de­ şcoli primare: 1) La şcoala de băeţi No. 18 din str. Tunari, d-ra dr. Ecaterina Arbore va vorbi despre Apă. 2) La şcoala primară de fete No. 6 «Petrache Poenaru» din str. Ştirben Vodă d-ra Fotescu despre Industrie şi Comerţ. 3) La şcoala primară de băeţi No. 27 de la şosea, d-na Smara Gheorghiu des­pre Educaţia naţională. 4) La şcoala mixtă din strada Oboru nou (Moşi) d-na Luisa Neamţu despre îngrijiri in creşterea copiilor. Intrarea liberă. Toţi studenţii gălăţeni sunt rugaţi a se întruni azi. Simbătă, la orele 10 dim­ in localul Universităţii spre a se consfă­­tui relativ la inmormintarea lui V. A. Urechiă. Accidente de tren Singura prevedere serioasă contra con­secinţelor fatale ale acestor accidente este asigurarea călâtorilor prin tikete de asigurare ce se vând în casele de bilete ale căilor ferate române. Un tiket costă 20 bani şi asigură: lei 500 în caz de moarte, lei 5000 în caz de invaliditate permanentă. Lei 2.50 îndemnizare zilnică. FER­­UEA-AVOCAT Ancheta „Adeveru­lui“ Interview cu d-nii C. Nacu, G. Danie­leanu, A. Grădișteanu, C. Disescu, V. I.ascar, Al. Djuvara, C. C. Arion, P. Missir și Take Ionescu. Chestia admiterea femeilor în barou, a fost readusă pe tapet, cu prilejul ce­­rerei d-rei Elena B. Popovici, licenţiată in drept, adresată decanului avocaţi­lor din Bucureşti, spre a fi înscrisă in baroul de Ilfov, precum şi a î se acorda dreptul de a pleda înaintea instanţelor judecătoreşti. Consiliul­ de disciplină al baroului, însărcinat cu rezolvarea acestei chestiuni, a discutat’o in două şedinţi, şi tot nu s’a putut pronunţa definitiv. In ultima şedinţă de Meccuri 21 No­embrie, d-ra Popovici a obţinut trei voturi din cinci şi anume : d. C. I. Po­­lizu, P. Borş şi N. I. Flaminda, au fost pentru admiterea cererilor d rei Popo­­vici, iar d-nii T. Borneacu şi Ticu Şte­­fănescu contra admiterea acestei cereri. Chestiunea aceasta fiind de un inte­res actual, m’am grăbit să aflu părerile fruntaşilor baroului în care d-ra Popo­vici doreşte să fie primită a face parte. Iată părerile d-lor C. Nacu, G. Danie­leanu, P. Grădişteanu, C. Disescu, V. Lascar, Al. Djuvara, C. G. Arion şi Petru Missir, cari cu multă bună-voinţă au răspuns la întrebarea mea : ce cred asupra admitereî femeei de a pro­fesa avocatura*? Părerea d-luî C. Nacu — Sunt din principiu pentru admite­rea femeilor în barou, după cum sunt și pentru complecta emancipare a fe­meilor. Insă în starea actuală de lucruri, a­­dică cit timp femeile nu se bucură de drepturile politice, e inadmisibilă intra­rea lor in barou, de­oare­ce avocatura e considerată ca un drept politic. Dar să nu se întristeze doamnele, că nu se­­bucură de drepturile politice, şi ceva mai mult, dacă şi-ar cunoaşte in­teresul, nici n’ar trebui să stârne la obţinerea lor, căci obţinerea drepturilor politice ar echivala cu renunţarea la ur­nele din armele cu care dominează so­cietatea. Văzindu-mă mirat de acest din urmă argument, d. Nacu îmi istorisi următoa­rea anecdotă : — «Pe cînd se discuta la Cameră articolul 7 din Constituție, un evreu a declarat că modificarea ar veni contra lui, pentru că prin aceasta i s’ar lua posibilitatea de a mai spune că-i perse­cutat ! !...» Părerea d-lui G. Danieleanu Sunt cu desavirşire contra admitere! femeilor să profeseze avocatura şi cit timp vom fi in fruntea baroului de’Ilfov, in calitate de decan, nu voiu înscrie o fe­­mee în acest barou. Femeile n’au ce căuta printre avo­caţi. Să-şi caute de gospodărie şi să se mulţumească că pot fi doctorese, farma­ciste, telegrafiste, modiste, etc. Avocatura, domnul meu, e o meserie pentru acei ce poartă pantaloni; fustele n’au ce căuta în barou. Şi unde mai pui că profesiunea de avocat implică imediat posedarea drepturilor politice. Ori femeea la noi nu se bucură de drepturile politice. — Dar există un precedent, domnule decan, replic eu, și anume cazul d-șoarei Bibcescu, pa care consiliul de disciplina de acum vre­a 15 anî, a admis’o în ba­roul de Ilfov. — Cunosc cazul, lini răspunse d. Da­nieleanu. Foarte rău a făcut acel con­siliu. Din fericire insă, Curtea de apel din Bucureşti, n’a primit jurămintul d-şoarei Bibcescu şi ast-fel ea n’a putut profesa avocatura. Părerea d-lu­î P. Grădişteanu. Am fost in tot-d’auna şi sunt un a­­părător al femeilor. In consecinţă sunt cu totul pentru acordarea dreptului de a profesa avocatura şi femeilor. E un non-sens pentru mine, admite­rea unei femei să frecventeze facultatea juridică, să i se dea şi diploma şi in urmă s’o opreşti a-şî culege roadele muncei depuse în obţinerea acestei di­plome. Dacă statul îngădue şi dă posibilitate femeei să studieze dreptul, trebue să-i dea şi posibilitatea de a-şi agonisi e­­xistenţa de pe urma acestui studiu. Ca argument contrar acordărea ace­stui drept femeilor, se aduce faptul că ele neavind drepturile politice, nu vor putea funcţiona ca magistrat în anumite împrejurări, o calitate inerentă de alt­­mintreli a avocaţilor. Ei bine, să se acorde femeilor drep­tul de a fi avocat, fără această calitate de magistrat, care să nu i se ceară a o indepleni, căci slavă Domnului, nu ade­­sea ori şi nu toţi avocaţii, sunt chemaţi a înlocui pe magistratul absent... Părerea d-lui O. Disescu M’am pronunţat deja în această ches­tiune, şi încă într’un mod foarte detai­lat şi argumentat, cu prilejul, cazului domnişoarei Bibcescu, care a solicitat în­scrierea în baroul de Ilfov acum 15 ani, mi se pare. In calitate de membru în consiliul de disciplină de pe atunci, am fost însăr­cinat să redactez un raport asupra a­­cestei chestiuni, raport care a fost a­­probat de membri consiliului de pe atunci şi în urma concluziilor mele pentru în­cuviinţarea înscrierei, domnişoara Bib­­cescu a fost admisă în baroul de Ilfov. Tot eu am fost însărcinat să susţin pe d­şoara Bilcescu înaintea Curţei de apel din Bucureşti.) Domnişoara Bilcescu, simţind că cur­tea este contrară acestei înscrieri, a­ renunţat a sa mai prezenta înaintea ei şi aceasta dintr’un sentimant nobil şi, anume, de a nu crea un precedent. * I «Să las mai bine lucrul baltă, îmi spunea ea, că cine ştie, Curtea se poate să mă respingă şi să creeze cu aceasta un precedent. Mai tirziu insă această chestiune poate fi alt­fel privită şi a­­tunci ea va putea obţine o soluţie fe­ricită». Astăzi ca şi acum 15 ani sint pen­tru înscrierea femeilor in barou. Şi cu atît mai mult sint astăzi pentru acor­darea acestui drept, cu cît şi Franţa acum doi ani a încuviinţat femeilor profesarea avocatureî. Sunt greşiţi toţi acei cari opun acor­darea acestui drept, faptul că profesarea avocatureî, e un drept politic. Această profesiune face parte din dreptul naţional şi o rom­incă poate s’o exercite. Iată pentru ce aş dori din tot sufle­­tul ca actualul consiliu de disciplină să curme odată cu tradiţia şi să acorde femeei dreptul de a fi avocat. Părerea d-lui V. Lascar D. Lascar fiind ocupat cu preda­rea unui proces la Curtea de apel, n’a avut timpul să-mi arate toate motivele care’l fac să fie contra admitere! femeei in barou. —­ Sint contra admitere! femeilor în barou, a fost răspunsul categoric al d-lui V. Lascar, la intrebarea mea. N’am timp să argumentez și să’țî arăt motivele ce mă fac să fiu contra admiterea femeilor în barou. Cred suficient însă să spun că ori­cită bună voință ar avea cine­va să ad­mită femeile in barou, nu va putea face aceasta, de­oare­ce profesiunea de avocat, după lege, nu poate fi profesată de­cît de aceia ce se bucură de drepturile politice, drept pe care Constituţia noastră mi-l acordă şi femeei române. Părerea d-luî Al. Djuvara Sunt contra acordarea dreptului de a profesa avocatura femeilor,mi-a răspuns d. Al. Djuvara. După mine femeia are alt rol în societate, de­cît acela de a fi avocat. înţeleg foarte bine să caute a-şi întrebuinţa cu folos activitatea, dar nu pe terenul avocaturei. Să exploateze mai bine terenul economic, să se facă de pildă: telegrafistă, farmacistă, cea­sornicar etc. Nu cred de loc, ca avocatura să se potrivească cu caracterul social şi cu temperamentul femenin ! Apoi unde mai punem, că avocatura e considerată ca o profesiune de ordin politic,iar avocatul după lege e un adevă­rat magistrat şi femeia nu poate ocupa o asemenea funcţie, nebucurindu-se de drepturile civile. Faptul ca vedem femei cari au făcut dreptul, nu trebue să influenţeze asu­pra noastră, căci aceasta e mai mult urmarea unei fantezii intelectuale a femeei, de­cit urmărirea unei cariere lucrative. Nu trebue să uităm că astăzi, pentru însuşi tineretul nostru, cariera de avocat este foarte dubioasă, de­oare­ce nimeni nu e sigur că această profesiune ii va fi de vre un folos, faţă cu numărul mare de licenţiaţi şi doctori in drept,ce an cu an vin să mărească numărul avo­caţilor. Acordindu-se şi femeilor dreptul de a profesa avocatura, ele vor contribui mai mult la mărirea acestui proletariat, care a ajuns deja să ne îngrijească In deajuns. Parerea d-lui C. C. Arion In calitate de membru în consiliul de disciplină al baroului de Ilfov, sunt chemat să’mai dau părerea în ce priveşte cererea d-şoarei Elena B. Popovici de a fi înscrisă in barou. Din această cauză nu pot să vă îm­părtăşesc astăzi care e părerea mea in ce priveşte acordarea dreptului de a profesa avocatura femeilor. Fără a mă pronunţa că sunt pentru sau contra femeei,avocat, vă spun că după mine, o singură piedică pare a se ridica contra acordărea acestui drept femeilor şi anume faptul că prin legile noastre avocatul e asimi­lat cu magistratul şi adesea ori e che­mat să ocupe fotoliul ministerului public sau să judece alături cu alţi magistraţi in cazul cînd procurorul e absent sau lipseşte un judecător. Se ştie că magistratura nu o pot profesa de­cit acei ce au drepturile politice. E posibil totuşi, ca curentul femenist ce pare a se fi pronunţat şi în ţara noastră, să facă pe femei a dobindi drepturile politice. Atunci, fără nici o discuţie, vor fi admise a profesa avocatura şi vor putea chiar dobindi succese în această carieră, pe cari mulţi avocaţi nu le obţin!.. Părerea d-luî P. Missir După mine, a spus d. Missir, femeia trebue admisă e profesa avocatura. Faptul că nu are drepturile politice și nu va putea fi, în acest caz magistrat nu o consider ca o piedică, de­oare­ce se poate foarte bina a se acorda femei­lor dreptul de a fi avocat, fără a ex­tinde această profesiune pina la ma­gistratură. Părerea d-luî Tache lonescu La întrebarea mea asupra părere! ce are în privinţa înscriere! femeilor în barou, d. Take lonescu mi-a spus că’i indiferent dacă se admite sau nu în­scrierea femeilor printre avocaţi. Contra femeei-avocat nu sunt, şi aceasta am dovedit-o înscriind pe domnişoara Bălcescu în baroul de Ilfov. La drept vorbind şi astăzi mi-ar face plăcere înscrierea femeilor in barou, căci «pa m'amuserait beaucoup d'avoir des consoeurs». F. Emilian, Comitetul central al Ligeî culturale şi comitetul executiv al secţiunea Bu­cureşti, s’au întrunit erî la Ligă şi au decis să meargă o delegaţiune care să prezinte condoleanţe familiei defunctului ceea ce s’a şi făcut aseară. Liga va depune o coroană la biserică şi d. Mihail Vlădescu va rosti un dis­curs in numele Ligeî.* Inmormintarea se va face azi la orele 2 d. a. Cortegiul funebru va porni de la biserica Sf. Gheorghe spre cimitirul Bella. Corpurile legiuitoare, Liga, Ateneul român, Academia, societatea naacedo­­roanină, Universitatea vor trimite dele­­gaţi. Se vor pronunţa mai multe discursuri. Se crede că unele autorităţi nu vor lucra azi. * Camera va fi reprezentată la înmor­­m­intarea lui V. A. Urechiă, pen­­tr’o delegaţie care se compune din ur­mătorii membri ai biuroului: M. Ferekyde, preşedintele Camerei; d-nii C. F. Robescu şi St. Şendrea, vice-preşedinţi; d-nii Simionescu-Rim­­niceanu, Ştefan loan, Petru Girbovi­­ceanu și loan Stănculeanu secretari. —m— TEATRE MU® ICA Opera.—Gioconda, opera în 4 acte de Ponchieli. Pentru debutul d-rei Antinori opera a cîntat aseară Gioconda, operă care place mult publicului nostru și ii este neuitată de cînd celebra noastră Theo­­dorini a cintat-o la noi. D-ra Antinori a avut de luptat şi cu această amintire şi cu o vădită indispo­ziţie. Noi cunoaştem pe d-ra Antinori de acum trei sau patru ani cind a făcut o stagiune la Opera romină cu un prea frumos succes. D-sa posedă un soprano de o mare întindere, frumos timbrat, cald şi pe lingă o bună şcoală, are pasiune în cînt şi joc. O aşteptăm deci să se restabilească din indispoziţia sa pentru a putea apre­cia din nou vocea sa, căci experienţă am putut constata că a căpătat mult mai multă. Tenorul Franceschini a avut un com­plect succes, cintind cu mult brio rolul lui Enzo şi baritonul Maggi a fost un strălucit Barnaba. Restul artiştilor s’au achitat destul de conştiincios. Cu scena de balet din actul al 3-lea s’a întîmplat un incident care ar putea să nu fie tolerat şi o a doua oară d-luî maestru de orchestră Vallini. De­şi baritonul şi prima­ dona intra­seră în partiţîune, d-sa le-a tăiat fraza pentru a bisa muzica de balet — fără insă ca baletul să-şi poată relua jocul, ceea ce a făcut ca orchestra să accele­reze bisarea într’un chip care a produs risul. Cu ambalările nu merge in dirigea­rea orchestrei! E. D. F. „ Adevert­l“ va începe limbăta 1 Decembrie publicarea celebrului roman al lui Alexandru Dumas tatăl Cei trei muşchetari cea mai renumită din operile cele­­brului romancier francez şi care a pasionat atitea generaţiuni. Cei trei muşchetari vor fi recitiţi cu plăcere de aceia cari l-au gustat in tinereţe. Cei trei muşchietari vor fi citiţi de generaţiunea tinără care n’a avut ocaziune de a gusta a­­ceastă operă de o colosală valoare literară istorică, şi dramatică,­­ pa­sionantă de la primul pina la ultimul capitol. Faptele lui. A­tos Portos Araiul­s şi d’Artag­nian eroii romanului Cei trei muşchetari vor reveni să pasioneze pe acei cari admiră nobleţă, curagiul şi cavale­rismul sub toate feţele. Cititorii «Adevărului» să ceară dar la chioşcuri numărul de Simbătă 1 Decembrie, care cuprinde începutul romanului Cei trei muşchetari de Alexandru Dumas tatăl prin care va pune in vederea tuturor brutarilor, franzelarilor şi sir­ngiilor ca să se conforme nouilor dispoziţiuni ale regulamentului. In «Monitorul Oficial» de astă­zî a a­­părut un decret prin care se m­uiesc definitiv un număr de 153 institutoare şi institutori la catedre ocupate provi­zoriu. Ministerul de domenii studiază o altă concesiune pentru exportul de carne proaspătă în străinătate, şi în acest scop a întocmit un tablou de modul cum s’a acordat concesiunea d-luî Koer de la Severin. Eri a nins la Belceşti (Vîlcea), Bil­­ciureştî, Buhuşi, Cîinenî, Gălimăneşti, C.-de-Arge­ş, Govora, Hangu, Leordeni, Ocnele mari, Piteştî, R.-Vilcea, R.-de- Vede, Slatina, Tg. Vestei şi Tg. Jiu. Cea mai scăzută temperatură a fost de —9 grade la Pietroşiţa (Dîmboviţa), Proman şi în alte localităţi din judeţul Roman. Temperatura cea mai ridicată a fost de 1-7 grade la Corabia (Roma­­nat­)­Marea Me­a­gr­a a fost calmă. Pagubele pricinuite din cauza explo- z­iei sondei No. 47 a societaţei «Steaua Romină», la Cîmpina, se ridică la suma de 30.000 lei. Au fost trei lucrători alşi de vin şi nu doi, cum se anunţase. Ei se numesc Silvestru Ioniţă, Marin Marin şi Ion Radu. Azi dimineaţă s’a comunicat minis­terului de interne că d-na Alexandrin. I. Cuculescu din Ploeşti s’a strangulat Fabricanţii de spirt din ţară, au tri­mis azi la d. ministru de finanţe o de­legaţiune compusă din d-nii D. Mari­­nescu-Bragadiru şi Andrei Popovici, care au cerut d-lui ministru a spori primele pentru export, şi a acorda scutiri de taxe pentru spărturile denaturate. D. ministru a promis că va studia chestiunea, şi cu ocaziunea unei modi­ficări a legei, va aviza. Comisiunea europeană dunăreană, ter­­minîndu-şi lucrările la ordinea zilei, şi-a Închis sesiunea. In ziua de 11 Noembrie a. c. mese­riaşii din Tirgovişte cari au ţinut o în­trunire, convocaţi de d. senator P. Pe­­trescu, au hotărît să trimită la minis­terul de domenii o delegaţie care să a­­rate cerinţele lor cu ocazia întocmire proectului­ de lege al meseriilor. Chestiunea e numai că această dela­­gaţiune va sosi cam tirziu. Azi la orele 5. p. m­. consiliul comu­nal va ţine şedinţă sub preşidenţia d-lui Procopie Dumitrescu, primarul Capita­lei. El­ a sosit in Capitală, venind de la St. Petersburg, ataşatul militar rus, d. colonel Leontievich .Avis proprietarilor de case! D. M. Nicolaescu institutor la şcoala de băeţi n-rul 26 din Bucureşti, a fost numit pe ziua de 1 Decembrie, revizor şcolar al judeţului Covurlui. D. C. Petrescu director la şcoala dn breţî n-rul 9 din Galaţi, care a girat funcţiunea de revizia, îşi va relua cate­dra. Consiliul permanent al instrucţiune f­luind ori în cercetare procesul d-ric Eliza Popescu din comuna Boldeşti jud. Prahova şi al d-lui Al. Popescu absolvent al fa­­cultă­ţii de teologie, a amînat procesul, pentru ca ambii tineri să se căsătorească, fiind la mijloc o cestiune de onoare. Inmormintarea lui V. A. Urechiiă Am spus erî că nu se va face abso­lut nici o pompă la inmormintarea re­gretatului V. A. Urechiă, care a lăsat cu glas de moarte să fie Inmormintat in cea mai desăvîrşită linişte. In urma dorinţei regelui insă, fami­lia a cedat, şi a lăsat ca ilustrul de­funct să fie înmormîntat cu toate ono­­rurile ce i se cuvin. D. colonel Graţow­­sky, în numele regelui, a prezentat era familiei Urechiă,condoleanţa,înştiinţînd’o în acelaş timp că i se vor face lui V. A. Urechiă funeraliile naţionale. In urma acestora, corpul neînsufleţit al lui V. A. Urechiă a fost transportat aseară la orele 6, la biserica Sf. Gheor­­ghe, într’un car funebru, care a fost urmat de un considerabil număr de prieteni ai defunctului, şi mai ales de studenţi. Carul funebru trecind pe bulevardul Academiei, s’a oprit la universitate, şi corpul ilustrului profesor şi naţionalist, pentru cea din urmă oară, a fost văzut de studenţi, foştii lui elevi. Ediţia de seară * Ultime informaţiuni Candidat la vice-preşidenţîa Se­natului în locul d-lui V. A. Urechiă este d. Gr. Macrî, unul din frunta­şii liberali care se bucură de o deo­sebită stimă în rîndurile partidului şi a cărui alegere era indicată ca unul din cei mai marcanţi liberali din Moldova de sus. In şedinţa de aseară a consiliului sanitar superior s’a hotărît ridicarea carantinei pentru provenienţele din Constantinopol şi înlocuirea ei cu vizita medicală. Consiliul de miniştri se va ţine Luni la orele 9 seara la ministerul de interne sub prezidenţia d-lui D. Sturdza. Aflăm câ d.­­Vintilă Brătianu, se­cretarul general al ministerului de finanţe, va fi numit director la Banca Naţională, în locul d-lui T. Nica. Ministerul instrucţiune!, în urma avi­zului consiliului permanent al instruc­ţiune!, a hotărît a nu se mai aproba pentru iunie viitor nici un examen după vechea programă, pentru elevi­ cari au urmat o clasă sau două din cursul su­perior după noua programă. [Cum insă o singură asemenea cerere a fost deja aprobată, consiliul permanent va mai cerceta chestiunea într’o şedinţă la care va fi invitat si de ministru Haret. La regimentul 1 de geniu se stu­diază înfiinţarea unor tipografii ambu­lante, în trăsuri, cari să urmărească trupele pe cimpul de luptă. S-a modificat art. 16 din regulamen­­tul pentru administrarea şi exploatarea pescăriilor aparţinătoare statului. Această modificare este privitoare la fixarea tantiemelor. Astăzi se judecă la tribunal secţia I procesul fostului casier Zaharescu de la gara de Nord, care a delapidat o sumă de vre­o 30.000 lei. Miine Duminică după amiază proprie­tarii de case sa vor întruni din nou in casa Zerlendi din str. Smîrdan. D. Gh. Timpeanu a fost numit copist la prefectura de Argeş. Eri după amiazi s-a dat la palat o audiţiune muzicală în apartamentele re­ginei. Au concertat d-ra Theodory, d-nii Enescu şi Dinicu şi d-na Elena Teo­­dorini. A avut mare succes un trio de Raff, executat de d-ra Theodory, d-nii Enescu şi Dinicu, iar d-na Elena Teodorini a fermecat pe auditor cu cite­va bucăţi cîrtate de d-sa. Regina a hotărît să dea asemenea au­­diţiuni de trei ori pe sâptămînă. Societatea ştiinţelor medicale a trimis azi următoarea telegramă de condo­leanţe familiei Urechiă, «Dureros impresionată ’"de pierderea ilustrului literat şi marelui naţionalist V. A. Urechiă, transmitem mult încer­catei familii cele mai sincere compli­mente de condolean­ţă». In urma aprobărei regulamentului brutăriilor, franzelăriilor şi simigiriilor, primăria Capitalei va da o ordonanță A devéml Ştiri militare Şeful de fanfară clasa 3, Cutrupi Ioan, de la batalionul 1 vînători, a fost trecut ca şef de muzică budgetar, pe ziua de 16 Noembrie curent, la regi­mentul Mircea No. 32. * Căpitanul Vasiliu Alex., din regim. Suceava No. 16, împlinind la 9 Octom­brie 1901, şase luni de absenţă de la corp pentru caz de boală, a fost trecut pe aceasta zi în poziţie de disponibili­tate pentru infirmităţi temporale. * Sublocotenentul Groholschi Alex. dia reg. Stefan cel Mare No. 13, împlinind la 10* Octombrie 1901 şase luni de ab­senţă die la corp, pentru caz de boală, a fost trecut pe această zi în poziţie de disponibilitate pentru infirmităţi tim­porale. * S’a primit demisiunea din armată a guardului de geniu cl. ll-a Râdulescu Tom­a de la serv. de geniu al corpului­­ de armată.* S’a aprobat un concediu de 7 luni în ţară şi străinătate pentru interese de familie, locotenentului Goslav Oscar, din răg. 8 călăraşi, trecîndu-se tot deodată in poziţie de disponibilitate. * Medicul maior Loiu Nicolae medic şef al infirmeriei de ochi de la Teiş, a fost trecut pe ziua de 1 Decembrie curent în poziţie de reformă pentru infirmităţi

Next