Adevěrul, noiembrie 1901 (Anul 14, nr. 4405-4434)
1901-11-25 / nr. 4429
Duminica 25 Noembrie 1901 cit urile de regulare ale Rinului de la Strasburg și pînă la Sonderheim. Cheltuelile necesitate de această lucrare se urcă la 13 milioane franci. Tratat comercial sîrbo-turc Tratativele ce au urmat în vederea încheiere! unui tratat comercial sirboturc n’au dus pînă acum la un bun sfirșit. Guvernul turc refuzînd a recunoaşte anexa semnată de delegaţii săi, a fost nevoe să se convoace din nou delegaţii ambelor ţări, ceea ce s’a şi făcut. La această nouă întilnire turcii au declarat că vor examina cererile sirbeşti, dar pînă acum încă n’au dat avizul lor. Termenul pînă la care se stabilise un tarif vamal provizoriu implinindu-se, ministrul Serbiei la Constantinopole, Gruici, a cerut prelungirea lui. IMPRESIUNI şi PALAVRE {Fragment din romanul „Dragoste de Pod'1) Ce ai făcut din mine? Sînt momente cînd par'că nu’mi dai seama îndestul de clar. Una ori din oboseală nu mai văd nimic înainte-mi şi'mi par un distrus; alte ori însă mă văd un revoltat şi planurile cele mai îndrăzneţe mă împing spre tine să te smulg d’acolo de unde par că presimt că un val de suferinţa mă ameninţă şi mă va acoperi. Şi iritaţi* şi frica asta, 'mi e produsă de tăcerea ta îndelungată şi neîntemeiat’', e împinsă la extrem iritarea mea printr’un Evon ca mi-a venit de departe de la un intim al casei voastre care pretinde că p’acolo e vorba de un măritiş pentru tine. A! iartă-mă că m’am amestecat în viaţa ta, că din pricina mea nu ai rămas o păpuşă la discreţia tutulor, totuşi sînt convins că tu nu poţi înţelege căsnicia într’o tovărăşie comercială atît de expusă la faliment, ci o vezi ca şi mine într’o blîndă învoire de fraţi. Desigur svonul e un simplu svon, totuşi în momente de prea mare tristeţe mă gîndesc in treacăt că ar putea fi şi ftdevărat... şi ce speriat tresar atunci! Nu pot concepe starea asta ca tu, tu, să'ţî treci viaţa cu un altul. Visul meî e frumos, visul drag, visul fermecător în blîndeţea lui, visul ăsta pentru care m’aş simţi fericit să’mi dau viaţa de ar folosi, visui ăsta să mă lasa ar fi un distrugător neînţeles. Cu gîndul la tine mereui am făcut o mare colecţie de tablouri din viaţa noastră viitoare, am furat mereu sub inspiraţia ta, pentru a te lua cu mine într'o zi, pentru a te pune la adăpost de ori-ce atingere duşmănească. Iubito, nu te lua după josnicia brutală a altora, a acelor cari nu pot pricepe că sînt caractere, firi ce nu se aseamănă cu dînşii, cari înţeleg legătura uneî căsnicii noi înalt nu aşa ordinar cum o cunosc ei, nu te gândi o clipă că trebue să dăm loc altora în viaţă şi noi să ne dăm la o parte învinşi fără de a lupta. Poţi avea conştiiinţa situaţiei tale şi deci să recunoşti că ar fi o sclavie distrugătoare Să ajung la discreţia oricui. Ah ! iartă-mi furia de vorbe dar nu mai ştiu nimic, nu mai văd nimic şi nu ştiu ce va fi dacă şi de pe urma ta voia rămae cu sufletul sdrobit. Hi, cred svonul întemeiat dar mă chinueai îndoit că nu pot veni azi să teamulg din haosul în care pluteşti. Ce vrei, eu nu pot trăi fără tine, fără visul drag al sufletului meu, și sînt sigur că cel mult în Ianuarie voiu putea să’mi te alipesc pentru tot-d'a-una. A! încredere, ești tu răbdătoare pînă atunci? Spune-mi dacă în fanaticul ce se stinge de dorul t&u ai încredere ? Spune-mi de crezi că ’H vei găsi măcar un crimpeiu din realizarea viselor tale în adorarea cu care te voiu înfăşură ? Spune-mi de te încrezî că voiu fi în stare să-ţi fac o viaţă senină? Toate astea îmi sînt un ideal măreţ pentru atingerea căruia fără să fac paradă îmi topesc din suflet, din nervi optsprezece ore pe fiecare zi, într’o sfîntă preocupare, şi într’o muncă ce mă ridică mult în ochii mei. Cîte odată însă par’că rămîn buimac, atît mă uimeşte fericirea ce voiu avea cînd vei fi cu totul a mea şi pentru tot-d’auna. Iubito, vezi de nu greşi, vezi de rezistă fără să te frămîntî cu firea, fără să suferi prea mult, căci noi tu ştii bine ne-am legat nu cu un lanţ de aur ci cu lanţul puternic al dragostei noastre neasemănate. Și rămîi a mea, rămîi a mea ! Rodica. Felurimi *t***B«S*1* Voiaj în ladă.— Renumitul voiajor in ladă Herman Zeitung a fost întrecut. El făcea voiajfi pe drum de fer în ladă, acum însă un om a făcut voiajul de la Budapesta la America într’o ladă, în care se lăsase a fi închis. Se anunță din New-York. La descărcarea mărfurilor de pe vaporul «Paiatia» s’a găsit un om într’o ladă. Din cauza foamei şi a setei era leşinat. Petrecuse 15 zile în ladă. Omului îi zice Johann Beck şi e din Budapesta. Premiul Nobel.—Se ştie că arhi-milionarul norvegian Nobel a lăsat toată averea sa pentru ca din venitul ei să se dea premii de cite 300.000 lei celor mai mari bărbaţi in domeniul artei, ştiinţei, moralei etc. Primele premii se împart in anul acesta şi se afirmă că au fost decernate următoarelor persoane: Premiul luptătorilor pentru pace d-luî Duant fondatorul «Crucei roşii»; Premiul medical profesorului Behring, descoperitorul serului anti-difteric. Premiul chimiei profesorului Van’t’ Hoff. Premiul fizic al profesorului Roentgen, descoperitorul razelor cu acelaș nume. Premiul literar nu s’a decernat încă: alegerea se va face între francezii Mistral, Sully-Prudhomme și spaniolul Echegaray. MEMENTO — Simbătă 24 Noembrie — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă Bohemet de Puccini. Teatru Boulevard (Sala Băilor Eforiei).—In fiecare seară teatru de varietăţi. Teatru Lyric. A 2-a reprezentaţie a trupei La Roulotte, în Sală: Expoziţia de pictură Stefan PoppAteneul româneseu, de la 9 a. m. la 4 p. m. în Perystil : Expoziţia de pictură N. .Orant. Cafee Edison . Orchestra W. Strauss. Berăria Triumf: Orchestră. Coloseul Oppler: Joia şi Duminica muzică militară. Berăria Hotel de France . Orchestra naţională, sub conducerea violonistului Cercel. Bereria Vîrful cu dor. — Orchestra naţională. Sala Peleş.—Teatru de varietăţi. CURŢI ŞI TRIBUNALE În jurul testamentelor Smarandei Rasty Cititorii cunosc o parte din procesele la cari a dat loc faptul că defuncta Smaranda Rasty a lăsat în urmă o serie de testamente, cari olografe, cari autentice, la ultimul timp rudele de singe ale defunctei în baza unui testament autentic au atacat in nulitate testamentul olograf lăsat in favoarea unor străini, sub motivul că a existat doi şi captaţie. La această acţiune a intervenit şi comuna Gălbănuşi in baza unui testament autentic prin care e instituită legatara moşiei Gălbănuşi în valoare de 800000 lei. Atît rudele de singe cît şi moşia Gălbănuşî au cerut şi obţinut instituirea de sechestru judiciar asupra bunurilor lăsate de defuncta. Ori, in urma unei împăcări intervenite intre rudele de singe şi moştenitorii Smarandeî Rasty, aceştia din urmă au cerut ridicarea sequestruluî judiciar. La aceasta, s’a opus comuna Gălbănuşi prin d-nii avocaţi Danieleanu şi Ceaur Aslan. Moştenitorii, prin d-niî Sipsomo, C. Nacu, Tache Ionescu, Vasile Lascar, T Stelian şi P. Sfetescu, au opus comunei lipsa calităţeî de a face această opunere de oarece prin lege, comunele, școlile, bisericile etc. nu pot primi legate fără a avea un decret regal, prin care sunt autorizate a primi acel legat, care trece peste suma de 10000 lei. La aceasta din partea comunei GălbănușT d. Danieleanu spune că dreptul de conservare îl are oricine posedă un drept necontestat, ceea ce e în cazul comunei, care pînă la proba contrarie, e legatara defunctei Rasty. Tribunalul se va pronunţa astăzi, asupra calităţeî comunei Gălbănuşi de a interveni in acest proces. Hoţ de tren Curtea de apel secţia III a condamnat erî la 2 ani inchisoare corecţioneră pe Alexandru Ştefănescu-Parpalea, un vestit pungaş care opera prin trenuri. Uzurpare de nume Curtea de apel secţia II a judecat era procesul de uzurpare de nume, intentat de familia Creţulescu, în contra d-lui T. Creţulescu, cofetar. Din partea familiei Creţulescu a pledat d. Furechide, iar din partea d-luî Creţulescu intimat d. V. Lascar. Curtea se va pronunţa Luni, Etatele 10 juru. de la d. Stoicescu. In timpul prînzului au cîntat succesiv , muzica militară, şi un taraf de lăutari. CEREALE Bucureşti, 23 Noembrie 1901 La New-York tendinţa griului e susţinută deshiizind cu 85 cents, pe Mai dar cedă asupra marilor realizări ale haussiştilor. Închiderea a fost susţinută cu o cerere moderată notind preţul griului cu 1/8 cents în urcare. Porumbul este asemenea ferm deschizind cu 71 şi jum. cents pe Mal dar cedă în sympatia cu grill notind preţul Închidere! cu î’/8 cents in urcare. La Chicago preţul închidere! pentru gril notează cu % in urcare iar al porumbului cu 3—4 cents în urcare. Prin bursele europene domneşte asemenea o fermitate notind: La Paris preţurile pentru griu cu 20 centime, făină cu 15 centime iar uleiul cu 1 franc in urcare. La Londra tendinţa griului e calmă, preţurile insă susţinute, a porumbului ferm dar neactiv. La Liverpool griul după primele fluctuaţiuni avansa, dar cedă mai tirziu in simpatie cu New York, notind cu 3—4 cents în urcare pe termen. Porumbul cedă dar se retemuă din nou în simpatie cu New-York notind cu 7—8 cents in urcare. La Buda-Pesta notează prețurile pentru grill cu 3 heller urcare, secara 2 și la porumb cu 2 heller în urcare. In Brăila s’a vindut: Grill hectolitre 146.113 cu lei 7.70— 1050 hectolitru, 61 vagoane cu lei 10.25—11.95 suta de kilograme. Grill secutos 17 vagoane în greutate de 68 kilograme cu lei 9.50—10.l0 suta de kilograme predat magazie. Porumb 194 vagoane cu lei 8—9.80 suta de kilograme. Hectolitre 1000 cu lei 8.25 suta de kilograme predat vagon. Fasole 20 vagoane cu lei 13.40—13.80 suta de kilograme. Ovăz 31 vagoane cu lei 11.50—11.80 suta de kilograme. Se vorbeşte despre o vinzare de 100 vagoane porumb obicinuit efectuată în piaţa noastră cu lei 8.25 vagonul predat Castania port. ____________ Pr. Ediţia de dimineaţă INFORMAŢI . Am arătat erî stupiditatea guvernului d-luî Sturdza care a înfiinţat cenzura telegramelor şi Încă o cenzură lipsită şi de bun simţ şi fără de folos. In momentul de a încheia foaia, corespondentul nostru din Viena ne face cunoscut că poşta din Bucureşti, Va înştiinţat că i s'a oprit o depeşă pe care o dăduse era dimineaţa. Nu ştim ce cuprindea această telegramă pentru a fi oprită. Protestînd, aşteptăm sosirea ei prin poştă pentru a dovedi încă o dată cît de imbecili sînt guvernanţii noştri. Douăzece membri ai Curţei de apel din Bucureşti, ai parchetului general, precum şi d. secretar general al ministerului de justiţie, d. Tâtfiranu, d. prim-procuror San Marin şi d. Năcescu, directorul serviciului personalului din ministerul justiţiei, au fost invitaţi aseară, acasă la d. ministru de justiţie C. I. Stoicescu, la un prînz. A luat parte şi d. consilier Flaislen. D. ministru a cântat să afle sentimentul consilierilor, asupra furtunei pe care au provocat-o articolele d-lui consilier Flaislen în chestia articolului 7,—pentru a-şi pregăti răspunsul la interpelarea anunţată în Cameră de d. deputat I. St. Brătianu. Cei mai mulţi dintre consilierii Curţei de apel, au fost de opiniune, că articolul d-lui Flaislen publicat în ziarul „Curierul Judiciar“ nu a depăşit domeniul juridic, şi că chiar în caz contrariu, un magistrat poate avea dreptul de a face uz de libertăţile sale cetăţeneşti Toţi invitaţii au plecat de la o Senatul nu va mai ţine şedinţă pînă Luni. Astăzi Senatul va asista în corpore la înmormîntarea lui V. A. Urechiă, iar Camera a ales o deputaţiune care s’o reprezinte la funeralii. Guvernul fiind dispus a modifica legea licenţei pe băuturile spirtoase în contra căreia există o agitaţie oarecare printre negustorii de băuturi din ţară,Ed. Pallade, ministru de finanţe a început să se ocupe de alcătuirea unui proect pentru înlocuirea licenţei prin taxa pe decalitru. Promisiunea aceasta făcută de liberali în opoziţie guvernul voeşte s’o realizeze în viitoarea sesiune parlamentară. Proectul de lege al pensiunilor nu va fi cunoscut de cît în ziua cînd va fi depus pe biurourile Corpurilor legiuitoare. Aseară s’au ţinut două întruniri politice: una la clubul d-lui Carp din casele Mandy, şi alta la clubul conservator. Partizanii d-lui Carp afi discutat cîteva mici chestiuni asupra politicei grupate, fără a se fi hotărît nimic. Conservatorii adevăraţi s’au adunat, în special cei din culoarea de galben, la club, şi au discutat despre propaganda în această culoare. Ambele întrunirî a’aiî terminat la orele 11 noaptea. Este probabil că azi se va ţine la ministerul de interne un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui D. Sturdza. Cu privire la interviewul ce ni l’a acordat d. Alexandru Radovicî, deputatul de Prahova, d. George Dobrescu ne scrie că nu a fost eliminat din partidul liberal ci că a trecut in partidul conservator pentru motive grave şi anume «fiindcă a semnat la 1899 Martie ca deputat moţiunea prin care d. Dimitrie Sturdza, şeful partidului liberal, era declarat nedemn de a mai fi prim-ministru în regatul român». D. Dobrescu mai discută în scrisoarea sa asupra polemicei dintre ziarele conservatoare şi liberale cu privire la învinuirile nedrepte ce i s’au adus d-lui Rudovici. In această privinţă însă nu ne credem îndatoraţi a publica scrisele d-lui Dobrescu. D-sa avea un drept să răspundă la cele ce-l priveaţi personal şi acest drept i - am respectat publicind cele de mai sus. D. judecător de instrucţie Ilamangiu, s’a ocupat ori din nou cu instruirea pretinsului atentat din calea Victoriei. D-sa a luat erî un interogatoriu la poliţie d-luî Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei, care in momentul cînd d. Sterii a descărcat un foc de revolver pentru a intimida pa d. Naum, trecea pa calea Victoriei. D. Steriu va fi trimis în judecata Curţei cu juraţi D. B. Curtovici a obţinut dreptul de a fi diriginte proprietar al farmaciei «Domnească» din Galaţi. Zilele acestea se va întruni la ministerul de finanţe comisunea pentru stabilirea modalităţii ce trebue urmată spre a se trece operaţiunile de trezorerie asupra Băncei Naţionale şi a sucursalelor ei conform clauzei împrumutului de 15 milioane în schimbul prelungire! concesiune! Băncei pe un număr de 30 ani. La ministerul de finanțe era cit pe acealaltă-era să izbucnească un incendiu. Pe la orele 7 seara, cînd întreg personalul ministerului plecase, servitorul observă deasupra serviciului de băuturi spirtoase din minister, fumegind deasupra unui zid. Dinsul se grăbi să vază ce este un pod, şi constată că ardea o grindă care se aprinsese de la un coş. Servitorul înştiinţa atunci într’o clipă, pe d. ministru de finanţe şi pe d. secretar general al ministerului. Aceştia sosind la faţa locului, luară măsuri şi stinseră grinda aprinsă, care dacă nu ar fi fost observată, ar fi incendiat întreg localul ministerului. Şi ast-fel s’a evitat de sigur un dezastru. S’a primit demisiunea d-lui Zissu Gr., pe ziua de 10 Noembrie st. n. 1901, din postul de şef de depozit clasa 111 ce ocupa la C. F. R. D. inginer ordinar clasa 1 Lazarovicî Efrem şi d. inginer ordinar clasa 11 Constantin Costache, actualmente afiaţi în serviciul lucrărilor nou din administraţia cailor ferate, sunt trecuţi primul pe ziua de 15 Noembre, şi celilalt pe ziua de 1 Decembrie 1901, cel d’initiu în postul de şef al serviciului technic al jud. Dorohom, în locul d-lui inginer ordinar clasa li Grama Nicolae, şi cel d’al doilea in postul de şef al serviciului technic, din jud. Muscel, în locul d-lui inginer stagiar Petre Berha cari se trec ambii pe aceleaşi zile, pe cale disciplinară, in serviciul lucrărilor noi din sus zisa administraţie. Duminică în 25 Noembrie cf. la orele 2 jum. p. m. va avea loc in marea sală Edison (fost Hugo) o conferinţă sionistă convocată de d-ni A. E. Gaster, Josef Stern şi M. Schwartzfeld in numele a trei societăţi sioniste din Capitală. D. M. Schwartzfeld va vorbi despre Sionism ca ferment in Israel sau Patru ani de activitate sionistă. D. dr. A. Stern despre Macabeî. Intrarea liberă. In această zi vor avea Ioc un mare număr de conferinţe analoage în toate oraşele din Romînia şi din lumea întreagă, ziua fiind fixată de comitetul de acţiunea mişcărei sioniste ca o zi solemnă şi universală (Weltzionistentag). Veniturile vămilor au fost, de la 1—20 Noembrie a. c., de 1.474.579 lei, —cu 359.591 lei mai mult decît in epoca corespunzătoare din anul trecut. Banca imperială germană a făcut o nouă emisiune de 1.200.000 bonuri de tezaur. Toate băncile germane au dat anul acesta dividende mult mai slabe decît in anii precedenţi. D, colonel Magheru, prefect de Tulcea, a sosit în Capitală la afaceri de serviciu. Asociaţiunea femeilor române «Sprijinul» va începe Duminecă 25 Noembre ora 3 p. m. seria conferinţelor populare în următoarele localuri de şcoli primare: 1) La şcoala de băeţi No. 18 din str. Tunari, d-ra dr. Ecaterina Arbore va vorbi despre Apă. 2) La şcoala primară de fete No. 6 «Petrache Poenaru» din str. Ştirben Vodă d-ra Fotescu despre Industrie şi Comerţ. 3) La şcoala primară de băeţi No. 27 de la şosea, d-na Smara Gheorghiu despre Educaţia naţională. 4) La şcoala mixtă din strada Oboru nou (Moşi) d-na Luisa Neamţu despre îngrijiri in creşterea copiilor. Intrarea liberă. Toţi studenţii gălăţeni sunt rugaţi a se întruni azi. Simbătă, la orele 10 dim in localul Universităţii spre a se consfătui relativ la inmormintarea lui V. A. Urechiă. Accidente de tren Singura prevedere serioasă contra consecinţelor fatale ale acestor accidente este asigurarea călâtorilor prin tikete de asigurare ce se vând în casele de bilete ale căilor ferate române. Un tiket costă 20 bani şi asigură: lei 500 în caz de moarte, lei 5000 în caz de invaliditate permanentă. Lei 2.50 îndemnizare zilnică. FERUEA-AVOCAT Ancheta „Adeverului“ Interview cu d-nii C. Nacu, G. Danieleanu, A. Grădișteanu, C. Disescu, V. I.ascar, Al. Djuvara, C. C. Arion, P. Missir și Take Ionescu. Chestia admiterea femeilor în barou, a fost readusă pe tapet, cu prilejul cererei d-rei Elena B. Popovici, licenţiată in drept, adresată decanului avocaţilor din Bucureşti, spre a fi înscrisă in baroul de Ilfov, precum şi a î se acorda dreptul de a pleda înaintea instanţelor judecătoreşti. Consiliul de disciplină al baroului, însărcinat cu rezolvarea acestei chestiuni, a discutat’o in două şedinţi, şi tot nu s’a putut pronunţa definitiv. In ultima şedinţă de Meccuri 21 Noembrie, d-ra Popovici a obţinut trei voturi din cinci şi anume : d. C. I. Polizu, P. Borş şi N. I. Flaminda, au fost pentru admiterea cererilor d rei Popovici, iar d-nii T. Borneacu şi Ticu Ştefănescu contra admiterea acestei cereri. Chestiunea aceasta fiind de un interes actual, m’am grăbit să aflu părerile fruntaşilor baroului în care d-ra Popovici doreşte să fie primită a face parte. Iată părerile d-lor C. Nacu, G. Danieleanu, P. Grădişteanu, C. Disescu, V. Lascar, Al. Djuvara, C. G. Arion şi Petru Missir, cari cu multă bună-voinţă au răspuns la întrebarea mea : ce cred asupra admitereî femeei de a profesa avocatura*? Părerea d-luî C. Nacu — Sunt din principiu pentru admiterea femeilor în barou, după cum sunt și pentru complecta emancipare a femeilor. Insă în starea actuală de lucruri, adică cit timp femeile nu se bucură de drepturile politice, e inadmisibilă intrarea lor in barou, deoarece avocatura e considerată ca un drept politic. Dar să nu se întristeze doamnele, că nu sebucură de drepturile politice, şi ceva mai mult, dacă şi-ar cunoaşte interesul, nici n’ar trebui să stârne la obţinerea lor, căci obţinerea drepturilor politice ar echivala cu renunţarea la urnele din armele cu care dominează societatea. Văzindu-mă mirat de acest din urmă argument, d. Nacu îmi istorisi următoarea anecdotă : — «Pe cînd se discuta la Cameră articolul 7 din Constituție, un evreu a declarat că modificarea ar veni contra lui, pentru că prin aceasta i s’ar lua posibilitatea de a mai spune că-i persecutat ! !...» Părerea d-lui G. Danieleanu Sunt cu desavirşire contra admitere! femeilor să profeseze avocatura şi cit timp vom fi in fruntea baroului de’Ilfov, in calitate de decan, nu voiu înscrie o femee în acest barou. Femeile n’au ce căuta printre avocaţi. Să-şi caute de gospodărie şi să se mulţumească că pot fi doctorese, farmaciste, telegrafiste, modiste, etc. Avocatura, domnul meu, e o meserie pentru acei ce poartă pantaloni; fustele n’au ce căuta în barou. Şi unde mai pui că profesiunea de avocat implică imediat posedarea drepturilor politice. Ori femeea la noi nu se bucură de drepturile politice. — Dar există un precedent, domnule decan, replic eu, și anume cazul d-șoarei Bibcescu, pa care consiliul de disciplina de acum vrea 15 anî, a admis’o în baroul de Ilfov. — Cunosc cazul, lini răspunse d. Danieleanu. Foarte rău a făcut acel consiliu. Din fericire insă, Curtea de apel din Bucureşti, n’a primit jurămintul d-şoarei Bibcescu şi ast-fel ea n’a putut profesa avocatura. Părerea d-luî P. Grădişteanu. Am fost in tot-d’auna şi sunt un apărător al femeilor. In consecinţă sunt cu totul pentru acordarea dreptului de a profesa avocatura şi femeilor. E un non-sens pentru mine, admiterea unei femei să frecventeze facultatea juridică, să i se dea şi diploma şi in urmă s’o opreşti a-şî culege roadele muncei depuse în obţinerea acestei diplome. Dacă statul îngădue şi dă posibilitate femeei să studieze dreptul, trebue să-i dea şi posibilitatea de a-şi agonisi existenţa de pe urma acestui studiu. Ca argument contrar acordărea acestui drept femeilor, se aduce faptul că ele neavind drepturile politice, nu vor putea funcţiona ca magistrat în anumite împrejurări, o calitate inerentă de altmintreli a avocaţilor. Ei bine, să se acorde femeilor dreptul de a fi avocat, fără această calitate de magistrat, care să nu i se ceară a o indepleni, căci slavă Domnului, nu adesea ori şi nu toţi avocaţii, sunt chemaţi a înlocui pe magistratul absent... Părerea d-lui O. Disescu M’am pronunţat deja în această chestiune, şi încă într’un mod foarte detailat şi argumentat, cu prilejul, cazului domnişoarei Bibcescu, care a solicitat înscrierea în baroul de Ilfov acum 15 ani, mi se pare. In calitate de membru în consiliul de disciplină de pe atunci, am fost însărcinat să redactez un raport asupra acestei chestiuni, raport care a fost aprobat de membri consiliului de pe atunci şi în urma concluziilor mele pentru încuviinţarea înscrierei, domnişoara Bibcescu a fost admisă în baroul de Ilfov. Tot eu am fost însărcinat să susţin pe dşoara Bilcescu înaintea Curţei de apel din Bucureşti.) Domnişoara Bilcescu, simţind că curtea este contrară acestei înscrieri, a renunţat a sa mai prezenta înaintea ei şi aceasta dintr’un sentimant nobil şi, anume, de a nu crea un precedent. * I «Să las mai bine lucrul baltă, îmi spunea ea, că cine ştie, Curtea se poate să mă respingă şi să creeze cu aceasta un precedent. Mai tirziu insă această chestiune poate fi altfel privită şi atunci ea va putea obţine o soluţie fericită». Astăzi ca şi acum 15 ani sint pentru înscrierea femeilor in barou. Şi cu atît mai mult sint astăzi pentru acordarea acestui drept, cu cît şi Franţa acum doi ani a încuviinţat femeilor profesarea avocatureî. Sunt greşiţi toţi acei cari opun acordarea acestui drept, faptul că profesarea avocatureî, e un drept politic. Această profesiune face parte din dreptul naţional şi o romincă poate s’o exercite. Iată pentru ce aş dori din tot sufletul ca actualul consiliu de disciplină să curme odată cu tradiţia şi să acorde femeei dreptul de a fi avocat. Părerea d-lui V. Lascar D. Lascar fiind ocupat cu predarea unui proces la Curtea de apel, n’a avut timpul să-mi arate toate motivele care’l fac să fie contra admitere! femeei in barou. — Sint contra admitere! femeilor în barou, a fost răspunsul categoric al d-lui V. Lascar, la intrebarea mea. N’am timp să argumentez și să’țî arăt motivele ce mă fac să fiu contra admiterea femeilor în barou. Cred suficient însă să spun că oricită bună voință ar avea cineva să admită femeile in barou, nu va putea face aceasta, deoarece profesiunea de avocat, după lege, nu poate fi profesată decît de aceia ce se bucură de drepturile politice, drept pe care Constituţia noastră mi-l acordă şi femeei române. Părerea d-luî Al. Djuvara Sunt contra acordarea dreptului de a profesa avocatura femeilor,mi-a răspuns d. Al. Djuvara. După mine femeia are alt rol în societate, decît acela de a fi avocat. înţeleg foarte bine să caute a-şi întrebuinţa cu folos activitatea, dar nu pe terenul avocaturei. Să exploateze mai bine terenul economic, să se facă de pildă: telegrafistă, farmacistă, ceasornicar etc. Nu cred de loc, ca avocatura să se potrivească cu caracterul social şi cu temperamentul femenin ! Apoi unde mai punem, că avocatura e considerată ca o profesiune de ordin politic,iar avocatul după lege e un adevărat magistrat şi femeia nu poate ocupa o asemenea funcţie, nebucurindu-se de drepturile civile. Faptul ca vedem femei cari au făcut dreptul, nu trebue să influenţeze asupra noastră, căci aceasta e mai mult urmarea unei fantezii intelectuale a femeei, decit urmărirea unei cariere lucrative. Nu trebue să uităm că astăzi, pentru însuşi tineretul nostru, cariera de avocat este foarte dubioasă, deoarece nimeni nu e sigur că această profesiune ii va fi de vre un folos, faţă cu numărul mare de licenţiaţi şi doctori in drept,ce an cu an vin să mărească numărul avocaţilor. Acordindu-se şi femeilor dreptul de a profesa avocatura, ele vor contribui mai mult la mărirea acestui proletariat, care a ajuns deja să ne îngrijească In deajuns. Parerea d-lui C. C. Arion In calitate de membru în consiliul de disciplină al baroului de Ilfov, sunt chemat să’mai dau părerea în ce priveşte cererea d-şoarei Elena B. Popovici de a fi înscrisă in barou. Din această cauză nu pot să vă împărtăşesc astăzi care e părerea mea in ce priveşte acordarea dreptului de a profesa avocatura femeilor. Fără a mă pronunţa că sunt pentru sau contra femeei,avocat, vă spun că după mine, o singură piedică pare a se ridica contra acordărea acestui drept femeilor şi anume faptul că prin legile noastre avocatul e asimilat cu magistratul şi adesea ori e chemat să ocupe fotoliul ministerului public sau să judece alături cu alţi magistraţi in cazul cînd procurorul e absent sau lipseşte un judecător. Se ştie că magistratura nu o pot profesa decit acei ce au drepturile politice. E posibil totuşi, ca curentul femenist ce pare a se fi pronunţat şi în ţara noastră, să facă pe femei a dobindi drepturile politice. Atunci, fără nici o discuţie, vor fi admise a profesa avocatura şi vor putea chiar dobindi succese în această carieră, pe cari mulţi avocaţi nu le obţin!.. Părerea d-luî P. Missir După mine, a spus d. Missir, femeia trebue admisă e profesa avocatura. Faptul că nu are drepturile politice și nu va putea fi, în acest caz magistrat nu o consider ca o piedică, deoarece se poate foarte bina a se acorda femeilor dreptul de a fi avocat, fără a extinde această profesiune pina la magistratură. Părerea d-luî Tache lonescu La întrebarea mea asupra părere! ce are în privinţa înscriere! femeilor în barou, d. Take lonescu mi-a spus că’i indiferent dacă se admite sau nu înscrierea femeilor printre avocaţi. Contra femeei-avocat nu sunt, şi aceasta am dovedit-o înscriind pe domnişoara Bălcescu în baroul de Ilfov. La drept vorbind şi astăzi mi-ar face plăcere înscrierea femeilor in barou, căci «pa m'amuserait beaucoup d'avoir des consoeurs». F. Emilian, Comitetul central al Ligeî culturale şi comitetul executiv al secţiunea Bucureşti, s’au întrunit erî la Ligă şi au decis să meargă o delegaţiune care să prezinte condoleanţe familiei defunctului ceea ce s’a şi făcut aseară. Liga va depune o coroană la biserică şi d. Mihail Vlădescu va rosti un discurs in numele Ligeî.* Inmormintarea se va face azi la orele 2 d. a. Cortegiul funebru va porni de la biserica Sf. Gheorghe spre cimitirul Bella. Corpurile legiuitoare, Liga, Ateneul român, Academia, societatea naacedoroanină, Universitatea vor trimite delegaţi. Se vor pronunţa mai multe discursuri. Se crede că unele autorităţi nu vor lucra azi. * Camera va fi reprezentată la înmormintarea lui V. A. Urechiă, pentr’o delegaţie care se compune din următorii membri ai biuroului: M. Ferekyde, preşedintele Camerei; d-nii C. F. Robescu şi St. Şendrea, vice-preşedinţi; d-nii Simionescu-Rimniceanu, Ştefan loan, Petru Girboviceanu și loan Stănculeanu secretari. —m— TEATRE MU® ICA Opera.—Gioconda, opera în 4 acte de Ponchieli. Pentru debutul d-rei Antinori opera a cîntat aseară Gioconda, operă care place mult publicului nostru și ii este neuitată de cînd celebra noastră Theodorini a cintat-o la noi. D-ra Antinori a avut de luptat şi cu această amintire şi cu o vădită indispoziţie. Noi cunoaştem pe d-ra Antinori de acum trei sau patru ani cind a făcut o stagiune la Opera romină cu un prea frumos succes. D-sa posedă un soprano de o mare întindere, frumos timbrat, cald şi pe lingă o bună şcoală, are pasiune în cînt şi joc. O aşteptăm deci să se restabilească din indispoziţia sa pentru a putea aprecia din nou vocea sa, căci experienţă am putut constata că a căpătat mult mai multă. Tenorul Franceschini a avut un complect succes, cintind cu mult brio rolul lui Enzo şi baritonul Maggi a fost un strălucit Barnaba. Restul artiştilor s’au achitat destul de conştiincios. Cu scena de balet din actul al 3-lea s’a întîmplat un incident care ar putea să nu fie tolerat şi o a doua oară d-luî maestru de orchestră Vallini. Deşi baritonul şi prima dona intraseră în partiţîune, d-sa le-a tăiat fraza pentru a bisa muzica de balet — fără insă ca baletul să-şi poată relua jocul, ceea ce a făcut ca orchestra să accelereze bisarea într’un chip care a produs risul. Cu ambalările nu merge in dirigearea orchestrei! E. D. F. „ Adevertl“ va începe limbăta 1 Decembrie publicarea celebrului roman al lui Alexandru Dumas tatăl Cei trei muşchetari cea mai renumită din operile celebrului romancier francez şi care a pasionat atitea generaţiuni. Cei trei muşchetari vor fi recitiţi cu plăcere de aceia cari l-au gustat in tinereţe. Cei trei muşchietari vor fi citiţi de generaţiunea tinără care n’a avut ocaziune de a gusta această operă de o colosală valoare literară istorică, şi dramatică, pasionantă de la primul pina la ultimul capitol. Faptele lui. Atos Portos Araiuls şi d’Artagnian eroii romanului Cei trei muşchetari vor reveni să pasioneze pe acei cari admiră nobleţă, curagiul şi cavalerismul sub toate feţele. Cititorii «Adevărului» să ceară dar la chioşcuri numărul de Simbătă 1 Decembrie, care cuprinde începutul romanului Cei trei muşchetari de Alexandru Dumas tatăl prin care va pune in vederea tuturor brutarilor, franzelarilor şi sirngiilor ca să se conforme nouilor dispoziţiuni ale regulamentului. In «Monitorul Oficial» de astăzî a apărut un decret prin care se muiesc definitiv un număr de 153 institutoare şi institutori la catedre ocupate provizoriu. Ministerul de domenii studiază o altă concesiune pentru exportul de carne proaspătă în străinătate, şi în acest scop a întocmit un tablou de modul cum s’a acordat concesiunea d-luî Koer de la Severin. Eri a nins la Belceşti (Vîlcea), Bilciureştî, Buhuşi, Cîinenî, Gălimăneşti, C.-de-Argeş, Govora, Hangu, Leordeni, Ocnele mari, Piteştî, R.-Vilcea, R.-de- Vede, Slatina, Tg. Vestei şi Tg. Jiu. Cea mai scăzută temperatură a fost de —9 grade la Pietroşiţa (Dîmboviţa), Proman şi în alte localităţi din judeţul Roman. Temperatura cea mai ridicată a fost de 1-7 grade la Corabia (Romanat)Marea Meagra a fost calmă. Pagubele pricinuite din cauza explo- ziei sondei No. 47 a societaţei «Steaua Romină», la Cîmpina, se ridică la suma de 30.000 lei. Au fost trei lucrători alşi de vin şi nu doi, cum se anunţase. Ei se numesc Silvestru Ioniţă, Marin Marin şi Ion Radu. Azi dimineaţă s’a comunicat ministerului de interne că d-na Alexandrin. I. Cuculescu din Ploeşti s’a strangulat Fabricanţii de spirt din ţară, au trimis azi la d. ministru de finanţe o delegaţiune compusă din d-nii D. Marinescu-Bragadiru şi Andrei Popovici, care au cerut d-lui ministru a spori primele pentru export, şi a acorda scutiri de taxe pentru spărturile denaturate. D. ministru a promis că va studia chestiunea, şi cu ocaziunea unei modificări a legei, va aviza. Comisiunea europeană dunăreană, terminîndu-şi lucrările la ordinea zilei, şi-a Închis sesiunea. In ziua de 11 Noembrie a. c. meseriaşii din Tirgovişte cari au ţinut o întrunire, convocaţi de d. senator P. Petrescu, au hotărît să trimită la ministerul de domenii o delegaţie care să arate cerinţele lor cu ocazia întocmire proectului de lege al meseriilor. Chestiunea e numai că această delagaţiune va sosi cam tirziu. Azi la orele 5. p. m. consiliul comunal va ţine şedinţă sub preşidenţia d-lui Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei. El a sosit in Capitală, venind de la St. Petersburg, ataşatul militar rus, d. colonel Leontievich .Avis proprietarilor de case! D. M. Nicolaescu institutor la şcoala de băeţi n-rul 26 din Bucureşti, a fost numit pe ziua de 1 Decembrie, revizor şcolar al judeţului Covurlui. D. C. Petrescu director la şcoala dn breţî n-rul 9 din Galaţi, care a girat funcţiunea de revizia, îşi va relua catedra. Consiliul permanent al instrucţiune fluind ori în cercetare procesul d-ric Eliza Popescu din comuna Boldeşti jud. Prahova şi al d-lui Al. Popescu absolvent al facultăţii de teologie, a amînat procesul, pentru ca ambii tineri să se căsătorească, fiind la mijloc o cestiune de onoare. Inmormintarea lui V. A. Urechiiă Am spus erî că nu se va face absolut nici o pompă la inmormintarea regretatului V. A. Urechiă, care a lăsat cu glas de moarte să fie Inmormintat in cea mai desăvîrşită linişte. In urma dorinţei regelui insă, familia a cedat, şi a lăsat ca ilustrul defunct să fie înmormîntat cu toate onorurile ce i se cuvin. D. colonel Graţowsky, în numele regelui, a prezentat era familiei Urechiă,condoleanţa,înştiinţînd’o în acelaş timp că i se vor face lui V. A. Urechiă funeraliile naţionale. In urma acestora, corpul neînsufleţit al lui V. A. Urechiă a fost transportat aseară la orele 6, la biserica Sf. Gheorghe, într’un car funebru, care a fost urmat de un considerabil număr de prieteni ai defunctului, şi mai ales de studenţi. Carul funebru trecind pe bulevardul Academiei, s’a oprit la universitate, şi corpul ilustrului profesor şi naţionalist, pentru cea din urmă oară, a fost văzut de studenţi, foştii lui elevi. Ediţia de seară * Ultime informaţiuni Candidat la vice-preşidenţîa Senatului în locul d-lui V. A. Urechiă este d. Gr. Macrî, unul din fruntaşii liberali care se bucură de o deosebită stimă în rîndurile partidului şi a cărui alegere era indicată ca unul din cei mai marcanţi liberali din Moldova de sus. In şedinţa de aseară a consiliului sanitar superior s’a hotărît ridicarea carantinei pentru provenienţele din Constantinopol şi înlocuirea ei cu vizita medicală. Consiliul de miniştri se va ţine Luni la orele 9 seara la ministerul de interne sub prezidenţia d-lui D. Sturdza. Aflăm câ d.Vintilă Brătianu, secretarul general al ministerului de finanţe, va fi numit director la Banca Naţională, în locul d-lui T. Nica. Ministerul instrucţiune!, în urma avizului consiliului permanent al instrucţiune!, a hotărît a nu se mai aproba pentru iunie viitor nici un examen după vechea programă, pentru elevi cari au urmat o clasă sau două din cursul superior după noua programă. [Cum insă o singură asemenea cerere a fost deja aprobată, consiliul permanent va mai cerceta chestiunea într’o şedinţă la care va fi invitat si de ministru Haret. La regimentul 1 de geniu se studiază înfiinţarea unor tipografii ambulante, în trăsuri, cari să urmărească trupele pe cimpul de luptă. S-a modificat art. 16 din regulamentul pentru administrarea şi exploatarea pescăriilor aparţinătoare statului. Această modificare este privitoare la fixarea tantiemelor. Astăzi se judecă la tribunal secţia I procesul fostului casier Zaharescu de la gara de Nord, care a delapidat o sumă de vreo 30.000 lei. Miine Duminică după amiază proprietarii de case sa vor întruni din nou in casa Zerlendi din str. Smîrdan. D. Gh. Timpeanu a fost numit copist la prefectura de Argeş. Eri după amiazi s-a dat la palat o audiţiune muzicală în apartamentele reginei. Au concertat d-ra Theodory, d-nii Enescu şi Dinicu şi d-na Elena Teodorini. A avut mare succes un trio de Raff, executat de d-ra Theodory, d-nii Enescu şi Dinicu, iar d-na Elena Teodorini a fermecat pe auditor cu citeva bucăţi cîrtate de d-sa. Regina a hotărît să dea asemenea audiţiuni de trei ori pe sâptămînă. Societatea ştiinţelor medicale a trimis azi următoarea telegramă de condoleanţe familiei Urechiă, «Dureros impresionată ’"de pierderea ilustrului literat şi marelui naţionalist V. A. Urechiă, transmitem mult încercatei familii cele mai sincere complimente de condoleanţă». In urma aprobărei regulamentului brutăriilor, franzelăriilor şi simigiriilor, primăria Capitalei va da o ordonanță A devéml Ştiri militare Şeful de fanfară clasa 3, Cutrupi Ioan, de la batalionul 1 vînători, a fost trecut ca şef de muzică budgetar, pe ziua de 16 Noembrie curent, la regimentul Mircea No. 32. * Căpitanul Vasiliu Alex., din regim. Suceava No. 16, împlinind la 9 Octombrie 1901, şase luni de absenţă de la corp pentru caz de boală, a fost trecut pe aceasta zi în poziţie de disponibilitate pentru infirmităţi temporale. * Sublocotenentul Groholschi Alex. dia reg. Stefan cel Mare No. 13, împlinind la 10* Octombrie 1901 şase luni de absenţă die la corp, pentru caz de boală, a fost trecut pe această zi în poziţie de disponibilitate pentru infirmităţi timporale. * S’a primit demisiunea din armată a guardului de geniu cl. ll-a Râdulescu Toma de la serv. de geniu al corpului de armată.* S’a aprobat un concediu de 7 luni în ţară şi străinătate pentru interese de familie, locotenentului Goslav Oscar, din răg. 8 călăraşi, trecîndu-se tot deodată in poziţie de disponibilitate. * Medicul maior Loiu Nicolae medic şef al infirmeriei de ochi de la Teiş, a fost trecut pe ziua de 1 Decembrie curent în poziţie de reformă pentru infirmităţi