Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)
1903-01-24 / nr. 4844
Anul VI.No. 4844 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU ABONAMENTE Cn an Șase Luni Tri luni n țară : ... . 30 lei 15 lei n străinătate. 50 , 25 * ~iun 10 bani in toată țara 15 „ „ străinătate Un număr vechi si 20 bani 8 lei 13 . Vineri 24 Ianuarie 1903 DIRECTOR POLITIC ruriim CONST.MINE ANUNCIURÎ Linia pagina IV Lei. 0.50 bnfir » • ♦ • 2.— BIROURILE ZIARULUI 11 — Strada Sărindar — iî * telefon Ediție de séata Jfonile arestări 5’aseară. Anchetele„Imixum IM FIECARE SIMBATA „ADEVERUL“ IN SAȘIEJ>AGINI va da ca supliment gratuit, un întreg ziar* de mojor și 4c cestiuni practice femenine sub titlul deja cunoscut de Cei șase ani de existență ai acestei reviste, unică în țara romînească, sunt o chezășie mai mult că facem un mare sacrificiu transformând MODA ILUSTRATA mir un supliment absolut gratuit, care în fiecare săptămînă va ține pe cititoarele Adeverului în curent cu moda și cu toate cestiunile cari le privesc. MODA ILUSTRATA ca și în trecut nu va neglija partea recreativă, așa că ea va ține locul unei adevărate reviste literare și artistice. Primul număr al MODEI ILUSTRATE va apare în ziua de Sîmbătă 1 Februarie 1903 și se va împărți gratuit tuturor cititorilor ziarului Adevenii. Conservatorii și Falsurile de la finanțe 9 9 5 — O campanie înter giectivă — Nu mai poate fi nici o îndoială că zilnic instrucția în afacerea falsurilor de la finanțe dă peste un nou complice, peste un nou pungaș. N’au trecut 24 de ore de cînd ziarele oficioase ne-au asigurat că nu e în perspectivă nici o nouă arestare, că nu s’a mai ivit nici un complice și iată că parchetul a procedat la arestarea unui important funcționar al Casei de bancă Chrisoveloni, un domn Bally, procuristul acestei bănci. Banda avea clar ramificațiuni întinse și opinia publică continuă a denunța pa mulți alți funcționari înalți în contra cărora sa ridică acuzațiuni grave. Dar aceea ce este semnificativ e faptul că partidul conservator, care păstrase pînă acum toată rezerva față de cele descoperite la ministerul de finanțe, pare hotărît a începe o campanie vehementă pentru ca să se facă lumină ! In cercurile politice se comenta mult aseară un articol vehement apărut în organul autorizat al partidului conservator, ziarul ,Conservatorul“, articol care se zice că este scris de d. Take Ionescu, fost ministru de finanțe. Articolul din Conservatorul“ este semnalul unei campanii care va pasiona mult țara întreagă. Prin urmare vom releva tot ce cuprinde mai interesant. ,Conservatorul“ arătînd că nu se mai poate ascunde nimic în chestia falsurilor de la finanțe, continuă astfel : „A ascunde și tăinui pe autori ar fi cu drept cuvint a autoriza străinătatea să-și piardă încrederea în creditul, cinstea și justiția țărei. .Guvernul ce a fost atît de bine tratat de finanța străină cu consolidarea împrumutului, are datoria de a face complectă lumină. .începutul ne-a dat, ce e dreptul, mari deziluzii de persoane, dar totodată multă încredere în magistrați. . „Ne temem însă de ce va fi sfirșitul. «Zvonul public, care de multe ori e cel adevărat, spune că persoane marcante, oameni politici și amici ai guvernului sunt virîți până n gît în această excrocherie. „Avem cuvinte de a crede că aceasta este adevărat. „Guvernul are datoria să se lepede de el. .Și-i cerem tot odată să-i dea pe toți pe mina parchetului, căci are mijlocul. „Să se sigileze imediat vuietele de trageri la sorți. Să se ■inventarieze numerile găsite înăuntru față fiind presa și directorii de bănci din București. Toate numerile eșite pînă azi și care totuși se vor găsi în urne să se verifice cui au fost achitate și cui au aparținut. „Toți aceștia să fie înfierați ca părtași la excrocherie. De vor fi mulți, să se zidească noul pușcării dacă cele actuale nu vor fi suficiente, erei trebuește o dată curățită atmosfera de asemenea miazme omorîtoare. Țara romînească are de trăit și, cu sau fără el, trebue să trăiască. „Guvernul liberal să nu-șî revendice prietenia hoților, căci nu trebue să uite din trecutul său că prietenia hoților l-a dus la cădere și decădere în ultimul guvern al lui I. Brătianu. „Particul conservator cere d-lul guvernului sau comvine D. Sturdza și pledă lumină, oricine ar fi vațil. „Guvernul este făcut atent și de faptul că și celelalte institute de credit au suferit și sufer de aceeași boală și că acțiunea parchetului ar trebui întinsă și acolo. „Magistraților integri cari pînă azi și-au făcut cu prisosință datoria, le cerem să meargă înainte, vor avea recunoștința oamenilor de bine și a țării întregi. .Justiția este figurată printr-o femee legată la ochi; mulți au fost cei ce au căutat să 'i dezlege ochii, în cazul de for mai sSiiit ca oricînd magistratura are datoria să îngrijească să nu se apropie nimeni de ea. „Guvernului ce nu și-ar face complect datoria, ii dăm avertismentul că in curind vom fi nevoiți să o facem noi.“ * Precum se vede, prin acest articol se dă un avertisment serios guvernului că dacă nu va lăsa să se facă lumină complectă are s’o facă partidul conservator. In această afacere intră dar în acțiune și opoziția. Opinia publică are s’o spijine, căci toată lumea cere ca lumină complectă să se facă. Sintaga condeiului Cine va răsturna guvernul Zilele guvernului sîpt de acum numărate. El va fi răsturnat cu o oră mai înainte. Se zice că această oră va fi chiar mîine pe la 5 p. m. Trebuia să se isprăvească odată cu acest guvern de economiî și cetățeanul iubit al cetăți Banilor, ilustrul fiu al Craiovei, nemuritorul nostru amic Aurel S. Geblescu s’a hotărît s’o încheie cu acest regim în putrefacție și a lansat prin inergicasa foto „Steaua Olteniei“ un manifest către națiune, care se termină astfel:„Vom provoca speetinguri moanstre, care le vom anunța prin afișe speciale, vom protesta împotriva ilegalităților guvernului, vom da telegrame de protestare Majestățea Sale Regelui,vom face demonstrațiune înaintea comisiunei de ape, pentru a o împedia de a comite, abuz de putere, ilegalitate și opresiune! Guvernul lui Dimitrie Sturdza îl facem responsabil de orice s’ar întîmpla, de orîce desordine; de aceea îl spmjim cu o oră mai înainte pînă încă este timpul Să intre în legalitate, cînd mai în urmă va fi prea tîrziu, cînd atunci guvernul va trebui să fie răsturnat !!! Rugăm ca Majesttea Sa Regele să intervină și să avizeze ca guvernul să intra în legalitate, națiunea va lupta și va face rezistenți și agresiune înpotriva abuzului de putere, căleUei de legi și opresiunei și nu va înceta lupta, pînă cînd dreptatea nu va triumfa !!! Liga de rezistență și agresiune“. Mă inscrie și eu in .liga de rezistență și agresiune“ a d-lui Aurel S. Geblescu și voiri expediv chiar azi un mandat telegrafic de 25 de bani, cotizația pe luna ,uremia. Fac. 0 greșală La Cameră s'a lucrat erî, cu multă sîrguință Una din lucrările cele mai principale ale parlamentului a preocupat pe deputați : crearea de cetățeni noul. Totul a mers bine și frumos, pînă cînd la rind au venit indigenatele a doi domni anume 1 și D. Constantinoff. Contra acestora s'a făcut o propagandă întinsă și au căzut. Contra faptului, așa cum se prezintă în aparență, nimeni nu poate spune nimic. Este tocmai dreptul Camerei de a vota sau respinge cererea cuiva de a fi primit în cetățenia românâ. Dar frații Constantinoff au fost respinși pentru motivul că anaimipalii, sunt partizani din Teleorman ai generalului Manu, ■—aceasta nu a fost bine să se facă. Nu opiniile aiceluia care cere cetățenia, ci caracterul și onorabilitatea sa, meritele sale, decid dacă este sau nu vrednic de a deveni cetățean. Iată un prost serviciu ce se face țăreî dacă se acordă cetățenia numai acelora cari n’au nici o opinie sau cari au sau își daui aerul că au opiniile majoritareî parlamentare. Unde vom ajunge cu sistemul acesta? Se înțelege că atunci cînd majoritatea ar fi conservatoare s' ar respinge cererile celor cu idei liberale! S'ar transplanta diferențele politice și în cazurile în care e vorba de a se acorda cetățenia cutărui sau cutărui personagiu. Credem deci că rău a făcut parlamentul că pentru motivul ca frații Constantinoff sunt adepții ideilor d-lui general Manu, l-a respins de la cetățenia romina. De altmintrelea chiar propagandiștii în acest sens au înțeles aceasta și de aceea au răspîndit în Cameră zvonul că frații Constantinoff ar fi fost amestecați în complotul bulgăresc. Faptul acesta ar fi fost suficient pentru a li se refuza cetățenia romina,dar tocmai el nu era adevărat. Pentru a evita stabilirea unor precedente nenorocite, ne-am crezut datoria spune acestea. A3. Un nou decret regal Am dovedit, prin numeroase denunțuri, că ordinul regal pentru interzicerea bălăci în armată a nesocotit aproape în toate corpurile. Una din pricinile de căpetenie pentru care ordinul regal era nesocotit, e faptul că victimele barbariilor de tot felul, nu îndrăzneau să se pR>te celor in drept, de teamă ca apoi gradele să nu se răzbune în potriva celor ce s’ar fi prins superiorilor. Un fapt recent, Tam împărtășit cititorilor noștri, petrecut in campania din Zimnicea a regimentului 20 Teleorman, unde soldații, bătuți, torturați și terorizați, nu îndrăzneau să se plîngă comandantului lor in contra unui sergent-major bătăuș și torturator. Pentru a pune capăt acestul neajuns, regele a semnat următorul decret : «Toate gradele inferioare cari se fac culpabile de lovirea inferiorului, se vor muta din corpul sau serviciul de unde fac parte, un alt corp de trupă sau serviciu, chiar de la cercetarea preliminară, dacă se va constata vinovăția lor. Aceste grade nu vor mai avea dreptul de remutare în vechiul lor corp sau serviciu, nici in cazul cînd ei vor fi achitați de către consiliul de războiu. Mutările se vor executa în conformitate cu art. 163 din regulamentul legei, de recrutare“. Măsurile de mai sus, sunt din toate punctele de vedere lăudabile, căci prin mutarea vinovaților, pe de o parte cercetările nu vor fi influențate, iar victimele nu se vor teme a face denunțări complecte. Pe de altă parte nici victimele cit și martorii, cînd vor fi chemați in fața autorităților spre a depune, nu se vor teme de o eventuală prigonire după ce vinovatul șî-ar termina pedeapsa sai ar fi chiar achitat de către justiția militară căci el va fi in mod definitiv mutat din corpul sau. Nu pare bine că șeful suprem al armatei s’a simiit la acest fapt, iar prin noile măsuri a lat o nouă dovadă de dorința pe care o are de a vedea odată stirpită din armată sălbăticia bătăiei și a torturărei nefericiților soldați. Ar fi bine dorit fol, ca de această dorință să țină socoteală nu numai gradele inferioare, dar și corpul ofițeresc împotriva căruia am avut atâtea cazuri de semnalat. Al. Ionescu Presa și justiția Excelentul nostru confrate Observatorul are un articol asupra presei, a justiției și a scandalului de la finanțe. Confratele nostru crede că din partea justiției instructoare ar trebui să fie mai multă discrețiune, iar în ceea ce privește presa este datoare, Observatorul chiar o imploră, ca să nu mai suresciteze opiniunea publică ajunsă în cea mai dezechilibrată stare de nevroză. Confratele nostru crede că n’ar fi bine să se vorbească decât de fapte îndeplinite, nu de înregistrat zvonuri și de aruncat bombe— care pot lovi pe cei nevinovați. Noi credem că așa pusă chestiunea, ziarul liberal nu are dreptate. Rolul presei este de a face lumină asupra tuturor cestiunilor, a ajuta chiar justiția, a o stimula la nevoe și cînd nu-șî face datoria, a o denunța opiniunea publice. Se poate firește ca presa, să facă exculse de zel ori de limbagiu, dar dacă ea ar tăcea, nevroza publică ar merge și mai departe. Azi de pildă circulă zeci și douăzeci de zvonuri pe zi. Cutare personagiu sus pus este pe punctul de a fi arestat, altul este urmărit de agenții poliției, un al treilea este grav compromis, îi se citează și sarcina, chiar și dovezile, și așa mai departe. Cetățeanul ia gazeta să controleze faptul. Cînd vede că X n’a fost arestat, omul răsuflă și vede că a fost mistificat la cafenea ori la club. Dacă n’ar fi astfel zăpăceala ar fi și mai mare, totul ar fi crezut și bănuiala ar cădea asupra tuturor acelora cari de aproape ori de departe, ai avut vre-o legătură cu afacerea care se instruește. Și în definitiv se poate întîmpla ca chiar presa, fără să vrea, să arunce bănuiala contra cuiva. De ce s’ar teme cel bănuit ? Ori este vinovat ori nu este. Dacă nu e vinovat va fi lăsat în pace ori chiar dacă ar fi instruit, dreptatea lui va eși la lumină. Dacă însă va eși vinovat, atacurile presei sînt justificate și este bine ca justiția să-și facă datoria. S’ar putea însă spune că pentru omul bănuit este și altă tortură, aceea a neîncredere în justiție. Pînă te-o găsi nevinovat, ești pătat, ești compromis și nu neputință de a te mai reabilita. Ei bine în această privință vina este a justiției, care n’a făcut tot ce trebuia ca să-șî cîștige încrederea— și care în alegerea vinovaților are mina nefericită și astfel compromite atîtea reputațiuni. Presa nu poate fi răspunzătoare de greșelile justiției. Ea înregistrează că este depus la Văcărești sub cutare acuzare, citează chiar amănunte asupra faptelor de cari este învinuit. E datoria și dreptul ei să facă astfel și dacă este vre-o vină nu e desigur a presei, ci a justiției și a magistraților instructori. E însă altceva de observat și de explicat: faptul de ce sunt atîția bănuiți și de ce acuzările și zvonurile prind așa de ușor ? Aceasta provine din cauză că moralitatea genenerală este foarte joasă, că necinstea este regulă și cinstea excepțiune, așa ca atunci cînd se aduce o acuzare cuiva este lesne crezută. E tristă această constatare făcută, dar ceea ce se observă în public și chiar graba presei de a înregistra zvonuri vagi sînt o dovadă mai mult a stărei de spirit în care sîntem și a spectacolului la care de zeci de ani azistăm. Const. VSiile V l ȘI/ MIC D-lui C. Dan, Loco. — ,Faceți conteafc Mic la comisianea de apel care î'tracționeaz.,i la fiecare reședința de județ 111*1*025 Ianuarie și 10 Februarie. JS însă pen in anul acesta tardivă contestația, dvcî ea se poate face numai la 81 Dec. a anului în care consiliul de revizie a dat hotârîrea. Citiți art. 03 și 34 aț regrlementului. O bolnavă, Loco. —.Adresați-vă d-lui dr. Țăranu’ strada Stâncei Naționale 1. CHESTIA ZILEI Un victorios (trecînd in gabrioletă pe lîngă cadavrul lui Măcărescu).—Ce priost! Bă se lase a fi descoperit! Să poftească să se atingă de mine!!... Falsurile de la finanțe » » Starea spiritelor Spiritele excitate de sinuciderea lui Măcărescu, nu s’au liniștit nici astăzi. Descoperirile făcute pînă acum de parchet, dau foc la cele mai mari bănuieli și bănuielile de la început cari s’au adeverit lovesc persoane dintre cele mai onorabile și mai sus puse. In cercuri de altmintrelea foarte drept,începe a se manifesta ideia dacă nu era mai bine nici să nu se zgîndărească toată afacerea. Poți auzi părerea aceasta la mulți și nai! au început a spune în gura mare ca guvernul o împărtășește. — Lucrurile au ajuns prea departe—ar fi zis un personagiu in legătură cu guvernul—și nu pot continua astfel. Sunt descoperiri de acelea cari e mai bine să nu se facă. Necinstiții să fie îndepărtați din situațiunile și funcțiunile ce ocupă și să nu li se mai dea în vileag numele. Guvernul și falsurile Guvernul care crezuse că lucrurile se vor mărgini la Pariziana, Dumitrescu, Behar și Albahazy, e foarte plictisit să vadă acum, pe zi ce trece, căzînd bănuiala și acuzațiuni asupra unora din persoanele sale de încredere. Cu toate acestea, d-l Costinescu în special, este convins ca nu se poate opri în drumul pe care a pornit-o. Lucrurile au ajuns prea de domeniu public, din primele bănuieli atîtea s’a fi realizat deja, încit nici nu vine nimănui a crede că nu sa vor adeveri și ce ei’ate. Va trebui să se taie în carne vie, orî ce s’ar întîmpla. E aceasta adevărata asanare morală. Să se arate tuturor că în țara romînească, omul necinstit, ori cît de sus ar fi pus, primește pedeapsa cuvenită. Mușamaua națională Alții însă afirmă ca există un curent care este pentru întinderea mușamalei naționale asupra întregei afaceri deoarece ar fi prea însemnate persoane implicate în marea escrocherie. O persoană, de obiceiă bine informată, a spus într’un cerc intim de amici : "! — E vorba ca sinuciderea lui Măcărescu să nu fie lăsată ca să rămină sfîrșitul unui act, ci să devie sfirșitul tragediei întregi. Zvonul că mușamaua se va întinde peste întreaga afacere, circulă cu atîta inzistență încît a început să treacă drept un fapt îndeplinit. Noi credem însă ca afacerea a ajuns atît de departe încît nu se mo <l!?PÎPPC»> m* că și străinătatea o urmărește de aproape. Comunicatul guvernului Comunicatul guvernului de care am luat și noi notă și prin care se spune că afară de Măcărescu, nu ar mai fi implicată nici o persoană,—a fost primit de toți cu mult scepticism. Că Măcărescu a fost implicat în falsurile de la finanțe s’a știut cu vre-o opt zile înainte ca parchetul să confirme fapta. Azi se vorbește de alte două persoane sus puse— dacă instrucția își urmează cursul ei liber, de unde știe guvernul că nu se vor adeveri și aceste aserțiuni ? In tot cazul comunicatul guvernului e foarte neîndemînatec, mai alea că detentorul marilor taine, faimosul Dan Albahary, n’a fost pus încă în situațiune de a vorbi. Sunt vinovați mulți De altmintrelea faptul că parchetul somează mereu pe bancheri ca să-i comunice numele persoanelor cari aui cumpărat titluri de 5000 lei,—dovedește că magistrații au convingerea cât numărul vinovaților este cu mult mai mare decît acel care se cunoaște pînă astăzi. Cum rămîne atunci , cu comunicatul guvernului ? Pînă acum poate nici Parizianu n’a găsit oportun să vorbească. Se vede că atît el cît și Dumitrescu numai cu grefi se decid să descurce ițele întregei afaceri. Poate că numele persoanelor de cari azi vorbește tot orașul, este—după părerea lor—ultima armă de salvare. In tot cazul un viitor apropiat trebue să arate dacă urmăririle vor merge mai departe sau vor găsi sfîrșitul lor pretimpuriu prin sinuciderea lui Măcărescu. O nouă campanie Dreyfus — Discursul lui Jaures — Intr’o cuvintare ținută Duminică la Vierzon, la o întrunire de vre-o 2000 de alegatori, Jaures a declarat, că cu toate teoriile nou- spiritualiste ale d-lui ministru-președinte Combes, partidul soialist și toți republicanii trebue sa-și menție încrederea in guvern. In urmă Jaures a făcut oare șî cari aluzii, din cari se poate conchide, că e vorba de reînvierea afacerei Dreyfus. Jaures a declarat că are de gini să aducă la tribuna Camerei noul fapte «cari să pue in adevărată lumină trecutul unor anumite persoane». Din aceste destăinuiri va lua naștere o nouă campanie Dreyfus, probabil ultima. .. vorba de a se aduce pe tapet unele nereguli dovedite că s’ar fi petrecut in timpul procesului de la consiliul de războiu din Rennes. Și cu prilejul acestui proces, ca și in 1S91, s-a procedat în mod necorect, obținîndu-se astfel condamnarea ex-căpitmului. Diverse ziare străine comentează spusele lui Jaures. Neue Freie Presse crede, că denunțările lui Jaures vor fi destul de puternice, pentru ca Curtea de casație să dispue o revizuire a procesului din Rennes. Aceste senzaționale destăinuiri lauret le va face cu prilejul discuției in Cameră a validarea noului ales naționalist Syverov. Dezbaterea relativ la această alegere e așteptată cu multă pasiune la Paris. El era să aibă loc chiar Sâmbăta viitoare, dar ia fala tendinței de a se termina cît mai repede cu votarea budgetului, e probabil că această discuție, așteptată cu atîta nerăbdare, nu va avea loc decit pe la sfirșitul săptăminei viitoare. mm Apa pentru toți "Ti. Onor. d. Davidașcu, directorul serviciului tehnic al primăriei, a bine-voit a răspunde printr’un interview publicat in Adevĕrul la articolul meu in chestia apei. Sâ’mî fie permis a face cite-va obiecțiuni la acest răspuns, înainte de toate constat cu plăcere ca din explicațiile date de d. Davidescu reese că proectul primăriei pentru introducerea comptorilor de apă nu se întemeiază pe sistemul actual, cînd abonatul e silit să facă el insuși toate cheltuelile de instalație și să plătească 25 de bani de fiecare metru cub de apă cheltuită. Este deja o îmbunătățire considerabilă că instalarea comptorilor se face de primărie, in schimbul plăței unei anuități și că se diu abonatului 30 m. c. de apă in mod gratuit. Cu toate astea stârnesc în credința mea că introducerea obligativitate! comptorilor de apă— fie deocamdată și numai in ocolul I și al Il-lea— nu este o reformă salutară pentru orașul nostru. Din punctul de vedere al salubrității și al igienei e lucru necontestat că comptorul nu este un progres, ci un regres. Dar dacă el se poate introduce fără mare inconvenient in orașele deja salubre, nu e tot astfel intri un oraș așa de insilubru ca Bucureștiul. In această privință cred că toți igieniștii vor fi de partea mea. Am susținut că introducerea coneptonlor echivalează cu exportarea citorva milioane peste graniță. Mențin această afirmare și însuși d. Davidescu confirmă părerea mea, prin explicațiile pe care le-a dat redactorului Adevĕrului. La adevăr d. Davidescu zice că abonatul va plăti cite 12 lei pe an, timp de 10 ani, pentru întreținerea și amortismentul comptorului, iar după espirarea acestui termen va plăti vecinii cite 0 lei pe an pentru întreținerea comptorului. D. Davidescu adaugă insă că toată cheltuiala se va urca la abia 600.000 de lei. Desigur d. Davidescu a avut in vedere numai abonații de astăzi din ocolul I și II. Dar oare așa trebue să facem socoteala? Eu am avut in vedere nu numai ce este astăzi ci ceea ce va fi mîine, ceea ce va trebui neapărat să fie. Am arătat că în București sunt vre-o 37.000 de imobile, din carie numai vre-o 5000 sunt abonate la apa primăriei. Poate cineva și susțină că starea de azi va dăinui un veci! vecilor, ca de azi înainte nici un imobil din București, peste cele 5000, nu se va mai abona la apă, că viitorii edili nu vor extinde rețeaua conductelor publice in toate stradele orașului și că intr’un restimp oarecare nu vor fi abonate la apa comunală toate imobilele din București ? Pe de altă parte se poate admite că odată introdus idrometrul în ocolul își li, el nu va fi generalizat pe toată suprafața orașului și că pe cind locuitorii din aceste două ocoale vor fi ținuți să facă economie de apă, cei din celel’alte ocoale vor fi liberi s’o risipească după bunul plac ? Negreșit că vitriri restimp mai mare sau mai mic toate imobilele din București vor trebui să-și introducă apa și că odată admis sistemul comptorului, el sa va impune pretutindeni. Orașul nostru va importa deci din străinătate 37.000 de comptori. In mod rațional trebue să comptăm cu cele 37.000 de imobile din București —fără a mai vorbi de cele ce se vor construi de aci înainte—și să facem socoteală in consecință. Totuși, ca să fiu conciliant, voiți reduce din aceasta numai 7 mii de case, așa ca să ne rămină suma rotundă de 30.000 de imobile. Deși, fixind suma de 12 lei pe an pentru întreținerea și amortismentul comptorului, d. Davidescu a avut desigur in vedere numai coofijtprii de cț o mai mică dimensiune, așa că foarte multe imobile vor trebui să plătească anuități mai mari, totuși eu voi lua de bună această cifră. înmulțind 12 lei cu 30 mii de imobile obținem suma de 360 mii lei, pe care vor trebui s’o plătească, anual proprietarii de imobile pentru comptor. Capitalized această anuitate cu interese de 4 la sută dobindim capitalul de 9.000.000 lei. Dar fiind-că suma de 12 lei s’ar plăti numai in timp de zece ani, iar de aci incolo s’ar plăti numai 6 lei, să facem socoteala astfel. Cele 30.000 de imobile vor plăti, cite 12 lei pe an, în timp de 10 ani 3,600,000 lei. Cu această sumă se vor amortiza comptorii. Apoi abonatul va plăti numai 6 lei pentru întreținere, ceea ce ar face pentru 30,000 abonați 180,000 lei pe an, sau un capital de 4,500,000 lei care, adăugat la suma de 3,600,000 lei, debursată de proprietari in primii 10 ani, ne dă un total de 8,100,000 lei. Iată, după propriile cifre ale d-lui Davidescu, suma ce va costa introducerea comptorului. In această sumă nu intră cele 7000 de case pe care le-am suprimat cu o ștersătură de condei ; nu intră anuitatea de 8 Ici 40 bani pentru primnicioara comptorului acolo unde ea se impune și se va impune la foarte multe imobile din București, nu intră plata personalului de control al primăriei, pe care tot contribuabilii o vor suporta. Așa că în realitate costul adevărat al introducerii comptorilor va trece peste suma de 10 milioane. In schimbul acestei sume, pe care noi, proprietarii de case din București, o vom cheltui intri un restimp mai scurt sau mai lung, puțin importă, primăria nu ne dă nimic, decit schimbarea actualului sistem de abonament. Se zice că prin introducerea comptorilor apa se va eftins. Termenul acesta nu este exact. D. Davidescu a voit da sigur să zică că prin introducerea comptorului abonatul fiind ținut a face economie de apă va plăti in multe cazuri mai puțin decit plătește astăzi. Așa e, dacă luăm ca termen de comparațiune prețul de astăzi al apei, dar am dovedit că acest preț este exagerat, din cauză că din 37.000 de imobile numai LOqO sunt abonate și am mai dovedit că acest preț ar putea fi scăzut in mod considerabil, fără introducerea comptoruluidacă s’ar decreta obligativitatea abonat mentului la apă pretutindeni unde sunt conducte publice. D. Davidescu a mai spus d-lui Al. Ionescu redactorul Adevărului, că obiecțiunile mele sunt nefundate in ce privește întreruperea funcționării comptorului și a numerosului personal de control ce va trebui să înființeze primăria. Ași fi fericit dacă m’ași fi înșelat. Experiența însă îmi dovedește că am avut dreptate. Tocmai eri d. Emil Gayk mi-a prezintăt un cont de 25 de lei pentru reparația comptorului. Nu știu pozitiv din ce cauză comptorul se oprește, dar știu că mereu treime sâ’l repar.* Dar cadestrăgăniri pînă să’l văd iar funcționind . Trebuie mai iubtiü să mă înțeleg cu un mecanic asupra unei ore cînd poate să vină a ridica comptorul, apoi să înștiințez primăria ca să trimită agentul ei să verifice comptorul și să închidă comunicația cu conducta publică, căci altfel comptorul nu poate fi ridicat. Agentul primăriei vine cind poate, așa că dacă n’a venit Înainte de sosirea mecanicului, acesta trebuie din nou avizat. Îndată după închiderea comunicației, dar acum mecanicul e ocupat aiurea și nu poate veni. In fine, după mai multe zile de alergături ba la primărie, ba la mecanic, comptorul e ridicat și in vre-o două zile, după împrejurări și mai mult, comptorul e reparat și reinstalat la locul sau. In toată vremea aceasta am fost Înțărcat de apă. Acum trebuie să Încep din nou alergăturile la primărie, ca să mă rog să’mî deschidă apa și să aștept bună-voința agentului primăriei. Trebuie să adaug Í*? la pimfilpe să