Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)

1903-01-24 / nr. 4844

Anul­­ VI.­No. 4844 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU ABONAMENTE Cn an Șase Luni Tri luni n țară : ... . 30 lei 15 lei n străinătate. 50 , 25 * ~iun­ 10 bani in toată țara 15 „ „ străinătate Un număr vechi si 20 bani 8 lei 13 . Vin­er­i 24 Ianuarie 1903­­ DIRECTOR POLITIC ruriim CONST.­MIN­E ANUNCIURÎ Linia pagina IV Lei. 0.50 bnfi­­r » • ♦ • 2.— BIROURILE ZIARULUI 11 — Strada Sărindar — iî * t­elefon Ediție de séata Jfonile arestări 5’aseară. Anchetele„Imixum IM FIE­CARE SIMBATA „ADEVERUL“ IN SAȘIEJ>AGINI va da ca supliment gratuit, un întreg ziar* de mojor și 4c cestiuni prac­tice femenine sub titlul deja cunoscut de Cei șase ani de existență ai acestei reviste, unică în țara romînească, sunt o chezășie mai mult că facem un mare sacrificiu transformând MODA ILUSTRATA mir un supliment a­b­sol­ut gratuit, care în fie­care săptămînă va ține pe cititoarele A­deverului în curent cu moda și cu toate cestiunile cari le privesc. MODA ILUSTRATA ca și în trecut nu va neglija partea recreativă, așa că ea va ține locul unei adevărate reviste literare și artistice. Primul număr al MODEI ILUSTRATE va apare în ziua d­e Sîmbătă 1 Februarie 1903 și se va împărți gratuit tu­turor cititorilor ziarului A­de­venii. Conservatorii și Falsurile de la finanțe 9 9 5 — O campanie în­­ter­ giectivă — Nu mai poate fi nici o îndoială că zilnic instrucția în afacerea falsuri­­lor de la finanțe dă peste un nou complice, peste un nou pungaș. N’au trecut 24 de ore de cînd ziarele oficioase ne-au asigurat că nu e în perspectivă nici o nouă a­­restare, că nu s’a mai ivit nici un complice și iată că parchetul a pro­cedat la arestarea unui important funcționar al Casei d­e bancă Chri­­soveloni, un domn Bally, procuristul acestei bănci. Banda avea clar ramificațiuni în­tinse și opinia publică continuă a denunța pa mulți alți funcționari înalți în contra cărora sa ridică acu­­zațiuni grave. Dar aceea ce este semnificativ e faptul că partidul conservator, care păstrase pînă acum toată rezerva față de cele descoperite la ministe­rul de finanțe, pare hotărît a începe o campanie vehementă pentru ca să se facă lumină ! In cercurile politice se comenta mult aseară un articol vehement a­­părut în organul autorizat al parti­dului conservator, ziarul ,Conserva­torul“, articol care se zice că este scris de d. Take Ionescu, fost mi­nistru de finanțe. Articolul din­­ Conservatorul“ este semnalul unei campanii care va pa­siona mult țara întreagă. Prin urmare vom releva tot ce cuprinde mai interesant. ,Conservatorul“ arătînd că nu se mai poate ascunde nimic în chestia falsurilor de la finanțe, continuă ast­fel : „A ascunde și tăinui pe autori ar fi cu drept cuvint a autoriza străi­nătatea să-și piardă încrederea în creditul, cinstea și justiția țărei. .Guvernul ce a fost atît de bine tratat de finanța străină cu consoli­darea împrumutului, are datoria de a face complectă lumină. .începutul ne-a dat, ce e dreptul, mari deziluzii de persoane, dar tot­odată multă încredere în magistrați. . „Ne temem­ însă de ce va fi sfir­­șitul. «Zvonul public, care de multe ori e cel adevărat, spune că persoane marcante, oameni politici și amici ai guvernului sunt virîți până­­ n gît în această excrocherie. „Avem cuvinte de a crede că aceasta este adevărat. „Guvernul are datoria să se lepede de el. .Și-i cerem tot odată să-i dea pe toți pe mina parchetului, căci are mijlocul. „Să se sigileze imediat vuie­tele de trageri la sorți. Să se ■inventarieze numerile găsite înăuntru față fiind presa­­ și directorii de bănci din Bucu­rești. Toate numerile eșite pînă azi și care totuși se vor găsi în urne să se verifice cui au­ fost achitate și cui au­ aparți­nut. „Toți aceștia să fie înfierați ca părtași la excrocherie. De vor fi mulți, să se zidească noul pușcării dacă cele actuale nu vor fi suficiente, erei trebuește o dată curățită atmosfera de asemenea miazme omorîtoare. Țara romînească are de trăit și, cu sau fără el, trebue să trăiască. „Guvernul liberal să nu-șî reven­dice prietenia hoților, căci nu trebue să uite din trecutul său că prietenia hoților l-a dus la cădere și decădere în ultimul guvern al lui I. Brătianu. „Particu­l conservator cere d-lul guvernului sau com­vine­ D. Sturdza și pled­ă lumină, ori­cine ar fi vațil. „Guvernul este făcut atent și de faptul că și cele­lalte in­stitute de credit au­ suferit și sufer de aceeași boală și că acțiunea parchetului ar trebui întinsă și acolo. „Magistraților integri cari pînă azi și-au făcut cu prisosință datoria, le cerem să meargă înainte, vor avea recunoștința oamenilor de bine și a țării întregi. .Justiția este figurată printr-o fe­­mee legată la ochi; mulți au fost cei ce au căutat să 'i dezlege ochii, în cazul de fo­r mai sSiiit ca ori­cînd magistratura are datoria să îngri­jească să nu se apropie nimeni de ea. „Guvernului ce nu și-ar face complect datoria, ii dăm aver­tismentul că in curind vom fi nevoiți să o facem noi.“ * Precum se vede, prin acest articol se dă un avertisment serios guver­nului că dacă nu va lăsa să se facă lumină complectă are s’o facă partidul conservator. In această afacere intră dar în acțiune și opoziția. Opinia publică are s’o spijine, căci toată lumea cere ca lumină com­plectă să se facă. Sintaga condeiului Cine va răsturna guvernul Zilele guvernului sîpt de acum numă­rate. El va fi răsturnat cu o oră mai înainte. Se zice că această oră va fi chiar mîine pe la 5 p. m. Trebuia să se isprăvească odată cu acest guvern de econom­iî și cetățeanul iubit al cetăț­i Banilor, ilustrul fiu al Craiovei, nemuritorul nostru amic Aurel S. Ge­­blescu s’a hotărît s’o încheie cu acest regim în putrefacție și a lansat prin i­­nergica­sa foto „Steaua Olteniei“ un ma­nifest către națiune, care se termină astfel:­­„Vom provoca speetinguri moanstre, care le vom anunța prin afișe specia­le, vom protesta împotriva ilegalități­lor gu­vernului, vom da telegrame de protes­tare Majestățea Sale Regelui,vom face demonstraț­iune înaintea comisiunei de ape, pentru a o împ­edi­­a de a comite, abuz de putere, ilegalitate și opresiune! Guvernul lui Dimitrie Sturdza îl facem responsabil de ori­ce s’ar întîmpla, de orî­ce desordine; de aceea îl spmjim cu o oră mai înainte pînă încă este timpul Să intre în legalitate, cînd mai în urmă va fi prea tîrziu, cînd atunci guvernul va trebui să fie răsturnat !!! Rugăm ca Majest­­tea Sa Regele să in­tervină și să avizeze ca guvernul să in­tra în legalitate, națiunea va lupta și va face rezistenți și agresiune în­potriva abuzului de putere, căleUei de legi și o­­presiunei și nu va înceta lupta, pînă cînd dreptatea nu va triumfa !!! Liga de rezistență și agresiune“.­ Mă inscrie și eu in .liga de rezistență și agresiune“ a d-lui Aurel S. Geblescu și voiri expedi­v chiar azi un mandat te­legrafic de 25 de bani, cotizația pe luna ,uremia. Fac. 0 greșală La Cameră s'a lucrat erî, cu­ multă sîrguință­ Una din lucrările cele mai principale ale parlamentului a preo­cupat pe deputați : crearea de­­ cetă­țeni noul. Totul a mers bine și frumos, pînă cînd la rin­d au venit indigenatele a doi domni anume 1 și D. Con­stantinoff. Contra acestora s'a făcut o propagandă întinsă și­ au­ căzut. Contra faptului, așa cum se pre­zintă în aparență, nimeni nu poate spune nimic. Este tocmai dreptul Ca­merei de a vota sau respinge cererea cui­va de a fi primit în cetățenia românâ. Dar frații Constantinoff au­ fost respinși pentru motivul că an­­­aim­i­palii, sunt partizani din Teleorman ai­­ gener­al­ului Manu, ■—aceasta nu a fost bine să se facă. Nu opiniile ai­­celuia care cere cetățenia, ci caracterul și onorabilitatea sa, meritele sale, de­cid dacă este sau­ nu vrednic de a deveni cetățean. Iată un prost serviciu ce se face țăreî dacă se acordă cetățenia numai acelora cari n’au­ nici o opinie sau cari au­ sau își daui aerul că au­ opi­niile majoritareî parlamentare. Unde vom ajunge cu sistemul acesta? Se înțelege că atunci cînd majoritatea ar fi conservatoare s' ar respinge ce­rerile celor cu idei liberale! S'ar transplanta diferențele politice și în cazurile în care e vorba de a se a­­corda cetățenia cutărui sau­ cutărui personagiu­. Credem deci că rău a făcut par­lamentul că pentru motivul ca frații Constantinoff sunt adepții ideilor d-lui general Manu, l-a respins de la ce­tățenia romina. De altmintrelea chiar propagandiștii în acest sens au în­țeles aceasta și de aceea au răspîndit în Cameră zvonul că frații Constan­tinoff ar fi fost amestecați în com­plotul bulgăresc. Faptul acesta ar fi fost suficient pentru a li se refuza cetățenia ro­mina,­dar tocmai el nu era adevărat. Pentru a evita stabilirea unor pre­cedente nenorocite, ne-am crezut da­tori­a spune acestea. A3. Un nou decret regal Am dovedit, prin nu­mer­oase de­nunțuri, că ordinul regal pentr­u inter­zicerea bălăci în armată a nesocotit aproape în toate corpurile. Una din pricinile de căpetenie pen­tru care ordinul regal era nesocotit, e faptul că victimele barbariilor de tot felul, nu îndrăzneau­ să se pR­>­te ce­lor in drept, de teamă ca apoi gradele să nu se răzbune în potriva celor ce s’ar fi prins superiorilor. Un fapt recent, Tam împărtășit citi­torilor noștri, petrecut in campania din Zimnicea a regimentului 20 Te­leorman, unde soldații, bătuți, tortu­rați și terorizați, nu îndrăzneau­ să se plîngă comandantului lor in contra unui sergent-major bătăuș și tortu­­rator. Pentru a pune capăt acestul neajuns, regele a semnat următorul decret : «­Toate gradele inferioare cari se fac culpabile de lovirea inferiorului, se vor muta din corpul sau­ serviciul de unde fac parte, un alt corp de trupă sau­ ser­viciu, chiar de la cercetarea preliminară, dacă se va constata vinovăția lor. Aceste grade nu vor mai avea dreptul de remutare în vechiul lor corp sau­ ser­viciu, nici in cazul cînd ei vor fi achitați de către consiliul de războiu. Mutările se vor executa în conformi­tate cu art. 163 din regulamentul legei, de recrutare“. Măsurile de mai sus, sunt din toate punctele de vedere lăudabile, căci prin mutarea vinovaților, pe de o parte cercetările nu vor fi influențate, iar victimele nu se vor teme a face de­nunțări complecte. Pe de altă parte n­­ici victimele cit și martorii, cînd vor fi chemați in fața autorităților spre a de­pune, nu se vor teme de o eventuală pri­gonire după ce vinovatul șî-ar termi­na pedeapsa sai­ ar fi chiar achitat de către justiția militară căci el va fi in mod definitiv mutat din corpul sau. Nu pare bine că șeful suprem al ar­matei s’a­­ simiit la acest fapt, iar prin noile măsuri a­­ lat o nouă dova­dă de dorința pe care o are de a ve­dea odată stirpită din armată sălbăti­cia bătăiei și a torturărei nefericiților soldați. Ar fi bine do­r­i­t­ fol, ca de această dorință să țină socoteală nu numai gradele inferioare, dar și corpul­­­ ofițe­resc împotriva căruia am avut atâtea cazuri de semnalat. Al. Ionescu Presa și justiția Excelentul nostru confrate Obser­vatorul are un articol asupra presei, a justiției și a scandalului de la fi­nanțe. Confratele nostru crede că din partea justiției instructoare ar trebui să fie mai multă discrețiune, iar în ceea ce privește presa este datoare, Observatorul chiar o im­ploră, ca să nu mai suresciteze opi­­niunea publică ajunsă în cea mai dezechilibrată stare de nevroză. Confratele nostru crede că n’ar fi bine să se vorbească de­cât de fapte îndeplinite, nu de înregistrat zvonuri și de aruncat bombe— care pot lovi pe cei nevinovați. Noi credem că așa pusă chestiu­nea, ziarul liberal nu are dreptate. Rolul presei este de a face lumină asupra tuturor cestiunilor, a ajuta chiar justiția, a o stimula la nevoe și cînd nu-șî face datoria, a o denunța opiniunea publice. Se poate firește ca presa, să facă excul­se de zel ori de limbagiu, dar dacă ea ar tăcea, nevroza publică ar merge și mai departe. Azi de pildă circulă zeci și două­zeci de zvonuri pe zi. Cutare personagiu­ sus pus este pe punctul de a fi arestat, altul este urmărit de agenții poliției, un al treilea este grav compromis, îi se citează și sarcina, chiar și dovezile, și așa mai departe. Cetățeanul ia gazeta să controleze faptul. Cînd vede că X n’a fost arestat, omul ră­suflă și vede că a fost mistifi­cat la cafenea ori la club. Dacă n’ar fi ast­fel zăpăceala ar fi și mai mare, totul ar fi crezut și bănuiala ar cădea asupra tuturor a­­celora cari de aproape ori de departe, ai­ avut vre-o legătură cu afacerea care se instruește. Și în definitiv se poate întîmpla ca chiar presa, fără să vrea, să arunce bănuiala contra cui­va. De ce s’ar teme cel bănuit ? Ori este vinovat ori nu este. Dacă nu e vinovat va fi lăsat în pace ori chiar dacă ar fi instruit, dreptatea lui va eși la lumină. Dacă însă va eși vinovat, atacurile presei sînt justificate și este bine ca ju­stiția să-și facă datoria. S’ar putea însă spune că pentru omul bănuit este și altă tortură, aceea a neîn­credere­ în justiție. Pînă te-o găsi nevinovat, ești pătat, ești compromis și nu neputință de a te mai reabi­lita. Ei bine­ în această privință vina este a justiției, care n’a făcut tot ce trebuia ca să-șî cîștige încre­derea— și care în alegerea vinova­ților are mina nefericită și ast­fel compromite atîtea reputațiuni. Presa nu poate fi răspunzătoare de greșelile justiției. Ea înregistrează că­­ este depus la Văcărești sub cutare acuzare, citează chiar amă­nunte asupra faptelor de cari este învinuit. E datoria și dreptul ei să facă ast­fel și dacă este vre-o vină nu e de­sigur a presei, ci a justi­ției și a magistraților instructori. E însă alt­ceva de observat și de explicat: faptul de ce sunt atîția bănuiți și de ce acuzările și zvonu­rile prind așa de ușor ? Aceasta pro­vine din cauză că moralitatea gene­­nerală este foarte joasă, că necin­stea este regulă și cinstea excep­­țiune, așa ca atunci cînd se aduce o acuzare cui­va este lesne crezută. E tristă această constatare făcută, dar ceea ce se observă în public și chiar graba presei de a înregistra zvonuri vagi sînt o dovadă mai mult a stă­­rei de spirit în care sîntem și a spectacolului la care de zeci de ani azistăm. Const. VSiile V l Ș­I/ MIC D-lui C. Dan, Loco. — ,Faceți conteafc Mic la comi­­sianea de apel care î'tracțio­nea­z.,i la fie­care reședința de județ 111*1*0­25 Ianuarie și 10 Februarie. JS însă pen in anul acesta tardivă contestația, d­vcî ea se poate­ face numai la 81 Dec. a anului în care consi­liul de revizie a dat hotârîrea. Citiți art. 03 și 34 aț regrlementului. O bolnavă, Loco. —.Adresați-vă d-lui dr. Țăranu’ strada Stâncei Naționale 1. C­HESTIA ZILEI Un victorios (trecînd in gabrioletă pe lîngă cadavrul lui Măcărescu).—Ce priost! Bă se lase a fi desco­perit! Să poftească să se atingă de mine!!... Falsurile de la finanțe » » Starea spiritelor Spiritele excitate de sinuciderea lui Măcărescu, nu s’au­ liniștit nici astăzi. Descoperirile făcute pînă a­­cum de parchet, dau foc la cele mai mari bănuieli și bănuielile de la în­ceput cari s’au adeverit lovesc per­soane dintre cele mai onorabile și mai sus puse. In cercuri de altmintrelea foarte drept,începe a se manifesta ideia dacă nu era mai bine nici să nu­ se zgîn­­dărească toată afacerea. Poți auzi părerea aceasta la mulți și nai! au început a spune în gura mare ca gu­vernul o împărtășește. —­ Lucrurile au ajuns prea de­parte—ar fi zis un personagiu in legătură cu guvernul—și nu pot con­tinua ast­fel. Sunt descoperiri de a­­celea cari e mai bine să nu se fa­că. Necinstiții să fie îndepărtați din situațiunile și funcțiunile ce ocupă și să nu li se mai dea în vileag nu­mele. Guvernul și falsurile Guvernul care crezuse că lucru­rile se vor mărgini la Pariziana, Dumitrescu, Behar și Albahazy, e foarte plictisit să vadă acum, pe zi ce trece, căzînd bănuiala și acuza­­țiuni asupra unora din persoanele sale de încredere. Cu toate acestea, d-l Costinescu în special, este convins ca nu se poate opri în drumul pe care a por­nit-o. Lucrurile au ajuns prea de domeniu public, din primele bănuieli atîtea s’a fi realizat deja, în­cit nici nu vine nimănui a crede că nu sa vor adeveri și ce­ e­i’a­te. Va trebui să se taie în carne vie, orî ce s’ar întîmpla. E aceasta adevărata asa­nare morală. Să se arate tuturor că în țara romînească, omul necinstit, ori cît de sus ar fi pus, primește pe­deapsa cuvenită. Mușamaua națională Alții însă afirmă ca există un cu­rent care este pentru întinderea mu­șamalei naționale asupra întregei afaceri de­oare­ce ar fi prea însem­nate persoane implicate în marea escrocherie. O persoană, de obiceiă bine infor­mată, a spus într’un cerc intim de amici : "! — E vorba ca sinuciderea lui Mă­cărescu să nu fie lăsată ca să ră­­mină sfîrșitul unui act, ci să devie sfirșitul tragediei întregi. Zvonul că mușamaua se va în­tinde peste întreaga afacere, circulă cu atîta inzistență în­cît a început să treacă drept un fapt îndeplinit. Noi credem însă ca afacerea a ajuns atît de departe în­cît nu se m­­o <l!?P­ÎPPC»> m* că și străinătatea o urmărește de aproape. Comunicatul guvernului Comunicatul guvernului de care am luat și noi notă și prin care se spune că afară de Măcărescu, nu ar mai fi implicată nici o persoană,—a fost primit de toți cu mult scepti­cism. Că Măcărescu a fost implicat în falsurile de la finanțe s’a știut cu vre-o opt zile înainte ca parchetul să confirme fapta. Azi se vorbește de alte două persoane sus puse— dacă instrucția își urmează cursul ei liber, de unde știe guvernul că nu se vor adeveri și aceste aserțiuni ? In tot cazul comunicatul guver­nului e foarte neîndemînatec, mai alea că detentorul marilor taine, fai­mosul Dan Albahary, n’a fost pus încă în situațiune de a vorbi. Sunt vinovați mulți De altmintrelea faptul că parchetul somează mereu pe bancheri ca să-i comunice numele persoanelor cari aui cumpărat titluri de 5000 lei,—dove­dește că magistrații au convingerea cât numărul vinovaților este cu mult mai mare de­cît acel care se cu­noaște pînă astăzi. Cum rămîne atunci , cu comuni­catul guvernului ? Pînă acum poate nici Parizianu n’a găsit oportun să vorbească. Se vede că atît el cît și Dumitrescu nu­mai cu grefi se decid să descurce ițele întregei afaceri. Poate că nu­mele persoanelor de cari azi vor­bește tot orașul, este—după părerea lor—ultima armă de salvare. In tot cazul un viitor apropiat trebue să arate dacă urmăririle vor merge mai departe sau vor­ găsi sfîrșitul lor pretimpuriu prin sinuci­derea lui Măcărescu. O nouă campanie Dreyfus — Discursul lui Jaures — Intr’o cuvintare ținută Duminică la Vierzon, la o întrunire de vre-o 2000 de alegatori, Jaures a declarat, că cu toate teoriile nou- spiritualiste ale d-lui ministru-președinte Combes, partidul so­­ialis­t și toți republicanii trebue sa-și menție încrederea in guvern. In urm­ă Jaures a făcut oare­ șî cari aluzii, din cari se poate conchide, că e vorba de reînvierea afacerei Dreyfus. Jaures a declarat că are de gini să aducă la tribuna Camerei noul fapte «cari să pue in adevărată lumină tre­cutul unor anumite persoane». Din aceste destăinuiri va lua naștere o nouă cam­panie Dreyfus, probabil ultima. .. vorba de a se aduce pe tapet unele nereguli dovedite că s’ar fi petrecut in timpul procesului de la consiliul de războiu­ din Rennes. Și cu prilejul a­­­cestui proces, ca și in 1S91, s-a proce­dat în mod necorect, obținîndu-se ast­fel condamnarea ex-căpit­mului. Diverse ziare străine comentează spu­sele lui Jaures. Neue Freie Presse crede, că denunțările lui Jaures vor fi destul de puternice, pentru ca Curtea de ca­sație să dispue o revizuire a procesului­ din R­ennes. Aceste senzaționale destăinuiri lauret le va face cu­­ prilejul discuției in Ca­meră a validarea noului ales naționalist Syverov. Dezbaterea relativ la această alegere e așteptată cu multă pasiune la Paris. El era să aibă loc chiar Sâmbăta vii­toare, dar ia fala tendinței de a se ter­mina cît mai repede cu votarea budge­tului, e probabil că această discuție, aș­teptată cu atîta nerăbdare, nu va avea loc de­cit pe la sfirșitul săptăminei vii­toare. mm Apa pentru toți "Ti. Onor. d. Davidașcu, directorul servi­ciului teh­nic al primăriei, a bine-voit a răspunde printr’un interview publicat in Adevĕrul la articolul meu in chestia apei. Sâ’mî fie permis a face cite-va obiec­­țiuni la acest răspuns, înainte de toate constat cu plăcere ca din explicațiile date de d. Davidescu reese că proectul primărie­i pentru intro­ducerea comptorilor de apă nu se înte­meiază pe sistemul actual, cînd abonatul e silit să facă el insuși toate cheltue­­lile de instalație și să plătească 25 de bani de fie­care metru cub de apă chel­tuită. Este deja o îmbunătățire consi­derabilă că instalarea comptorilor se face de primărie, in schimbul plăței unei anuități și că se d­i­u­ abonatului 30 m. c. de apă in mod gratuit. Cu toate astea stârnesc în credința mea că introducerea obligativitate! comp­torilor de apă— fie deocamdată și nu­mai in ocolul I și al Il-lea— nu este o reformă salutară pentru orașul nostru. Din punctul de vedere al salubrității și al igienei e lucru necontestat că comp­­torul nu este un progres, ci un regres. Dar dacă el se poate introduce fără mare inconvenient in orașele deja sa­lubre, nu e tot ast­fel intri un oraș așa de insilubru ca Bucureștiul. In această privință cred că toți igieniștii vor fi de partea mea. Am susținut că introducerea conepto­­nlor ech­ivalează cu exportarea citor­va milioane peste graniță. Mențin această afirmare și însuși d. Davidescu confir­mă părerea mea, prin explicațiile pe care le-a dat redactorului Adevĕrului. La adevăr d. Davidescu zice că abo­natul va plăti cite 12 lei pe an, timp de 10 a­ni, pentru întreținerea și amor­­tismentul comptorului, iar după espira­­rea acestui termen va plăti vecinii cite 0 lei pe an pentru întreținerea compto­­rului. D. Davidescu adaugă insă că toată cheltuiala se va urca la abia 600.000 de lei. De­sigur d. Davidescu a avut in vedere numai abonații de astăzi din ocolul I și II. Dar oare așa trebue să facem socoteala? Eu am avut in vedere nu numai ce este astăzi ci ceea ce va fi mîine, ceea ce va trebui neapărat să fie. Am arătat că în București sunt­ vre-o 37.000 de imobile, din carie numai vre-o 5000 sunt abonate la apa primăriei. Poate cine­va și susțină că starea de azi va dăinui un veci! vecilor, ca de azi înainte nici u­n imobil din București, peste cele 5000, nu se va mai abona la apă, că viitorii edili nu vor extinde rețeaua conducte­lor publice in toate stradele orașului și că intr’un restimp oare­care nu vor fi abonate la apa comunală toate imobilele din București ? Pe de altă parte se poate admite că odată introdus idrometrul în ocolul își li, el nu va fi generalizat pe toată su­prafața orașului și că pe cind locuitorii din aceste două ocoale vor fi ținuți să facă economie de apă, cei din cele­l’alte ocoale vor fi liberi s’o risipească­­ după bunul plac ? Negreșit că vitriri­ restimp mai mare sau­ mai mic toate imobilele din Bucu­rești vor trebui să-și introducă apa și că odată admis sistemul comptorului, el sa va impune pretutindeni. Orașul no­stru va importa deci din străinătate 37.000 de comptori. In mod rațional trebue să comptăm cu cele 37.000 de imobile din București —fără a mai vorbi de cele ce se vor construi de aci înainte—și să facem so­­coteală in consecință. Totuși, ca să fiu conciliant, voiți re­duce din aceasta numai 7 mii de case, așa ca să ne rămină suma rotundă de 30.000 de imobile. Deși, fixind suma de­­ 12 lei pe an pentru întreținerea și amortismentul comptorului, d. Davidescu a avut de­sigur in vedere numai coofijtprii de cț o mai mică dimensiune, așa că foarte m­ulte imobile vor trebui să plătească anuități mai mari, totuși eu voi­ lua de bună această cifră. înmulțind 12 lei cu 30 mii de imobile obținem suma de 360 mii lei, pe care vor trebui s’o plătească, anual proprietarii de imobile pentru comptor­. Capitalized această anuitate cu interese de 4 la sută dobindim ca­­pitalul de 9.000.000 lei. Dar fiind-că suma de 12 lei s’ar plăti numai in timp de zece ani, iar de aci incolo s’ar plăti numai 6 lei, să facem socoteala ast­fel. Cele 30.000 de imobile vor plăti, cite 12 lei pe an, în timp de 10 ani 3,600,000 lei. Cu această sumă se vor amortiza comptorii. Apoi abonatul va plăti nu­mai 6 lei pentru întreținere, ceea ce ar face pentru 30,000 abonați 180,000 lei pe an, sau un capital de 4,500,000 lei care, adăugat la suma de 3,600,000 lei, debursată de proprietari in primii 10 ani, ne dă un total de 8,100,000 lei. Iată, după propriile cifre ale d-lui Da­­videscu, suma ce va costa introducerea comptorului. In această sum­ă nu intră cele 7000 de case pe care le-am suprimat cu o ștersătură de condei­ ; nu intră anui­tatea de 8 Ici 40 bani pentru primni­­cioara comptorului acolo unde ea se impune și se va impune la foarte multe imobile din­ București, nu intră plata personalului de control al primăriei, pe care tot contribuabilii o vor suporta. Așa că în realitate costul adevărat al introducerii comptorilor va trece peste suma de 10 milioane. In schimbul acestei sume, pe care noi, proprietarii de case din București, o vom cheltui intri un restimp mai scurt sau mai lung, puțin importă, primăria nu ne dă nimic, de­cit schimbarea ac­­tualului sistem de abonament. Se zice că prin introducerea compto­rilor apa se va eftins. Termenul acesta nu este exact. D. Davidescu a voit da sigur să zică că prin introducerea comp­­torului abonatul fiind ținut a face eco­nomie de apă va plăti in multe cazuri mai puțin de­cit plătește astăzi. Așa e, dacă luăm ca termen de comparațiune prețul de astăzi al apei, dar am dovedit că acest preț este exagerat, din cauză că din 37.000 de imobile numai LOqO sunt abonate și am mai dovedit că acest preț ar putea fi scăzut in mod conside­rabil, fără introducerea comptorului­­dacă s’ar decreta obligativitatea abonat mentului la apă pretutindeni unde sunt conducte publice. D. Davidescu a mai spus d-lui Al.­ Ionescu redactorul Adevărului, că o­­biecțiunile mele sunt nefundate in ce privește întreruperea funcționării comp­torului și a numerosului­ personal de control ce va trebui să înființeze pri­măria. Ași fi fericit dacă m’ași fi înșelat. Experiența însă îmi dovedește că am avut dreptate. Tocmai eri d. Emil Gayk mi-a prezintăt un cont de 25 de lei pen­tru reparația comptorului. Nu știu po­zitiv din ce cauză comptorul se oprește, dar știu că mereu treime sâ’l repar.* Dar ca­de­străgăniri pînă să’l văd iar funcționind .­ Trebuie mai iubtiü să mă înțeleg cu­ un mecanic asupra unei ore cînd poate să vină a ridica comptorul,­ apoi să înștiințez primăria ca să trimită agentul ei să verifice comptorul și să închidă comunicația cu conducta publică, căci alt­fel comptorul nu poate fi ridi­cat. Agentul primăriei vine cind poate­,­ așa că dacă n’a venit Înainte de sosirea mecanicului, acesta trebuie din nou a­­vizat. Îndată după închiderea comuni­­cației, dar acum mecanicul e ocupat aiurea și nu poate veni. In fine, după mai multe zile de alergături ba la pri­mărie, ba la mecanic, comptorul e ridi­cat și in vre-o două zile, după împre­jurări și mai mult, comptorul e reparat și reinstalat la locul sau. In toată vre­­mea aceasta am fost Înțărcat de apă. Acum trebuie să Încep din nou alergă­turile la primărie, ca să mă rog să’mî deschidă apa și să aștept bună-voința agentului primăriei. Trebuie să adaug Í*? la pim­filpe să

Next