Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)

1905-01-14 / nr. 5544

Anul al XVIII-lea.—No. 5644 Al.*x. V. IkMimana ABONAMENTE lei 16.— Un an . . 6 luni ..... 3 luni . ♦ * . . „ i.— o luna . . ... „1.5 In streinătate îndoit Abonamen*o combinare (Adeverul politic și Dimineața) Un an............................... lei 32,— 6 luni ... . . „ 16.— 3 luni .......................... „8. a linii.......................... „ 3 — In streinfttate îndoit DIRECTOR POLITIC CONSTUINE PUBLICITATEA“ Linia pe corp 0 în pag. III-abani 20 «fr=» . » „ „ IV-a; „ 10 publicitatea unita/ klsj.'' aceiași s la ambele fiare Linia'îi-pagina ífl i-0bani 30 . >•£/»* wssy ■ - îs Inserții și rftsîaiAâiÂÎâ Lei 2 Apare silnic la ora 5 seara cu ultimele știri ale zilei Telefon 260. Biurourile ziarului, str. Sărindarii Vineri 14 Ianuarie 1905 ELECTORALE — întruniri și candidaturi Comitetul executiv liberal s’a întrunit cri sub preșidenția d-lui Sturdza și a fixat candidaturile pentru Capitală. Comitetul a decis ca nici un fruntaș liberal să nu candideze în două locuri și prin urmare d-ni: Sturdza, Costinescu, Lascar, Ferechide, Al. Constantinsen, etc., cari au candidat în Capitală acum patru ani candidînd de astă-dată in alte județe nu vor mai figura pe lista din București. Junimiștilor s’au acordat, de către liberali, la toate colegiile numai *veî locuri.* Iată lista liberalo-junimistă pentru Capitală: CAMERA Colegiul I Spiri Haret A. Băicoiatiu C. F. îlolesea Al. Corbescu Colegiul II B. Missir Dr. Stoicescul Em. Colegiu G. Assan Dr. Radovici N. Aioroianu D. Kagi-Tudoraki D. Dobrescu, junimist. Take Laurian , Colegiul 111 l Eforia C. A. Rosetti Niculescu-Dorobanțul SENATUL Colegiul I P. P. Carp Eugenia Stătescu Colegiul I Gr. Ijtefănescu Dr. Rîmniceanuu Polizu-Micșunești * Lista liberală s’a alcătuit cu mare greutate și după o discuție de trei ore a fost pusă la vot și admisă numai cu cîteva voturi majoritate. * La Brăila campania electorală devine din ce in ce mai interesantă. Opoziția liberalo-junimistă pare a fi aci mai tare, decit in celelalte pârți. Asumat șeful liberalilor d. C. Codaș se abține de la această campanie să nu vrea să se întoarcă din străinătate. Un liberal brailean spunea că d. Codaș așteaptă o telegramă din partea d-lui Ionel Brătianu ca să-l Gisem în ț ară și va veni, dar că :l. Ionel Brătianu a declarat că nu se va umili nici odată cerînd concursul d-lui Codaș. Pe de altă parte se afirmă că d. Brah mu a telegrafiat d-lul Codaș rugîndu-l să se pună în fruntea campaniei electorale, dar că d-sa a ripuns că în condițiile în care s’a făcut unirea cu dizidența liberală și cartelui cu junimiștii, nu poate participa la lupta electorală. * Din cauza neînțelegerilor dintre liberalii din Bîrlad d. George Diamandy pare a avea intenția să-și mute cîmpul de activitate politică la Tecuci unde, de cîteva zile a început o propagandă electorală în județ. In fine la Gorj junimiștii au primit cmtelul cu liberalii. Eri d-niî V. Lascar, Nicu Filipescu și Săftoiu, șeful junimiștilor gorjeni, au stabilit această înțelegere. I. V. Lascar nu nu mai candida la Cameră ci probabil la colegiul I de Senat. * la privința manifestelor opoziției nu s’a hotărît Încă ziua ©înd vor fi lansate. D. Sturdza așteaptă să vadă mai mulă manifestar J animist, iar d-nal Carp așteaptă să vadă pe acel liberal. E probabil că după întrunirea conservatoare de la Iași, cînd d. Cantacuzino va desfășura programul guvernului, să se redacteze ambele manifeste ale opoziției. * Iată cum s’a alcătuit lista liberalojunimistă din Vlașcut : Colegiul I de Cameră d-ni P. S. Ghristopol, liberal și C. Vlasto, junimist ; col. II d-niî V. Epurescu și M. IJrlici; col. III d. I. T. Ghica. La col. I de Senat d. Al. I. Filipescu și I. T. Dimitriu, junimist. Candidații colegiului al 11-lea de Senat se vor fixa la 20 ianuarie. Junimiștii spun că d. Nicu Filipescu a refuzat să candideze în Capitală să nu fie alăturea, pe lista liberală, cu d. C. F. Robescu. D Alexandru G. Fiorescu, fost secretar general al ministerului de externe, sub guvernul Carp, va candida la colegiul al III-lea de Cameră din Brăila. Se știe că la acest colegiu candidează ca guvernamental, d. Robert de Roma. * Guvernul n’a dispus sună acum punerea în vin sare pe la debitele de tutun a buletinelor albastre pentru alegerea delegaților, așa precum prevede noua procedură electorală. E un abuz fățiș și guvernul n’ar trebui să debuteze călcînd cea dintîia dispoziție a procedurei electorale, înainte de alegeri. ________ R. P. îioul regim Al. A. Bădărăui Nani ministru de justiție are ceea ce se cheamă „presă rea“. E cel mai atacat dintre toți miniștrii și lucrul se explică : e nou venit și nouiî veniți totdeauna sînt combătuți cu energie, mai ales de către amici.. E în pericol locul fiecăruia și do omul Lee și el ce poate. D. A. Bădără îi mai are și păcatul să nu fie scoborît din coapsa lui Jupiter și într’un partid conservator, mitocanii sînt socotiți ca intruși— mai ales că în partid mai există și alt mitocan, acesta și mai periculos, d. Take Ionescu. Fost socialist a scris la Dacia Viitoare fost radical a combătut alături de Panu la Lupta și de cînd Evenimentul din Iași e ziar conservator, d. Badäran este socotit ca director. E dar unul din confrații noștri și confrăția gazetărească poate să se mîndrească că unul din ai lor a ajuns ministru. Semne caracteristice.— Uitați-vă la caricatură d-lui Livaditi: mustița groasă, sprinceana groasă, are în mină puterea electorală — iarăși groasă—și cu toate acestea este un om... subțire. Foto Caricatură de ... Livadito-tafi sau Adevărurim- Revoluția din Rusia. Despre toate își dă eu idem „Voința Națională“, numai despre cele ce se petrec azi în Rusia nu! Cu toate astea ar fi momentul să spună „liberalii“ din Romînia ce cred despre mișcarea din imperiul vecini. Aud V! NAZBITII „Șampania“ electorală Nu există om mai mucalit ca un lucrător tipograf, cînd are chef de glumă. Atunci zăruește fraze de acestea: „Față de teroarea dezlănțuită de guvern, alegătorii conservatori au dreptul să protesteze că șefii partidului lor au o atitudine prea de tot, paruivă“, sau „Ideia de a se ridica busturi pe aleele porcului din fața Ateneului e fericită". Ray, în fine ,„D. X. a depus o frumoasă (m...) șuncă pe altarul patriei". Era un lucrător tipograf era în bună dispoziție și ne a adus corectura acestui început de articol grav și fulminant: „Sîntem în plină... șampanie electorală". „Șampanie electorală" nu erau zis! E chiar foarte bine zis, fiindcă șampanie națională și electorală curge actualmente în valurile la Dorohoiu la Severin-Mai mult, chiar campania rușilor în Extremul Orient, date fiind damele și șampania prințului Boris în Manciuria, ar putea fi numită în istorie „șampania rușilor în Extremul Orient“. Pac. I. S.Am nespusa durere de a anunța că nu vecinii client, d. Matadache Blagomirescu, țîrcovnic dramatic, în urma unui surmena, de aproape nouă luni, a fost lovit ori de un ușor atac de... epilepsie cerebrală, urmat de aiurări. Pe asemenea geruri, cazul e vrednic de semnalat. N arez grabnică însănătoșire.—P. 5 bani In toata țara Regimul teroarei ln Petersburg. Situatia alarmantă In tot imperiul ■ [UNK]aiiff in min minimurul in ilium ili lil un candidat vmular la Teleorman si Oltenirii Tu schimb fiindcă druncol. „„k.i.. < . • r _v - -i-v • . 2 _ “ _____ un candidat popular la Teleorman și dacă la Teleorman nu există junimiști să-șî împrumute un candidat la liberali cu cari sunt în cartel. E o soluție pentru a provoca un dezastru pentru guvern și de a scăpa și de candidatura d-lui Miile, care, nu este nevoe să spunem pentru ce, displace d-lul Filipescu. In ce privește convingerea că d. Miile nu va fi combătut serios la Teleorman, ar fi fost mai bine ca Epoca, organul asanară moravurilor electorale, să ne explice cam ce înseamnă a fi serios combătut . Noi credem că Epoca înțelege că d. Miile nu va fi serios combătut fiindcă ar fi de prisos să-l combați serios cind s’a făcut această experiență acum patru ani și s’a văzut că nu e de loc serios să combați serios un candidat foarte tare. Așa e și la Brăila. D. Nicu Filipescu nu poate fi serios combătut de guvern fiind că grație cartelului cu liberalii, e un candidat tare serios ar fi putut să fie combătut de Nicu Filipescu cînd s’a ales acum patru ani la Futna, dar bătrînul Săveanu a prevăzut cartelul de astăzi și s'a mărginit la o neserioasă combatere. Credem că am lămurit cu junimiștii chestia candidatură colegiului al IlI-lea de Teleorman. Dacă nu,sîntem gata a mai da și alte exil. __________ A. V. Oltenița. In schimb, fiindcă dumnealor n’aveau ce face la prefectura Capital.j au fost numiți ofițeri speciali cu delegație de inspectori, d-niî Kopețchî, Gogu Creții și Oprescu. Asta se eltlamă în limbajul politic, lucrătură cu tighel! Rigioletto. Prăbușirea țarismului Și de astă-dată am fost probit! Cind a izbucnit Războiul ruso-japonez, noi am aplaudat la primele izbînde ale japonezilor și am arătat de ce această bucurie ne înviorează sufletul. Deși îndurerați că atâtea vieți omenești să prăpădesc, totușî din punctul de vedere al interesuluu național, am arătat că trebui să ne bucure înftingerea împărăției ruștî care constitue un pericol permanent pentru Romînia. Zdrobirea Rusiei însemnează,, ziceam atunci, revoluția în lăuntrul imperiului și nașterea unei noui stări de lucruri. Războiul cu Japonia, prevedeam noi, va aduce o Rusia constituțională, deci o Rusie care să nu se mai gîndească la cuceriri, ei la organizarea lăuntrică, care poate da de lucru la mai multe generațiuni. Avînd de vecină oră pacinică și prietenă și noi vom putea respira și scăpați de spectrul Rusiei cuceritoare, să ne gindim la ale noastre, să ne întărim în lăuntru și să nu uităm că Romînia nu treime să fie, pentru a fi puternică, numai ceea ce este astăzi, ci aceea ce trebue să fie: un stat de cinsprezece milioane de români. Ei bine, ceea ce am dorit să se întîmple, ceea ce am profetizat a devenit o realitate. Rusia este ,în plină revoluțiune și groaznicul imperiu al țarilor este pe cale a se prăbuși în focul unei mișcări, care este o icoană aproape credincioasă a marei revoluțiune franceze de le 1789. Știrile pe cari ni le aduce telegraful desigur că redau numai nimic, grandiozitatea mișcărei care a cumprins întreaga Rusie. Salvele de arme cu repetiție de la Petesburg și Moscova, au ucis mii de lucrători și de studenți, au ciuruit corpurile pînă și ale copiilor dar ele, nu au făcut să înceteze revoluțiunea, după cum ne fac să credem depeșele optimiste ale agențiilor mai mult sau mai puțin rusești. E în Rusia o așa stare de lucruri, e atîta praf de pușcă în aer, este o lucrare subterană care de aproape jumătate de veac subminează împărăția autocratică rusească nicit nu este cu putință, ca absolutizmul țarist, să mai dăinuiască, sub actuala formă. Contra unor asemeni mișcări, nu pot nimic, nici armele ca repetiție, nici tunurilerevolver; ele sînt mai puternice decit voința omului ți ceia ce e scris să se întîmple se va întîmpla !... De altfel mișcarea de la orașe va merge la sate, dacă n’a ajuns deja acolo. Cine va mai putea oare lupta cu o stare de lucruri ca aceasta, în care orașele și satele vor fi revoltate și cînd totul va dispare într’o mare de foc și de singe ? Sunt nebuni cei ce se încearcă să pună stavilă focului care se întinde. El va izbucni și mai grozav sub încercarea de a-l înăbuși într’o baie de singe. In toată această grandoare plină de groază a spectacolului care se desfășoară înaintea ochilor noștrii, este un punct negru și pentru noi. Asupra lui sîntem datori să atragem serioasă atențiune guvernului ca să i-a măsuri cît este încă timp. Suntem vecini ai Rusiei și cînd focul va izbucni în satele de peste Prut, ne este teamă ca el să nu se întindă și la noi. Avem o populație țărănească bîntuită de foamete, uitată de Dumnezeu, părăsită în voia întîmplfrrei și a prejudecăților, o populațiune care ușor se poate inflama prin o știre falsă. Din nenorocire tocmai în părțile din susul Moldovei, vecine cu Rusia, am avut astă toamnă încercări de mișcări țărănești—și mișcări agrarii—cari pot să renască, dacă nu vom fi cu băgare de seamă. Pentru culmea neșansei avem și alegeri generale, cînd fatalmente și țărănimea va fi înfierbîntată de focul luptei și cine nu se spun, cine nu scapă cu acest prilej ? încă odată dar oricît ne-am bucura de aceea ce se petrece în împărăția vecină, n’avem destule cuvinte ca să îndemnăm pe cei dela cîrma statului și in general pe toți oamenii politici ca să fie plini de băgări de seamă față de evenimentele ce se petrec peste Prut ! CONST. MINE CHESTIA ZILEI Salvarea Patriei Țarul : Trebue împușcați de mici, căci altfel cresc revoluționarii! Combatere serioasă!.... Epoca a prins, în fine, marea încurcătură în care se află guvernul. Să citiți, mai întâi, informația aceasta a gazetei junimiste. Guvernul se află în mare încurcătură în ce privește colegiul al III-lea de Teleorman. Cum toată lumea e convinsă că nu se va combate în mod serios candidatura d-lui Millo la acest colegiu, — nu este nevoe să spunem pentru ce, guvernul aproape nu găsește candidat pentru acest colegiu, căci nimeni nu voește să servească drept paravan. Acum cîtva timp s’a vorbit de candidatura d-lui Mangîra, profesor. D. Hangia a ezitat și ar fi preferat un post la ministerul de instrucțiune. Astăzi se vorbește din nou de această candidatură. Nu este exclusă posibilitatea că pînă în cele din urmă, guvernul să nu opue, nici un candidat d-lui Mille. Interesul junimiștilor este ca încurcătura aceasta cu candidatura d-lui Mille să devie extraordinară pentru guvern și inima) dacă junimiștii vor voi, pot provoca o așa încurcătură la colegiul al III-lea de Teleorman încit guvernul să cedeze puterea d-lui Carp. Junimiștii văsînd că guvernul nu găsește un candidat paravan pentru a opune d-lui Mille, ar face foarte bine să profite de această ocazie că d. Miile luptă singur și să-și pună Un nou ocultist. Știți care e cel mai recent ocultist ? D. Pierre Solomon, antreprenorul institutului vaccinogen. Conu Mitiță l-a achiziționat ca să vaccineze partidul in opoziție. D. Pierre Solomon va participa la campania electorală și, ca debut, a și scos un ochiu unui confrate. Vorba ala. — Cine ți-a scos ochiu? — Confrate-tu !! „Ofițeri speciali“. D-ni inspectori de poliție Titu Popovici și Bilianu, se știe că au fost trimiși să organizeze polițiile din.... Măcin și Presa europeană și revoluția Forța baionetelor. — Doliul Germaniei. — Revoluția și războiul. Presa tunuri întregi se ocupă se înțelge de revoluțiunea care a izbucnit în Petersburg. E cu neputință să redați aci toate articolele splendide și pline de indignare ce s’au scris cu acest prilej. Rezum numai citeva din ele. Forța baionetelor la presa austriacă, Neue Freie Presse scrie : * „Groaznică este impresia ce produc luptele de stradă din Petersburg. Dela luptele mare revoluțiuni franceze și din zilele Comunei nu s'au mai întîmplat asemenea masacre... Viitorul e totuși al celor învinși. Progresul istoriei nu se poate opri cu lănețile ulanilor și cu baionete se poate face totul, numai nu poți ședea pe ele. Ziua de Duminică a fost Portul-Arthur intern...* Ziarul 7.rit seric . ..„La Viena au fost la 1848 cîțiva morți; la Berlin 200 aü căzut pe baricade; la Paris mulțimea înarmată a luptat contra disciplinei militare; la Petersburg unde au căzut aț’îțiți oameni, cît într’un mare räzboiu, n'a fost nici revoltă, nici înarmare populară, nici rezistență. Mii de oameni neînarmați, cari se adunaseră pentru a merge să se roage de țar, au fost măcelăriți, împușcați, asasinați... Dar există o dreptate care a dat fiecărei vine istorice, pedeapsa istorică cuvenită. Din sîngele celor trei mii de martiri vor răsări poporului rus răzbunătorii și liberatorii“. Ziarul Neues 4Vierter Tagblatt serié: .. „poate că evoluția va fi sugrumată, dacă o asemenea victorie are urmările ei: dictatura și legea marțială nu poate fi decît un provizorat. Cerințele liberale ale poporului rus nu mai pot dispare în mod durabil dela ordinea zilei, acele cerințe pentru cari căzuții de Duminică sînt martori de singe“. Doliul Germaniei Presa germană nu e mai puțin energică. Berliner Tageblatt publică un articol intitulat Arma de trei linii și spune: „Arma de trei linii a înaintat la luptă contra unor oameni cu totul neînarmați. A fost un măcel, nu o luptă. In toată istoria nu se găsește o comparație: scenele ce s’au petrecut la Petersburg ziua în amiaza mare amintesc scenele nopței sfîntului Bartholomeu". Vonsche Zeitung scrie : „Armata rusă a cîștigat lupta de la Petersburg. După evenimentele de Duminică Rusia nu mai poate avea liniște pînă cînd nu se va obține o împăcare pe singura cale posibilă , acordîndu-se o Constituție. Cu cit puternica Rusie refuză mai mult să apuce pe această cale, cu atît maî mult locul autocrației îl va lua anarhia". Berliner Zeitung făcînd aluzie la depeșa adresată de împăratul Wilhelm II țarului după scufundarea cuirasatului Petropavlovsk, termină articolul său astfel: „Ceasul din urmă al țarizmului a bătut. Vai de el! Onoare însă acelora cari ați murit pentru libertatea poporului lor . Cununa de lauri pe mormîntul lor. Doliul Rusiei e doliul Germaniei". Revoluția și războiul Presa engleză își face ca întotdeauna datoria: încep citațiile cu St. James Gazette care se pronunță astfel: „Națiunea rusă a suferit la Petersburg cam tot atîta perderî, ci într’o luptă cu japonezii. Ce-i drept există o deosebire : în acest caz armata rusă a fost victorioasă. Armata rusă a întrecut marina Holdestvensky și oamenii săi au omorit numai două oameni și au rănit treizeci. Ulanii și cazacii au înaintat în triumf peste cadavrele a mii de oameni neariiți pe cînd țipetele femeilor și copilor schingiuiau urechile". Standard scrie : .... Lupta muncitorilor din Petersburg însemnează că credința în țar ca suveran binefăcător autocrat s’a sfîrșit. Vechea supunere a națiunei s’a sfîrșit. Fundamentele autocrației s’au prefăcut în praf". Times scrie : , Aceste evenimente sînt îndoit de grele în acest moment, în care fatalul razboin bîntue în Extremul Orient. Muncitorii n’ar fi mers la moarte dacă n’ar fi fost convinși că existența lor sub autocrație a devenit insuportabilă. In Morning Post se spune: „Birocrația și-a declarat politica , e politica din Blagovestcensk, măcelul sîngeros. Nu se va mira nimeni dacă poporul va răspunde : o violență la violență". Eant. ..O nedomirire limpede!“ După ce a regulat partidul liberal d. Vintilă saft Smintilă Brătianu s’a apucat să reguleze partidul conservator prin... „Voința Națională“. Citiți „Nedomirirea limpede“, de eri ! Brătienismî, și în special prea simpaticul Smintilă, nu vede că în 17 județe liberalii sânt încă rupți în două, fiindcă brătienismul s-a rupt „ în două, și cu toate acestea propagă... unirea conservatorilor . " De asta î arde acum partidului liberal, ca conservatorii să se unească la guvern, iar liberalii să rămînâ în opoziție rupți în două. Iată planul isteț al deșteptului Smintilă,—limpede și nedomint bărbat ! PĂRERI ȘI IMPRESII ”. Gheorghe Gapon Nu mai departe decît acum, o săptămînă nimeni nu auzise de dinsul și astăzi, cine nu-I cunoaște numele? Și înțelegem din acest singur fapt cum marea revoluție franceză a putut face dintr’un obscur locotenent un împărat de care, o lume tremura ! Gheorghe Gapon este fiul unui țăran din Rusia mică, el este deci maloruu și malorușii au avut și el să îndure cu deosebire persecuțiile țarismului. De la tatăl sau a moștenit spiritul de dreptate. Tatăl său n’a făcut revoluții, dar o viață întreagă s’a luptat cu autoritățile din satul sau, mergînd în căutarea drepții ței pînă la locurile cele mai înalte. Gapon ’șî-a făcut educația în seminar.’ Seminariștii fac în Rusia un tip deosebit. Mai mult ca în alte școli spiritul reacționar al lui Pobiedenosteff se manifestă se înțelege în seminarii, de unde ese clerul. Totuși dorul de libertate, dorul de a cunoaște cultura occidentală, este printre seminariștii ruși tot atît de mare ca și printre elevii de gimnaziu. Astfel îl găsim pe seminaristul Gapon studiind cu mai mulți colegi ai săi economia politică Eșit din seminar și sfințit preot, el începe o viață de adevărat apostol. Trăia din pline și apă și deși nu era călugăr, ducea o viață de ascet.Pentru a cunoaște de aproape pe muncitori a făcut alături de dînșii muncile cele mai grele în fabrici. El este înainte de toate un sociolog practic. Organizația de muncitori făcută de el, este de la început aproape conservatoare. Țarul îi este sfint, tolerant în materie religioasă Gapon, ce-i drept, primea în organizațiile sale și muncitori necreștini, dar tendința sa era creștină; combătea mai ales viciile , beția, excesele sexuale, jocurile de hazard etc. și în această privință nu ezita să spuie muncitorilor că de suferințele lor sunt în mare parte singuri vinovați. Gapon a și reușit să facă pe muncitorii organizați de dânsul să renunțe la aceste vicii. Adevărat apostol Gapon a avut totdeaua curajul opiniilor sale. Astfel a protestat contră anatemizarea lui Tolstoi, contra masacrărei locuitorilor din Urfa, a masacrelor din Chișinău etc. Se bucură de ,o popularitate colosală printre muncitori și faptul că el a proclamat războiul sfînt are marea sa importanță B. Br. Secrete de toaletă Secrete de toalete celebre ale femeilor celebre.—Frumusețea.—Mijloacele Adelinei Patti. — Cosmeticu alb.—Regina Olandei.—Săpunul exilat — Floarea Carmen-Sylvei. — Secretul nu trebue trădat!—Misterele frumuseței.— Poeta romînă.— Laptele de vacă și de capră. Secret ! Iată un cuvînt care n’are nici o putere, nici o însemnătate, pentru sexul nostru slab. La fia sinceră, glumele cari se fac prin ziarele umoristice,apropos de lipsa de discreție a femeilor, își datorează marele lor succes tocmai faptului, că au la baza lor un fond inalterabil de adevăr... Dar să părăsesc acest... teren primejdios și să vin la subiectul pe care mi-am propus să-l tratez în foiletonul de astăzi : secretele de toaletă ale femeilor celebre. * In lumea bazinelor și a legendelor, fîntîna tinerețe!, farmecul frumusețe! joacă un rol de seamă. In toate vremurile, ienele distinse, coți aveau de jucat un rol reprezentativ mai mult sau mai puțin însemnat, aveau cea mai mare grijă pentru păstrarea tinereței și a frumusețelor. Cultul frumosului trecea drept un lucru care se înțelegea de la sine—cum ar fi astăzi higiena. E însă ceva caracteristic : se cunosc toate secretele, o întreagă literatură asupra secretelor de toaletă ale reginei de la Saba, Cleopatreî, Messalineî, ale Sabina-Popeea, pe cînd nu sa știe nimic asupra secretelor de toaletă ale marchizei de Pompadour, als Marie! Stuart sau ale Marie! Thereza. In zilele noastre Adelina Patti e aceea care a atras asupră-și atențiunea lumei femenine prin modul cum știe să-și îngrijească frumusețea. Frumosul ei tonut și pielea ei moale, catifelată, dar de bănuit că ea știe să păstreze, grație unor mijloace speciale, aceste calități cari nu rămîn credincioase unei femei de vîrsta ei. Un singur lucru s’a putut afla cu preciziune: Adelina Patti nu s’a folosit în viața ei de vreun săpun— fie el de toaletă, de glicerină sau de lapte de cocos , s’a spălat și se spală numai cu apă și cu oțet de toaletă. Femeile cele mai distinse ca și artistele mari moderne din zilele noastre, studiază în persoană compoziția pielelor, puterea de rezistență și de adaptare a diferitelor mijloace pentru îngrijirea pielei, scurt, ele fac singure drumul pentru a descoperi fîntîna frumuseții. Se înțelege de la sine că studiul nu se poate face fără probe suficiente și cel mai inteligent fabricant de cozmetice trebue să facă experiențele necesare. Pe lîngă aceasta, fiecare din aceste femei mari vor să-șî păzească singure arta frumuseței respective. Dar curiozitatea știe să vadă șî prin pereții cei mai groș! și cîteva din secretele acestea mari de... stat, au pătruns în public.* Grațioasa și tînăra regină a Olandei, Wilhelmina, preferă din toate parfumurile, apa de Colonie, pe care o și întrebuințează în măsura cea mai mare, ca mijloc higienic și cosmetic. In fiecare dimineață, cameriera ii aduce, în camera de bac, o sticlă de apă de colonie care e vărsată în cada în care regina râmîne numai cîteva minute. Un duș rece apoi, și atît. Săpunul, pudra, crema, sînt exilate din camera de toaletă a reginei Olandei. Nu e vorba, că la obrazul ei fraged și tînăr, frumoasa regină Wilhelmina np are necesitate de aceste obiecte de toaletă. Venim la grațioasa noastră regină, distinsa poetă Carmen-Sylva. Acum de curînd un ziar vienez publica un articol foarte interesant, privitor la secretele de toaletă ale grațioasei noastre regine și ale frumoasei prințese moștenitoare a Romîniei. Din acest articol culegem părțile privitoare la Carmen-Sylva și la nu mai puțin grațioasa ei moștenitoare : „Carmen-Sylva are și d'msa un secret de toaletă, care n’a putut rămîne tăinuit atîta vreme cit ar fi trebuit să rămînă. „Regina Romîniei e prea deșteaptă pentru a se mai lăuda cu tinerețea care s’a dus, dar ea vrea să-și păstreze podoaba bătrîneței, splendidul ei păr coîiușit și neîntrecut de frumosul și proaspătul ei tenit. Acesta din urmă se bucură în special de o mare și meritată atențiune. „Carmen Sylva a descoperit ea însăși, în desișul pădurilor din Carpați, o plantă care, cu ajutorul unui chimist, a fost transformată într’un elixir și care s’a dovedit a fi fără preț în îngrijirea pieliței obrazului „In cursul verei numeroase țărance sunt trimise prin păduri pentru a culege prețioasa lăută care a transformată apoi în elixir. In vremea aceasta, pădurea e păzită de soldați (I), pentru ca secretul să nu poată fi trădat. Sub cea mai grea pedeapsă, femeile nu trebue să păstreze la dînsele foile prețioasei plante, nici nu trebue să arate cuiva locul unde crește această minunată floare. Am reprodus spusele ziarului vienez ca titlu de document. Din chiar modul de scriere,—pădurile acelea ale Carpaților, cu femeile cari n’au voe să-și ia asupră și o fărâmă din planta misterioasă, cu soldații cari înconjoară pădurile, pentru ca secretul să nu pătrundă afară—se vede ce fantezie bogată are autorul ei. 1Í Tot ca titlu de document vom reproduce din acelaș ziar vienez, rîndurile ce le consacră frumoasei și mîndrei noastre prințese moștenitoare : „Prințesa moștenitoare a tronului romînesc, care e o nepoată a regelui Angliei, are sistemul ei personal de conservare a frumuseței: ea se spală cu esență de trandafiri, care e fabricată special pentru dînsa, la Lipsea, din pseul rozelor de Șivas. „Afară de aceasta, prințesa moștenitoare a Romîniei întrebuințează numai doar feluri de parfumua; tripla esență de termine și esența—foarte scumpă— de heliotrop blanc.* Mama tânărului rege Alfons al XIII-a, fosta regentă a Spaniei, dovedește, chiar și cu obiectele ei de toaletă ce patrioată e. Pînă la izbucnirea nenorocitului război cu America, ea se servea de extractul unei orhidee foarte rare, care nu se putea găsi decît în insulele Filipine. Astăzi, regina Amalia se servește de eau d’Espagne care se fabrică special pentru dînsa la Madrid. Și săpunul de care se folosește dînsa, și care întrece, în miros și în finețe, toate săpunurile fine franceze, e fabricat tot în Spania. In baia pe care o face în fiecare zi, se toarnă cîteva picături dintr o esență preparată după indicațiile ei și în care se găsește apă de trandafiri și extract de nuci de cocos.* Ce să termin aceste notițe cu un mic sfat pentru drăguțele mele cititoare —din cari multe, desigur, nu-șî pot permite nici a mia parte din luxurile amețitoare de cari am vorbit,—vom remarca că laptele de nuci de cocos, ca și laptele simplu de vacă sau de capră, e un mijloc excelent pentru conservarea pielei și are avantajul enorm că nu e atît de scump—așa eu simplele muritoare își pot permite ușor acest lux, care nu ruinează... nici măcar punga. Horia Vanna Posta met D-rei Elisa V, studentă, loco.—La întrebarea d-tale, are mama dreptul de a ceti scrisorile fetelor sale ?, răspund : Pe deoparte, mama are dreptul (și în unele cazuri, chiar datoria) de a supraveghia corespondența fetelor,—și acestea, dacă legătura lor sufletească cu mama lor e așa cum trebue să fie, au datoria ca, neinvitate, să arate mamei scrisorile ce primesc. Pe de altă parte, mama ar trebui să aibă atîta încredere în copilul ei și să nu-i ceară să citească fiecare rînd. Pentru că o fată, a cărei corespondență e supravegheată, găsește mijloace și drumuri pentru a scri și a primi scrisori, în ascuns...’ Dreptul mamei ,de a citi scrisorile ce se adresează fiicelor ei mai mari încetează în cazul cînd aceste scrisori conțin secrete ale autorilor lor. O mamă să nu-și aducă niciodată fiica în conflict cu datoriile discrețiunei. Lygia, Galați.—„Legenda japoneză« 9 slabă. Mai încercați._______ as. v.