Adevěrul, iulie 1905 (Anul 18, nr. 5705-5733)
1905-07-22 / nr. 5725
Anul al XVIII-lea— No 5725 foxuatou Alex. V. Beldimann abonamente Un an lol 16.— CVI Linul . . „ 8.— il 3 • • * „ 4.— jg 0 lună . . . 1.50 t l Js? ]§ In străinătate indok Abonamente combinatei (Adevărul politic și Dimineața),— Un an.........................................lol 32—• 6 luni ..................................... . 16 — 3 luni ................................. . 8 — o lună................................. .. 3-In străinătate îndoit Apare silnic la ora 5 bani in toată (ora 5 seara cu ultimele știri ale zilei LUPTA E DESCHISA Guvernul român mai poate, diplomaticește, sta de vorbă de azi înainte cu guvernul din Atena; poporul romín, neamul romînesc de pretutindeni, a rupt insă legăturile cu grecii, oriunde s’ar afla ei. Nu încape vorbă cu acei cari îți întind o mină și în cealaltă țin cuțitul ucigaș, spre a ți-l înfige in spate. Nu încape înrudire de credință cu fariseii, cari cu crucea în mină asasinează creștini. Nu încape legătură cu acei cari cu aur adunat din sudoarea țăranului român plătesc bandele de ucigași, cari răpesc viața fraților noștri din Macedonia. Nu se poate întinde o mină romînească acelora cari au miinile pătate de singe romînesc ! De eri rominii din regat, au făcut jurămînt in fața fruntașilor țârei, jurămînt în fața reprezentanților bisericei și înaintea armatei lor că luptă crîncenă și fără de răgaz, luptă de fiecare zi și fiecare oră este deschisă contra grecimei. Nu este, cum a grăit poporului de pe scările casei sale, ilustrul romîn Const. Dissescu, nu este luptă contra grecului cutare spin cutare, este luptă de la popor la popor. Și nu luptă în văzduh, ci luptă cu temelii și cu țintă bine hotărîtă. Dar nu luptă dată cu cuțitul pe la spate, ci luptă cu pieptul deschis și nu cu ochii în pămînt, ci cu fruntea sus și privirea ațintită spre marele ideal al neamului romînesc ! Zeci de mii de romîni s’au legat ori în Capitala țarei să nu dezarmeze pînă ce groaimea nu se va scutura de ucigașii din Macedonia și va recunoaște că sfîntă este dreptatea romînilor macedoneni. Legămîntul romînilor din Capitala regatului este și acela al țarei și al întregului neam romînesc. — Sus inimile și însemnul acesta vom învinge ! Un avertisment Greciei și grecilor — Ecourile la meetingul național — Pe cît de revoltate au fost erî spiritele și sufletele mulțimei adunate la „Dacia“ pentru a protesta înpotriva banditismelor grecilor din Macedonia, pe ati s’a respectat cuvîntul de ordine ce șî-a dat fiecare dintr’aceî cari s’au pus în fruntea mișcare, ca manifestația să fie demnă și liniștită. Un cuvînt, un semn, ar fi fost de ajuns pentru ca sîngele nevinovat al victimelor bandelor grecești din Macedonia sa fie cumplit răzbunat. Dar mulțimea aceasta adinc revoltată s’a purtat cu înțelepciune, s’a mulțumit prin entuziasta aprobare a oratorilor și printr’o grandioasă și impunătoare manifestare, să veștejească ororile ce se săvîrșesc contra romnilor din Macedonia. Astfel s’a trimes Greciei și grecilor, de către poporul Capitalei regatului liber și independent al Romniei, primul avertisment care, dacă nu va fi ținut în seamă la Atena și în colonia grecească de la noi, va fi rău pentru greci din Romania. Manifestația de erî a avut un caracter curat național și eminamente popular. Afară de doî tre oameni politici care au vorbit în întrunire, nu s’a zărit în mijlocul imensei mulțimi decît cetățeni independenți, oameni din popor, muncitori și meseriași. 1S- am văzut un singur fruntaș liberal, n’am văzut nici un junimist, n’am văzut nici vreun conducător al conservatorilor. D. Disescu nu s’a pus în fruntea acestei mișcări ca leader al Senatului, precum nici d. Petre Grădișteanu nu s’a asociat ca fruntaș al partidului liberal, ci ca președinte al Ligei culturale și ca unul din cei mai iluștrii apărători ai cauzelor naționale. E poate regretabil că ceilalți oameni politici de la noi au rămas în rezerva, că partidele au ezitat să participe în mod efectiv la campania începută. Dar poate că abținerea partidelor a imprimat acestei mișcări tocmai caracterul unei manifestațiuni exclusiv națională fără absolut nici o preocupare de ordin de partid. S’a făcut clar dovada că și fără de concursul partidelor, cauzele drepte și naționale se pun repede în mișcare masele noastre, fiind suficientă propaganda unor ziare cu răsunet și simpatii în mulțime. Să judece lumea dacă „Adeverul“ are sau nu partea lui și în această mișcare națională, mai ales cinci organe autorizate de partid au încercat prin diferite mijloace să ne distragă de la atitudinea romînească ce se impunea absolut tuturor ziarelor noastre, căci toate ziarele grecești s’au năpustit asupra romînilor. Avem însă satisfacțiunea sufletească că din mulțimea care a manifestat eri s’au auzit mii de glasuri strigînd : — Trăiască Adeverul! ” E de relevat apoi că prin magistralul sau discurs d. Disescu a risipit era o legendă care se crease că în întrevederea de la Abazzia s’a luat vre-un angajament față de Grecia. Iar în ce privește atitudinea grecilor din Romînia, ilustrul orator a avertizat nu numai pe grecii neîmpămîntenițî dar și pe grecii încetățeniți să se ferească a mai jigni, prin acțiunea sau prin gesturile lor, simțimîntul național. Acest avertizment a fost subliniat de mulțime prin interminabile salve de aplauze. A fost plină de învățăminte și de înălțare sufletească grandioasa adunare și manifestație de er. A. W. NAZRITII Sf. Ilie Amicul nostru Sf. Ilie s’a purtat pe ziua de erî ca un adevărat patron național. Mai înainte de toate a știut că meetingul cu ploaia nu prea se împacă și d’aîa a amînat să se plimble cu boloboacele prin sferele celeste. In ce privește trăsnetele, a trăsnit și a tunat, prin gara oratorilor de la „Dacia“, în potriva națiunei de la Cularos, Ibraila de Atena, așa fel că toate paratonerele din lume n’au putut-o apăra. Așa trăsneală î-a plăcut și d-lui Trăsnea- Greceanu, care deși îî zice Greceanu, credem că trăsnește și d-sa în contra grecilor. In ce privește pe sugativii noștri, vechi și neclintiți la datorie, nici unul n’a făcut de rîs pe Sf. Ilie. Toți erau... trăsniți. Pac Ziarele „Dimineața“ și „Adeverul“ primesc abonamente de vilegiatură cu următoarele prețuri: Lei 1,50 în toată țara. „ 3.— „ străinătate. Pentru abonamente combinate („Adevărul“, și „Dimineața“) : Lei 3 în toată țara. „ 6 străinătate. Flota engleză in Baltica — Toci din presa internațională — Ce spune presa germană Vizita flotei engleze în marea Baltica continuă să preocupe în mod viu cercurile politice din întreaga Europa. Vizita aceasta, despre care nici englezii nu tăgăduesc că e făcută în scop de a demonstra împotriva Germaniei, a făcut să izbucnească aci, în presa reacționară, o violentă campanie împotriva Angliei, campanie pe care ziarele liberale și moderate caută s-o astîmpere cu orice preț, arătînd că situația se poate agrava, poate duce la o catastrofă. Ziarul Frankfurter Zeitung în special are un articol foarte semnificativ, în care spune că politica germană este suspecta, că Wilsielm II lucrează prea cu Revoluția din Rusia Dernov. Noul guvernator general al Moscovei. «* Adevăruri» Moțiunea Efectele moțiunei de la „Dacia“ asupra grefilor de la Atena . Mai întîi au simțit o... comoțiune, apoi o emoțiune la stomaticon și în fine s’au grăbit să facă o promoțiune de elevi din școala militară la gradul de locotenent, fiindcă ceilalți locotenențî nu s'au restabilit încă de comoțiunea de la Domokos. Schimbare de nume Mai multa studente pe cari le chiamă Atena, au decis să-șî schimbe numele. Chiar coanei Atena Georgescu, eminenta comediană de la Iași, îî pare räu că poartă numele Capitalei, care adăpostește pe stăpinii bandelor de asasini greci! Falimente In urma meetingului de erî, se anunță o serie de falimente grecești. Tribunalul comercial ar trebui să fie cu ochii în patru, căci și de aici eminenții „simpatriotis“ sînt gata să tragă o serie de foloase grase! Rigoletto Vineri 22 Iulie 1908 DIRECTOR POLITIC CONST. MILU. . . PUBLICITATE^ dși a pb corp 6 în pag. III-abani 20 n i» »■»:» IV-a „ 10 ■ PUBLICITATEA UNITA in aceiași si la ambele ziare Linia în pagina III. . • TV n ■ » x ~ • • _ ° Inserții și reclame linia Lei 2 Telefon 260 Biurourile ziarului,str. Sărindar 11 « bani 35 18 Seta naționalii de crr. Meetingul național de eri Sunt rare momentele cînd într’o adunare publică se pierde și noțiunea de treaptă socială și aceea de vârstă și aceea de sex și peste tot nu mai domnește decât sufletul unui neam Întreg. Un astfel de moment național a fost trăit ora de zeci de mii de români la meetingul de la „Dacia“, prezidat cu atâta vrednicie de arhiereul Sofronie Vulpescu. Inimile toate băteau o singură bătae, gândurile toate erau un gând și o clipă a trecut pe dinaintea ochilor tuturor imagina României viitoare, mari și puternice, prin întrunirea intr’un singur mănunchiu a românilor de pretutindeni. Ne-ati făcut un mare bine hainic de la Atena : ne-au făcut să simțim fiorul acelei Solidaritati nationale, care face minuni! Trebuia privită și simțită era mulțimea zecilor de mii de romíni pentru a avea o idee de ce înseamnă o națiune rănită în inima sa, o țară civilizată provocată de un guvern de asasini și de un neam amețit de vise nebune. Oratorii An! mult! sunt de cînd tribuna publică n’a răsunat de accente ca acele scoase ori din adîncul sufletului unui popor de către oratori de la „Dacia". Cînd d-rul Leonte, omul de știință care și-a ilustrat meseria, a venit ca președinte al societătei de cultură macedo-romînă să înfiereze pe acel care ucid și refuză romînilor binecuvîntarea bisericei la botez, cununie și înmormîntare, din zeci de mii de piepturi a răsunat un strigăt : jos ru eî! Era o pornire irezistibilă. Se vede că a fost o intuiție ca inimile cele mai calde și sufletele cele mai înaripate să-șî dea erî întâlnire la tribună. D-rulul Leonte î-a urmat inimosul și valorosul deputat de Ilfov, Ioan Th. Florescu. Bolnav, a venit la datorie și salutat de o caldă ovaziune, a rostit unul din acele discursuri cari va compta în viața sa și va rămâne o emoționantă amintire pentru cei ce l’au ascultat. •— Sîngele romînesc vărsat de grecî va face dîră pînă la noî și va arăta romînilor drumul ce duce spre frații noștri din Macedonia! A fost un delir în imensa adunare la auzul acestor vorbe și a trebuit să treacă multe minute pînă să se domolească explozia de entuziasm a auditorului transportat. Tribuna publică se poate mîndri cu oameni cari întrunesc atît de minunat cultura literară, cu darul de vorbă și avîntul inimeî. Și ca și cum muza graiului romînesc a voit să mîngîie auzul nostru, după glasul unuia din tinerii eî aleși, cu acela al unuia din ceî maî iluștri din bătrîniî dăruiți de ea, — după Ion Th. Florescu a venit la tribună veteranul naționalist Petre Grădișteanu, președintele ligei culturale. Prin glasul său profetic părea că vorbește Soarta insășî a viitorului nostru național. Lucrîndo fi scînteiați în ochii tuturor, cîn Ttăind în sală un grup de ofițeri, a pomenit de speranțele ce pune neamul romînesc în eî. A fost un moment memorabil. Două glasuri din Macedonia : acela al profesorului Diamandi din Salonic — grai emoționant și suflet înfocat — precum și acela al profesoarei romînce din Macedonia, Ecaterina Dimonie — o femee ca din povești, care a făcut mulțimea să plîngă la auzul suferinților fraților noștri ce cu glas duios de mamă le povestea — ambele aceste voci ale romînilor din Macedonia au aprins un dor nemărginit de luptă în inimile asistenților. Un un taxin al neamului romînesc de pretutindeni a răsunat apoi, timp de mai bine de o oră, cel mai strălucit cuvînt care s’a pronunțat pînă azi de la tribuna romînească asupra procesului național dintre romînî și greci din Macedonia. Un fior a străbătut întreaga mulțime, cînd distinsul cugetător și delicatul om de inimă, care este Constantin Dissescu, avînd o lumină supranaturală in ochi, a rostit cuvîntul său că pentru fiecare fir de păr din capul profesorului Diamandi, care se întoarce în Macedonia, vor răspunde capetele grecilor de aci. A fost un rechizitor, cum nu s’a mai pomenit, in contra politicei nebune a grecismului. Fiecare cuvînt a fostc un adevăr crud, o lecție cumplită și o indicațîune pentru viitor, întreaga cuvîntare a fost cea mai nobilă concretizare a sentimentelor și aspirațiilor neamului romînesc. E un discurs, care va da de lucru grecimea și care va avea răsunetul meritat în lumea civilizată din apus. j Manifestația El a imprimat meetingului de erî caracterul unui curent național, pe care nici un guvern romînesc nu l’ar mai putea trece cu vederea. Zecile de mii de romîni carî au venit apoi, într’o grandioasă manifestațiune națională, la casa lui Constantin Dissescu, spre a-i aclama și îmbărbăta din nou au arătat că, de azi înainte, neamul romînesc întreg stă în jurul fruntașilor săi, gata să asigure triumful romînismului la Macedonia. F. Lupta e deschisă de la sine putere, fără a înștiința măcar pe principele Bülow și că situația e așa de încurcată și atmosfera așa de încărcată încît e nevoe de o declarație netă a lui Wilhelm 11 că ține cu orice preț . Pace și că nu intrigiează pentru a o tulbura. Contele Reventlow, specialist în chestiuni navale, discută într-un prim articol din Berliner Tageblatt scopul manevrelor flotei englezești in marea Baltică. „Ce vrea să facă flota engleză aci ?— se întreabă contele Reventlov. Ea vine întîiu să prepare războiul prin sondagii în Vest și în Sund, prin fotografierea punctelor însemnate ale țărmului și prin studierea naturei fortificațiunilor. Ea vine apoi să opereze o foarte gravă manifestațiune politică care voește să apuc: „încheiați oricîte tratate vreții; eu am puterea, eu am dominațiunea marea, chiar în Baltica. In fața voastră a tuturor uniți, eu nu mă simt amenințată". Și contele Reventlow indeo astfel: „Aceasta e un avertisment care nu trebue trecut cu vederea dacă nu vroim să păcătuim împotriva patriotismului". Vossische Zeitung caută să demonstreze că ideea de a se închide marea Baltică tuturor națiunilor în afară de Germania, Rusia, Danemarca, Suedia și Norvegia, adică țările riverane, este o idee absurdă. „Rusia spune ziarul, va consimți oare să lase și se închide drumul Oceanului ? Și, afară de aceasta, se va putea interzice Angliei intrarea în Mare ? Aceasta ar însemna războiul în cel mai scurt timp și un războiut, a cărui greutate ar suporta-o numai Germania.“ Opiniunea în Anglia Presa engleză se ocupă cu vizita apropiată a împăratului Wilhelm II în Danemarca și cu proectele posibile ale suveranului german. Evening Standard spune în privința aceasta: „E locul de a crede că guvernul german este favorabil proectului de a se închide marea Baltică năvilor de războiu ale tuturor țărilor, afară de acele ale Germaniei, Rusiei, Suediei și Danemarca. „Cu toate că nu există încă informațiuni precise in privința aceasta, pare că guvernul german a încunoștiințat deja Rusia, Suedia, Danemarca despre această chestiune. E de remarcat că în ultimul timp au apărut articole în ziarele germane, daneza și suedeze cari tratau despre acest proect. Mai este de remarcat că toate aceste articole se aseamănă între ele intre 1111 chip ciudat, ceea ce face să se crează că emanau din una și aceeași sursă“. Pall Mall Gazette spune că realizarea unui asemenea proect ar transforma Baltica într’un „lac german“. Globe spune apoi: „împăratul Wilhelm ar face bine să’și amintească că Anglia are interese speciale în Baltica, interese pe cari va ști să le menție“. Impresiunea în alte țări In Rusia, vizita escadrei engleze în marea Baltica nu provoacă nici o nemulțumire, chiar la ziarele cele mai anglofobe. Neue freie Presse, vorbind de aceasta spune că scopul ei nu pot fi manevrele, pentru că marea Baltică, cu insulele ei numeroase și cu traficul ei Larto dezvoltat, nu se pretează la manevre. „Neue Freie Presse“ mai crede că, prin vizita aceasta, Anglia vrea să creeze un precedent pentru, aliata cu Japonia, în cazul cînd Japonia va vroi să amenințe porturile rusești în Baltica dacă negocierile de pace nu vor ajunge la o soluțiune. __________ Mulțimea.—Oratorii.—Manifestația E-l Const. Dissescu CHESTIA ZILEI La urma urmei! Suit,anul (după atentat) La urma urmei o să ajung să mă arestez ! pe mine ca autor al atentatului!! Din închisorile Bitoliei li Interview cu Dragomanul șefului de bandă, care a măcelărit pe mîinî din Negovan lată pe scurt ce am putut afla dela tînărul Vangheli O., care actualmente este închis ca și mine și o să-și stingă focul inimei pentru eliberarea Macedoniei în camera vecină unde a închis, căci este aci o cameră specială pentru statul major al bandei: — Sunt născut, îmi spune Vangheli, în Chefalonia. Acum 4 ani am fost în București la liceul Capri ,unde am terminat cl. III liceală (nu știu dacă e adevărat, căci nu prea vorbește bine limba romînă). Tatăl meu se numește O... și e în serviciul d-lui general.... Din țară am plecat în Athena, unde îmi terminat studiile. Am fost apoi invitat de către Elena Elenismos din București prin tatăl meu să mă înrolez în banda maiorului Calaminopulos, cu leafa de 5 lire sterline pe lună, în calitate de dragoman, căci știu limbele română, bulgară, turcă și franceză. Am primit, mai ales că scopul era sfînt, să apărăm pe frații noștri de un sînge care erau prada bulgarilor. La plecare ni s’a ținut un discurs de către comandantul garnizoanei, spunîndu-ne „că mergem cu o misiune sfîntă, că avem ajutorul armatei turcești și să nu uităm că sîntem frați de sînge ai aceor ca mergeți să-I apărați. Zis și făcut, în tren special am plecat cu mulți alții la Larisa. De acolo ne-am luat ziua bună și am trecut granița. — Ei bine, îl întreb eți, oare erau convinși că aci Macedonia nu e locuită decît de greci? — Acesta este tocmai principalul punct, care in momentele actuale ne amărește și ne descurajază ; trebue să afirm că ne pare rău de ceea ce am făcut. Trecînd granița, n’am dat decît de sate de vlahofonî și bulgari,— trădările erau zilnic repetate, noi nu știam drumurile din ambuscadele în care cădeam. Scăpăm cu fuga. Armata la început se făcea că nu ne vede, dar după vre-o lună a început să ne urmărească și teribil de mult. — Poate că aceste urmăriri au început după ce ați masacrat pe romînii din Negovani ? La această întrebare a mea, Vangheli a început să protesteze că banda lui n’a comis asemenea masacre. — Și atunci de ce vă urmărea armata ? •— Tocmai pentru faptul din Negovano îmi răspunse Vangheli, și adaose imediat. Trupele urmăritoare, în loc să prindă pe căpitanul bandei care a comis crima de la Negovani, ne au înjurat pe noi. Am voit să deschidem foc, dar eram înconjurați de trei cordoane de armată. Dacă mă crezi m'am predat cu pușca de tot nouă, nici că am tras vr’un foc. — In banda voastră este vr’un elin din Macedonia ? — Cind am plecat ni s’a spus că îndată ce voi ajunge în Macedonia banda numeroase ne așteaptă, înarmate pînă în dinți, care a fost însă mirarea noastră cînd chiar la Cojanî s’au înrolat vre-o 7 băoțandrii dintre care numai doi vorbeau grecește, iar ceilalți toți romînește stricat, adică dialectul macedo-romîn; iar la Pisoden s’au mai înrolat 3 băețandri cu scop de a ne călăuzi pentru drum. Ni se spunea că vom fi bine primiți; din contră erau zile cînd nici pîine n’aveam, deși toate ni se procuram cu parale. Intr’un cuvînt, îmi zise Vangheli, am văzut că aci este o babilonie și un mare întuneric. Toate gazetele grecești trîmbițează că Macedonia e pur grecească, cînd colo, mi-am dat eu seamă care e adevărul. După ce vom scăpa din închisoarea de aci știm noi ca să spunem acelor care ne au trimis aci. — Crezi că vreți scăpa curînd . Avem toată speranța, mai ales dupî promisiunile consulului grec și ale arhiereului grecesc, cari zic că îndată după terminarea celor două ani de control ai lui Hilmi Pașa, va veni ca și pentru bulgari o amnistie generală pentru toți grecii implicați politicește și atunci vom fi liberați. Ni s’a mai asigurat că sa va da protectoratul, sau mai bine zis inspectoratul din Macedonia, unui prinț grecesc ! ■* Iată cu cine vor să elibereze grecii Macedonia! Grecii dau crezămînt în toate, se ascultă între ei în toate, sa trag pe sfoară în toate, și fug cît potî Vouă studențimea romînească, vouă viitorul de aur al națiunei romine,vouă apărătorii veșnici a tot ce o romînesc, mă adresez și vă zic : luați cît mai grabnice măsuri de a vă forma odată pentru totdeauna deviza : „Timeo Danaos et dona ferentes“. Epoca fanarioților o în renaștere striviți capul hidrei cît mai repede și eliberațî pe frații voștri, care cer ajutor de la voi cu lacrimile în ochi. Tașcu Pucerea profesor și farmacist Bitolia, 15 iulie 1905. re Intîlnirea celor douî împărați Presa din întreaga lume, presa cel mare, presa politică din toate continentele se ocupă de zece zile cel mai puțin, de întrevederea celor doi împărați, puternici prin milioanele lor de baionete și puternici prin milioanele de supuși pe cari îî conduc. Și nedumurirea este unanimă, și curiozitatea este generală, căci nu este ziarist, om politic și diplomat care să nu înțeleagă cum că la Bjoorkos’au discutat cestiuni de cea mai înaltă însemnătate și, poate, s’au luat hotărîri de cel mai mare preț. Ce s’a discutat la Bjoerko ? Negreșit, în lipsă de știri autentice, cari nu s’au putut dobîndi, a rămas larg deschis cîmpul presupunerilor și toată lumea judică după probabilități, de vreme ce împăratul Wilhelm, a ținut cu orice preț, ca să aibă o întrevedere cu țarul Rusiei, nu mai încape îndoială că s’au discutat ori s’au atins următoarele cestiuni arzătoare de la ordinea zilei : Războiul ruso japonez, situația internă a Rusiei, pericolul galben și alianța anglo-japoneză, despărțirea Norvegiei de Suedia. Este cert că aceste cestiuni au fost atinse și discutate, însă nimeni nu poate spune dacă ele au fost rezolvate și anume în ce sunt au fost rezolvate. Presa engleză, cel puțin o parte a presei engleze, pretinde că cei doi împărați au discutat mult asupra unei coalițiuni maritime îndreptată în contra Angliei, această discuție ar fi fost provocată de împăratul Germaniei, care, în momentul de față, este cel mai neîmpăcat dușman al englezilor. Să fiu ceva adevărat in această versiune ? Cina ar putea afirma categoric ? Presa străină autorizată mai pretindă că s’a discutat asupra pericolului galben, îndemnînd pe țar ca să urmeze înainte cu războiul și să nu închee decît o pace favorabilă țarei sale. Și această hipoteză pare fantezistă, fiindcă nu prea vedem ce speranța a putut da împăratul Wilhelm țarului, acuma cînd flota rusească a fost nimicită, și cînd pe uscat, armatele japoneze au și vor avea foarte multă vreme încă—dacă nu totdeauna în actualul războiu superioritatea numerică ? Căci este cert că, dacă Germania ar veni în ajutorul Rusiei cu întreaga ei flotă și dacă alături de Germania ar veni întreaga flotă italiană și toată flota franceză, victoria va