Adevěrul, septembrie 1906 (Anul 19, nr. 6118-6146)

1906-09-15 / nr. 6132

L 1 4- o kl V-' HANAN ' SM din NEW­ YORK (America) i.A FâlW'UL v CALEA VICTORIEI No. 90, (vis a vis de PALATUL REGAL) — Celebrele lor producțiuni în încălțăminte atât d­e oraș cât și de vânătoare Cele mai apreciate In lumea Întreagă Liceu! Sf. Gheorghe INSTITUT PARTICULAR — București, Calea­ Victoriei 166 — CURS PRIMAR cu limbele franceză și germană obligatorii CURB LICEAL COMPLECT Școală Comercială Superioară Se primesc elevi interni, semi-in­­terni și externi Prețurile astei­ea la celelalte institate similar —­ PROFESORI ASOCIAȚI — Director : Tiu­tK Speranția­­ taue in raniare in Knourentl MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Gheorghe Goldha­­mer, student la academia d­i­n Freyberg, domiciliat în orașul Iași a făcut cerere la acest mi­nister pentru schimbarea nume­lui sau patronimic de «Goldha­­mer» în cel de «Manoil» spre a se numi «Gheorghe Manoil» Ministerul publică această ce­­rere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul 11 al zisului articol. D-topul Gp.Athanasiu S’a întors în Capitală Special Maladii interne și de copii Consult 8—10 a. m. 6—7a/2 p. m. Calea Rahovi 4. 0 CUNOSCUTA FIRMĂ L. STEINBERG vasayiuS Vîiacros 14 = a înființat o colectură­ principală a Lots­­rnet în claese Romíne. Onor public va putea avea un ser­vici­ui onest și prompt cu prețurile originale. Prima classa costa 12 lei in Los Ana jum­ătaie Los 6 lei Cine dorește a cîștiga­ să-și comande din vreme la sus numita cassă de încre­dere, căci colecta se va complecta în curînd. D-rul VELESCU DENTIST Fost șef de Clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) Intorcîndu-se în Capitală­­ și a reluat orele de consultații de la 9-12 a­ni și 2-5 p. m 43, CALEA VICTORIEI No. 43 — vis-a-vis de Cofet­tina Capșa — Institutul de Băcîi IUTI­St­­ DIN BRĂILA — No. 39, Sft. Nicolae, No. 39 Director de studii d-nul Profesor N. DRAGOM­IRESCU Internatul sub conducerea d-lui Gheorghe Petrescu. Curs primar, liceal și comercial comple­t. Limbele franceză și germană o­­bligatorie. Corp didactic și pedagogic ales­ Rezultatele promoțiunei anului tre­cut strălucite că și în anii precedenți Profesorii Asociați (JAWA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI Po. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 4 Sept. 1906 ( Cum fAr I Vind ISTipii» «iw. BöFiüf;1’ “öäf—I 4°/cji aesta Aior. 1905..b.î ö2|V4 92) ; 50 50 50 ■i1 f. Rentă internă, i Ol 25 01 7c <18/01 Oblig com. Buc. [I 83— 90 — D/° Qbh „ „ 88- 89­ iif| „ jud. comun 107­— 1015C sOjObt. „ , 24 25 95­­ 4«/ft Seri». Enne. Hur 1011— 101 5C .0/1 . , . 02!- 92 51. ff»/,! . „ Urb. 9825 98:7c 1 .«PT . „ iași 94 25 95j- L Acțiuni.B.Națion 1 32­0.— 3 60­­ . ■„ „ Agr­ic. 60: îj— 6­­0 — I , Seovin.Bu 170— 181­ — ! Cor. var. austriac. 164 V- 105 i/; ! Mărci germane 123 60 1241/­ jf . italiene 100 101 — Lessiva Salipurina â­­ Țți Spală și al­bește rujele foarte bine și ușor, f­ire e­­conomic de lemne lucru și săpun. Nu conține chior, pot­as sau sodă garantat nu tac rujele. Cereți la toate dragueriile și băcăniile Reprezentanți • A. BLAU & Go. BUCUREȘTI Calea Ratio­vel A­o 5 iTelefon 3/2) U INSTITCTURI Virgiliu Popescu București, str. Armenească 1 11. B.olliot, I. Su-Directori de studii: Cchianu și M. W. Schroll. I.iceu­ complet și școală primară după programa statului cu Secție spe­cială de limbi moderne, cu d-uii pro­fesori H Loliot, L. Bachelin, M. W. Schroff, J. Maurer și alți profesori speciali, larima școală comercială parti­culară, cu peste 70 diplomați și absol­venți, toți intrați în instituțiuni financiare, la case de comerciu și în funcțiuni ale statului. Are curs superior și gimnasiu­ co­mercial, precum și o secție de doi ani cu stu­dii practice comerciale agricole. — Prospecte și Anuarul școală la cerere — Director-proprietar­ în ÎOÎ. VifSiliu­ POPSSIU MARELE Hotel Metropol In fața Palatului Ilegal — BUCUREȘTI — 100 camere modern aranjate cu cel mai complect confort. Oferă D-lor vizitatori ai Expoziției cele mai convenabile aranjamente. MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Constantin­ Balan, li­cențiat în drept, domiciliat în comuna Botoșani, a făcut ce­rere la acest Minister pentru schimbarea numelui, său­ patro­nomic de „Balan“ în­ cel de „Tudor" spre a se numi „Con­stantin Tudor". Ministerul publică această ce­rere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre știința celor interesați, cari ar voi să facă o posițiune în terme­nul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Ibraim Azil Zaade 9ti Magazin de Covoare­­a­ victoriei 105 Aduce la cunoștința onor. Clientele că i-a sosit, pen­tru sesonul de iarnă, un mare asortiment de Covoare turcești de lână și mătase de diferite mărimi, din renumitele ateliere din Smirna și Persia, pe cari le vinde cu pre­țuri foarte ieftine. Vizitați magazinul spre a vă convinge. D­na C. RUSESCU) Rodhii și Co­­recțiuni 53, Str. Smîrdan, 53 Execută ori­ce coro­an­ă prompt și cu acuratețâ, cu prețuri mo­derate. Pe la 1860, fiind sultan A zis, comanda in Bitolia să­ i se facă două sfeșnice de argint, avind forma de curmal. Dar în Bitolia în acea vreme era ca va­tu Derviș-Pașa ; acesta i se adresea­ză lui Gh. Fila caia desemnează un alt model de sfeșn­ie representînd un pla­tan. Profetul a fost trimis sultanului d­.re-i aprobă, iar Gh. F­ia execută a­­ceastă lucrare artistică pentru suma de ‘2600 lire otomane și apoi secondat de elevul său N. Pantazi s’au­ dus la­­ Con­­stantinopol în persoană și a fi ajustat aceste 2 sf­enice. Modul cum sunt com­puse este următorul: Fie­care sfeșnic este pentru 31 lumănări, are înălțime de 6 metrii și repi­­intă ex­ct după na­tură un pl­­an cu frunze late mari; la mază, rădăcina pomului sf­enic, e repre­­sintat păm­întu cu felurite plante, cu flori și fluturi pe­­ linsele și din mijloc se­­ na­țâ trunchiul, care se desparte în răci și ramuri pe care sunt așezate fe­lurite păsări. Către mijlocul pomului e o colivie în cari se pune un canal viu Puțin mai de­asupra e un basm­ pentru apă i care să ’Coste peștii. In vîrfu­l sfeșnicului e făcut un vultur cu aripile întinse, ținînd in cioc semiluna și ’n mijlocul concavităței semilune­i, e un sf­enic pentru o lumînare. Co idee și fantasio ! Pentru ceastă lucrare, amîndoi ar­tiștii au fost decorați de sultan—of­ nndu-li-se și titlul de­­ Furnisorî ai Curței Imperiale Ottomani. * O altă lucrare artistică în filigram este opera es­te din mina lui A. Pan­tazi, o ramă pentru portretele Suve­r­­­ilor noștri, și care fiind expusă la Ex­poziția Cooperativă din București ar­tistul a primit diploma de onoare. Această ramă lucrată în argint, ne dă o idee despre finețea execuției ei și ne redă talentul executorului. Ea este com­pusă astfel: In partea de sus, adică de­asupra capului stă coroana regală, iar jos două drapele falfi­nde și cu stema Rominiei. Pe canaveaua ornamentală se încolăcește o viță cu frunzele de ar­gint și bobițele de struguri tot de ar­gint afumate cu aur. Acea­tă lucrare a fost adusă din Bi­tolia și dăruită Suv­rănilor, arătînd prin aceasta cum știu­ aromâni să exprim iubirea și stima pentru Suveranii fra­ților lor din Rorainia liberă. Toți acei cari doresc să cunoască pe acest maestru al filigramului îl pot găsi la casa Macedoniei din Expoziția Națională. Aci acest armin cu toată bă­­trînețea ce-i răpește mult din abilitatea sa, totuși, nu se lasă invins. Tot in orașul din dealul Filaretulul acolo unde se întîlnesc frații între d­ n­­și­ în pavilionul etnografic al rominilor de peste hotare, aci lingă Basarabia este și un mic pavilion, o ramură a ca­sei din Macedonia, și aci în ea se află alți maiștrii ai argintului, aici se poate vedea și mai mult abilitatea, finețea cu care armînul își exc­ută arta sa. Aci se află frații Gheorghe și Br­iteia Ciunca originari din Crușova—argintari romîni din Salonic. Cîtă­­ finețe și cîtă frumusețe se vede aci în a­ele fru­moase țigarete albaneze, în acele ciu­­bucuri turcești, în acele tabachere, port­țigarete în diferite modele, brățări și colioane-cordoane- oglinzi-cruci - farfuri­oare pentru cești de cafea, port-cești, port-pahare, portevisite și alte multe obiecte, toate în filigram și pe cari se poate vedea oricine și ori­cînd și toate spun celor ce le­­ privesc cum armînul știe să lucrez", toate smulg admirație pentru artistul armîn. Aceste zise asupra argintăriei în fi­ligram, să vedem cum se lucrează fili­­­gramul și apoi să trecem la argintăria groasă. Iată cum îmi explică d. Matei Cionca lucrarea lui: Se topește argintul în potă (dulcea de păraiit) se toarnă în fir sau hit (fitos) de fier o formă cu un jghiab și se scoate vergea Înghețată de argint. Se subțiază o­rga prin cio­­cănitură și apoi se trece prin filieră de oțel cu gamele din ce în ce mai mic­i piuă se obține un fir de argint subțire ca părul. Din firul acesta apoi se împletește, se lucrează cu miinile diferite deșenuri decorative. Rămîne acum să vedem ce se’nținge prin argintăria groasă, care nu este altceva decît lucrarea argintului în bloc, care bătut cu ciocanul să red­ea obiec­tul cit se poate apropiat de natură. A face, a crea fel de fel de obiecte din blocuri de argint bătut cu ciocanul, a imprima argintului mdiabil prin bătae de cio an ioanele cele mai perfecte, rivan­zind cu natura, ca arii lui în mar­mură cu ciocanul și dalta sa, iată în ce constă această ramură a argintăriei, iată ce este argintăria groasă. Frumoasele table de dulceață, lădițe în forme de rațe, sfeșnice, tabachine țigarete-scoicele de la brai­e femeilor și alte multe obiecte, iată ce poate ieși din mîna artistului în argintăria groasă. Cel mai însemnat și de o originala­tate exemplară în ace­as­ă ramură a fost neaoșul armîn naționalist, mort în Crușova, Năimți al Giangu. Ge­nini acestui artist inspirat care p-­a fenomenala î­­ndimanăticie la mâ­nuirea ciocanului imp­ima la momi­nt unei și aceleași bucăți de argint felu­rite forme — adevărate metamorfose în artă — s’au strîns fără a lăsa nici o altă urmă decît faima lui încă vie în gun­ rația actuală a d­uș­mvenilor din Scopia — unde lucra — precum și o­biectele forme Moar­o <­șite di­n m­agica-i ciocănit­ură — aflate ca probe în casele fericiților posesori. Acestea zise asupra ramurei acestea de artă, termin articolul de față — lă­­sind ca fiecare bun român să judece dacă nu-e păcat să se stingă așa ta ent« prin neglijență ȘÎ uitare _ fără să simt, nevoo a atin­s și alte multe e­­xemple din multele lor producțiile,î, căci zi e prover­bal. Nu e n­evoe sa bea cineva toată apa din mare ca să r­adă dacă e sărută. In curind voi îi dezvolta și partea coa­­fa­tă din motto adică : „Comerțul la a­romiul“. Constantin Uimea spect­cole — Joi 14 Septembrie 1906 — Teatrul Național. — „Amuiunes romina de muzică din S bim“. Se va juca pentru a 5 a o­ară opera în 3 act­e 4 tablour­i „Moș Ciocîrlan“, de Tudor cavaler de­ F­alclor. Teatrul Lyric. — Asoc. artiștilor Tcitului N­ormal. In beneficiul d-lui I. Brezeanu. Se va reprezenta frumoase comedie în 3 act­e „Nunta, dă Țoplidea", de d. Emil D. Fagure. Expoziția istorică din strada Ion C. Bratianu. Vederi din războiu. Grădina Blanduzîeî (strada Acade­mie): Ar­tiștii ii sociat sub conducerea d-lui P. Gusty. Cele dîn urmă repre­zentațiuni. Se va reprezenta pentru a 4-a oară „Nelly Rozu­ri' comedie in 3 acte, tradusă de d-na Elisa Fl. P<­­nescu. Pai­cnl Oteteleșanu. Trupa linei romînă de sub conducerea d-nului C Grigoriu. Berăria Imperială­ (str. Cimnineanu No. 16). Teatru de varietăți pentru fa­milii In fiecare seară program variat Intrarea liberă. Sala și Grădina Bragadirn. — In toate ser fi« conce­rt dat de muzica re­gimentului Bu­rcea 32. Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestra mii­tară. Pentru o victimă a datoriei In urma apelului nostru către cititori, ca să contribue cu cu­ poț pentru cei rămași pe urma conductorului poș­tal J. B. Georgescu, care a căzut făcîndu și datoria, am primit următoarele sume : Din listele precedente­lor 4408­60 D. R. C. Süpk z lei 20— Lista colectată de d. Isac de Blayo Gruia și anume : Isac de Brago Gruia 2­60, lo­cotenent C. Răutzoiu 2, Gri­­gore Popescu sorg. maj r 1, Isac Penchas 60 bani. Total 6,20, se scade mandatul poștal și cămine _______6— 6— Total general “ie­ f~4 fiiTÖ. Subscripția continuă a fi deschisă și sperăm că va da un rezultat care să permită a se ridica un semn vădit memoriei lui Georgescu, o do­vadă vădită că oamenii ce-șî fac datoria la noi au recu­noștința publicului Se 'nte­lope că clădirea ce s’ar ridica ar trebui să asigure pentru totdeauna un adăpost mamei soției și copiilor lui Geor­­gescu. S’a mai primit du Iad. Isac de M­*yo Gruia lei 2 pentru orfanii lui A­mă­rescu, și cari s’au­ trimes astăzi la des­tinație cu mandatul. No 663. D. Eleva la Jid­eni JIDENI, 8 Septembrie,—­Albă încon­jurată de toate părțile de o vastă gale­rie în stil românesc, răsare frumoasă, os­pîtaliera casă a Tribunului. Ce atmosferă de liniște se respiră în aerul curat al JVlenilor, mîngîiat veci­nic de un vînt dulce. Aici în toate ve­rile, ministrul nostru la Roma se refu­giază departe de obos­iile covî­șito­re ale diplomației. Pe veranda cea largă de unde splendidul orizont­al dealurilo, Rimnicii lui Sărat se desfășură superb, pierzin­du-se în zarea cea albastră, ’mi plec urechea la murmurul viatului care alînge mer­e in vale și pe albia micu­lui riü. Poziția văei adinc săpată intre două dealuri, face ca cel mai ușor rîm să s’asem­ene cu o îndepărtată furtună, care te amenință mereu să sosească dar amine pe loc, vrăjită de albastrul unui Cer d’o limpezime de undă. Sunt de două zile în Jidani, și mă simt atît de bine, în­cît nervii mei sur­menați aît uitat ap­oape încordarea și luptele la cari îi supun viața ce for­țată trebue să duc in București. Ca o nălucă, graț­os și zburdalnic trece pe lingă mine frumosul, favoritul mînz al grajdurilor lui Fleva. Tribunul îi chiamă cu nesfîrșite mîngîeri, iar drăguțul ani­mal răsfățat ca un pui de rasă ce e, vino într’un tîrzifi a cerși din mina­­ tăp­nului bucațica de zahăr. Brno ar­­de că graiul d’o nesfleșită blîndep­­car o mîngie cu mii de cuvinte drăgă­­lesc pe sbi­rdalnicul animal, o acela al 1 -ului în­trănirilor dela Dacia. Rugă­­to-re întreb pe tribun: ,,De ce nu mai veniți din nou in mijlocul nostru, de ce nu noai luați cuvîntul, c­u­vî­n­t­u­l acela de foc, c<>­e loc trisa în vremuri o lume întreagă ?“ Cu un fin z mbet îmi răspunde Fl-va dî nci din umeri. Cînd nî ști, doamnă, cît mă­­ uit de liniștit cu viața ce o duc și cum rai place să uit un trecut care în schi­mb unei trecătoare glorii ’mi a adus de multe ori atitea zbucium și atîtea ne­plăceri ! Va trebui poate un evenim­nt de o mare importanță ca să mă facă «a’iii’ nit vioara și o -ți miî“. Și zicînd astfel ribunul reintră în salonul cel vast, mobilat in gen național, dar cu un gust artistic și ne coarde e instrumentului său favorit reînviă pe toți marii, pe toți g'ni­jii poeți ai­ muzicei. Prietenul meu cîntă după cum vorbește, iar mu­zica lui e o întreagă elocnță. Auzin­du­­l îl urmezi în stepele sălbatice ale unui Grieg sau sub farmecul de lună al unui Beethove­n, atîta putere de evocare con­ține măestritul cu arcuș. Dar un sunet de «lopoț'­î ne recheamă pe verandă. Sunt teir­giriî iubitî a­ tri­bunului, înhămați da breack, cari mai reamintesc că era d­e întoarcere spre București, spre muzică și luptă se a­­prop­ie. Cu nespusă părere de rău­ îmi iau a­­dio dala ospitaliera gazdă, iar în expre­sul Berlin multă, multă vreme mi-­ara ținut piivi­re ațintit" spre Jid ni, spre verzile lui dealuri, la picioarele cărora imi părea că văd men ü răsărind alba locuință de liniște a Tribunului. ECO­U Falmen Doctorul Si­hider. Brăila avizează cli­entela sa că a plecat la Rediu pentru a ■ te specializa în boala de gît, nas, urechi și uro-genitale. Congresul asociațiunei române pentru înaintarea și răspîndirea științelor Biserica și cultul Ședința de după amiazi La ora 2 jum. se red­echide ședința sub președinția preotului C. Nazarie, vice­președinte. Pim­en, episcopul Dunărei de jos pre­­zintă președintelui o propunere scrisă în cuprinsul următor: Propunerea „In urma dorințelor și deziderate'or­e am avut onoarea de-a exprima onor­ congres secția teologi ă, în Șe­dința de la 13 Septembrie 1906, cu privire la activitatea pastorală și didactică a pre­otului, propun ca tn interesul unei mai îngrijate educațiuni și culturi religioase a elevilor de ambele sexe de curs se­cundar, profesorul de nlegiune, care conform leg­i trebue să fie preot, să aibă dreptul la același salariu ca toți p­ofesorii de la celelalte catedra de științe de la aca școdă. El nu va pu­tea ocupa și poziția de preot paroh­ sau ajutător la orice biserică, fie chiar ca particular. „Această propunere o fac pentru a-­ da posibilitatea profesorului de religie spr a se ocupa și pentru ca Dummu iie și sărbătorile să meargă cu toți elevii la biserică, după ce mai întîiu în una din sălile ș­calei va face o dizertație cu privire la serviciul bisericesc din­ ace­a zi. — Diaconii nu pot fi profe­­­sori.“ — Pimen al Dună­­el de jo3“. Contradicțiu­ni­le După ce în ședințele dă citire pro­pun­ rei, se naște o mi ă discuție con­­tradictoriei intre preoții din sală, dacă trebue sau nu să se ia in discuție ime­diat această propunere. Președintele hotarește în cele din ur­mă ca, conform progr­mului stabilit în ședința de dimineață, să ia cuvîntul mai întîiu preoții din localitățile înd­e­părtate, iar propunerea să se discute la sfîrșit. La aprobă: Comun­icările la cuvîntul preotul Neagoe, care vor­­bește despre moralizarea poporului și caută a stabili că nerespectarea ropao­­zului duminical de cel interesați e un motiv de distrugere a sentimentului re­ligios la țară. De alt­fel, spune d-sa, ar trebui repaos duminical complect, zia­ întreagă să fie închise cîrciumile, ca într’adevăr moralitatea poporului să fie­­ favorizată. Vorbește apoi preotul Țincoca din­­ Gernavroda de­spre activitatea extra pas-t totala a­­ clerului în genere. D-sa crede că oamenii sus puși recunosc rolul preo­­ț­lor în societate și că condamnă pu­țina lor activitate. După ci sa preotul trebue să fie pro­motorul oricărei acțiuni mari în viața țăr­anului, să ceară celor în drept să aibe educația religioasă a copiilor ță­rani în școală, să se ocupe de aproape de gospodăria țăranilor, etc. Arată apoi caracterul îndoelnic al ce­lor mai mulți preoți din țară și sfîrșește că rolul preotului e nobil și trebue să se lucreze pentru a se afirma astfel. Preotul Predeanu vorbește despre criza religioasă a tineretului de astăzi și analizea­ză cauzele ei. Eronștri­ sunt aceia—spune d-sa—cari privesc lucru­rile numai ca an ochiü, după voi­ba unui învățat englez. Să privim lucru­rile cu doi oi h­: știința și credința și vom avea o rezolvare a crizei relig­­­oase. Pentru a ajunge aci tri­bue să ne educăm și spiritul și sufletul, și vom izbuti. Arhiereul Calist Botoșeneanul găsește că pierde­rea sentimentului religios la popor se datorește preotului, care nu știe să se insinueze in sufletul popo­rului, să se jertfească pentru el. Se suspendă ședința pentru 5 minute. Continuarea ședi­nței La redeschide­rea ședinței se dă cu­­vîntul preotului Pavel Constantinescu. D-sa trate­ază despre se­ntimentul milei față de aproapele nostru. In timpul cuvîntărei sale, apare pre­ședintele de ședință, episcopul Rimni­­cu și Ath. Mironescu. D. Gonțt. Popovici-Conta vorbi și despre modul cum am putea ridica soa­rele credinței, în dreptul inimei și cu­­ți­tului nostru. Vorbește in numele or­­todoxilor din centrul Dobrogei, expu­nînd opt deziderate religioase cari ar ridica nive­lul moral religios al popo­rului în genere. Arată că in Dobroge , situația religioasă și a edificiilor pentu servicii religioase e­x­plorabilă, com­parativ cu cele­lalte­­­ rituri. Epis­opul Dună­el de Jos, Pimen, cere cuvîntul pentru a și omuni ca impr. si­­a ce i-a făcut cuvintarea d-lui Popovici Conta. D-sa spune că această cuvîntar nu intră in ordin­a firi­ască a ședințe­lor col.grasului, deoarece e personală și nu științifică. Roagă să fie scuzat că a făcut această întrerupere. Vorbește apoi p eotul Alex Popesc din Cernică de»pre mijloacele de per­fecționare ale preotului român. Ridicarea ședinței Președintele face cunoscut ca toți o­­ratorii să-și tri­m­i­tă lu­rările biroului pentru a fi public­ate în Bud ținul aso­ciațiunei pentru inaintarea și răspina­­rea știin­țillor. La ora 6 ședința se ridică, anunțîn­duse­rea viitoare pe­ntru astăzi la o a 3 d.­ a. în sala XVIII-a a universitaț­i. S. Congresul anual al socialiștilor germani Numărul deputaților.— Conferința fe­meilor socialiste.—Cuvintările de­legaților străini. Luni s’a di­st-his la Blanheim, con­gresul anual al partidului socialist ger­man Numărul delegaților e mnnt­ma mar» de c­ît aema din anii tre uțî. Ilus­trirtes Werner Extrablatt afi­mă că » prima ședința a congresului au luat p­rfc" p­­ste 600 de delegați Au asistat și mult? dl­egați ai parti­de­lor soci­aliate din țările înve­inate Studenți? și studentele ruse sunt de­ a­­sem­enea repr­e­ntate la acest congres întrunirea femeilor socialiste Congresul a fost pie­rdat de c­on­ferință a fe­meilor socialiste . Deputata soci­aliat Melkenburg a deschis ședința ,­alutînd femeile socialiste în numele c­o­mitetulu) partidului socialist. „Feme­il­ siroletarilor — a zis orato­rul — au dovedit lum» Í prin congresii lor că sînt sp­oape de desăvirșit­ h r emancipare. Mișcarea f­­i­n­nistă burghe­ză nu revendică de ît cîteva îmbunătā­­țir­ile soartei fim­ilor, ea nu a m­er­­pînă într’acolo ca să ceară pentru fe­m­eie prerogative noui* Cunoscuta socialistă Zetkin a mulțu­­mit delegaților ruși că a­ fi luat par­te la această suferința. „Afirmăm cu mîn­drie — sp­un­a între altele luptăto­are­a socialistă — că aparținem partidului revoluționa internațional. „Lupta voast­a —tovarăși din Rusia — e și lupta noastră, izbînzile voastre sînt și ale noastre —­ și puteți să fiți siguri de sprijinul nostru moral și ma­terial. Cuvîntările delegaților străini Congresul anual al social­știlor ge­r­­mani a fost deschis printr-o salutare a președintelui congresului, deputatul Sing­t — adresată de­legaților ge­rmani cît și celor străini. Secretarul uniunei sindicale austriac« Rueber salută congresul în numele par­tidului socialist democrat din Austru­­și vorbește apoi despre uriașa mișcare pentru obținerea votului universal din Austria. — „Vechiul și putredul p­rlament al privilegiilor din Austria va fi un elnd înlătura­t pentru veciniei»'“. Rauaport (Paris) aduce salutările so­cialiștilor francezi. „Dacă solidaritatea germană s’ar împreuna ca însuflețirea franceză — bună ar fi atunci reputația noastră. De mare interes a fost expunerea re­prezentantului partidului social demo­crat polonez, Rott (Lodz) despre situa­ția mișcărei revoluționare din Rusia, — „In curind —spunea oratorii—toți muncitorii din Varșovia vor fi înarmați AJJtVBKU. A apărut No. 22 din­­ senzaționalul roman FA«st’c?Am most — 3 bani fascicola, în toată țara — și nu vor mai sta cu mâinile goale în fața tunurilor țarului „O dovadă mai vorbitoare a temeini­ciei organiza­ți­unei noastre — e faptul că în desfășurarea evenimentelor din Siedlice, regimentul Ostralenka a avut o atitudine admirabilă. „Bine­înțeles că nu vom izbuti să cu­cerim armata toată, dar ceia c­­e cert e efi o par­te din ea simpatizează cu noi iar restul, „soldații credincioși ța­­rului“ vor fi atit de de­moralizați in cîte vor fi cu totul nefolositori“. Roza Luxenburg, apr­ig» luptătoare revol­ționară, care a fost eliberată luna trecută din închisorile rusești a salutat congresul în numele partidelor socialis­­tee din Polonia și Lituania. Apoi se ia în dis­cție primul punct cuprins în ordin­a de zi. Interview cu Muromzew Amănunte despre viitoarea situa­ție in Rusia Paris, 13 S­ptem­brie.—Coresponden»­tul ziarului „M»tin“ a avut o convor­bire cu fostul președinte al Dumei Mur r­oviz­­e la Weimar. Ași fi foarte fericit—începn corespon­­­dentul de mai sus— să pot afli de la p­­e­­rsonalitate atit de autorizată, ca dv. O opinie »supra evenimentelor ce se i­­sfâșoară acum în Ru»­a, evenimente c­el p­utin noi apar cu totul nedeslu­șite, obscure și sunt grel­ de interpre­tat. Amintirile d-tale a supra unui tre­­cut recent și prevederile d-tale asupra viitorului, mă int­resează deopotrivă. Viitorul Muromzen zise: — Asupra viitorului Rusiei e grei de vor­bit acum. Sî­ tem în curs de aș­teptare. Am părăsit Rusia spre a mă odihni și a vizita pe copiii mei in JSl— v­iia. Era actuală e foarte departe de paca de liniște și pace. Trepow a mo­nt­ dat r gtmul lui antinuS Masse in­trigi de oameni sunt arestați, pe baza elei mai mici bănueli. Stolypin este de păr­ere că revoluția se va sfîrși la finitul anului. E își face iluzii și simu­lează indulgență. El dă și presei mai multă libertate, totuși ziarele continuă a fi confiscate. Se permite însă publi­­area de pău­­­ari pînă acum erau in­terzise. Cu toate acestea nu avem li­bertatea. Justiția este in serviciul reac­­ți­unei. St­lypin voește numai binele. Ca om, nu i se poate imputa nimic, dar măsurile sale n’au nici un efect, da­oarece sunt in­eifici­­nte. Dacă Duma ar mai fi lucrat numai opt zile, ea ar Q elaborat un program agrar complect. Trecutul „Nu vă put­­ui închipui în streinătate cit a lucrat. Duma. In streinătate se ju­di­că asupra ședinți­lor Dumei după știrile mai mult incom­pleote ce s’au publicat. Adevărata muncă s’a depus în comisiuni. Duma ținea numai patru șed- ț- pi- săptămîna; com­isiunile insă a lucrat în permanent și au făurit pro­­acte de legi foarte însemnate. Aceste p­oecte vor fi publicate în două vola­ne groase. . . t Printre legi o în primul rînd aceea cu prvire­ la desființarea deosebiri­or d clasă, apoi cea cu privire la liberta­­te­a in­dividu­ală, a trei» as­upra 11b­­ 1 ța­rei ci­tățeni­ști, a patra »supra chestie­ gr»re. Acest din urmă proect a spe» nat guvernul «tît de tare incit a di­zolv»! Duma. Dizolvarea va inconsti» tiiție­ i»ia din două puncte de vedere 5 mtdü pen­tru că ar fi trebuit să se fi­xeze un termen tact pentru nouile a» i gi-rî , al dnu­le­a pentru că decretul de dizolvare trebuia să fi fost citit de un ministru. In Ioc d- aci-ast» noi am­ aflat intr'o Duminică din ziare că Duma e disolvată Muronzen vorbi apoi despre eveni* mentele din Wyborg. E cam pr­ matur de prezis că în vii­toarea Dumă vor fi­ numai două partide: extrema dr­aptă și extrema stingă. Atîta e sigur că noul partid al dreptei va fi și mai reacționar ca cel vechi­. La ul­­timele al g. rî socialiștii au fost boico­tați. Până și opoziționiști fanatici fură siliți să voteze pentru candidații libe­rali. La nouile alegeri va fi altfel, de­oarece de pe, amim guvernul sprijină candidați social-di­ mo­r­­ți Lupta se va da deci între guvern și partidul liberal. Preze­n­tul Liti­ rall se organizează pentru luptă și ea va fi dusă prin ziare și întruniri. .. v mm două Camere cari să ajute pe țar­ă una prin meg­ii directe și cealaltă prin alegeri indirecte. In chestiile a­­grare ținem cu tărie la principiul pro­­prietățeî. Social-de­mocrații vor consti­tui în noua Dumă un partid puternic. Stolypin nu poate rămîne ministru-pre­­ședi­nte fără majoritate. „Nu se poate ști cînd va fi convo­cată noua Dumă. Noi din parte-ne voim ca bugetul să fie elaborat înainte de convocarea Dumei. In Octombrie mă vom­ reîntoarce în Rusia“. Bancnote franc. 100.— 101 — 1] „ rubl' hîrtiîf 2.321— 268 — I Jocurile Expoziției g­ rale. Romani sa trimit franco în provincie Și se vine CAPITALA cu Leî 21 bucata. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ —51— î*^ & cfinta URSUL SAU JÜTFß II Fiu­ Mare roman popular de Bené de Pontfest PARTEA TI 3 lucratori tipografi culegători și el« cari să fi învățat a împărți și culege ci și ia ce­i cari au­ 13 ani împliniți și cel j țin o clasă gimnazială cari ar dori să vețe arta, tipografică.. Se pot angaja de data, avantagios, la Tipografia ziaru .mUEIH t JUDICIAR* 5 Calea I­lot­el, București. CAPITOLUL V­erbul, care nu mai avea nicio bănuilă, nu făcu nici cea mai mică obiecțiune, și tinăra femee plecă îndată după masă. In aceeași zi, Remy de Blaisen trebuia să lipsească și el de la țară. Avea o afacere la ministrul de interne, și Valentina care știa acea­sta se temea puțin sa nu-l întîl­­neasca la Chantilly,­­ dar n’a fost nimic. Remy luase unul din trenurile de dimineață. Sosind la gara de Nord, pela "•oițj 3t Valentina alergă la amba­ sada Rusiei, de unde d. de Plas­koff tocmai plecase. Ea dădu atunci birjarului adresa lui Plaskoff, strada Marignan, și peste cinci minute, după ce afla de la portar că contele Petre era acasă, sună și așteptă. Ea nu se gîndi nicîo clipă cît de curios era demersul pe care-l făcea, și cît era de compromițător pentru o femee de vîrsta ei să vie să facă vizită unui om ti­­ăr și elegant ca contele de Plash­­>fî. (Șa- nu avea decît­­noi scop; $s preîntîmpine scandalul ce amenința familia al cărui nume sî purta cu mîndrie, și să pună un capăt unei legături a cărei descoperire ar fi necinstea, desnădejdea, moartea ace­luia pe care-l iubea și-l venera ca pe un tată. Totul dispărea în fața acestei grozave perspective ? Deoare­ce nimenea nu răspunse la prima sa sunare de clopot, Va­lentina sună din nou. De data asta ea auzi zgomot de pași în apartament, și îndată ușa fu deschisă. D. de Plaskoff îndeplin­ea slujba valetului său, Vania ,pe care-l tri­misese în vecinătate. — D-voastră doamnă ? întrebă el mirat, recunoscind-o pe Valen­tina. Scuzați, doamnă că v’am făcut să așteptați, dar sunt singur. — O, nu face nimica... răspunse ea, tocmai asta e importantul, răspunse ea, închizând ușa în urma ei cu grăbire.. Contele înțelese din mișcarea acesta, cît și din asemănarea vocei sale, că era vorba de lucruri grave. Atone, fi, foarte palid, caprin­, de o presimțire, se înclină in f­oi, și cu un gest, sî arată camei, în care trebuia să intre. Era un foarte elegant cabinet de lucru, alăturea de sala de mîn­­care ce era, despărțit ’"•in niște perdele de catifea, de un salon de fumat, unde Vania introducea mu­safirii pînă să-șî vestească stă­­pînul, îndată ce întră în acel cabinet, Valentina îșî ridică iute­roalul, și refuzând scaunul ce i 1 oferea secretarul, zise cu grăbire : — O le conte, aveți cu cumnată­­mea relațiuni ce trebuesc imediat rupte. — Doamnă... exclamă Plaskoff încremenind de uimire, căci ori­cît de stranie fusese pus tarea ei, el nu se așteptase la aceste cu­vinte. — O, nu încercați a nega? îl în­trerupse ea. Dacă am îndrăznit a face ceea ce fac astă­zi, fiți sigur că m’am­ convins de ceea ce spun. Să vă dovedesc. Erii după amia­ză le-am întâlnit pe d-fca și pe Marta în hotelul Luvra, — și asea­ră am auzit tot ce-ați vorb­i în V stihul................ Nu din întîmplare am auzit, ei î­­nd­că «un stat acolo, vrind să aud... Contele Playoff îșî pleda frun­tea și nu răspunsa, înțelegea că a nega, ar fi să mintă de­gea­ba. Liniștea, hotărîrea, și durerea de pe figura celeia care-l judeca, și pe care el o dorise de soție, îl zdrobeau cu desăvîrșire. Tinera femee continuă : — N’am venit să-ți reproșez trădarea către un om pe care-l numești amicul d-tale, nici rușinea ce arunci asupra numelui nostru, căci aceasta este datoria conștiinței d-tale. A­m­ venit să­ te rog, să te implor, ca să ne recam pe­­ nefericita pe care am facut-o să sî uite datorii­le ei. Ea nu știe că am surprins se­cretul, ea nu știe că am venit în­coace. Greșeala ei nu va fi cunoscută de nimeni, dar trebue să pleci imediat din Franța fără să pri­vești în mi mă, fără să scrii con­tese! nici un cuvint, fără s’o re­vezi ! — O, nu se poate.. răspuns« Plus­kuit ridicînd capul, cum vrei d-ta. — Depinde de d-ta ca să alegi mijlocul spre a efirși o situațiune ce poate să ajungă un scandal pu­blic. Nu numai în numele prieteniei, ce n’a fost pentru d-ta decît o mască, nici în numele cinstei, pen­tru care trebuia să dai o dovadă de curaj, — o cer fiind­că nu vre­­au să moară Remy de rușine, și Jak, iubitul m­eu Jak să moară de durerea cel va ucide fra­tele ! Cum nu va­țî gîndit la asta cînd v’ațî simțit atrași unul spre al­tul ? —- Doamnă, vă conjur, asculta­ți-mă dacă ați ști... — Nu vreau să aud nimic ! Nu vreau să știi! cum cade o femee, eu, care mi-am­ cunoscut dato­ria. Asta v’ar fi surprins de mult... Gindește-te, ce s’ar fi putut în­­tîm­pla, dacă s’ar fi găsit cine­va care suprinzîndu-vă, să facă scan­dal ! Valentina îșî pierdu toată ener­gia, glasul i se stinse, și pîîngind, exclamă : — Pleacă ! Te conjur ! Plecă !... Im­î datorești aceasta... Os ți bra făcut c­u ca să mă lo­­vești astfel in tot ce iubesc mai mult pe num­­e ? Contele Petre, mișcat de această disperare, spăimîntat de această­­ exaltație, înțelese în sfîrșit, toată 'afarm­a purtarei sale. Simțimîntul de cinste adevărată se trezi în sufletul lui. Atunci, îngenuchind în fața fe­­meei orbului ca în fața unei sfinte, îi zise cu un inexprimabil accent de respect. — Da, am comis o faptă uni­tă. Sunt de două ori vinovat, da, voi ispăși, voi pleca... — Da, da ? Chiar în astă­seară ? — Cît de curînd posibil, mîine poate... — N’ai să revezi pe nimeni ! — Promit. — Nu veî seri ? — O, nu mî cere aceasta... Pot să mă despart astfel de cea pe care o iubesc, pe care o ador din tot sufletul meu ? Permite-mî cel puțin să-i spun tot ce sufer... să știe că din dra­­goste pentru ea plec cu inima zdrobită, gata a muri... Ce va crede ea de voi pleca fii­ca să-i spun un ultim adio 3 (Ta arma)

Next