Adevěrul, septembrie 1906 (Anul 19, nr. 6118-6146)
1906-09-15 / nr. 6132
L 1 4- o kl V-' HANAN ' SM din NEW YORK (America) i.A FâlW'UL v CALEA VICTORIEI No. 90, (vis a vis de PALATUL REGAL) — Celebrele lor producțiuni în încălțăminte atât de oraș cât și de vânătoare Cele mai apreciate In lumea Întreagă Liceu! Sf. Gheorghe INSTITUT PARTICULAR — București, Calea Victoriei 166 — CURS PRIMAR cu limbele franceză și germană obligatorii CURB LICEAL COMPLECT Școală Comercială Superioară Se primesc elevi interni, semi-interni și externi Prețurile asteiea la celelalte institate similar — PROFESORI ASOCIAȚI — Director : TiutK Speranția taue in raniare in Knourentl MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Gheorghe Goldhamer, student la academia din Freyberg, domiciliat în orașul Iași a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui sau patronimic de «Goldhamer» în cel de «Manoil» spre a se numi «Gheorghe Manoil» Ministerul publică această cerere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul 11 al zisului articol. D-topul Gp.Athanasiu S’a întors în Capitală Special Maladii interne și de copii Consult 8—10 a. m. 6—7a/2 p. m. Calea Rahovi 4. 0 CUNOSCUTA FIRMĂ L. STEINBERG vasayiuS Vîiacros 14 = a înființat o colectură principală a Lotsrnet în claese Romíne. Onor public va putea avea un serviciui onest și prompt cu prețurile originale. Prima classa costa 12 lei in Los Ana jumătaie Los 6 lei Cine dorește a cîștiga să-și comande din vreme la sus numita cassă de încredere, căci colecta se va complecta în curînd. D-rul VELESCU DENTIST Fost șef de Clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) Intorcîndu-se în Capitală și a reluat orele de consultații de la 9-12 ani și 2-5 p. m 43, CALEA VICTORIEI No. 43 — vis-a-vis de Cofettina Capșa — Institutul de Băcîi IUTISt DIN BRĂILA — No. 39, Sft. Nicolae, No. 39 Director de studii d-nul Profesor N. DRAGOMIRESCU Internatul sub conducerea d-lui Gheorghe Petrescu. Curs primar, liceal și comercial complet. Limbele franceză și germană obligatorie. Corp didactic și pedagogic ales Rezultatele promoțiunei anului trecut strălucite că și în anii precedenți Profesorii Asociați (JAWA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI Po. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 4 Sept. 1906 ( Cum fAr I Vind ISTipii» «iw. BöFiüf;1’ “öäf—I 4°/cji aesta Aior. 1905..b.î ö2|V4 92) ; 50 50 50 ■i1 f. Rentă internă, i Ol 25 01 7c <18/01 Oblig com. Buc. [I 83— 90 — D/° Qbh „ „ 88- 89 iif| „ jud. comun 107— 1015C sOjObt. „ , 24 25 95 4«/ft Seri». Enne. Hur 1011— 101 5C .0/1 . , . 02!- 92 51. ff»/,! . „ Urb. 9825 98:7c 1 .«PT . „ iași 94 25 95j- L Acțiuni.B.Națion 1 320.— 3 60 . ■„ „ Agric. 60: îj— 60 — I , Seovin.Bu 170— 181 — ! Cor. var. austriac. 164 V- 105 i/; ! Mărci germane 123 60 1241/ jf . italiene 100 101 — Lessiva Salipurina â Țți Spală și albește rujele foarte bine și ușor, fire economic de lemne lucru și săpun. Nu conține chior, potas sau sodă garantat nu tac rujele. Cereți la toate dragueriile și băcăniile Reprezentanți • A. BLAU & Go. BUCUREȘTI Calea Ratiovel Ao 5 iTelefon 3/2) U INSTITCTURI Virgiliu Popescu București, str. Armenească 1 11. B.olliot, I. Su-Directori de studii: Cchianu și M. W. Schroll. I.iceu complet și școală primară după programa statului cu Secție specială de limbi moderne, cu d-uii profesori H Loliot, L. Bachelin, M. W. Schroff, J. Maurer și alți profesori speciali, larima școală comercială particulară, cu peste 70 diplomați și absolvenți, toți intrați în instituțiuni financiare, la case de comerciu și în funcțiuni ale statului. Are curs superior și gimnasiu comercial, precum și o secție de doi ani cu studii practice comerciale agricole. — Prospecte și Anuarul școală la cerere — Director-proprietar în ÎOÎ. VifSiliu POPSSIU MARELE Hotel Metropol In fața Palatului Ilegal — BUCUREȘTI — 100 camere modern aranjate cu cel mai complect confort. Oferă D-lor vizitatori ai Expoziției cele mai convenabile aranjamente. MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicațiune Domnul Constantin Balan, licențiat în drept, domiciliat în comuna Botoșani, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui, său patronomic de „Balan“ în cel de „Tudor" spre a se numi „Constantin Tudor". Ministerul publică această cerere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre știința celor interesați, cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Ibraim Azil Zaade 9ti Magazin de Covoarea victoriei 105 Aduce la cunoștința onor. Clientele că i-a sosit, pentru sesonul de iarnă, un mare asortiment de Covoare turcești de lână și mătase de diferite mărimi, din renumitele ateliere din Smirna și Persia, pe cari le vinde cu prețuri foarte ieftine. Vizitați magazinul spre a vă convinge. Dna C. RUSESCU) Rodhii și Corecțiuni 53, Str. Smîrdan, 53 Execută orice coroană prompt și cu acuratețâ, cu prețuri moderate. Pe la 1860, fiind sultan A zis, comanda in Bitolia să i se facă două sfeșnice de argint, avind forma de curmal. Dar în Bitolia în acea vreme era ca vatu Derviș-Pașa ; acesta i se adresează lui Gh. Fila caia desemnează un alt model de sfeșnie representînd un platan. Profetul a fost trimis sultanului d.re-i aprobă, iar Gh. Fia execută această lucrare artistică pentru suma de ‘2600 lire otomane și apoi secondat de elevul său N. Pantazi s’au dus la Constantinopol în persoană și a fi ajustat aceste 2 sfenice. Modul cum sunt compuse este următorul: Fiecare sfeșnic este pentru 31 lumănări, are înălțime de 6 metrii și repiintă exct după natură un plan cu frunze late mari; la mază, rădăcina pomului sfenic, e represintat pămîntu cu felurite plante, cu flori și fluturi pe linsele și din mijloc se națâ trunchiul, care se desparte în răci și ramuri pe care sunt așezate felurite păsări. Către mijlocul pomului e o colivie în cari se pune un canal viu Puțin mai deasupra e un basm pentru apă i care să ’Coste peștii. In vîrful sfeșnicului e făcut un vultur cu aripile întinse, ținînd in cioc semiluna și ’n mijlocul concavităței semilunei, e un sfenic pentru o lumînare. Co idee și fantasio ! Pentru ceastă lucrare, amîndoi artiștii au fost decorați de sultan—of nndu-li-se și titlul de Furnisorî ai Curței Imperiale Ottomani. * O altă lucrare artistică în filigram este opera este din mina lui A. Pantazi, o ramă pentru portretele Suverilor noștri, și care fiind expusă la Expoziția Cooperativă din București artistul a primit diploma de onoare. Această ramă lucrată în argint, ne dă o idee despre finețea execuției ei și ne redă talentul executorului. Ea este compusă astfel: In partea de sus, adică deasupra capului stă coroana regală, iar jos două drapele falfinde și cu stema Rominiei. Pe canaveaua ornamentală se încolăcește o viță cu frunzele de argint și bobițele de struguri tot de argint afumate cu aur. Aceată lucrare a fost adusă din Bitolia și dăruită Suvrănilor, arătînd prin aceasta cum știu aromâni să exprim iubirea și stima pentru Suveranii fraților lor din Rorainia liberă. Toți acei cari doresc să cunoască pe acest maestru al filigramului îl pot găsi la casa Macedoniei din Expoziția Națională. Aci acest armin cu toată bătrînețea ce-i răpește mult din abilitatea sa, totuși, nu se lasă invins. Tot in orașul din dealul Filaretulul acolo unde se întîlnesc frații între d nși în pavilionul etnografic al rominilor de peste hotare, aci lingă Basarabia este și un mic pavilion, o ramură a casei din Macedonia, și aci în ea se află alți maiștrii ai argintului, aici se poate vedea și mai mult abilitatea, finețea cu care armînul își excută arta sa. Aci se află frații Gheorghe și Briteia Ciunca originari din Crușova—argintari romîni din Salonic. Cîtă finețe și cîtă frumusețe se vede aci în aele frumoase țigarete albaneze, în acele ciubucuri turcești, în acele tabachere, portțigarete în diferite modele, brățări și colioane-cordoane- oglinzi-cruci - farfurioare pentru cești de cafea, port-cești, port-pahare, portevisite și alte multe obiecte, toate în filigram și pe cari se poate vedea oricine și oricînd și toate spun celor ce le privesc cum armînul știe să lucrez", toate smulg admirație pentru artistul armîn. Aceste zise asupra argintăriei în filigram, să vedem cum se lucrează filigramul și apoi să trecem la argintăria groasă. Iată cum îmi explică d. Matei Cionca lucrarea lui: Se topește argintul în potă (dulcea de păraiit) se toarnă în fir sau hit (fitos) de fier o formă cu un jghiab și se scoate vergea Înghețată de argint. Se subțiază orga prin ciocănitură și apoi se trece prin filieră de oțel cu gamele din ce în ce mai mici piuă se obține un fir de argint subțire ca părul. Din firul acesta apoi se împletește, se lucrează cu miinile diferite deșenuri decorative. Rămîne acum să vedem ce se’nținge prin argintăria groasă, care nu este altceva decît lucrarea argintului în bloc, care bătut cu ciocanul să redea obiectul cit se poate apropiat de natură. A face, a crea fel de fel de obiecte din blocuri de argint bătut cu ciocanul, a imprima argintului mdiabil prin bătae de cio an ioanele cele mai perfecte, rivanzind cu natura, ca arii lui în marmură cu ciocanul și dalta sa, iată în ce constă această ramură a argintăriei, iată ce este argintăria groasă. Frumoasele table de dulceață, lădițe în forme de rațe, sfeșnice, tabachine țigarete-scoicele de la braie femeilor și alte multe obiecte, iată ce poate ieși din mîna artistului în argintăria groasă. Cel mai însemnat și de o originalatate exemplară în aceasă ramură a fost neaoșul armîn naționalist, mort în Crușova, Năimți al Giangu. Genini acestui artist inspirat care p-a fenomenala îndimanăticie la mânuirea ciocanului impima la momint unei și aceleași bucăți de argint felurite forme — adevărate metamorfose în artă — s’au strîns fără a lăsa nici o altă urmă decît faima lui încă vie în gun rația actuală a dușmvenilor din Scopia — unde lucra — precum și obiectele forme Moaro <șite din magica-i ciocănitură — aflate ca probe în casele fericiților posesori. Acestea zise asupra ramurei acestea de artă, termin articolul de față — lăsind ca fiecare bun român să judece dacă nu-e păcat să se stingă așa ta ent« prin neglijență ȘÎ uitare _ fără să simt, nevoo a atins și alte multe exemple din multele lor producțiile,î, căci zi e proverbal. Nu e nevoe sa bea cineva toată apa din mare ca să radă dacă e sărută. In curind voi îi dezvolta și partea coafată din motto adică : „Comerțul la aromiul“. Constantin Uimea spectcole — Joi 14 Septembrie 1906 — Teatrul Național. — „Amuiunes romina de muzică din S bim“. Se va juca pentru a 5 a oară opera în 3 acte 4 tablouri „Moș Ciocîrlan“, de Tudor cavaler de Falclor. Teatrul Lyric. — Asoc. artiștilor Tcitului Normal. In beneficiul d-lui I. Brezeanu. Se va reprezenta frumoase comedie în 3 acte „Nunta, dă Țoplidea", de d. Emil D. Fagure. Expoziția istorică din strada Ion C. Bratianu. Vederi din războiu. Grădina Blanduzîeî (strada Academie): Artiștii ii sociat sub conducerea d-lui P. Gusty. Cele dîn urmă reprezentațiuni. Se va reprezenta pentru a 4-a oară „Nelly Rozuri' comedie in 3 acte, tradusă de d-na Elisa Fl. P<nescu. Paicnl Oteteleșanu. Trupa linei romînă de sub conducerea d-nului C Grigoriu. Berăria Imperială (str. Cimnineanu No. 16). Teatru de varietăți pentru familii In fiecare seară program variat Intrarea liberă. Sala și Grădina Bragadirn. — In toate ser fi« concert dat de muzica regimentului Burcea 32. Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestra miitară. Pentru o victimă a datoriei In urma apelului nostru către cititori, ca să contribue cu cu poț pentru cei rămași pe urma conductorului poștal J. B. Georgescu, care a căzut făcîndu și datoria, am primit următoarele sume : Din listele precedentelor 440860 D. R. C. Süpk z lei 20— Lista colectată de d. Isac de Blayo Gruia și anume : Isac de Brago Gruia 260, locotenent C. Răutzoiu 2, Grigore Popescu sorg. maj r 1, Isac Penchas 60 bani. Total 6,20, se scade mandatul poștal și cămine _______6— 6— Total general “ie f~4 fiiTÖ. Subscripția continuă a fi deschisă și sperăm că va da un rezultat care să permită a se ridica un semn vădit memoriei lui Georgescu, o dovadă vădită că oamenii ce-șî fac datoria la noi au recunoștința publicului Se 'ntelope că clădirea ce s’ar ridica ar trebui să asigure pentru totdeauna un adăpost mamei soției și copiilor lui Georgescu. S’a mai primit du Iad. Isac de M*yo Gruia lei 2 pentru orfanii lui Amărescu, și cari s’au trimes astăzi la destinație cu mandatul. No 663. D. Eleva la Jideni JIDENI, 8 Septembrie,—Albă înconjurată de toate părțile de o vastă galerie în stil românesc, răsare frumoasă, ospîtaliera casă a Tribunului. Ce atmosferă de liniște se respiră în aerul curat al JVlenilor, mîngîiat vecinic de un vînt dulce. Aici în toate verile, ministrul nostru la Roma se refugiază departe de obosiile covîșitore ale diplomației. Pe veranda cea largă de unde splendidul orizontal dealurilo, Rimnicii lui Sărat se desfășură superb, pierzindu-se în zarea cea albastră, ’mi plec urechea la murmurul viatului care alînge mere in vale și pe albia micului riü. Poziția văei adinc săpată intre două dealuri, face ca cel mai ușor rîm să s’asemene cu o îndepărtată furtună, care te amenință mereu să sosească dar amine pe loc, vrăjită de albastrul unui Cer d’o limpezime de undă. Sunt de două zile în Jidani, și mă simt atît de bine, încît nervii mei surmenați aît uitat apoape încordarea și luptele la cari îi supun viața ce forțată trebue să duc in București. Ca o nălucă, grațos și zburdalnic trece pe lingă mine frumosul, favoritul mînz al grajdurilor lui Fleva. Tribunul îi chiamă cu nesfîrșite mîngîeri, iar drăguțul animal răsfățat ca un pui de rasă ce e, vino într’un tîrzifi a cerși din mina tăpnului bucațica de zahăr. Brno arde că graiul d’o nesfleșită blîndepcar o mîngie cu mii de cuvinte drăgălesc pe sbirdalnicul animal, o acela al 1 -ului întrănirilor dela Dacia. Rugăto-re întreb pe tribun: ,,De ce nu mai veniți din nou in mijlocul nostru, de ce nu noai luați cuvîntul, cuvîntul acela de foc, c<>e loc trisa în vremuri o lume întreagă ?“ Cu un fin z mbet îmi răspunde Fl-va dî nci din umeri. Cînd nî ști, doamnă, cît mă uit de liniștit cu viața ce o duc și cum rai place să uit un trecut care în schimb unei trecătoare glorii ’mi a adus de multe ori atitea zbucium și atîtea neplăceri ! Va trebui poate un evenimnt de o mare importanță ca să mă facă «a’iii’ nit vioara și o -ți miî“. Și zicînd astfel ribunul reintră în salonul cel vast, mobilat in gen național, dar cu un gust artistic și ne coarde e instrumentului său favorit reînviă pe toți marii, pe toți g'nijii poeți ai muzicei. Prietenul meu cîntă după cum vorbește, iar muzica lui e o întreagă elocnță. Auzindul îl urmezi în stepele sălbatice ale unui Grieg sau sub farmecul de lună al unui Beethoven, atîta putere de evocare conține măestritul cu arcuș. Dar un sunet de «lopoț'î ne recheamă pe verandă. Sunt teirgiriî iubitî a tribunului, înhămați da breack, cari mai reamintesc că era de întoarcere spre București, spre muzică și luptă se apropie. Cu nespusă părere de rău îmi iau adio dala ospitaliera gazdă, iar în expresul Berlin multă, multă vreme mi-ara ținut piivire ațintit" spre Jid ni, spre verzile lui dealuri, la picioarele cărora imi părea că văd men ü răsărind alba locuință de liniște a Tribunului. ECOU Falmen Doctorul Sihider. Brăila avizează clientela sa că a plecat la Rediu pentru a ■ te specializa în boala de gît, nas, urechi și uro-genitale. Congresul asociațiunei române pentru înaintarea și răspîndirea științelor Biserica și cultul Ședința de după amiazi La ora 2 jum. se redechide ședința sub președinția preotului C. Nazarie, vicepreședinte. Pimen, episcopul Dunărei de jos prezintă președintelui o propunere scrisă în cuprinsul următor: Propunerea „In urma dorințelor și deziderate'ore am avut onoarea de-a exprima onor congres secția teologi ă, în Ședința de la 13 Septembrie 1906, cu privire la activitatea pastorală și didactică a preotului, propun ca tn interesul unei mai îngrijate educațiuni și culturi religioase a elevilor de ambele sexe de curs secundar, profesorul de nlegiune, care conform legi trebue să fie preot, să aibă dreptul la același salariu ca toți pofesorii de la celelalte catedra de științe de la aca școdă. El nu va putea ocupa și poziția de preot paroh sau ajutător la orice biserică, fie chiar ca particular. „Această propunere o fac pentru a- da posibilitatea profesorului de religie spr a se ocupa și pentru ca Dummu iie și sărbătorile să meargă cu toți elevii la biserică, după ce mai întîiu în una din sălile șcalei va face o dizertație cu privire la serviciul bisericesc din acea zi. — Diaconii nu pot fi profesori.“ — Pimen al Dunăel de jo3“. Contradicțiunile După ce în ședințele dă citire propun rei, se naște o mi ă discuție contradictoriei intre preoții din sală, dacă trebue sau nu să se ia in discuție imediat această propunere. Președintele hotarește în cele din urmă ca, conform progrmului stabilit în ședința de dimineață, să ia cuvîntul mai întîiu preoții din localitățile îndepărtate, iar propunerea să se discute la sfîrșit. La aprobă: Comunicările la cuvîntul preotul Neagoe, care vorbește despre moralizarea poporului și caută a stabili că nerespectarea ropaozului duminical de cel interesați e un motiv de distrugere a sentimentului religios la țară. De altfel, spune d-sa, ar trebui repaos duminical complect, zia întreagă să fie închise cîrciumile, ca într’adevăr moralitatea poporului să fie favorizată. Vorbește apoi preotul Țincoca din Gernavroda despre activitatea extra pas-t totala a clerului în genere. D-sa crede că oamenii sus puși recunosc rolul preoțlor în societate și că condamnă puțina lor activitate. După ci sa preotul trebue să fie promotorul oricărei acțiuni mari în viața țăranului, să ceară celor în drept să aibe educația religioasă a copiilor țărani în școală, să se ocupe de aproape de gospodăria țăranilor, etc. Arată apoi caracterul îndoelnic al celor mai mulți preoți din țară și sfîrșește că rolul preotului e nobil și trebue să se lucreze pentru a se afirma astfel. Preotul Predeanu vorbește despre criza religioasă a tineretului de astăzi și analizează cauzele ei. Eronștri sunt aceia—spune d-sa—cari privesc lucrurile numai ca an ochiü, după voiba unui învățat englez. Să privim lucrurile cu doi oi h: știința și credința și vom avea o rezolvare a crizei religoase. Pentru a ajunge aci tribue să ne educăm și spiritul și sufletul, și vom izbuti. Arhiereul Calist Botoșeneanul găsește că pierderea sentimentului religios la popor se datorește preotului, care nu știe să se insinueze in sufletul poporului, să se jertfească pentru el. Se suspendă ședința pentru 5 minute. Continuarea ședinței La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul preotului Pavel Constantinescu. D-sa tratează despre sentimentul milei față de aproapele nostru. In timpul cuvîntărei sale, apare președintele de ședință, episcopul Rimnicu și Ath. Mironescu. D. Gonțt. Popovici-Conta vorbi și despre modul cum am putea ridica soarele credinței, în dreptul inimei și cuțitului nostru. Vorbește in numele ortodoxilor din centrul Dobrogei, expunînd opt deziderate religioase cari ar ridica nivelul moral religios al poporului în genere. Arată că in Dobroge , situația religioasă și a edificiilor pentu servicii religioase explorabilă, comparativ cu celelalte rituri. Episopul Dunăel de Jos, Pimen, cere cuvîntul pentru a și omuni ca impr. sia ce i-a făcut cuvintarea d-lui Popovici Conta. D-sa spune că această cuvîntar nu intră in ordina firiască a ședințelor col.grasului, deoarece e personală și nu științifică. Roagă să fie scuzat că a făcut această întrerupere. Vorbește apoi p eotul Alex Popesc din Cernică de»pre mijloacele de perfecționare ale preotului român. Ridicarea ședinței Președintele face cunoscut ca toți oratorii să-și trimită lurările biroului pentru a fi publicate în Bud ținul asociațiunei pentru inaintarea și răspinarea științillor. La ora 6 ședința se ridică, anunțînduserea viitoare pentru astăzi la o a 3 d. a. în sala XVIII-a a universitați. S. Congresul anual al socialiștilor germani Numărul deputaților.— Conferința femeilor socialiste.—Cuvintările delegaților străini. Luni s’a dist-his la Blanheim, congresul anual al partidului socialist german Numărul delegaților e mnntma mar» de cît aema din anii tre uțî. Ilustrirtes Werner Extrablatt afimă că » prima ședința a congresului au luat prfc" pste 600 de delegați Au asistat și mult? dlegați ai partidelor socialiate din țările înveinate Studenți? și studentele ruse sunt de asemenea reprentate la acest congres întrunirea femeilor socialiste Congresul a fost pierdat de conferință a femeilor socialiste . Deputata socialiat Melkenburg a deschis ședința ,alutînd femeile socialiste în numele comitetulu) partidului socialist. „Femeil siroletarilor — a zis oratorul — au dovedit lum» Í prin congresii lor că sînt spoape de desăvirșit h r emancipare. Mișcarea finnistă burgheză nu revendică de ît cîteva îmbunătāțirile soartei fimilor, ea nu a merpînă într’acolo ca să ceară pentru femeie prerogative noui* Cunoscuta socialistă Zetkin a mulțumit delegaților ruși că a fi luat parte la această suferința. „Afirmăm cu mîndrie — spuna între altele luptătoarea socialistă — că aparținem partidului revoluționa internațional. „Lupta voasta —tovarăși din Rusia — e și lupta noastră, izbînzile voastre sînt și ale noastre — și puteți să fiți siguri de sprijinul nostru moral și material. Cuvîntările delegaților străini Congresul anual al socialștilor germani a fost deschis printr-o salutare a președintelui congresului, deputatul Singt — adresată delegaților germani cît și celor străini. Secretarul uniunei sindicale austriac« Rueber salută congresul în numele partidului socialist democrat din Austruși vorbește apoi despre uriașa mișcare pentru obținerea votului universal din Austria. — „Vechiul și putredul prlament al privilegiilor din Austria va fi un elnd înlăturat pentru veciniei»'“. Rauaport (Paris) aduce salutările socialiștilor francezi. „Dacă solidaritatea germană s’ar împreuna ca însuflețirea franceză — bună ar fi atunci reputația noastră. De mare interes a fost expunerea reprezentantului partidului social democrat polonez, Rott (Lodz) despre situația mișcărei revoluționare din Rusia, — „In curind —spunea oratorii—toți muncitorii din Varșovia vor fi înarmați AJJtVBKU. A apărut No. 22 din senzaționalul roman FA«st’c?Am most — 3 bani fascicola, în toată țara — și nu vor mai sta cu mâinile goale în fața tunurilor țarului „O dovadă mai vorbitoare a temeiniciei organizațiunei noastre — e faptul că în desfășurarea evenimentelor din Siedlice, regimentul Ostralenka a avut o atitudine admirabilă. „Bineînțeles că nu vom izbuti să cucerim armata toată, dar ceia ce cert e efi o parte din ea simpatizează cu noi iar restul, „soldații credincioși țarului“ vor fi atit de demoralizați in cîte vor fi cu totul nefolositori“. Roza Luxenburg, aprig» luptătoare revolționară, care a fost eliberată luna trecută din închisorile rusești a salutat congresul în numele partidelor socialistee din Polonia și Lituania. Apoi se ia în discție primul punct cuprins în ordina de zi. Interview cu Muromzew Amănunte despre viitoarea situație in Rusia Paris, 13 Sptembrie.—Coresponden»tul ziarului „M»tin“ a avut o convorbire cu fostul președinte al Dumei Mur rovize la Weimar. Ași fi foarte fericit—începn corespondentul de mai sus— să pot afli de la personalitate atit de autorizată, ca dv. O opinie »supra evenimentelor ce se isfâșoară acum în Ru»a, evenimente cel putin noi apar cu totul nedeslușite, obscure și sunt grel de interpretat. Amintirile d-tale a supra unui trecut recent și prevederile d-tale asupra viitorului, mă intresează deopotrivă. Viitorul Muromzen zise: — Asupra viitorului Rusiei e grei de vorbit acum. Sî tem în curs de așteptare. Am părăsit Rusia spre a mă odihni și a vizita pe copiii mei in JSl— viia. Era actuală e foarte departe de paca de liniște și pace. Trepow a mont dat r gtmul lui antinuS Masse intrigi de oameni sunt arestați, pe baza elei mai mici bănueli. Stolypin este de părere că revoluția se va sfîrși la finitul anului. E își face iluzii și simulează indulgență. El dă și presei mai multă libertate, totuși ziarele continuă a fi confiscate. Se permite însă publiarea de păuari pînă acum erau interzise. Cu toate acestea nu avem libertatea. Justiția este in serviciul reacțiunei. Stlypin voește numai binele. Ca om, nu i se poate imputa nimic, dar măsurile sale n’au nici un efect, daoarece sunt ineificinte. Dacă Duma ar mai fi lucrat numai opt zile, ea ar Q elaborat un program agrar complect. Trecutul „Nu vă putui închipui în streinătate cit a lucrat. Duma. In streinătate se judică asupra ședinților Dumei după știrile mai mult incompleote ce s’au publicat. Adevărata muncă s’a depus în comisiuni. Duma ținea numai patru șed- ț- pi- săptămîna; comisiunile insă a lucrat în permanent și au făurit proacte de legi foarte însemnate. Aceste poecte vor fi publicate în două volane groase. . . t Printre legi o în primul rînd aceea cu prvire la desființarea deosebirior d clasă, apoi cea cu privire la libertatea individuală, a trei» asupra 11b 1 țarei citățeniști, a patra »supra chestie gr»re. Acest din urmă proect a spe» nat guvernul «tît de tare incit a dizolv»! Duma. Dizolvarea va inconsti» tiiție i»ia din două puncte de vedere 5 mtdü pentru că ar fi trebuit să se fixeze un termen tact pentru nouile a» i gi-rî , al dnulea pentru că decretul de dizolvare trebuia să fi fost citit de un ministru. In Ioc d- aci-ast» noi am aflat intr'o Duminică din ziare că Duma e disolvată Muronzen vorbi apoi despre eveni* mentele din Wyborg. E cam pr matur de prezis că în viitoarea Dumă vor fi numai două partide: extrema draptă și extrema stingă. Atîta e sigur că noul partid al dreptei va fi și mai reacționar ca cel vechi. La ultimele al g. rî socialiștii au fost boicotați. Până și opoziționiști fanatici fură siliți să voteze pentru candidații liberali. La nouile alegeri va fi altfel, deoarece de pe, amim guvernul sprijină candidați social-di morți Lupta se va da deci între guvern și partidul liberal. Prezentul Liti rall se organizează pentru luptă și ea va fi dusă prin ziare și întruniri. .. v mm două Camere cari să ajute pe țară una prin megii directe și cealaltă prin alegeri indirecte. In chestiile agrare ținem cu tărie la principiul proprietățeî. Social-democrații vor constitui în noua Dumă un partid puternic. Stolypin nu poate rămîne ministru-președinte fără majoritate. „Nu se poate ști cînd va fi convocată noua Dumă. Noi din parte-ne voim ca bugetul să fie elaborat înainte de convocarea Dumei. In Octombrie mă vom reîntoarce în Rusia“. Bancnote franc. 100.— 101 — 1] „ rubl' hîrtiîf 2.321— 268 — I Jocurile Expoziției g rale. Romani sa trimit franco în provincie Și se vine CAPITALA cu Leî 21 bucata. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ —51— î*^ & cfinta URSUL SAU JÜTFß II Fiu Mare roman popular de Bené de Pontfest PARTEA TI 3 lucratori tipografi culegători și el« cari să fi învățat a împărți și culege ci și ia cei cari au 13 ani împliniți și cel j țin o clasă gimnazială cari ar dori să vețe arta, tipografică.. Se pot angaja de data, avantagios, la Tipografia ziaru .mUEIH t JUDICIAR* 5 Calea Ilotel, București. CAPITOLUL Verbul, care nu mai avea nicio bănuilă, nu făcu nici cea mai mică obiecțiune, și tinăra femee plecă îndată după masă. In aceeași zi, Remy de Blaisen trebuia să lipsească și el de la țară. Avea o afacere la ministrul de interne, și Valentina care știa aceasta se temea puțin sa nu-l întîlneasca la Chantilly, dar n’a fost nimic. Remy luase unul din trenurile de dimineață. Sosind la gara de Nord, pela "•oițj 3t Valentina alergă la amba sada Rusiei, de unde d. de Plaskoff tocmai plecase. Ea dădu atunci birjarului adresa lui Plaskoff, strada Marignan, și peste cinci minute, după ce afla de la portar că contele Petre era acasă, sună și așteptă. Ea nu se gîndi nicîo clipă cît de curios era demersul pe care-l făcea, și cît era de compromițător pentru o femee de vîrsta ei să vie să facă vizită unui om tiăr și elegant ca contele de Plash>fî. (Șa- nu avea decîtnoi scop; $s preîntîmpine scandalul ce amenința familia al cărui nume sî purta cu mîndrie, și să pună un capăt unei legături a cărei descoperire ar fi necinstea, desnădejdea, moartea aceluia pe care-l iubea și-l venera ca pe un tată. Totul dispărea în fața acestei grozave perspective ? Deoarece nimenea nu răspunse la prima sa sunare de clopot, Valentina sună din nou. De data asta ea auzi zgomot de pași în apartament, și îndată ușa fu deschisă. D. de Plaskoff îndeplinea slujba valetului său, Vania ,pe care-l trimisese în vecinătate. — D-voastră doamnă ? întrebă el mirat, recunoscind-o pe Valentina. Scuzați, doamnă că v’am făcut să așteptați, dar sunt singur. — O, nu face nimica... răspunse ea, tocmai asta e importantul, răspunse ea, închizând ușa în urma ei cu grăbire.. Contele înțelese din mișcarea acesta, cît și din asemănarea vocei sale, că era vorba de lucruri grave. Atone, fi, foarte palid, caprin, de o presimțire, se înclină in foi, și cu un gest, sî arată camei, în care trebuia să intre. Era un foarte elegant cabinet de lucru, alăturea de sala de mîncare ce era, despărțit ’"•in niște perdele de catifea, de un salon de fumat, unde Vania introducea musafirii pînă să-șî vestească stăpînul, îndată ce întră în acel cabinet, Valentina îșî ridică iuteroalul, și refuzând scaunul ce i 1 oferea secretarul, zise cu grăbire : — O le conte, aveți cu cumnatămea relațiuni ce trebuesc imediat rupte. — Doamnă... exclamă Plaskoff încremenind de uimire, căci oricît de stranie fusese pus tarea ei, el nu se așteptase la aceste cuvinte. — O, nu încercați a nega? îl întrerupse ea. Dacă am îndrăznit a face ceea ce fac astăzi, fiți sigur că m’am convins de ceea ce spun. Să vă dovedesc. Erii după amiază le-am întâlnit pe d-fca și pe Marta în hotelul Luvra, — și aseară am auzit tot ce-ați vorbi în V stihul................ Nu din întîmplare am auzit, ei îndcă «un stat acolo, vrind să aud... Contele Playoff îșî pleda fruntea și nu răspunsa, înțelegea că a nega, ar fi să mintă degeaba. Liniștea, hotărîrea, și durerea de pe figura celeia care-l judeca, și pe care el o dorise de soție, îl zdrobeau cu desăvîrșire. Tinera femee continuă : — N’am venit să-ți reproșez trădarea către un om pe care-l numești amicul d-tale, nici rușinea ce arunci asupra numelui nostru, căci aceasta este datoria conștiinței d-tale. Am venit să te rog, să te implor, ca să ne recam pe nefericita pe care am facut-o să sî uite datoriile ei. Ea nu știe că am surprins secretul, ea nu știe că am venit încoace. Greșeala ei nu va fi cunoscută de nimeni, dar trebue să pleci imediat din Franța fără să privești în mi mă, fără să scrii contese! nici un cuvint, fără s’o revezi ! — O, nu se poate.. răspuns« Pluskuit ridicînd capul, cum vrei d-ta. — Depinde de d-ta ca să alegi mijlocul spre a efirși o situațiune ce poate să ajungă un scandal public. Nu numai în numele prieteniei, ce n’a fost pentru d-ta decît o mască, nici în numele cinstei, pentru care trebuia să dai o dovadă de curaj, — o cer fiindcă nu vreau să moară Remy de rușine, și Jak, iubitul meu Jak să moară de durerea cel va ucide fratele ! Cum nu vațî gîndit la asta cînd v’ațî simțit atrași unul spre altul ? —- Doamnă, vă conjur, ascultați-mă dacă ați ști... — Nu vreau să aud nimic ! Nu vreau să știi! cum cade o femee, eu, care mi-am cunoscut datoria. Asta v’ar fi surprins de mult... Gindește-te, ce s’ar fi putut întîmpla, dacă s’ar fi găsit cineva care suprinzîndu-vă, să facă scandal ! Valentina îșî pierdu toată energia, glasul i se stinse, și pîîngind, exclamă : — Pleacă ! Te conjur ! Plecă !... Imî datorești aceasta... Os ți bra făcut cu ca să mă lovești astfel in tot ce iubesc mai mult pe nume ? Contele Petre, mișcat de această disperare, spăimîntat de această exaltație, înțelese în sfîrșit, toată 'afarma purtarei sale. Simțimîntul de cinste adevărată se trezi în sufletul lui. Atunci, îngenuchind în fața femeei orbului ca în fața unei sfinte, îi zise cu un inexprimabil accent de respect. — Da, am comis o faptă unită. Sunt de două ori vinovat, da, voi ispăși, voi pleca... — Da, da ? Chiar în astăseară ? — Cît de curînd posibil, mîine poate... — N’ai să revezi pe nimeni ! — Promit. — Nu veî seri ? — O, nu mî cere aceasta... Pot să mă despart astfel de cea pe care o iubesc, pe care o ador din tot sufletul meu ? Permite-mî cel puțin să-i spun tot ce sufer... să știe că din dragoste pentru ea plec cu inima zdrobită, gata a muri... Ce va crede ea de voi pleca fiica să-i spun un ultim adio 3 (Ta arma)