Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)

1909-06-11 / nr. 7100

te Tönre 1909 IMPORTANT pentru AGRICULTORI „IZBANDA“ aparat pentru făcut SIRE de PAE Aplicabil şi condus direct de la masinele de treerat BREVET „WAIDMANN” -In Hnia, Cmuii, Hasim ;i iile Stils ln Cnllarä— Transportă paiele direct de la batoza de treerat la distanţe peste o sută de metri, formînd şire chiar de peste 25 metri înălţime, fără întrebu­inţare de vite şi cu­rs din personalul obişnuit. — SUCCES DESĂVARŞIT — Costul facerei şirelor redus la o cheltuială minimă Accelerarea treeratului prin îndepărtarea repede şi regulată a paelor Centi prospecte gratis şi franco la: ]VI. CASTA­ER — CRAIOVA — MAŞINE de SCRIS Cap de operă de construcţiune b­elinleg IT d­ î P QÎ a maşine de scris construite nu UUluCIC mai din oţel, avînd toate pie­­sele aranjate pe bile: 1 SCRIS IMEDIAT și SECOSTEN­T VIZIBIL"—» Tot ce inteligența omenească a putut conecte pentru con- 8|\p 1 g struirea unei adevărate maşine bune de scris, care să cores - 1 jj 11* a­­­pundă tuturor necesităţilor, s’a adoptat la marinele de scris - CEL MAI DESĂVÂRȘIT SUCCES MECANIC -Drsfeîor deeficisal Ideal,­București, Str. Acad­emiei 3 CATALOAGE ttUSTRATE Su CERERE GUTĂ. RHEUMAT1SMUL. ■§ijCIATICA Jt*SU DATELE BRILE KISSINGEN (Bavaria) Băî în Germania—Universal Recunoscute HOTEL de RUSSIE Hotel pentru Familii, de Primul Rang in faţa Parcului de Cură, a Surselor şi a Băilor — Poziţiunea cea mai plftentit şi liniştită — 140 Causer© şi Raioane — înconjurate de Parcuri — Confortul ce mai modern.—Aranjamente de pensiune rang şi pensiune după alegere. Pöstyen (Pistyan) Ungaria, dela 1908: 12.000 bolnavi au găsit vindecarea şi uşurarea boalei lor la aceste renumite băi de nămol, natural calde şi radioactive în cel mai înalt grad. Deschis tot anul. Moteluri moderne de primiti PROSPECTE: Direcția Băilor Budapesta 3 ore direct cu accelerati*^ Adevăratul ~ung­imum pb mm ANTISEPTIGA a LEMNULUI Fabrica E. KESSEb Soc. Anonimă Română BUCUREȘTI, Calea Plevnei No. 193—195. Telef. 11/37, 24/93 VICHY Societatea AnonimApentin ești Import și tv.port Bucur VICHYCELESTINS CU­MPARATI Losen Clasa l-a ale Loteriei Române de stat la Colectară principală CASEI de SCHIMB N. o. noROcino 10, Lipscani, IO — Bucureşti cu preţul oficial de: 1/1 los lei 12 1­4 los Leî 3.— 1/2 „ „ 6 1/8 „ „ 1.50 Comenzile se primesc şi prin poştă. Tragerea va avea loc la 19 iunie 1909. Mfin­t Casele mele DIN BUCUREŞTI Strada Tănase Vasilescu 11 „ Ronda 40 Bulevardul Pache 123 Strada Ingineri 11 pusa la credit Fundătura Vaselor 24 Locul de casă din prelungi­rea Lucaci. Locul de casă din Bul. Elisabeta 97, ne puse la credit. Fac și înlesnire de plată. Pe Spondonide Bul. Pache 12 PROPRIETATEA STATULUI FRANCES! A SE FERI DE CONTRAFACERI ! CEREȚI UNA DIN TREI­­ SURSE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI. se fi întîmplat lucrul acesta In Ro­m­­ânia. La abatoriul din Bucureşti se II­ iau mai înainte multe vite bolna­ve; prin­ curţile! de prin mahalale se tac şi azi porci cu strichine şi cu alţi parazit! vătămători sănă­tate!; ceva mai mult: vite mari şi mic! moarte de diferite boli şi chiar ţie cărbune afară din Capitală, se introduceau pe furiş în oraş şi se efebita ai publicului şi numai graţie măsurilor drastice ce s’au luat s’a putut pune capăt acestui abuz. Dar pericolul, în ce priveşte vitele mă­runte, cari se fac prin curţi, există şi astăzi şi tocmai spre a-l stîrpi s’a început sub trecuta administra­ţie construirea noului abatoriu ca­re ar fi fost gata în 1907, dacă par­tidul conservator nu cădea de la putere. In loc de a continua opera Înce­pută de noi, d. Vintilă Brătianu a trebuit să facă noul studii timp de do­ui ani. E fatal s­ă se întîmple a­şa cînd nu e o continuitate în ad­ministraţia comunală. Aflu că a­­cum s’a hotărît şi actuala adminis­traţie să­ continue construirea aba­torului modificînd întru cîtva pla­nul elaborat de distinsul archi­tect d. Mandrea împreună cu mine, în urma co­lindării pe care am făcut’o împreună pe la toate abatoriile moderne din Europa. Mieux vaut tară que jamais, dar desfid pe domnii de la Primă­rie ca modificările ce s’au adus planului nostru să fie în bine. Goana ce s’a­­dat măcelăriilor insalubre din capitală sub admi­nistraţiile din care am făcut par­te, brutăriilor insalubre, unde făina se ţinea prin grajduri a lă­ut­rî cu bălegarul, unde ele­ţanii făceau puii direct pe făină. Unde privăţile erau nişite anticamere ale sălilor de frămîntare, unde frămîntării se întorceai­ desculţi de, la privată la aluat, în care le picati pe lîngă sudoare şi cîte un păduche, această goană a fost ne­miloasă. . Dacă -mi voiu scrie vre­o­dată memoriile voiu spune lucruri de necrezut despre tot ce am desco­perit în inspecţiile mele diurne şi nocturne. Dar pieţele şi halele din Bucu­reşti din care se alimentează toa­tă capitala, cine le-a scos din in­fecţia cea mai teribilă ce se poa­te închipui? D. dr. Botescu? Voia vorbii cu altă ocazie des­pre alte măsuri de salubritate şi­­de igienă mult mai importante. De­o­cam­dată să amintesc un caz destul de curios. Pe timpul primariatului d-lui N. Filipescu prin 1892 sau 93,­ gă­sisem lingă hala de vechituri o privată publică pe care Primăria o închiriase unul grec ca să vîn­­dă pine în ea. Cum în jurul aces­­torei hale mişună sute şi sute de oameni, privata fiind transforma­tă în gheretă de pine, toţi îşi fă­­ceau trebuinţele fie pe ulucii şcoalei Adrian, fie prin împreju­rimi. Vrînd să dau afară pe grec şi să restabilesc privata publică— care funcţionează şi astăzi şi e insuficientă—am întimpinat mari dificultăţi din partea unui avocat liberal, care luase apărarea gre­cului şi mă ameninţa cu proces de daune-interese. Dar cite aşi putea spune de as­tea ! Se vede că fiind­că eram gaze­tar, am evitat tot­de­a­una de a da la gazetă asemenea descope­riri, variat. Debutează S. Bernardo, pri­mul şi cunoscutul cupletist şi comic romín, Julian comic romín cu ori­ginalul sau program „Scene de ma­hala“, H­iella Fontolte, étoile de Paris. Vocinco, comic german şi alţi artişti şi artiste angajate anume. Duminecele şi sărbătorile Matinei, cu intrarea gratis. EXPOZIŢII. — In rotonda Ate­neului expoziţia pictorului Băncilă. MITZMM MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi săr­bătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11-3. MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI /Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).­, ATENEUL ROMÍN,­­vizitarea localului şi colecţiilor sa­le). Deschis în fiecare zi 9—12 din 1- 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 baini, MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Uni­versitate), Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători. De la 11 dimineaţa pină la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, în toate zilele, între ace­leaşi ore. MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetă­­ria statului, șoseaua Kiselef). Des­chis joi și în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim, pînă la 5 d. a. ■îîf- S’au schimbat vremurile. Al. Ciurcu. ŞTIRI TEATRALE. — Marele succes al operetei D-ra Yost a atras şi aseară la Parcul Oteteleşanu un public nu­meros. Maximilian, Ciiucurette, Carus­­sy şi d-nele Florica Florescu şi Miciora obţin un succes extra­ordinar în creaţiunile lor. Astăseară, D-ra Vost se cîntă pentru a 9-a oră—și încă de a­­seară s’au reținut locuri. — Peste cîteva zile va debuta la grădina Lieblich cunoscutul artist liric din New-York, d­r. Juvilier. Curierul spectacolelor — Merem! 10 Iunia —­­ GRADINA AMBASADORI. — Tru­­pa de sub conducerea d-lor Const. I. Nottara şi Niculescu-Buzau. Se va juca Divorţul din Puţul cu Plopi, comedie în 3 acte localizată de Emil D. Fagure. PARCUL OTETELIŞANU. — Tru- Compania lirică română de sub di­recţia d-lui Const. Grigoriu. Se va cînta d-ra Tost, operetă în 3 acte tradusă de d-niî P. Gusty și Emil D. Fagure. GRADINA RAȘCA. — Cinema­tograful Pathé Frers. SALA VOLTA, (strada Doamnei No. 7). — Zilnic reprezentațiuni ți0 bînd­Ti" vncv'1 GRADINA BLANDUZIEI. — Tru­pa artiștilor teatrului naţional. Se va juca Madame X, comedie în treî siete. PARCUL PRINCIAR. — Debutul cupletistuluî Emil Demetrescu şi al tenorului I. Corescu. Cinematograf. GRADINA MOARA ROŞIE. — In toate serile teatru de varietăţi. TEATRUL DE VARIET­Aţa (Im­perial), str. Cîmpineanu 16. In toa­te serile reprezentaţiuni pentru fa­milii. Program artistic nou şi foarte Raziile sanitare D. dr. Melun ne trimite­, cu pri­vire la articolul d-lui Al. Ciur­cu asupra raziilor, pe care l-am pu­blicat în numărul nostru de Du­minică, un articol din care extra­gem părţile, cele mai esenţiale şi care ni se par foarte judicioase. Iată-le: * D. Al. Ciurcu susţine că avem la­­boratorii unde se examinează pro­dusele alimentare înainte de a fi date în consumaţiune. Foarte bine, dar, după ce produsul almentar a ajuns la detailant, cine-mi garan­tează întreţinerea în bună stare a acelui produs ? Aşa eu personal era, la o băcănie destul de bună pe care nu vroese s’o citez, dueîndu-mă să mă aprovi­zionez cu ceva, am găsit şuncă în­cepută pusă pe ghiaţă şi înconjurată cu o cîrpă muiată în apă topită din viaţă. Ei bine, această şuncă care a trecut prin multe examene şi la tăierea porcului la abator şi poate şi la cîrnăţarul care a fabricat-o, se găsea în momentul acela cînd era pu­să pe ghiaţă în condiţiunile cele mai propice de a fi contaminată de mi­crobii gheţeî şi ai apei din ghiaţă şi îij primul rînd de microbii­ febrei tifoide. Reglementele sanitare opresc aceasta şi cum vrei s’o afli de cit făcînd „razii“. Să aşteptăm eclamaţii din par­tea publicului consumator? Dar cîţî ştim că nu e bine, să se consume ghiaţă in natură sau să vie în con­tact cu substanţe alimentare în mod direct? cîţî mă rog afară de medici şi veterinari? Şi apoi să aştepţi după ce vei căpăta febra tifoidă să reclami? Şi cum oare să reclami? Dacă s’ar fi făcut „razii“ mai des, de mult, aşa cum le-a inovat d-rul Botescu, n’am fi avut să de­plin­gem moartea advocatului Buto­­ianu, intoxicat cu carne. Chiar zi­lele trecute, un confrate a­ fost grav bolnav de o groaznică intoxicaţie a­­limentară provocată de consumarea unui şniţel, la un restaurant, unde cîte­va zile mai tirziu, s’a găsit cea mai infectă conservare a carne!, adică straturi de carne printre, stra­turi de ghiaţă. Oare nu e mai bine ca să se pre­­vie acesteai, de cît să luăm măsuri după ce nenorocirea sa întîmplat? Dar, ce zice d. Ciurcu de negusto­rul acela care ţinea într’o privată, de? ales mîncărel pentru a le păstra la răcoare? Tot de la laboratoriu să le constaţi? dar de cîrnaţii îm­puţiţi puşi lîngă grătar şi gata de dat în consumaţie? să aştepte pînă se vor otrăvi cîţiva inşi şi apoi să-l dea în judecată? Numai graţie „raziilor“ se va pu­tea constata dacă cei puşi să libe­reze substanţele alimentare se con­formează prescripţiilor sanitare. D. Ciurcu face greşeală, că voind să apere — poate cu drept cuvînt — un local unde s’a găsit o brînză stricată — trage concluzii genera­le — pentru a lovi într’o măsură excelentă. Vin la partea unde d­. Ciurcu are aerul de a zice că d-ruî Botescu îşi face reclamă şi că ar căuta să lo­vească, apărând pe *aî noştri“. Măsura raziilor luată de d-rul Bo­­tescu, se face de către medicii co­munali şi veterinari. Eî bine, pot să-l asigur pe d. Ciurcu, că între a­­ceştia sínt o bună parte cari nu au sentimentele politice aie d-rului Botescu. Intre aceştia sínt şi conser­vatori carpiştî şi takiştî şi aceştia ar putea asigura pe d. Al. Ciurcu, cum că n’au primit din partea d-ru­­luî Botescu, nici un fel de indicaţie alta de cît să meargă fie-care în secţia sa şi să raporteze de ceea ce a constatat. Nici pomeneală de politică şi nici nu s’au încheiat procese verbale, du­pă cît mi s’a afirmat, ci pur şi sim­plu s’a distrus ceea ce a fost găsit stricat sau contrar prescripţiilor sa­nitare, prevenindu-i pentu a doua oară, că se vor lua măsuri mai as­pre. Atunci unde sunt răsbunările poli­tice ale d-lui Ciurcu? Afară de a­ SS Informății vil cestea, aceste „razii“ nici nu pot face reclame politice. Negustorul că­ruia i s’a denaturat produse alimen­­tare şi a fost dat în stambă, să fie sigur d. Ciurcu, că acesta, dacă este alegător, nu mai vota pe candi­daţii liberali. Personal cunosc un mare negustor dle la Obor, care a tras pe sfoară pe candidaţii liberali, acuma la ul­­timele alegeri de deputaţi, pentru că primăria l’a forţat să d­ărîme nişte barace, eşite din linia stradei şi contrari­e reglementelor comunale. Aşa­dar nici reclamă politică nu pot face aceste razii. lunisî Maiu a. c., lei 1.164.20 şi «’a cheltuit 1.154.55. p. M. S. Popescu, a fost numit mijlocitor de bursă pe Ungă Bur­sa Camerei de comerţ din Bucu­reşti. Mîine seara, joi, la orele 8, se întruneşte la clubul meseriaşilor comitetul executiv, împreună cu comitetul de 400 al mişcăreî pen­tru ieftenirea traiului, în comuna Prundu, judeţul Ar­geş, s’a înfiinţat o societate coope­rativă de producţiune cu sediul în această comună. Ofiţerii din armata activă­, cari posed automobile vor avea dreptul să li se autorize cite un soldat, cu oarecari instrucţiuni în această di­recţie, luat din trupele corpului de armată din care fac parte şi care soldat se va iniţia sub îngrijirea of­iiţerului, asupra întreţinere­ şi con­ducere­ cît şi asupra serviciului ce asemenea repunenle pot aduce în campanie. Aceşti soldaţi se vor pune cu hra­na în bani şi vor avea asupra lor ţi­­nut de cazarmă şi de serviciu în capelă. Pe automobil ţinuta va fi cea de serviciu cu capelă şi fără baionetă, ofiţerul putîndu-l îmbrăca şi cu un costum de sport. Ataşările se fac cu aprobarea mi­nisterului şi numai după un an de serviciu. 1 Ministerul industriei şi comer­ţului a aprobat dizolvarea comi­tetului corporaţiei constructorilor din Iaşi şi a confirmat numirea unui comitet provizor, compus din d-nii: Ion Ciupagea, I. Maco­­vei, Gh. Vieru, V. Ionescu, N­. Mărgărit, Va­sile Aleandrescu, V. Păduraru, Iord­ache Pandeles­­cu, I. Ştefăniu şi V. Racoviţă. Minissterul comerţului a confir­mat următoarele numiri: Ion Păun ca secretar contabil al corporaţiei confecţiunilor din Iaşi în locul d-lui Alex. Popovici demisionat­ Const. Lu­ză ca secretar contabil al corporaţiei meseriilor unite din Drăgăşani, în locul d-lui M. Mi­­hăescu demisionat, I. Ciubotaru­ ca secretar contabil al corporaţiei meseriaşilor din Dorohoia, în lo­cul d-luî G. D. Fomtan, demisio­nat. Ioan Dumitriu, ca secretar con­trolor al corporaţiei meseriaşilor în fier şi metal din Constanţa, în locul d-lui Şt. Pădurescu revocat. Pentru Joi 1 Iunie, sunt convo­cat­ la serviciul comerţului din ministerul respectiv toţi secretarii Camerilor de comerţ din­­ ţară. In această consfătuire, de sub pre­­şidenţia d-lui Dobrovici, şeful ser­viciului, se va discuta şi studia, chestiunea elaborării unui regu­lament tip pentru oboarele ,i de cereale. D. Scarlăt Orăscu, directorul serviciului pădurilor din ministe­rul de domenii, a fost delegat de minister să asiste la examenele școalei speciale de silvicultură de la Brăneşti. Pentru amatorii de cerbi, Ministerul domeniilor ,a decis vînzarea prin bună învoială ,la amatori, a cerbilor ajunşi la ma­turitate şi pe cari ministerul îl creşte şi cultivă în parcul Pipirig, jud. Bacau. Mîine joi, comisiunea indu­strială de pe lîngă ministerul de comerţ şi industrie va ţine şedin­ţă, avînd a rezolva peste 25 de cereri de acordări şi prelungiri de avantaje industriale. După ultimele buletine sosite la direcţia sanitară, s’au decla­rat în ţară următoarele epidemii: Scarlatina s’a declarat în co­muna­­ Milcov (Olt) şi în comuna Mierleşti­­din acelaşi judeţ. Pojarul s’a declarat în comuna Doftana din judeţul Bacău. Medicul veterinar al oraşului Brăila a confiscat 600 kgr, calcan sărat intrat în putrefacţie, pus în vînzare de pescarul Vasile Io­­nescu. In cursul lune! Mai­ curent, s a exportat prin punctul de obser­vaţie veterinar Constanţa urmă­toarele: 5 porci şi o scroafă, 1025 bucăţi piei de bovidee, în greutate de 15.100 kgr.; 6.897 bucăţi Piei de miel în greutate de 5.900 kgr. şi 5.500 kgr. lină de 01 cu destinaţie pentru Rusia, Turcia şi Austria. D. colonel Ionescu Vasile, co­mandantul regimentului 15 de ar­tilerie, a fost mutat în aceeaşi ca­litate la regimentul 2 artilerie, în locul d-luî colonel Zamfirescu AL, care trece în locul d-sale. Regele a aprobat modificările introduse în­ 1 bugetul extrao­rdi­­nar al oraşului Huşi, pe exerci­ţiul bugetar în curs. Aflăm cu părere de rău că fostul nostru colaborator d. G. Metaxa, a­­vocat, a fost crud lovit prin moar­tea­ bătrînului său părinte, d. Con­stantin Metaxa. Condoleanţele noastre familiei. Am primit la redacţie: Călăuza pentru Sibiu şi împrejurime, edi­tura secţiune! Sibiu a reuniune! Siebenbü­rgischer Karpathenve­rein. O broşură în 8 de 82 pag., cu multe ilustraţiuni în text. Si­biu. Tip. Kraft. In cursul luneî Aprilie a. c., fabricile de mere din ţară au pro­dus 2.215.755 litrii de bere, s-a dat în consumaţie 1.818.555 litrii, a ră­mas în depozit 4.604.924 litrii. Tabloul cu nouile înscrieri, transmiteri şi rectificări de pen­siuni a fost întocmit la ministe­rul de finanţe. , Suma la care se ridică aceste pensiuni e de 221.592 lei pe an. La cassa corporaţiei şi cassa de ajutor a corporaţiei sculptorilor din Capitală s’a încasat în cursul Mişcarea deja în muisterul de război şi Copiştii cl. I Niculescu Petre, de la direcţia personalului şi Io­­nescu Grigore, de la serviciul controlului, se înaintează pe ziua de 1 Iunie 1909, în funcţia de co­pişti caligrafi. Guardul de artilerie cl. I Ionescu Marin, de la şcoala de artilerie şi geniul, este numit con­tabil în materii şi bani, în locul guardului de artilerie cl. I Teo­­dorescu D., trecut in rezervă. Adm­i lătrătorul cl. 11-a Mişco Gh. de la liceul militar din Iaşi, este numit contabil în bani şi ma­terii la acel liceu. In chestia incendiului de la Filaret — CONVORBIRE CU MECANICUL DINULESCU — Se ştiie că mecanicul P. G. Di­­■nulescu, care a condus maşina No. 45 şi de la care se crede că a luat naştere incendiul­­de la Fila­ret, a fost destituit înainte ca an­cheta să fi stabilit In mod precis adevăratele cauze şi pe adevăra­tul vinovat. Iată, în advăr, ce ne spune în ac­eată privinţă însuşi mecanicul Dinul­eseu: In ziua de 14 (6) st. n., s’a an­chetat asupra cauzelor cari afi produs incendiul de la Filaret, de către d. inspector de tracţiune M. Constantinescu, împreună cu alţi doi subinspectori,­ unul de La ser­viciul mişcăreî şi cela­lt de la ser­viciul de economat. La această anchetă am fost chemat şi eu­. In timpul anchetei, însă, am fost in­sultat de către d. inspector M. Constant­in­eseu, fiiclndu-neu-be o vină din faptul că am căutat să mă apăr de învinuirea ce mi se aduce de către martorul Călără­­şeanu, care a declarat că l-a lovit în obraz o scîntee ctt aluna de mare. Eu am protestat, declarînd că nu pot trece asemenea splnteî prin coşul maşinei, de­oare­ce e a prevăzut, cu o sită, tocmai ca scînteele să nu iasă mai mari. De asemenea am protestat contra de­­claraţiunei d-lui Boian, şeful sta­ţiei Filaret, care a spus că m’a văzut cu regul­atorii maşinei des­chis de tot. Eu atunci l-a­u între­bat, unde vine regulatorul la ma­şină, întrebare pusă, bine­înţeles, după ce cerusem voe d­e la d. inspector. D. Boian mî-a răspuns că vine sus la uşa cutiei de foc, pe cînd în realitate regulatorul, după tipul maşinei pe care o con­duceam, era cu manivelă pe dina­fară, adică regulatorul e fixat deasupra schimbătorului de mers al maşinei, aşa fiind ceea ce de­clarase d. Boian, era inexact, de­oare­ce d-sa nici nu ştie unde e regulatorul maşinei. Protestînd contra acestui neadevăr, d. ins­pector M. Constantin­eseu, m’a gă­sit că ţint necuviincios faţă de cei mari Şi ro’a suspendat tele­grafic. După cîteva zile m’am dus la d. inspector Dragu şi l-am întrebat tare e situaţia mea; d-sa mi-a răspuns că sunt dat afară“! Fără comentarii! Numiri în ivăţămînt Au fest numiţi, cu titlu defini­tiv, în învăţămîntul secundar al băeţilor, următorii profesori: D. A. Dem- Serădeanu, de la liceul „Hasdro“ din Buzau, îlai specialitatea ştiinţelor fiziico-chi­­mice. D. D. Petrovanu, de la gimna­ziul ,,f Ştefan-cel-m­are“ şi şcoala comercială din Iaşi, la speciali­­­tăţile limbei române şi istorie. D. George Mitru, de la gimna­ziul din Craiova, la specialităţile geografie şi cosmografie. ♦ «w» Bin opsrafionilg Ini Han Basilesta Victimele profesorului universitar la Bucureştii-Noui, desperate de mai revedea banii subtilizaţi, re­curg la violenţe. Nici nu se putea ca faimosul­ eco­nomist (economist intru­cit îşi apro­­piază economiile altora) să nu ajun­gă şi aci. Unii ar spune că pentru un Nae Bas­ilescu dat de atîtea ori un spec­tacol, cazul care îl ilustrează încă odată, ar fi o floare la ureche. To­tuşi nu putem lăsa trecută cu vede­rea una din scenele prodigioasei ac­tivităţi ale acestei figuri care ono­­rează universitatea, comerţul şi ba­roul. Să venim la fapt: Onorabilul Basilescu reuşise să capete încrederea defunctei văduve d-na, Apostol, care moştenise o fru­moasă avere dela soţul ei, i cunoscu­­tuil chiristigiu N. Apostol. Cea mai mare parte din averea bătrînei, d. Basilescu fiind omul de încredere, fusese dată acestuia cu împrumut în condiţiuni dubioase. încă pfi cînd trăia bătrîna, această afacere care mirosea rou în care se pronunţa şi cuvintele abuz, escrocherie, a fost adusă la cunoştinţa publicului prin aceea că parchetul fusese sesizat. •S.I. Bătrîna Apostol a murit şi atunci moştenitorii eî, nepoţii d. Slătescu A­­postol, d-ra Anica Apostol şi alţii, forţamente avură de a face cu d. Ba­­silescu, care era am­estecat în toate daravej­ile defunctei. Afacerea se trata, cum s’ar zice „în familie“. După multe ciorovăelî, cari dădu­ră naştere citor­va procese, moşte­nitorii ajunseră cu d. Basilescu la o tranzacţie, nur tind asupra unei su­­me de 287.500 lei. ■ Se mai obliga d-sa să plătească d-lul Stătescu Apostol o rentă zil­nică de 17 leî şi 5° bani. Cînd şî-a mai îndeplinit d. Nico­­lae Basilescu obligaţiunile sale bă­­neşte ca să şi­ le îndeplinească şi a­­cum? Tot aşa a procedat şi cu d. Stălescu Apostol. De cite­ ori venea la biroul d-luî Basilescu din strada Doamnei 2, ca­ să reclame actul de tranzacţie, dobînzile aferente şi renta zilnică de 17 lei şi jumătate, Basilescu sau îl amipa, sau se ascundea punînd pe funcţionarii biroului să spună că el nu se află în birou şi că va veni roaî tirziu, *• împins la capătul răbdăreî­­de a­­ceste aminărî repetate la infinit, şi care îl priveaţi de un drept al sau d. S. Apostol veni într’una din pile­le trecute la biroul din strada Smîr­­dan, mal furios ca orî-cînd. D-sa este primit de funcţionarul Enescu cu obicinuitele cuvinte: d. Basilescu nu este în birou, venit­ mai tîrziu­ pentru actul de tranzacţie şi banii ce aveţi de luat. Poltroneria nu mai prinse. Scos din fire şi de purtarea puţin cuviin­cioasă a numitului funcţionar care nu voia să-l lese să vorbească cu te­­lefonul din birou, d. Apostol rupse finii ce leagă receptorul. Şi pentru a­ riposta funcţionarului Enescu care voia să se încaiere apucă o căli­mară şi o aruncă în fereastră. Trece apoi în odaia de alaiuri unde credea că se află ascuns Basilescu, care tocmai nu se afla acolo. Enescu văzînd că nu este de­­tiu mit r rupse de, fugă, însă tocmai a­­tuncî sosește și stăpînul său. Se în­teleste că simandicoasa persoană a d-lul Basilescu nu a fost cruțată. Bucuros că are un pretext să tro­ceze în reclamant, temporizînd ast­fel plata sumelor­­datorite Basilescu dă fuga la parchet, urmat de voci­ferările debitorului indtrjit și _for­mulează plîngerea contra d-lui A­posteol, pentru devastare. Afacerea devastăreî a fost renacli­t­afjt la judecătoria ocolului Intîiu, litigiul fiind de minimă însemnăta­te.Cum ră­mîne nu cu simplele de­­vastărî ci adevărate vandalisme pe cari de atita amar de vreme le făp­­tueștc Basilescu în averea celor mari și celor mici, cari au nefericirea de a avea a face cu dînsul? REP. de la judeţul Mehedinţi, se lasă In­­disponibilitate pe ziua de 16 iunie curent pentru negli­genţă şi neregu­­laritate în serviciu. T Procesul de pisi in Piteşti PITEŞTI, 9 Iunie. — Azi s’a în­făţişat înaintea Curţei cu juri din localitate procesul intentat de po­liţiştii locali Bănu­cescu şi Nico­­lescu ziaristului V. Purcăreanu pen­tru două articole publicate de d-sa în „Acţiunea“..­­.Cu cîte­va zile mai înainte po­liţia făcuse presiuni asupra juraţi­lor, iar pe parte din martori îi expe­diase aiurea spre a nu face declara­ţii defavorabile lor. Totuşi s’a văzut proasta reputa­ţie de care se bucură sus numiţii poliţişti; opinia publică întreagă era de partea acuzatului. D. Purcăreanu s’a prezentat a­­sistat de d. Ion P. Go­măneanu şeful conservatorilor democraţi din Ar­geş şi de d. Virgil Mora advocat din Capitală. Partea civilă prevăzîn­d eşecul şi ruşinea ce avea, de îmtîmpinat a declarat în instanţă că îşi retrage pretenţiile. D. Virgil Mora luînd cuvîntul a a­rătat cît­ de nedeamnă e atitudi­nea poliţiştilor, cari au intentat acţiune de calomnie ş­i acum vă­­zîndu-se la strîmtoare mi au cura­jul să o susţie. D-sa şi-a exprimat bucuria că prin aceasta se dovedeş­te perfecta, temeinicie a articolelor publicate , în „Acţiunea“ declarînd în acelaş timp că are convingerea că în urma, acestora, poliţiştiil vor primi răsplata cuvenită de la cel în drept. După aceasta d. Sărăţeanu pre­şedintele Curţeî, a declarat acţiu­­nea srinsă ca nefiind susţinut răi. Imensul public care venise să asiste la dezbateri, s’a arătat viu impresionat de lipsa de consec­venţă a poliţiştilor cari intentează acţiuni die calomnie, crezînd că vor intimida prin aceasta pe acei cari voesc să spue adevărul. Corez! Salonul oficial — întrunirea juriului — .­Co­nform­ regulamentului, care j prevede ca juriul expoziţieî ofi­cia­le, să se întrunească­­la o lună după data deschidere! expoziţiei, pentru a decerne premiile, juriul s’a întrunit erî 9 Iunie, lai Ateneu. S’a hotărît a se cere modificarea regulamentului în sensul de a se acorda premii de trei categorii şi anume medalii, premii în bani şi cumpărări de tablou­rl. Pînă ce se vor face formaj-iităţile de modificare a regulamerulu­iî, juriul te- va continua lucrările pentru a alege operile care vor fi premiate. Azi la orele 9 a. m. juriul s’a întrunit din nou la Ateneu. Mişcarea dela lucrările publice D. Ştefan I. Buiculescu, actual a­r­­hivar-registrator la jud. Olt şi d. Ilie A- Bratu, picher d­. H-a la acelaşi judeţ, au fost trecuţi în interes de serviciu unul în locul celuilalt. S’a prim­it demisia d-lui Dimitrie Ş. Atanasiu, pe ziua de 5 Mai, cu­­rent din postul de picher cl. II-a al judeţului Yaghiia. D. G. D. Popescu, picher cl IV-a ad I-M-k­­­. Sultanul şi sioniştii GALAŢI. 10 iu­nie. — Comitetul de aci publică următorul comuni­cat: In ziare a apL.ru* infor­maţiu­­ne după „Politisette Cor­respori­­denz“ din Viena spunln­d că sul­tanul a respins cererea delegaţi­lor sioniştilor pentru colonizarea Palestinei. Comitetul federal sionist din Ga­lați cerînd lămuriri biroului cen­tru, colonia a primit o telegramă prin care se dezminte categoric a­­ceastă aserțiune. Incendiul din Paşcani PAŞCANI, 10 Iunie. — Azi noap­te s’a declarat un incendiu la proprietatea Caiman Emil. Mulţumită activităţeî adminis­tratorului Tabacii, şefului de jan­darmi Mocanu, s’a inpiedicat lă­ţirea focului. Focul a consumat 5 case şi tip, hambar cu producte.H. e nedreptate M­aî deunăzi s’a prezentat la re­dacţia noastră, d. Gheorghe Măn­­diţ­ă, maestru cismar din strada Mihai Vodă 22 şi ni s’a plîn­s că pe neaşteptate s’a pomenit cu un domn comiisa­r însoţit de 2 încasa­tori şi 2 sergenţi care i-au impus a plăti o sumă de leî 140, datorie către corporaţie. Ori, d. Gheorghe Măndiţă pro­­testează, spunînd că această im­punere e nedreaptă, pe cit timp lucrătorii d-sale sînt toţi noi. Unul de jumătate an, altul de 4 săptăroîni, altul de 5 zile. După legea­­corporaţiiillor, d. Măndiţă Gheorghe ar fi deci dator numai o sumă de 20­0de lei iar nu 140 cit i se pretinde. Neavînd a plăti ceia ce nu tre­buia, comisarul şi­ sergenţii i-au ridicat marfă în valoare de 300 de lei, şi anume 10 perechi ghete, şi 2 perec­hi cizme nou­ lucrate toate pentru clienţi. Plin de indignare sărmanul meseriaş, protestează în potriva acestei nedrepte confiscări efec­tuată de controlorul Stănescu și încasatorul Rădulescu. Nu ne îndoim că cei în măsură vor face dreptate. UNIVERSITARE Astăzi Mercur! ora 5 după a­­miază va avea loc examenul de procedura penală cu studenţii a­­nului IV (după vechiul regula­ment). Examenele de licenţă la faculta­tea, de ştiinţe s’au­ făcut după cum urmează: Specialitatea botanicei în zilele de 10, 11, 15 şi 16 Iunie. Examenul în scris iar oralul general la 1® Iunie orele 8 a. m. Examenu­l specialitatea II-a In aceleași zile, nu­mai specialitatea analiză în zileie de 10—14 Iunie şi oralul general la 35 Iunie. Specialitatea me­canica şi as­tronomia la 8—12 Iunie şi oralul general la 13 Iunie. Examenul de­­specialitatea geor­metric examenul în scris la 12 și 15 Iunie și oralul general la 16 Iunie.* Examenul­ de drept comercial va avea loc Duminică 14 curent orele 8 a. m. . 56 FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ ninoLEscu mm Mare roman de reportagiu CAPITOLUL VI AVENTURILE DIN GALAŢI Inspectorul siguranţei generale, e cuprins de -o emoţie extraordinară. — In sfîrşit ! se gîndeşte el, voi putea să pun mîna singur pe acest celebru hoţ care -a zăpăcit atît poli­ţia Capitalei, a Iaşului, a Ploe­ştiu­­lui, şi chiar şi a Galaţului, şi voi reuşi să răzbun insulta ce mi s’a făcut cînd am fost arestat­­de el. Voi duce pe acel îndrăcit aventurier regat la siguranţa generală şi mă -voiu reabilita. Fără a Înştiinţa pe nimeni, numai armat cu un pistol Browning, şi­­urmat de un agent, Romulus Voi­­­tescu porneşte în­ goana cea mai mare la a­dresa indicată de fanteză, şi cînd ajunge acolo cu ea, ÎI or­donă să se ducă înăuntru şi să vadă dacă omul nu s’a depărtat. Abia a dispărut femeia prin gan­gul întunecos, şi de­­lîngă perete, se daslipeşte o umbră, o mină se ridică în aer, şi un pumn îngrozitor a­­plicat în cap, culcă pe inspectorul siguranţei generale la p&mînt. Apro­ape în aceiaşi secundă, ră­sare dintr’o uşe a gangului un om, loveşte cu aceeaşi energie pe a­­geritul lui Voines­cu, şi­­după ce îl vede jos, întreabă şoptit: — Gata George ? — Gata, vino să-l luăm. Cei doi ridică corpu­l neînsufleţit al inspectorului siguranţei, îl duc ruptede prin uşa­­deschisă într’o o­­daie slab luminată şi aci, după ce îi to­amă o picătură de narcotic pe bulze­, îî bagă şi un căluş în gură,­­ leagă mîinile la spate, îl leagă șî picioarele, și îl vîră ghemuit într’un cufăr de voiaj. — Așa, acuma să-l capitonăm bine cu perne, ca să­­nu baloteze, zice Armand. — N­umai de n’ar muri pe drum sufocat, zice la rîndu-i său George Manolescu. —Dar fata? ce facem cu fata? să nu fie arestată că poate să ne dea de urmă... — Nu e nici o primejdie, căci fata pleacă chiar în acest moment cu trenul la şantanul lui Papaiano­­pol din Bucureşti. Cît despre agent, îl leagă hamalul n­ostru într’un sac şi îl aruncă pe un maidan. Cei doi îndeasă­­perne şi clipe îm­prejurul lui Romulus Voinescu şi îî pun şi pălăria lăsată în gang, în­cuie capacul, după ce au luat toate măsurile ca inspectorul să nu fie sufocat şi în cîteva minute cufărul este urcat de hamalul lor în o tră­sură care­­porneşte­­direct la gară cu o iuţeală vertiginoasă. Manolescu, u­rm­ează într’altă tră­sură deghizat avînd o barbă mare, şi dă insurecţiile nec.p.sa.r. hamalu­lui, care nu-l cunoaşte de­cît sub această deghizare. El îl pune să scrie pe fracht un nume ciudat pe care însă impiegatul care primeşte bagajele pentru trenul de 10 şi 10, nici nu are vreme să îl controleze din cauza­­aglomeraţiei. Manolescu scoate recipisa, o pune într’un plic pregătit pe care este o adresă: d-lui Pop, şeful siguranţei Capitalei. Bu­cureşti. Pe plic scrie: „personal şi foarte urgent“ şi se duce şi pune a­­ceastă scrisoare direct la tren.­­X­A doua zi, şeful siguranţei Capi­talei Pop, găseşte pe biroul său, o scrisoare adresată din Galaţi, o­­deschide, şi alături de o recipisă de bagaje, găseşte o chiei­e subţire, a­­mericana, de tablă, înfăşurată în hîrtie de mătase şi o scrisoare, prin care e rugat să trimeată pe cineva la gară, să ridice coletul a cărui recipisă se găseşte aci, și să res­­titue celor în­­drept­­cele găsite în colet. D. Pop cheamă pe Gaspard Gorănescu, îl arată scrisoarea și re­cipisa, și îl întreabă: — El ce crezi despre asta amice Gaspard ?! — Ce să cred, de cînd cu farsa pe care mi-a făcut-o în Ploești, în­drăcitul acela de Manolescu, nu mai cred nimica! m’am desgustat de toate. Acuma ași dori numai un lucru: să am o rentă.... Dar de cine e iscălită scrisoarea? — Nu vezi, e iscălită de un oare­care Olesco. — Olesco? întreabă Gaspard mi-, rat, ce nume e ăla Olesco, poate O­­lescu. — Nu, nu vezi, domnul A. N. Olesco, însă și-a scris adresa în franţuzeşte, în Joc de „D.‘‘ a pus la început un M, „Monsieur“ cum s’ar zice. — Nu ştiu, zice Gaspard, nu ştiii, acu­ma nu mai fac pe agentul isteţ cit ol trăi. Trimite şi d-ta să se aducă coletul şi zic şi eu ca orbu, ce o fi, om vedea. Un agent este imediat expediat cu recipisa şi cu bani necesari pen­tru a scoate coletul şi Gaspard trece la masa lui din subsolul poliţiei,c­a să-şî vadă de treabă. El tocmai stă şi discută cu o femeie numită Olga Drabic, care a fost părăsită de băr­batul eî, pe care l’a aflat că e că­sătorit şi cu altă femeie şi ii spune într’una: — Da lasă-l madam­o, nu vezi ce ticălos e, dă-1 încolo de pîrlit, di­vorțează de el, că dacă­­nu intră în pușcărie. De­odată un agent de intră în goană pe ușe zicînd: —■ D-la Gaspard, Gaspard, repede că te chiamă d. Pop. Gorănescu trîntește hîrtiile și ac­tele pe care era gata să le dreseze, se repede pe scări în sus intrînd la şeful săft şi întreabă: — S’a­ aprins Turnu Colţel, dom­nule şef? — Eî, lasă glumele: uite ce e. Stăm la masă şi mă gîndeam la îndrăcitul acela de bilet pe care Lan­ primit şi fără să vreau am scris literile care formau numele, dintr'o dată cu pronumele, aşa în­cât în loc de Olesco a eşit Anolesco. — Eî şi? nu vă­d rostul acestei scrieri, zice Gaspard nedumerit.­­~ Dar­­dacă adaugi Şi pe M. pe care noi ziceam că înseamnă Mon­sieur. — Aolea­ păî atunci face Mano­lescu ! exclamă Gaspard, să ştii că de la ăsta e şi scrisoarea şi coletul. Vai de mine, atunci ce o să fie în coletul ăla, te pomeneşti că o fi vre-o drăcie, vre-o bombă sau ceva? .­­— Aşa bombă nu cred să fie, că o trimetea în altă parte. Să comuni­căm cazul domnului prefect al po­liţiei. Prefectul Capitalei de îndată ce î se spune bănuiala care există a­­supra unui colet ce se trimite din Galaţi surîde, şi cu a­eru­l sau bla­jin, zice: — Tot ce se poate! De la afurisi­tul acela de Manolescu, nu­­m­ ar mira nimic, totul e numai să nu introduceţi coletul în poliţie că se poate să fie ceva primejdios. O trăsură intră în curtea Prefec­ture! şi agentul care se­­dă jos, aju­tat de un altul, coboară coletul din trăsură, însă în urma unui ordin al şefului siguranţei, coletul e pus în mijlocul Curții. O m­ulţi­m de agenţi şi oameni ** adună şi însuşi prefectul poliţiei se uită prin geam afară să vadă ce va fi scos din acel cufăr. Şeful siguranţei Pop, ca mai cu­­rajios, ia cheiţa pe care o are în plic, deschide lacătul, acestui co­let, scoate dragul care împedică ri­dicarea capacului și dă la o parte întîî un cearceaf, apoi clnd simte sub mîna, sa capul Unul om, excla­mă involuntar:­­ — De sigur o crimă, un om asa­sinat, trimiteţi iute dup­ă d. prim­­procuror. Agentul e expediat, însă n'apucă să facă cîţiva paşi şi este oprit de o exclamaţie a lui Gorănescu, care cheamă pe agent înapoi. Toţi cei de faţă exclamă ca la un semnal: — Aaa! d. Romulus Voinescu. • In adevăr,­­între o mulţime de perne se află, ghemuit inspectorul general al Siguranţei, Romulus Voi­nescu, însă el doarme şi acuma, un somn adine.­ Cîţiva din agenţii de faţă izbucnesc în hohote de rîs. Al­ţii vor să ridice pe inspectorul Ro­mulus Voinescu din cufăr, însă toţi se dau la o parte respectuos, de­oarece prefectul poliției se apropie ca să vadă și el minunea aceasta. (Va urma) e- apărut : ilemsrile lui flamiîfinou Un voi. do 9x2 pag. — Co­mia ilustrată.— Prețul 2orj, —■ . cre­zare la librării și la toți depozi­tarii noștri.

Next