Adevěrul, iulie 1909 (Anul 22, nr. 7119-7149)

1909-07-22 / nr. 7140

­­îîercuri 22 Iulie 1909: I jiepes Gold, București­­ Biciroi TeciîSIÎC, str. Doamnei 21—23, furnizează: Englezești de benzină, țiței Gaz Sărac (Sanggas) Lucrînd cu cea mai mare economie— Fabricațiune­ asasin S5s Bmfim rar în Construcțiiune și Soliditate , Specialitate pentru lori, Ateliere și ori­ce Industrie Garanție absolută. Comu­țiuni de plată favorabile Proprietarul Brevetului Regal Român (F7­. G­. C î.) Procedeu de tăiat table, tuburi și ori­ce alte obiecte metalice dorește în scopul exploatărei acestui brevet, să intre în re­­lațiuni cu industriașii din țară doritori de a exploata, cum­păra sau lua licențe pentru numita invențiune.. Se primesc­­ și ori­ce alte propuneri, cari au de scop realizarea exploa­­tării. Pentru informațiuni bine-voiți a vă adresa Biroului de Brevete de invențiuni inginer T. Merman Telefon 20­12 — București — și întrec ori­ce alt sistem de motoare Iasca de Scont din București Descoperind că unii fabricanți de ape ga­zoase și de ape mineralizate, vînd prin dife­riți debitanți, produsele lor falsificate și de rea calitate în sticle de ale Fabricelor Române Unite, roagă publicul consumator să refuze ori­ce sticle de ape gazoase sau mineralizate care pe lingă eticheta Fabricelor Române Unite imprimată­ cu roșu pe dopul sticlei, n’ar mai avea și eticheta de hîrtie, lipită pe sticlă cu mențiunea Făbricelor Române Unite, proprie­tatea Băncei de scont. IWSHE ŰB SCHIS Cel mai desăvîrșit cap «de operă tehnică FilifPÎo MîsdîIP cu tabulator Decim­al automatic, LUK­CID MdâlSIC pînă in sute de milioane. Scriere într’adevăr vizibilă, rapidă și elegantă Ideal,—Bneisreșii, Sir. Äeadsmisl 8 COMPANIA füäsineior de scris —Bab Hotelul Bristol $0$' CATALOAGE lî.VSTEFTE la CBplBȘ <Psa9 goalele in­testimilun • Diaree (adulți și copii), Di­zenterie, Colite,­ Apendicite, Constipație, Furunculoza (coși) și Eczema cînd sunt în legă­tură cu InSecțicinile intes­­tințale se trateaza admirabil cu LACXOFEMMENT A prob. de . Direct. Serv. Sanitar zilnic proaspăt preparat numai în Laboratorul dr. G­ Éórn­ji S, Str. 1.C. Brătianu. Tsision 13 S3 Flaconul 2 let.—Provincie 2,50 — contra­mandat poștal prescris de somitățile noastre misticare Vindecări numeroase d­in­ Marele Motel Traian din Iași împreună cu Cafeneaua, Restauran­tul și Tunelul-crîșmă, este de închi­riat, cu începere de la 23 Aprilie 1010. Conține­07 camere de pasageri și­­ atenanțe necesare. Este înzestrat cu parte din mobilier, lumină electrică, apă și canal. A se adresa : La Direc­ți­une­a Creditu­hn Fond­ar Urban din AJap. . O­terul Samarian Medic secundar al Serviciului de boli venerice din Spit. Colentina Consultă în această specialitate ,le la 4 — 8. Diagnosticul Sifilisului prin egzamenul sîngelui (Reacția Wasser­mann - Bauer - Hecht). — Str. Pătrașcu Vodă 27 — D rĂira Ji­osi asistent al Prof. Dr. Hayek (Viena) Ajutor de clinică al Prof . Politzer (Viena) ) Ajutor de clinică al Prof. Gastex (Paris)­­ Medicul dispensar uhn Pe­­gin­a Elisabeta pentru Boli și Operațiuni de NAS, GAT și URECHI Consultativul de la orele 3—5 p. m. Strada Karageorgovici No. 1) colț cu str. Doamnei GASSE É Si EILEZEȘIi ieorge Price ,De OȚEL CĂLIT ,De OȚEL CAL!!' f|I |ffl| cast ulmlute /«if 11caS8 »tofott S i .Hui casasinÉíe Gasse de Bani Englezești |­ ■ |g:­s Form­isorii : S'iiveriiu­lu­i englez­i i­l Regelui Sasa Priîretară Sank ol. England Banca fignisală frintui l'jfu i­ illiisser de Interni ~—“*—" Rinister de Bestif Gasse de Bani Englezești „MEBIKUITE« George ProeL«« Depoul­­ general Garai N­istBn Go­— BUCUREȘTI — Strada Smîrdan No.­­4 ăOJMsl De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului Fournier Specialist în­ Boaiele de Piele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Victoriei 120­­ Itu­gă bis. Albă Consult. 8—10 a. m. și 2—5 a. m. Curierii­ spectacolelor­ arți, 21 Iulie — KI GRADINA AMBASADORI.—Tru­pa de sub direcția d-lor C. Nottara și Niculescu-Buzau. Se vor juca: „Zepelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpriț, comedii, acte localizată de Emil D. Fagure. PARCUL OTETELIȘANU—Com­pania lirică romînă de sub direcțiu­nea d-lui Const. Grigoriu. Se va etala Vînt de primăvară, operetă în trei acte. PARCUL PRINCIAR. — In toate serile cinematograf și muzică mi­. Pr. GRADINA LIEBLICH. — Primul debut al artistului I. Kessler. Se va juca: Hamlet, tragedie în 5 acte de Shakespeare. GRADINA RAȘCA. — Cinema­tograful Pathé Frérs. GRADINA „MOARA ROȘIE“. — In fie­care seară teatru de varie­tăți. Debuturi noul. Teatrul de varietăți imperial, str. Cîmpineanu 16.—in toate serile re­­prezentațiuni pentru familii. Pro­gram artistic din nou aranjat pen­tru stagiunea de vară. Debutează P. BERNARDO, primul și cunoscu­tul cupletist comic român, M­lle Pou­­cette, étoile de Paris Vocurea co­mic german și alți artiști noul an­gajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă, muzee MUZEUL ZOOLOGIC, (șoseaua Kiseleff). Deschis Duminica și săr­bătorile de la 10 — 4 d. a., iar, Joi de la 11—3, MUZEUL DE GEOLO­GIE ȘI PALEONTOLOGIE. (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).­­ ATENEUL ROMÂN, v­izitarea localului și colecțiilor sa­le). Deschis în fiecare zi 9—15 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂȚI. (Uni­versitate). Deschis Dumineca și Joia ca și în cate zilele de sărbători. De la 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străinii sau­ din provincie, în toate zilele, între ace­leași ore. MUZEUL ETNOGRAFIC ȘI DE ARTA NAȚIONALA (Monetă­­ria statului, șoseaua Kiselef). Des­chis Joi și în zilele de sărbăt­oar de la orele 10 dim. pînă la 5 d. a. _ ECOURI r„ „Null Secundus fără pereche“,, a­­cesta este numele nouei țigări de Havana adevărată, cu aromă deli­cioasă, pe care regia monopolurilor statului a pus-o de cîteva zile in vi­ttare. Felul acesta de țigări a dobîndit în scurtă vreme o reputație univer­sală. iäti U Intre melcii români și unguri — Un memoriu al medicilor romîni din Viena — Viena, 20 iulie. — Ziarul „Pesti Hírlap“ din Eridia­pesta a publicat zilele trecute o scrisoare a d-j-ului Réltö, în care acest doctor spunea că medicii romîni, prin nepartici­­parea lor la congresul din Buda­pesta și prin memoriul trimis con­­gresiștilor, au adus grave lacuza­­țiuni Ungariei. Or, nu e suficient să se aducă acuzațiunii, trebuie ca ele să fie și dovedite. Dar dovada, nu se poate face pentru că tot ce s'a spus împotriva Ungariei și a medicilor unguri sînt pure calom­nii. Așa fiind, e datoria medicilor romîni cari locuiesc în Ungaria sa te, cuvîntul și să afirme în mod public că nimic nu e adevărat din acuzațiile aduse prin protestul me­dicilor din Romînia. Peste câteva zile a apărut în ziarele ungurești o scrisoare a d-rului Augustin Dumitre­anu, medic pr­imar al poliției, din Buda­pesta, în care acesta desavuează pe medicii din Romînia și la apă­­rarra domin­ațiunea maghiare, susținând că protestul medicilor romînî e întemeiat pe motive min­cinoase. Se știe că în urma acestei scri­sori, comitetul organizator al con­gresului din Budapesta a luat ho­­tărîrea de­­ a constrânge pe medicii romîni cari se află în serviciul căilor ferate ungare, să participe la congres unde să alcătuiască un grup special românesc. Față de această împrejurare și da un răspuns la apelul d-rului Reitö apărut în „Pesti Hírlap“, un grup de medici romîni din Un­garia aflători acum în Viena, au alcătuit un memoriu pe care-l vor trimite redacțiilor tuturor ziarelor ropâ­nești spre publicare. Iată, în rezumat cuprinsul aces­tui memoriu: Medicii romîni din Viena arată în primul rînd că nu este adevă­rat că doctorii din Romînia au spus inexactități pe socoteala me­dicilor unguri. Tot­ ce s'a spus în protestul me­dicilor din Romînia este riguros exact. . D-iul Rellö, în scrisoarea lui, a cerut medic­­il­or din Ungaria să se ridice împotriva propriilor lor frați,­­întocmai ca în antichitate, cînd prietenii cel mai buni și fra­ții eraib puși să lupte în arenă unii cu alții. S’a găsit, un singur medic ro­mân, d-rul Dumitreanu, care să dea ascultare d-rului Rellö, însuși faptul că acest doctor s’a pretat, la o asemenea faptă e dovada sistemului de opresiune din Ungaria. D-rul Dumitreanu s'a ridicat, în coptra fraților săi din Romînia de teamă de a nu-șî pierde slujba pe care o ocupă la poliție. Memoriul e iscălit de doctorii: Ciurcu, Emanuel Doctor, Mândri­lă, Lază­r Po­povici și Sturdza. Mișcarea dela G. F. R. La direcțiunea generală a­ căilor ferate s’a făcut, pe ziua de 1 August plin nou următoarele, avansări . La serviciul comercial au fost a­­vansați impiegați prin sporire de salariu, d-nil­­ecu Alexandru, Fla­mat Mihail, Tristorescu Dumitru și Nicu­lescu Gavril. D. Crețulescu Ion, actual copist, este înaintat impie­gat.. La contabilitatea serviciului M., au fost avansați prin sporire de sa­lariu impiegații Petrescu I. Constan­­tin, Orban Mihail și Georgescu Eu­­geniu. u. Din Valea Prahovei Azuga, 30 iulie Serbare cîmpenească.—Filiala ,,A­­zuga“ a societate­ „Crucea Roșie" a doamnelor din Romînia, a dat erî, în parc, o serbare populară me­nită să mărească fondul societăței. Sătenii localnici și din împre­jurimi au avut ocaziunea să petrea­că în voie între un taraf de lăutari și muzica militară din Bușteni. Alături de popor am avut ocazia să remarc pe fruntașii industriali din Azuga precum și numeroase per­soane din Bușteni și Predeal. In parcul frumos împodobit, era numai­­ veselie. Directorii fabricel au onorat serbarea cu prezenta lor. Am­ remarcat pe domnii: Schieb directorul făbricel de hîrtie din Bușteni, Babeș directorul făbricel de postav, Rein dir, făbricel de mo­bile, primarul Dăscălescu, Constan­­tinescu dirigintele poștei, Butcules­­cu contabilul domeniilor Coroanei, preot, Atanasie, comandor Grecescu Florinescu profesor, dr. Popescu, Moisescu-Loiseanu, ziarist, loan Pă­durea student, Țintea șeful gării, Borcea, Marinescu ziarist, Gh. Puri­­cescu, locotenent Romulus Miilea, sublocotenent . Buhlea, sub­locot. Jinga, sublocot. Mumuianu, Păncu­­lescu și Brătășanu elevi ai școalei militare etc. Doamne: Babeș, dr. Popescu, Voi­­culescu învățătoare,­­Zis­u, Jinga, Constantinescu etc. Domnișoare: M­oisescu, Zissu etc. Un fapt destul de regretabil s’a petrecut cu ocazia acestei serbări. Mai mulți domni și domane cari se așezaseră la bufetul din parc ce­­rînd cîte­ un pahar cu bere,au avut neplăcerea să afle de la chelner că pentru obținerea bere! trebue să plătească 20 de bani pentru pahar!!! Mai mulți din cei de fată mirat­ de această cerere ș’au­ dus spre a se plînge patronului. Atunci un oare­care Gheorghiu, se adresează unui domn zicîndu-i: „n’o" să mă deran­jez eu pentru un jidan*. Din nenorocire însă „jidanul“ era d. Drăgh­iceanu magistrat în Ploești care dînd dovadă de mult calm—ceia ce a evitat scandalul—a pus totuși pe acel Gheorghiu la locul lui. Am povestit incidentul pentru ca pe viitor, cînd se mai dau aseme­nea serbări frumoase, să nu se mai în­credințeze roluri la asemenea per­soane nedeprinse cu oameni bine crescuți. Afară de acest­ incident serbarea s’a prezentat destul de bine. D-na Babeș, președinta, societatea, căreia i­ se cuvine în mare parte succesul și-a dat toate silințele să mulțu­mească publicul. Dănu Dumbravă LICITAȚII Pe ziua de 7 August ministerul lucrărilor publice a­­ scos în licitație împrejmuirea cantonului de pe șo­seaua Graiova-Malu Mic în sumă de 984 lei. Pe ziua de­ 22 s’a scos în licitație construcția unui canton dublu pe șoseaua Tulcea-Ghecet în suplu­, de 10.000 lei.. Pe ziua de 22 Septembrie s’a scos în licitație—care se va ține numai la ministerul lucrărilor publice — construcția unui pod metalic peste râul Argeș în sumă de 27.000 fei. Marele scandal din Ploești PLOEȘTI. 21 Iulie. — Indivizii Tudorică Ștefănescu, căprar în regi­mentul Mehedinți, Alex. Că­prăruș cismar, și alți două au provocat a­­seară un mare scandal, care a" ridi­cat în picioare întreaga mahala a Tabacilor. După ce au băut ceasuri întregi, au luat trăsura și, in goana mare a cailor au început­ să parcurgă stră­zile orașului. In Tabaci, au dat peste un copil pe care l au omorît. Părinții copilului, cărora li s-au asociat și alții, sfîșiați de durere, au ..vrut, să ceară socoteala** Indivizii criminali însă au pus mina pe cuțite și au început să­ dea în fire,; pi­a și în stînga, lovind cite­­va femei. D. colonel Gr. Dănciulescu care stă’ pe" strada Buna Vestire, a eșit afară să intervină. "Intervenția d-sa­­le însă n’a fost de nici un folos. Se­­ spune chiar că a fost și d-sa lovit.­Căzut se anchetează. — Interim. Sandalul dela consulatul român din Cernăuți Refuzarea vizarea pașapoartelor.TM Muncitori ro­mâni bruscați de către secretarul consulatului Primim următoarea scrisoare din Cernăuți­. Elî s’a întâmplat la consulatul român de aci un scan­dal din cele mai regretabile. Țin a semnala faptul pentru a se cu­noaște pe viitor cauzele care con­­tribu­e în mare măsură la înjosi­rea fprentierului țârei rom­ânești în străinătate. De o bună bucată de vreme pa­sagerii austriaci se plîng în presa locală asupra modului cum sînt tratați la consulatul român cu­ ocazia vizării pașapoartelor spre România. Adese­ori presa germană din Cernăuți a făcut ,a­­pel la Camera de comerț, pre­cum­­ și la ministerul de externe ,pent­ru a­ se pune capăt șicanelor la cari sunt, expuși pasagerii au­striaci atât la consulatul din Cer­năuți, cât și la punctul de fron­tiera din Burdujeni. Secretarul consulatului pare însă a nu lua în considerație a­­ceste wlavinațiunii și demersuri ci continuă a trata persoanele care I vin­ să ceară vizarea pașa­poartelor într’un mod care nu­mai onoare nu face unei iinstitu­­țiunî cum­i e aceia a consulatului român din Cernăuți. * Următorul fapt a produs mare indignare în rînd­urile muncito­rilor din Cernăuți. Un lucrător român, de meserie cioplitor de piatră, s’a prezentat la consulat, cu cererea a i se viza pașaportul pentru Romînia. In loc să fie servit, muncitorul e întâmpinat de secretarul consula­tului cu cuvinte care numai în dicționarul bunei cuviințe nu sunt cuprinse. Fără a invoca vreun motiv, secretarul refuză vizarea și invită pe muncitor într-un ton revoltător a părăsi consulatul. Secretarul comisiunei sindica­telor muncitorești din­ Cernăuți, d. Romulus Dan, văzînd acest refuz ilegal s’a decis a interveni în favoarea muncitorului român și a cere informațiuni de la se­cretariatul consulatului asupra refuzului vizărei pașaportului. Secretarul sindicatelor a fost de asemenea bruscat, fără a i se da răspunsul cerut. De­oarece acesta din umilă insista să se dea curs cererei sale, nevoind a părăsi mai înainte consulatul, secretarul cerut ajutorul poliției pentru ares­tarea­ muncitorului și a secretaru­lui sindicatelor. Poliția­ n­e­voit însă să se pună la dispoziția secretarului consu­latului, obiectînd că cazul e de natură privată și că muncitorul împreună cu reprezentantul său nu se dedau la acte excesive, pentru ca să fie nevoe de inter­venția forței publice. Faptul e foarte semnificativ, de­oarece cu câteva zile mai îna­inte d­oi muncitori dulgheri, de naționalitate polonă, au primit, viza fără a întâmpina vreo greu­tate. Se vede clar că secretarul consulatului î șicanează în special pe muncitorii romîni. Intrega muncitorime din Cer­nați e revoltată în urma scanda­lului de er. Socialiștii proectează tinerea u­­nei mari adunări de protestare îm­poitriva călcare­­a principiilor de reciprocitate de către secretarul deja consulat. In urma propunerei deputatu­lui socialist român Grigorovici propunere care tinde a pune ca­păt acestor neajunsuri și care a fost primită cu unanimitate de voturi în comisiunea de econo­mie populară a parlamentului vienez, s-a crezut că secretarul consulatului român din Cernăuți își va schimba atitudinea. Am­ fost­ însă înșelați în așteptările noastre. Iată și propunerea deputatului Grigorovici: „Avînd în vedere că relațiunile dintre Romînia și Austria vor crește în viitor, guvernul­­ este însărcinat a întreprinde cele ne­cesare pentru desființarea în mod reciproc a pașapoartelor obligate între Austria și Romînia, în spe­cial între Bucovina și Romînia, ari cel puțin să înceteze șicanele la cari sunt expuși pasagerii noș­tri la trecerea lor în Romînia. Cetățenii din ambele țări să mt fie pe viitor împiedecați in libera lor trecere în căutarea de lucru, și precum se garantează în con­venția­ comercială libertatea schimbului comercial și indus­trial să nu se facă cetățenilor greutăți în căutarea de lucru“, deja măsuri in această privință și a cerut de la guvernul român tranșarea acestei' afaceri“. „Lupta“ ,acutpîndu-se apoi de modul cum interpretează consu­latul român din Cernăuți recipro­citatea de comunicație între Au­stria și Romînia, face următoa­rele reflexii demne de luat în seam­ă: „In timpul din urmă am­ obser­­­vat că consulatul român din Cer­năuți se poartă în deosebi brutal tocmai față de lucrătorii romini. E timpul suprem ca să se înce­teze cu­ aceste șir,anii rușinoase, cu atît mai mult, cu cit și parla­mentul italian au fost­­ silit­ să se o­­­cupe de aceste, barbarii ale­­ gu­vernului român, căci ușor s’ar putea întîmpiia ca fapte rușinoase de asemenea natură ale unui gu­vern să murdărească cinstea u­­nei întregi națiuni. „Naționalismul stăpinilor și cio­coilor romîni dă faliment când e vorba de a i se veni în ajutorul vuiucturlor rom­îni. „Rugăm pe lucrătorii noștri să ne vestească­­ dacă li se mai fac greutăți la trecerea lor în Rom­î­­nia, pentru ca sa putem între­prinde, cele necesare spre a îm­­pedeca aerate fără­de­legi“. .,lupta“, organul român al so­cialiștilor bucovineni, se exprimm­ă în­­ modul următor in chestia pa­șapoartelor: „Tovarășul Grigorovici a făcut această propunere din cauză că în­­ efh­ivențiiunea comercială se garantează libertatea ’transactin­ pilor­ c­om­e­rciale între ambele țari, pe cînd pentru libera trece­re a frontierei și în­ ce privește căutarea de­ lu­­cru nu se prevede nimic. In special muncitorii in­dustriali din Bucovina (zidarii, dulgherii, cioplitorii de piatră, etc.) întâmpină mari umități la trecerea graniței ruminești. Mi­nistrul austriac de comerț a luat Un discurs al deputa­tului Theodor Mihail DEPUTATUL THEODOR MICHALI VORBEȘTE IN FAȚA ALEGA­TORILOR.— O REZOLUȚIE IN FAVOAREA VOTULUI UNIVER­SAL. Budapesta, 20 Iulie*—Era deputa­tul Theodor Michali a voorbit în fața alegătorilor săi din Lozr­a Mare. Pre­ședintele partidului naționalist ro­mân a fost însoțit de deputații: Po­­povici, Petrovici, Alex. Vaida, Au­rel Vlad și Iuliu Maniu. Erau de față vre-o 5000 alegători. Michali a vorbit asupra situației politice și a atacat guvernul pe­ntru politica sa dușmană poporului, pe care o prezintă ca un pericol pentru patrie, popoare și dinastie. Ca o soluție­­ pentru actuala si­tuație recomandă realizarea nein­­tirziată a votului universal, dacă e posibil, cu actualul guvern, de mu fără el și în contra coaliției. Spune că salvarea intereselor di­nastiei și țărei e posibilă numai prin dem­ocratizare.­ Constată cu bucurie că dinastia recunoaște aceas­­tă necesitate pentru că de ea de­pinde situația de mare putere a monarh­­iei. Vorbește apoi cu satisfacție de bu­nele raporturi ale monarhiei cu Ro­­mînia, cari au fost și mai întărite prim ultima vizită a prințului moș­tenitor în Romînia. Discursul deputatului Theodor Mi­chali a fost primit cu aplauze frene­­tice. După ce vorbește apoi deputații Popovici și Vlad adunarea­­ adoptă o rezoluție prin care se exprimă în­credere deputatul Michali și parti­dului naționalist care este învitat a continua lupta politică în baza prin­cipiilor de care a­ fost condus pînă acum. Pentru rezolvarea situației politi­­tice rezoluția recomandă progresul democratic și în baza lui realizarea imediată a votului universal. în același timp se menține obici­nuitul­­ punct de vedere al români­lor îndreptat în contra suveranităței privilegiilor de rasă. Rezoluția își exprimă satisfacția asupra acțiunei politice a partidului naționalist român și cere ascultarea părerilor deputaților romîni și ai celorlalte popoare la rezolvirea d­nes­­trilor țărei, cu atît mai mult cu cit ei reprezintă majoritatea. Rezoluția își exprimă neîncrede­rea în guvern și nemulțumirea față de activitatea lui politică care pe­riclitează interesele țărei, dezvolta­rea popoarelor și situația monar­h­ică și a dinastiei. Congresul esperantist ZIUA II-a Ședința de după amează Ședința s’a deschis la orele 3 și nunătate, sub președinția d-lui dr. Robin. Dr. Haralambieff, fostul preșe­dinte al Hgei esperantiste din Bulgaria, descrie în limba espe­ranto, frumusețile orașului Ta­­m­­isa pe care îl compară­ cu Nea­­pole. D-sa este pentru înființarea un­nei ligi balcanice. Acest ideal, cu atît mai mult se poate realiza acuma, cu cât prin crearea limbei esperantiste, șovinismul național va dispare­, de­oare­ce limba care va­ predo­mina va fi cea esperanto. Toșkoi din Bat­ac (Bulgaria), ță­ran, s­pune că, stând într’o locali­tate unde cu greu străbate o cul­tură, a Încercat, să învețe o limbă, străină, fie franceză sau germa­nă, însă n’a reușit și auzind de limba esperanto, a început, s’o în­vețe și după 4 luni a reușit să citească, să­­ scrie și să corespon­deze în esperanto. Arată importanța acestei limbi și spune că la el în comună chiar a făcut o mulțime de aden­ți ai limbei esprantiste. Dr. Robin a cetit mai multe te­legrame primite din Bulgaria-Elsteireffl într'o scurtă cuvân­tare, arată entusiasmul cui care a fost îmbrățișată această limbă de toată lumea și crede că aceasta este limba viitorului, de­oare­ce atît, intelectualii cât și comerci­anții au nevoe să cunoască a­­ceastă lim­­bă, spre a menține re­lațiunile între diferitele popoare. Este pentru formarea unei ligi esperantiste balcanice. lanco Davidoff (Sinsâra)] pro­pune înființarea unei ligi espe­­rantiste internaționale a comer­cianțil­or. D. Efsteiner, a citit următoarele deziderate ale­ congresului: 1) De a se introduce limba es­peranto în toate institutele orbi­lor; 2) Ca Academia esperan­tistă să înceapă alcătuirea dicționarului esperanto; 3) După propunerea soc. espe­­rantiste române,­­se admite for­marea ligei esperantiste a popoa­relor de la Dunăre. 4) Congresul primește invitarea făcută de soc. esperantistă sîrbă, de a­ se ține cellalt, congres al ligei esperantiste al popoarelor de la Diluare, la Belgrad. 5) Se admite constituirea ligei com­iet paniților esperanitiști din Balcani. Con­gresiștii au­ admis îrn unani­mitate, prin furtunoase aplauze, toate aceste puncte. In urmă se procede la alegerea comitetului legei esperantiste a popoarelor de la Dunăre. ■Congresul se termină printr’o rugăciune de Zamenhof, zisă de Soldănescu de la „Vatra lumi­noasă“. D. dr. Robin declară congresul închis. Astăzi la orele 8 dimineața, o parte din congresiști vor pleca In escursiunie la Sinaia. — G. C. Situația partidului liberal din Olt ■ SLATINA, 19 iulie. — Profitând de faptul că d. Victor N. Popp, mare proprietar, vice-președinte al Băncei Slatina și membru în comitetul executiv, se află în lo­calitate, am căutat să obțin un in­terviev, asupra situației liberali­lor din Olt. A)­sa s'a pus cu multă bună vo­ință la dispoziția mea spunîndu­­mi următoarele: — Știți că liberalii de la noi, sînt împărțiți în două tabere. Una, cea mai puternica sub pre­­șie­enția d-lui Alexandru Iliescu, deputat și președintele Băncei Slatina, iar cea de a doua sub preșidenția d-lui­­ Fache Protopo­­pescu. Această ultim­a fracțiune își are tăria în Creditul Rural și în protecția tăinuită, a d-lui Io­nel Brătianu. Adeverul — Fără îndoială căci act sânt, oameni­i hotărîți, apoi numărul nostru mare vorbește destul. Aceste lucruri se vor dovedi la a­­legerile viitoare, singurele cari vor arăta marea simpatie de care se bucură d. Iliescu printre alegătorii de Olt. Am mulțumit d-n­u Victor Popp pentru buna voință și m­’am re­tras. — Corespondent., EPIDEMII S’au declarat în țară următoare­­­le epidemii: Scarlatina în com­. Mih­ai­ Bra­­vu, din județul Brăila, Pleșoiu și Păușești Otopeni din județul Vîl­­cea. Tușea convulsivă în comuna Be­­reștii de Jos din județul Brăila Victor N. Popp Această protecție dă dovada su­­periorităței taberei d-lui Iliescu, care se menține prin încrederea și constanța celor 250 alegători al colegiului 1 de Olt.­­ De cînd durează această rup­tură ? — Pînă la 10 Mai trecut, ea nu era manifestată, de­­ la această dată însă, ea a devenit de do­meniul public. In ziua­ de 10 Mai, alegătorii colegiului 1 de Olt, s’au adunat în număr de 250 membrii și au ales un comitet, din care fac parte și ea, sub preșidenția d-lui A­­lexand­ru Iliescu. — Ce spune centrul de această dezbinare? — De o­cam­dată nimic. p. Ionel Brătianu, este un mare diplomat, care, cunoscînd slăbi­ciunea d-lui Take Protopopescu, față de Al. Iliescu, lasă să mear­gă­­ ’lucrurile încurcate. Această încurcătură însă, nu va putea să dureze mult, timp, căci in toamnă, vom face o eșire, care să facă pe d. Brătianu să recu­noască șefia d-lui Alexandru I­­liescu. A trecut timpul urât al moravu­rilor politice, acum o eră nouă trebue să domnească. Alegătorii sânt­ azi conștienți de drepturile și datoriile lor, și nimeni altul, decit voința, nu le poate impune șefia ce vor. Acțiunea noastră cîștigă din zi în zi mai mulți partizani, căci este ,o acțiune pornită din dorin­ța, de a înlătura moravurile înve­chite și chemarea la viața poli­tică numai a acelor ce au învățat libertatea conștiinței. •*­ Sperați ca tabăra d-voastră, să fie acea care să conducă poli­tica în județul Olt? Scrisori din Bulgaria ! -------* 1 ' ■JPpIpfr' Rusciuc, 18 iulie, ț. Explozie de gazolină. .— Aseară pe la orele 7 o puternică detună­tură a înspăimîntat pe toți locui­torii din aproprierea berăriei ..Ba­ttenberg“ din piața Boris, situată în centrul orașului. In bucăți fură, aruncate în depărtare uși, fe­restre, mese, pietre, granturi, etc. S’a produs o panică indescripti­bilă, printre vizitatorii gradinei. In puțin timp am­ sosit, și pom­pierii apoi o afluență enormă de public, după care s’a lămurit ca explozia a fost produsă de ga­zolina ce se găsea in mare canti­tate în pivniță și care s’a aprins la luminarea ce o avea bufetierul, cînd s’a dus să scoată din pivniță, rachiu. Focalul a rămas fără uși și fe­restre. Parterul e cu totul distrus,­ precum și pivnița. Accidente mor­tale nu sunt. Bufetierul și încă două perso­ane ce se găseau­ în in­terior au fost contustonați, și pu­­­țin arși, iar multe persoane din grădină sunt, ușor rănite. Cei mai­ grav,răniți, între, cari, și cei trei, au­ fost, duși l­a spital.. Starea lor nu e disperată. Judele instructor și poliția făcînd ime­diat ancheta, am­ constelat cele de mai sus. Pagubele cauzate locate­, i­tlul berăriei se apreciază la. 4—5000 franci. Foc­arul nu era a­­­sigur­at. S’au luat și depozitî răni­ților aflați la spital. Contrabanda Djaser Persien et C­ie.— In fine ancheta, asupra con­­­trabandei de banderole a fabricei, de tutun Djafer Persien & C­ie, descoperită la 28 Martie a. c., des­pre «are vani raportat la timp,, abia zilele ace­st­ea s’a terminat. S’a constatat, că, în curs de 2 ani aproape, numita firmă a defrau­­­dat statul cu aproape 11 mii ki­lograme tutun, înjumătățind ban­­­derolele. Pentru această cantitate de tu­tun, conform legei speciale a ban­­­derolelor, urmează a se plăti taxa întreită, deci s’a fixat, amenda la suma de 480 mii franci. Decizia comisiei de anchetă ® supusă confirmării ministerului­ de finanțe. Pentru plata acestei amenzi, în­­­că din Martie « închisă fabrica, i sechestrîndu-­8 tot­ activul,­­ pre­cum și averea particulară a­ aso­ciaților firmei Djafer Persien , C­ie. Decizia ministerială e supusă apelului de către tribunalul local, pînă la plata sumei de mai­­ sus. In caz de neplata fabrica vq, ră­­m­îne tot închisă,sau se depune contra­valoarea amenzei­i pînă la decizia definitivă a procesului. Pînă una alta, societatea fabri­­­canților de tutun a esclus din sinul ei firma contrabandistă. Inaugurarea monumentului libe­­rărel Bulgariei.­ La 11 August se va dezveli monumentul liberarel Bulgariei, ridicat de voluntarii și voevoz­ii din războiul ruso-romaîno­­turc, în marea grădină din fața Teatrului. La­ această ceremonie va asista perechea regală bul­gară și citî­va din miniștri A­­cest m­onument e o podoabă a o­­rașului, costă aproape un sfert de milion strîns prin subscripție pu­blică, baluri, etc., fără nici o sub­­­venție de la vre-o autoritate. Numai, spesele ceremoniei de inaugurare le-a luat­ asupră­ și consiliul comu­nal. In ziua de 11 August 1877 a­­cești voluntari și-au­ arătat eroismul, lor la Șipoa, învingînd armata tur­că de sub conducerea lui Suleiman pașa, înecat în Dunăre.­Un elev al gim­naziului local, Vladimir Gancer, în etate de 12 ani, scăld­îndu-se în Dunăre, s’a înecat. Autoritatea respectivă a luat mă­suri de a nu mai permite scăldarea în Dunăre. Politice..— Se vorbește că țarul Ferdinand cu familia regală se va întoarce în țară pe la 25 curent, spre a inaugura calea ferată noua construită Radomir-Kustendil, — granița macedoneană — unindu-se cu cea turcă la Kumanovo, precum și l­inia­ Șistov-Levski. De­ asemenea țarul va primi acreditivele nouilor miniștri plenipotențiari: turc, român,­­belgian și olandez, serbîndu-se cu o solemnitate specială, ziua de 2 August, aniversarea Suliei pe tron a țarului Ferdinand la 1887, iar a­­­cum ca suveran independent al ța­ra­tului bulgar. La 22 Septembrie, z­iua proejartă­­rei independenței, se va declara săr­bătoare națională cînd va fi convo­cată și Sobrania în sesiune extra­ordinară. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ (Les millions ds la princesse) <§. Mare roman de senzație ♦ de Armand Lapointe TABLOUL AL TREILEA Noaptea de 15 Decembrie n­r­_. Vei ști îndată. Mă înapoez în­­ cîteva minute. • Zicîind aceste cuvinte contesa eși di­n seră prin nșci care comunica cu­­ camerele sale. Rămasă singură, d-ra de Lauris se dădu visurilor sale... mereu ace­lași... căsătoria sa... Ferdinand de feoj­bac... fericirea pe care ar încer­­să împartă viața ..cu acest om atît­ de nobil..­. întîmplările ce vor trece pînă atunci... iscălirea contrac­tului... toaletele, darurile... Gîndul sau era departe de lumea care se mișca lîngă ea, așa de departe că ea nu observa că visarea, sa se­ în­torcea pe nesimțite spre somn. Sub influența mirosurilor bolnă­vicioase care îl îngreunau­ creerul .puțin câte puțin, mușchii săi se în­tinseră, ochi­i se închiseră un­ sus­pin slab îi ridică sinul; buzele sale păreau că zîmbesc unei vederi de­părtate și prietenești; apoi din somn greu­, letargic p coprinse. Toate semnele vieții dispărură. E­a ședea lipsită de cunoștință, în­­tr’o poziție încîntătoare care ar fi fost culmea nerușinării dacă săr­mana copilă ar fi putut avea con­știință de starea în care­ se găsea. In­­ acest moment se deschise una din uși și se închisă fără zgomot la loc. Un bărbat apăru. Era prințul indian, care înainta încet și cu prepauțiune. Cînd sosi în fața tinerei fete, se -■dădu înapoi. — Ce frumoasă el zise el cri un sentiment adevărat de admirație. Un fior îl zgudui­a lin ,cap pînă la picioare. O luptă începui în el între do­rința sa și cele din urmă scrupule cari puteau să-i rămână. Il înspăimânta oroarea faptei pe care voia s-o săvârșească. Cuțitul, sîngele, sugrumarea, lațul ragi­­lor... dar cealaltă crimă, violul... nu, el nui Îndrăznea!... Îndoiala sa fu de scurtă durată.. Un foc arzător ,alerga prin vinele sale și il ardea: toate iritările, toate pasiunile fierbeau­ în creierul său­ înfrigurat, în fața acestui spiri de cadavru uimitor prin frăgezi­mea și tinerețea sa, ’al cărui smls descoperea două șiruri de dinți albi ca laptele. In fața ochilor săi se întinse un văl, un sunet surd, asemănător cu un gemăt, eși din pieptul săli și­ crima fu săvîrșitu­... In momentul cînd infamul, după săvîrșirea crimei sale, voia să pă­răsească sera, se ridică perdeaua tușii prin care se retrăsese Daya și uni cap tînăr, cu părul castaniu­, cu barba blondă, apăru în deschi­zătură, privi spectacolul pe care îl avea sub ochi și dispăru îndată. Kassim eși, fără a fi văzut ceva, și totul reintră în liniște și în tăcere. După un­ timp oarecare, d-ra de Lauris e și puțin cîte puțin din to­ropeala sa: deșteptarea venea în­cet, dar întovărășită de spasmuri­ și de fiori. Ea se sbătea ca într’un vis, sînul i se ridica sub sforțarea unei respirații grele; ochii săi se deschidea fi rătăciți. Mina dreaptă îi era închisă printr'o mișcare ner­voasă, ca și cum degetele sale s’ar fi strîns într’o luptă. Într'o opu­nere inconștientă și neputincioasă. Ea duse această mână la piept pentru a opri mișcările puternice ale inim­ei sale, apoi voi să o ducă la frunte pentru a scoate de aco­lo o amintire vagă. Dar n’avea puterea să isprăvească această mișcare și brațul său căzu, fără voia ei pe divan unde se și­ des­chise mîna. Ea privi și păru mirată că nu vede nimic. — E ciudat, își zise ea, mi­ se i părea că adineaori chiar, țineam ceva în mină. Tulburarea sa era așa de mare că gîndul sau nu se sfîrși și că nu observă că obiectul de care abia își aducea aminte, alunecase în corsajul (sau atunci cînd iși dusese mîna la piept. Se ridică, voi să meargă, dar picioarele nu veiră să o ducă: frun­tea Ii averea, gîtul ii era uscat.' — Ce am ? se întreba ea. Din cînd în cilul, sunetele or­chestrei care cînta o polcă veselă, veneau pînă la ea, slăbite prin depărtare, dar foarte curate. Aceasta o chemă cu totul la realitate. — Muzica aceasta!... Ah! da... mi-amintisc... am adormit. Șovă­ind puțin, dar asigurată și nebă­­nuind nimic din ceea ce se În­tâmplase, reintră în saloane. Ea credea că indispoziția ii ve­nise, pentru că avusese neprevede­­rea să adoarmă, câteva minute, în mijlocul acestor flori exo­tice. Se îndreptă spre tatăl său. — Ce ai, copila mea,­­ești in­­dispus să? întrebă d. de Lauris,­­observând paloarea fetei sale. — Nu, ta,ta, puțină oboseală, răspunse ea cu u­n zâmbet bun și dulce. Dacă vrei, să plecații­. De teamă ca tatăl să n’o certe, nu îndrăzni să mărturisească că adormise­­ s­ingură în s eră. D. de Lauris iși chemă trăsura și plecă. In acest timp, Daya, ascunsă după o draperie, îndrepta spre Charlotte ochii săi plini de flă­cări, în care strălucea plăcerea răzbunarei satisfăcute. Apoi, găsind pe prinț merse spre el și îi zise la ureche: — Ți-ai ținut promisiunea, nai-o voiu ține pe a mea. Iată cheia ap­ar lame 11 tu 1­ui meri. III Au­ trecut mai mu­lte luniî. D. de Lorbac avu durerea să piardă pe tattal sări. Lipsa sa se­­ prelungise peste marginile hotărîte. NU se înapoia,se la Paris decît de câteva săptămîni și se ocupase îndată de pregătirile căsătoriei sale. Sîntem în ziua­­ semnărei con­tractului. D. de Lauris sa adunat la o masă c­e martorii și pe cîțîva prieteni intimi, apoi toată lumea se îndreaptă spre salonul unde era notarul. Ciudat lucru! Cu toată bună­voința comesenilor, masa n’a fost veselă; s’ar fi zis că domnește o atmosferă de tristeță în casă și că­­ ea apasă asupra tuturor și mai ales asupra d-l­ii de Lordac și a­­supra Charlottei. Această situa­ție se putea­­ în­dreptăți întru cîtva prin doliul tî­­nărului avocat. Dar nu aci trebue căutată cauza. Ea se găsea în întregime în schimbarea caracterului Char­lotte­. De la 15 Decembrie, adică de la serbarea dată de contesa Daya, se făcuse o mare schimbare în tânăra fată­. Nu mai era Charlotta de altă dată, dulce, veselă, bine­voitoare ; se făcuse acum capri­cioasă,­­fantastică și ciudată. Cîte­odată era prea gânditoare, serioasă, ca și cum ai­ fi căutat, un necunoscut misterios. Ore, zile chiar, rămînea sub stăpânirea ideilor vagi, fără formă, și spiri­tul său rătăcea fără a se opri la ceva hotărît. De asemenea alte ori devenea neliniștită și turburată; frumoa­sele sale culori de altădată dis­păreau­ pentru a face joc unei tristețe adânci, unei stări bolnăvi­cioase care nu se putea explica.­ Toate i se păreau­ indiferente și cădea într’un fel de plictiseală a cărei cauză nu o cunoștea ni­meni. Ea iși dădea seama de a­­ceastă stare și se lăsa el fără a se împotrivi, imputând să facă altfel.­ ­Va utoiaj

Next