Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)

1910-07-22 / nr. 7498

minuș&w* JmiT 22 Iulie IP JO PLUGURI de oțel cu 1,2,3,4 brazde garantat originale RUD.­SACK din Leipzig ((Germania). Cormani de oțel cui­rasat Sut reducerea și mărunți­rea brazdei perfectă, forță de tracțiune redusă, D­urabilitate extremă. Singurele adoptate de b­nuicurile Coroanei, Fer­mele Model­e împărțite de guvern Țăra­nilor și Veteranilor. FERIȚI-VA de CONTRAFACERI, eu fflaji tea Se găsesc garantat adevărate în V. STAADBEKER SINGURUL DEPOZITAR , BUCU­cu­EȘTI Str. Smârdan 20. BITAILA, C3AIQVA I FOTOSLOB a introdus: Cărți Poștale ilustrate Pictate 12 bucăți , . . . . Lei 8.— 1 bucăți ..... „ 6.— 1 Mărire W^om­ cu nespartout coman­date in acelaș timp cu cărțile poștale 4.­Cărți poștale ilustrate obișnuite 12 bucăți. . . . » .... i1 1 Mărire 18/21 c. m. in candiț­ratie de mai sus..............................„ — Se pot lua în 24 »5. — — AEAI filtdl 40X50 cm» — după natură sau fotografii, cu paspart­ut, geam și ramă elegantă . ... Lei 27.50 Idem cu o ramă mai lată .... 1. 20.59 — Livrabile în 3—5 zile — Institutul este deschis și lucrează în f­ie­care zi de la ora 8 a. m. pînă la ora 12 noaptea. Vizitarea dorită și bine văzute, fără vre-o altă o­­bligațiune. „Fotoglob“ Institut Modern Fotografie Bulevardul­­ Academiei. 3 CEL FMI BUH APE NATURALE PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ A SE FERI DE CONTRAFACERI CERETI­­JNA DIN TREI SURSE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI. Societate Anonimă pentru Import și Export—București De vânzare la Droguserii și farmacii tumm lii în­ sie și orsite ^ Veritabil numai în cutii originale cu 50 și 32 capsule ! —Aprobat de toate autoritățile medicale— 1 de ran­să în aquarei — Se pot lua în 48 ore Lei 4.— 3.50­2.­„Declarațiile drepte și sincere ale ministrului Turciei sunt cu­ mult mai adevărate de­cit cele făcute adesea de primul ministru al Greciei și care constitue­ o intervenție în afacerile interne ale Turciei. * In urma celor de mai sus, știri fal­se s’au dat ziarelor locale, de pildă aceia a vizitei pe care Năbi­bey a făcut-o ministrului Greciei, d.­­Gry­­paris, pentru a-l declara că ceia ce spusese diresul redactorului lui „Ta­nin” au fost­­ puse în chip­­ confiden­țial. Știrea aceasta publicată de ziarele grecești, e neîntemeiată. Chiar lega­­thatea Greciei i-a dat o desm­ințire aseară, spunând că tot ceea ce spun unele ziare despre o întrevedere în­tre ministrul Turciei în Atena și mi­nistrul Greciei e lipsit de temeii și că n a avut ros între cei doi diplo­mați nici o întrevedere. Pe de altă parte însă, agenția tele­grafică otomană anunță aZi de dimi­neață că e autorizată să declare că interdicț-u­l lui Nabu bey n'a fost redactat exact de mai multe ziare și că s’au strecurat fraze întregi cari nu figurează în convorbirea pe care a avut-o ministrul cu redactorul zia­rului „Tahin", B. A. Gay« Curierul spectacolelor Miercuri 21 Iulie GRADINA BLANDUZIEI, — Se » juca a 1­ a .a Teatrului Opțional *• laolțc și Mache, comedie în 3 acte, cu d-nii Breaefina și To^eanu în relurile princi­­pale. GRADINA AMBASADORI: Se va juca de com­pan­a Davila : primul proces, comedie în 3 a­cte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Com­pania lirică Grigoriu va juca : Vtsl*&~ torul (­p păsări, operat;­ în 3 ac­e. Sala Eforiei. — In fiecare seară re­presentation­ ale cine­matogrft­­ 4)ui Pa­ttié Fréres, sub conducerea electricia­nului I. Botez. TEATRUL DE V­AH­IRT­AȚI „IMPE­RIAL“, strada Cîmpineani« 16, Bucu­rești , în fiecare seară reprezentatunl pentru familii. Programul de la 1 iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și ar­tiste pe primul rang . Gracia Soria (franceză), soprana­legerii de la Opera cea mare din Paris; Sl­avii, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celor­­l­alți artiști. Pentru tot sezonul de va­ră, intrarea generală 1 loc, la matinett intrarea gratuită. Buletin Meteorologic 21 Iulie 1210 Furnizat de Casa MENU & C­ în Temperatura centigrade *5 ® i §■ = g *3­2 -3 O V- V“ 9 înălțimea barometric* 764 m/O». Gerul senin. Barometrul în urcare. Fazele Lunare:­­0 Ultim quart Atmosfera greoaie care a domnit erl $n Buc­­rești a făcut căldura nesufe­rită ; vîntul răcoros dela răsărit a în­­ceput a bate de pe la orele 4 p. m­ Cărți și reviste 03 --*«•* Sc I =0 î * 10- A apărut: Bevue des deu* mondes, numărul diu 1 August 1910 cu urroățo* rud «umăr: I, Jeanne d’Arc; VI. La condamna­­tion; Le jugement des juges; Le juge­­ment do l’histoire, por M. Gabriel Hanotauot, de PAcadAmle franțaise. II. L’épreuve du feu, troaÁiétne pârtie, par Jacques Moriau. — III. Les forces chinciscs eu 1910, par M. Ie géneral de Négrier. — IV. L’inspira trice de la „Symphonie en blanc m*jeUT‘‘; Marie de Nesselrode, comtessc IialergLs-Mouv chanoff, par M. Ernest Seilliöre. — V. En Ga-scogne; L’abanclon de la terre, <par le docteur Emmanuel Labat. — VI. Bismarck et la Papauté; La guerre (1870—1872); IV. Les débats «colairca; L’incidctot Hohenlohe; La loi centre les jéfSuites, par M. Georges Goyau ; VII. Chronique de la quinxaipe, bisteire politique, par M. Francis Charmes, de I1 Académie franțai^e. — VIII, Bulletin bibUographiques. Incidentului; Botoșani DUELUL FRUNZESCU-GRI0CHIU BOTOȘANI, 20 Iulie.— Avocatul Frinzescu însănătoșind­u-se, duelul hotărât între d-sa și căpitanul Grigo­­riu a avut loc astăzi. Beligeranții însoțiți de d-nii căpi­tani Dobrescu și Rosetti martorii d-lui căpitan Grigoriu și Boldescu și avocat Lupașcu martorii d-lui Frun­­zescu, precum și d-nii medici Smeltz și Goldhamer au eșit la orele 6 afa­ră din oraș lîngă Cazămăre­ști. Ei fură însă urmăriți de poliție și duelul fu oprit de subcomisarul Să­­vescu. Cei doi adversari se retraseră a­­tunci Însoțiți de martori și medici în dosul cazărmei roșiori unde due­lul fu din nou Împiedecat de subco­misarul Zaharescu. În cele din urmă s’au retras în curtea cazărmei unde a avut loc un duel cu pistoale la o distanță de 25 pași. S au schimbat două focuri fără nici un rezuiltat, după care adversa­rii s’au Împăcat pe teren.—Alb*. Dr. semitTMTM"“ julecînd în străinătate va fi înlocuit în vacanță de J>r. WEIWISIED !Prim medic al Spitalului C­aritas Calea Văcărești 51 (Colț cu Udricanu 1) Consult. 2—4 și 7—8 p. m. Or.l.MijlScii De la Facilitatea din Paris I Iosi skv ai profesorului foamist Specialist în: Boalere ele Piele și Sifilis BOALELE PARU­LUI Calea Victoriei 120 Iltnaa­tis.­ul TELEFON 29 I l . Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat la BAIA CENTRALA — București, Strada Enei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatul circu­lator, digestiv, ale nutrițiunii ge­nerale, ale sistemului osos, articu­lar și muscular ; neurastenia, ne­vralgii, paralizii, arteriosclerosis,, constipația, artritism, reumatism, gutta, scolioza, prin următoarele: " Hidroterapia romplertă, masaj manual și vibrator, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicală : galvanizare, faradizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d­ Ar­­sonvalizare, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi «So­lmjainal și «Ic ser snpattueitzit­gen și parțiale. lleeaneter spia säst. Br. Zandler și Ortoped!». Băi «le acid carbonic, (Nauheim). Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specia­liști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația Medic Român La KARLSBAD Dr. Grigore Iranev ■ fost intern, al Spitalului „Elisabeta”, din Galați •fost medic la „Allgemeines Kranken­haus“ (Prof Schle inger) Karlsbad Ha“s GoI,i“er *■*»« Kaíseiistrasse 78 TELEFON 1/70 Institutul Medical ldro-Ee ctroterapie Or. Erdreich Str. Italiană 4 (Bol­­lul Sore!) Băi Igienice de Abur și Fuîin­ă Băi de acid Carbo d­e Instalațiune Specială pentru tratamentul bonnelor Nervoase, reumatice ar­­tritice, paralizii, boale de stomac. Reputat pentru curățenia exemplară și pentru îngriji­rea de aprope a vizitatorilor S>Ef» SfrdlRS m­osi o» Mts* Și legalizarea lor oficială de către ministere și consulate, vi se poate face în modul osl­m •­l prompt de către B­rou de informa­țiuni administra­ lni „ADEVEHOL“ și „D1MIBE4T**' DIPBEíer: B. Sepsan«, Jipsaflat in ergo? București, trada Sărindar, 11 Cei din provincie vor trimete actele sub plic re­comandat pe adresa Biroului; cei din Capitală se vor adresa d-lui B. Sepeanu la birou, orele 9—10 a. m. și 5—7 p. m. Românii bucovineni la Roman Rom’AN, 20 iulie.—cu trenul de 10 dimineața au sosit în localitate membrii societăței corale „Lumina" din Bucovina. La gară li s’a făcut o frumoasă primire de către autoritățile locale și secția „Roman“ a Li­gei cultu­rali La ?•­ ?i­rea trenulu” în gară au iz­bucnit trase, iar muzica reg. H inf. a internat m­arșul „Deșteaptă-te zo­­mbii". A fost de față și un public nu­meros, care a aclamat pe oaspeți cinci ș’au coborît pe peron. Gara a fost frumos decorată, de­­asemenea și orașul. D. prefect Delimarcu, printr'o bine simțită cuvîntare, a urat bună ve­nire escursioniștilor. A vorbit apoi de profesor N. A­­postol, care, în termeni entuziaști a salutat venirea fraților bucovi­neni. A răspuns din partea bucovineni­de „ISF șiB­ ÎHTTOL“ a­ ziarelor d> lor d. George Tofan, profesor și pu­blicist, care a mulțumit călduros autorităților și publicului pentru en­tuziasta primire ce li s’a făcut. După aceea au plecat cu toții in oraș. 14 cursul zilei de azi au vizitat mai multe clădiri din localitate. Seara are loc In grădina Mare un concert vocal dat de eseur sioniști, cu un program din cele mai bogate. Fernando zării de a nu mai face cumpără­turi de pește, sfătuindu-i în ace­laș timp să-și reia ocupațiunile. Comercianții, după ce au expus d-lui Orășanu doleanțele lor, a­­rătând că dispozițiunile ministe­riale, în privința vinzării pește­lui, le sunt dăunătoare, au făcut cunoscut capului județului că nu revin asupra hotărârii lor de a nu mai exercita comerțul lor, pînă cînd nu se va reveni la vechiul sistem de vânzare a peștelui, prin licitație, așa cum era mai îna­inte. — Verno. PLIM*GERI I. Șerbănescu, mic funcționar pe lingă poliția Consanța, nu se plinge în com­a prefectului jude­țului Constanța, d. I. T. Ghica, care Pa dat afară din slujbă pe motivul că mai mulți precupeți s’au prins contra lui. I. Șerbănescu ne arată că pre­cupeții aceștia n’au avut dreptate și că a rămas acum muritor de foame împreună cu soția și trei copii._vi/_ HMUfiEü BO^âl-mKIia Prestigiul poliției CU PRILEJUL UNEI CONFERINȚE A REPORTERILOR DE FAPTE DIVERSE CU D. EMIL PETRES­CU, PREFECTUL POLIȚIEI CA­PITALEI. Un ziar, ocupîndu-se despre făptuirea unor furturi în Capi­tală, s’a pronunțat asupra fulului cum înțelege poliția și în special serviciul ei de siguranță să ur­mărească sau să ancheteze pe in­fractori. Prefectul poliției, d- Emil Pe­­trescu, a invitat atunci în cabi­netul d-sale pe reporterii de fapte diverse d­e la mai multe ziare, pentru a-i pune în curent cu ac­tivitatea din ultimul timp a sigu­­ranței Capitalei, — după d-sa bu­nă. -r și La rugat, ca un scop de a se ajunge mai curind la înde­părtarea rețelor ce mai există în poliție, să-l semnaleze d-sale per­sonal ori­ce abateri ale subalter­nilor săi. Și, pentru a-și dovedi sinceri­tatea cuvintelor, d. Petrescu, a arătat gazetarilor o colecțiune de articole de prin ziare, prin cari i sa semnalau abaterile funcțio­narilor polițienești, cărora d-sa le-a dat sancțiunea meritată după ce cazurile au fost cercetate. D. E. Petrescu s'a arătat gelos de prestigiul poliției și dispus să asculte de sfaturile bune din presă. Iată în cîteva cuvinte pe sistem­ de părere că ar trebui să se facă, pentru ca poliția să fie ceea ce nu este, adică ,­Ochiul justiției“ după d. Stătescu, fost procuror general al Casației, sau, ,,o a doua magistratură“ după dorința regretatului fost ministru de in­terne, Vasile Lascăr. Atîta vreme cu­ ori­ce fost ser­gent în armată va putea deveni ofițer de poliție, el, neaducînd cu sine altă calitate de cit brutalita­tea căpătată în armată, este greoi de admis că, elemente mai capa­bile și civilizate vor intra in po­liție. Se cere deci, în primul a­n, în­­greunarea condițiunilor de admi­sibilitate în funcțiunile poliție­nești și mărirea salariilor. In a­­cest caz se vor putea recruta ofi­țeri de poliție dintre persoane ce dela început ar presupune pose­siunea calităților necesare înde­plinire!, conform cu nevoile tim­pului, a unei atari funcțiuni; și in plus că, mărirea salariilor scu­tind de privațiunile zilnice pe polițist îl va face mai puțin sus­ceptibil bacșișului, adică de cel mai dăunător lucru demnităței lor de slujitori ai statului și de oameni. Apoi, persoane competente nu prin ideile politice ce servesc, ci prin calitatea cunoștințelor ce posedă, să fie însărcinate cu exe­cutarea unui control serios al ofi­țerilor polițienești, canalizîndu-le activitatea pe o cale cinstită și le­­gală și numai în folosul cetățe­nilor cari 1i se adresează. Trebue pus o dată capăt obiceiului aproa­pe general ce domnește astăzi printre polițiști, de a nu-și face datoria de cit atunci când „pro­­miți“, — căci dacă nu mai sînt în vigoare formulele „topurilor“ a 5, 10, 20, sau mai mulți iei, după fe­lul cum doreau să ti s^ancheteze nevoia, apoi, acest fel de mită se practică azi sub o formă mai mo­­dernizată. Și apoi, dacă d. Emil Petrescu, dorește cu adevărat să obțină prestigiu pentru polițiștii săi, nu ar fi de loc răui să pue la cale o activitate ,­nouă“ a subalternilor săi, care să-i poată pune în legă­tură strânsă cu publicul și sub alt raport de cit cel polițist, obiș­nuind lumea să vadă în el, ,nu numai sbiri porniți pe bătae sau făuritori de procese de contraven­ție, ci, și oameni de omenie. Cînd se vor îndeplini macar a­­ceste lucruri, atunci poate fi si­gur de Emil Petrescu, că nu va mai avea ocaziunea să citească prin ziare atîtea atacuri la adresa subalternilor săi, nici să mai fie îngrijat de prestigiul și reputațiu­­nea cam scăzută a administrației ce conduce. Ian Lili. Greva comercianților de pescărie GALAȚI, 20 iulie. — Greva co­mercianților angrosiști de pescărie continuă. Astăzi a rămas nevînduită o cantitate de 1000 kgr. pește. In urma ordinului ministerului de domenii, primăria a luat dispoziții­ pentru amenajarea unor gherete pentru vinzarea peștelui în caz cînd comercianții detailiști s’ar solidariza cu angrosiștii. Astăzi dimineață d. primar Petro­­vici și d. prefect de județ Alexan­dru Gussi, s’au dus în piața pes­­riei din port, unde s’au interesat de cauzele grevei. După amiază, la orele 5 și jumă­tate, comercianții angrosiști de pes­cărie au fost covocațî la o consfă­tuire in sala de ședințe a primăriei. D-niî primar Petrovici și prefect Gussi au ascultat motivele pentru cari pescarii s’au pus in grevă. Discuțiuni­le au urmat apoi două ore. S'a ceru­t ca pescarii angrosiști să întocmească un memoriu care să cuprindă doleanțele lor. D. primar Petrovici a expediat ministerului de domenii un raport în care cere ca, pentru rralment, ministerul să acorde detailiștilor câștigul la kilogram și, în al doilea rînd, să ia dispozițiunea ca, pentru orașele din restul țarei pet­ele să se comande direct de la angrosiști, iar nu prin primării, conform nouei dispozițiuni ministe­riale. In momentul cînd telefonez, an­grosiștii țin o întrunire la sala O­­ppler. dimineață comercianții de pește din localitate au fost convocați la Camera de comerț de către d. prefect Niculae C­istreanu care a căutat să­­ afle motivele ce i-au do­­s­ t Interview-ul nostru cu mitropolitul iețianu Budapesta, 20 iulie. — Am cău­tat și găsit pe mitropolitul Steția­­nu la hotel „îngerhorn“, in do­rința de a-l intervieva asupra mer­sului tratativelor în vederea împă­­cărei romano-maghiare. Iată declarațiile ce mi le-a făcut mitropolitul în scurta convorbire ce am avut. — P­entru moment nu poate fi vor­­ba de­cit de pregătiri pentru ase­menea tratative. Asupra situației lucrurilor nu mă pot pronunța de­o­camdată, pentru a nu împiedeca desfășurarea nor­mală a evenimentelor. Mitropolitul Mețianu și-a expri­mat apoi părerea că acum a sosit momentul pentru aceste tratative și nu a stat un moment la îndoială pentru a se decide să conlucreze la marea cauză a împăcărei.«ș Spre seară mitropolitul Mojianu a plecat din Budapesta. L. P. O SCENA CARACTERISTICA I Budapesta, 20 Iulie. — In legă­tură cu tratativele pentru împăcarea romîno-maghiară se discuta în cer­curile românești următoarea scenă caracteristică: Poetul Octavian Goga a vizitat ori pe mitropolitul Mețianu unde a apărut și vicarul Mangra. Acesta a salutat pe mitropolit fără a băga de seamă pe Goga. — „Cred că vă cunoaște­! inter­veni mitropolitul. — De cît­va timp nu ne mai cu­noaștem, răspunse Mangra. _ — Pardon, replică Goga, de cît­va timp am început să ne cunoaștem. PRESA MAGHIARA ȘI TRATAȚI­ TELE Budapesta, În Iulie.Sub titlul „Guvernul tratează cu românii !", ziarul „Az Est“ publică un lung articol, în care spune între al­tele: „Suntem­ curioși să știm de ce am găsit guvernul necesar acum să înceapă tratative de pace! Ce pace vrea acum guvernul cu par­­tidul naționalităților care e com­plect distrus după î­nfrângerea la alegeri. Cei cari au amit norocul să intre în parlament sunt prea slabi pentru a fi periculoși gu­vernului, înțelegem apoi și mai puțin motivul acestor tratative acum cină șeful radicalilor naționaliști e guvernamental!“ Articolul vorbește apoi de dis­­cursul contelui Ștefani Tisza și observă că e interesant de știut că guvernele din București nu se pot dezvăța de obiceiul de a se ocupa în mod public de chestia rominiior din Ungaria, când în realitate nu-î poate interesa ches­tia supiușilor și cetățenilor un­guri. Actualul rege al Romîniei spu­ne ziarul, face și el această gre­șeală. Articolul relevă apoi fa­ptu­l că un ziar oficios din București pu­­blicînd un articol asupra dis­­cursului contelui Ștefani Tisza, a spus că Ungaria trebue să recu­noască comitetul național român pentru că numai acesta reprezintă pe românii din Ungaria. Accidentul din oara R. Vilcea R.-VISCEA, 20 iulie.—Astă seară, la orele 7 și 16 m, pe cînd trenul d­e persoane din direcțiunea P.­Cît s’a pus în mișcare, s’a întâmplat, un grav accident. Ștefan Căpi­tanul, birjar patron din București strada Alexandrina No. 13 (clmpui Porumbarul, dînd fuga să se urca în tren, a căzut între pe­ron și vagon, care î-a tăiat piciorul drept cu desăvârșire. Victima a fost transportată pe targa la spital. Cauza accidentului se atribue și neglijenței portarului gărei, care nu a dat la timp semnalul de suire în vagoane, pomenindu-se astfel lumea cu plecarea trenului, și, fugind care de oare să se sue, erau să se întâm­ple mai multe accidente. La o depărtare de 50 metri, tre­nul s-a oprit, în urma semnalului dat de acarul Diaconeasa George, și astfel pasagerii rămași pe jos au putut să se urce în vagoane. Gandrov Sinuciderea deja sosea Az­i dimineață la orele 9 și ju­mătate, un tânăr în etate de 18 ani, anume Constantinescu I. I­­lie, s-a sinucis la șosea, trăgin­­idu-șî un­ foc de revolver în partea stingă a pieptului. Anunțîndu-se societatea de sal­vare, sinucigașul, a fost trans­portat la spitalul Filantropia, unde a încetat din viată veste­a­u+un simm. Asupra sa s’au găsit mai multe scrisori, reviste și cărți, din care rezultă că este un înfocat socia­list. Din cercetările făcute pînă în prezent, rezultă că el este de fel din Crai­ova. prade a domiciliat pe str. Pfichey-Vodă. NÓ. îl. în Capitală ar fi venit după o­­cu­pație, și cauza care l-a deter­minat să comită acest act este mizeria. Cazul se anchetează.­­ăi­ Un atentat cu dinamită în Ialomița CALARAȘI, s6 Iulie. — Femeea Ana Muzurca servitoare la d. Du­­mitru Sintescu, proprietar la Co­­șereni a primit azi prin poștă un pachet din partea lui Ion Ciose din Azuga. La deschiderea lui pachetul făcu explozie și femeia. Mazurca se alese cu arsuri, din fericire fără gravitate. S-a constatat că pachetul conți­nea materii explozbile. Substitutul de procuror d. Bră­­descu a Plecat în ancelotă. ATmvFmn, Amănunte prin poștă.— Yvonne ----------­„Scheifern!” în falt Slănic -Prahova, 21 Iulie Proces.—La judecătoria locală s-a înfățișat procesul a doi foști con­damnați pentru mai multe furturi prin spargere: Eremia G. Pantazi și Constantin Ungureanu. Ei au fost prinși după făptuirea unui furt la preoții Marinescu din comuna Ște­­fești. Acuzații nu aveau apărător, iar partea civilă era reprezentată prin d. avocat Popescu Pretor. După ascultarea cîtorva martori și pledoaria d-lui Popescu, judecata, reprezintată prin d. Paul Balașiu, condamnă pe inculpați la cîte 3 luni­ închisoare și 100 lei despăgubiri. Gr. Ploești, 21 Iulie Sosireat bucovinenilor. — Din irera­țiumile noastre de erî, se știe că un grup de 23 membri ai so­cietatei corale „Lumina“ din Bu­covina, și-afi anunțat sosirea la Ploești, pe Lunii 26 Iulie, ca tre­nul de dimineață, care sosește dinspre Moldova. In vederea acestei vizite, se fac toate preparativele de pe acum, pentru o cea mai frumoasă primi­re a fraților bucovineni. Marți seara, ei vor da tot mare concert în grădina Grivița, pen­tru succesul căruia se desfășoa­ră o mare activitate de către d-ni. P.­ Civita, ajutor de primar și d. Zahiu, directorul poliției. Liga culturală, secția locală, a făgăduit tot concursul, atît pen­tru primirea­ oaspeților din Bu­covina, cit și reușita materială a­­ concertului. Biletele de intrare se găsesc la reprezentanții Lige îi ri-nii P. Ciu­ta, D. Zahiu, subsemnatul, și I­­sido­r Cabine, casierul, teatrului. Se prevede o mare aglomerație de lume. Vilegiatură.— D. Neutman Schi­­tara, bancher și petrolist, a ple­cat azi cu Aradul, în străinătate, luând drumul spre Bruxelles și Paris. — D-na și d. Grigorie Scorițea­­nu, mare proprietar, au plecat azi la Karlsbad. In același direc­țiune a plecat și d. farmacist Vini­­cențiu, Livovschi, cu d-na. — D. dr. G. Cosma, medicul pri­mar al spitalului „Boldescu“, a pleca­t la Govora. Afacerile spita­lului vor fi conduse în lipsa d-sa­­le, ide d. dr. St. Calu, medic se­cundar. ■— D. farmacist Al. Constantî­­nascu, cu d-na., au sosit din vile­giatură. — D. Costache Georgescu, ma­re proprietar, a plecat la Karls­bad­­ azi dimineață­ — iStavăr, lirgoviște, 20 Iulie Astănoapte locuitorii din Glod­en! au noapte locuitorii din Glodenî afi găsit pe drum, lingă casa sa, pe locțiitorul Gheorghe Dumitru Cris­­tea în agonie, avînd numeroase răni de cuțit la cap și piept. So­­sind autoritățile, primarul și jan­darmii, victima a fost transporta­tă acasă, însă pe drum a murit, fără a fi putut da vreo lămurire. Pînă în prezent, nu s’a aflat ci­ne’­ criminalul, însă se bănuește un sătean cu care victima era in ceartă. Acela a fost cercetat- Mîine se va face autopsia. Teatru. — Trupa de teatru de sub conducerea d-lui Lică Teodor TCBcu anunță In localitate 5 repre­zentațiuni pe scena grădinei Lă­­zărescu. Se prevede mare succes. II Oferite abonaților Rică Ziarului „Dimineața” Casa din Brăila Str. Mihai-Bravul No. ääfi — Liberă de ori­ ce sarcină — O frumoasă garnitură mobilă de bambu veritabil, în stil­­ japonez, de la Marele Magazin de Mobile de Trestie, LITTMAN et Co. str. Li­­scani No. 3. 0 Mașină de Cusut. Un Gramofon mare, perfecționa montat pe un piedestal de palisandru, ornat cu cristale colorate având brațul acustic mișcător, diafragmă pneumatică de concert și mecanism de precisiune, împr­eună cu c­ântece națio­­nale, cumpărat de la Marele M­i­­gazin de M­asic arEAJf Ff? DE If, București, Calea Vetorei 56. Una vioară de concert, model„Ktrrtil varîus“ montată cu abanos, cu arcușul ei. Un clarinet fin de «bas­ss cu clapete »10 uliței Una Harmonică pe mână, in lustruită mr. 10 cai­­e duble, cu bur­duful triplu de pânză impermeabilă, cu rolțurile îmbrăcate în metal, $ tat premia ■mi 2*> not­i naționalis. Toate pestea cumpărate de la­­ Magazinul General de Muzică, ,IS§ ^SÎPA“9 strada Colici No. o. a fte m täte Is .Jänakii”. Ca­ stel­u­l Mu­iaristi entiîUas s Pe un au lei 20, cu dreptul la 26­­ cu­poane de participare , pe 6 luni tci 11, cu d­re­­ptul la 1î cupoane pe 3 luni lei 6, cu drept la cu­poane VALORI Bursa dâra Bucureșt­i SI Iulie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amort, 55/0 împrumutul intern din 1894 lei 108 — 1021/.- 185 mii. din 1903 „ 1021/4 — 101*/3 Renta amort. 4 /0 împrumutul de mii. intern lei 6l — 90 lj.> „ din 1889 . 011­. — 91— , » 1890 „ „ 1891 » „ 1894 1896 1898 s»/g50 27445 121 90 ISO 100 mii. din 1905 70 128 — 94.20 — oaia — oaia — 9li yaî. 91‘/i 95 92 92 92 92 Seria A. și B. 91.80­ 91.60 Convertită 9î.60 91.50 „ 19u8 „ 91.60—91.40 „ 1910 „ 91.65—91.50 Pentru câmp­ de păduri —------­Creditul județean și comunaU 5 °/­ lei 0 .25—103126; idem 41/, cu lei 91 75 -94.75. Creditul viticol s 93—921/a. • Obligațiuni Comunale: București 1% din 1903 lei 88.25—88A/8; idem 4 /­ din anul 1906 lei 88.25 -88.VS; idem 4“]r din anul 1910 lei 87.5 — 87.65; idem 6% din anul 1910 lei 99?Inch.idem. com. Craiova 5­/ din 1006 lei 971/s inch; idem com­ Ploești &"]") din 1906 lei: 978L— idem com. Iași 41/a din 1906 lei 968/4 inch.; idem 4­,2 din 1910 lei 968/4 inch. Scrisuri funciare rurale 5 °/6 lei 99.10 inch.; idem 4°/» lei 88.70— 88.50. Scrisuri urbane: București 5c/0 lei 38­30—98.15; idem Iași 5% lei 95.75—95.55. Bonurile Casei Rurale: 5 °/0 lei 99.35 înc­. Oblig. Camerei de Comerț: 5?/0 lei 98 97V4. Acțiuni: Banca Națională 4750 — 4755; Casa Rurală 434—­432; Banca Agricolă 548 inc­.; Banca of. Rou­­mania Ltd. 242 — 240; Banca de Scont din București lei 139 — 137 Banca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 952 — 948; Banca de Credit Român lei 8­00 cu tei; Banca Gen. Romînă lei 1995 — 1990; Banca de Credit și Scop.t lei 1930—192 ; Banca populară din Pitești 250 ; Soc. com­. tram­vaelor București---------; Soc. Rom. „Speranța*-----------. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 1 053 cuter; Națio­nala lei 1225 — 1220; Generala lei 1280—1250. Monede: Napoleon lei 20.15—20.10; coroana austriacă lei 1.051/8 — 1.05; Rubla de hîrtie lei 2.69­2.68. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională, scont 5 °/6;­idem avans, pe dep. 51/276; Casa de dep. avans, pe dep. 1/,//­■ Schimb__Ceh: Londra 25.233­ 4 25.183/.; Paris lei 100.12­/,­99.92V.,­­Berlin lei 123 45 — 123.20; Viena 105.10 — 104.90; Belgia 99.60 — 99.40 Blursa din străinătate Viena Deschide închid. 21 Iulie 30 Iulie Napoleonul 19.07 19.06 Rubla 2.5350 253.— Cred. Anstalt 668.50 668.— Cred. Func. Austr. 1279.— 1274.— „ „ Ungar 863 20 861.25 Drumurile Austr. 740.70 740.25 Lombarde 110.50 109.75 Alpine 741.— 74 '.25 Loturi turcești 256.75 256 75 Renta austr. hîrtie 93.60 93.60 „ „ argint 93.60 93.60 , , aur 116.10 116.10 „ ungară aur 112.75 112.75 Schimb: Londra 240.15 240.075 „ Paris 95.30 95.25 „ Berlin 117.48 117.425 . Amst. 199.10 199 05 , Belgia 94 85 94.85 , Italia 94.75 94.65 Tendința calmă calmă VALORILE ROMÂNE Berlin, 20 Iulie Rentă 5 °/C din 1903 ÎH apr. 185 mil. 101.90 . 4 °/, , 1889 , 50 , 9210 „ , „ 1890 , 274 . 95.40 , „ „ 1891 . 45 „ 91.70 . . . 1894 , 120 „ 91.75 . . . 1896 „ 60 . 91.— . . , 1898 , 180 „ 90.80 . . ..»&.­. »:" „ „ „ 1908 70 . 90.60 Împrumutul orașului București: „ 4VA 1888 99.25 „ „ " , 1895 97.75 „ „ „ 1898 — Frankfurt, 20 Iulie. —Rentă romînă 4 ° A 95.50. Noul împrumut român 102.15. T­rest, 20 Iulie.— Soc. Asigur: Dacia Romînia 1054, Naționala 1218, Generala 1255, mărfuri Cereale ÎL. și Iulie La Bursa Capitalei s’au încheiat astăzi: Grîu recolta 1910, Shli­tfi 21100, greutatea 78 rar 11.7114 hl. gara Găești; 1400 hl. greutatea 76 cu 1% corpuri­ străine, 10.85% gara Fiu întâiulea, leirea, 100 vagoane, greutatea 78—79, cu 3% corpuri străine, cu 1509—1650 lei vagonul, gările Filaret, Constanța, Pante­­limon, Mătăsari și Ghimpați. Orz și rap­iță tranzacții neîn­semnate. * (Date comunicate de Ministerul Industriei și Comerțului) La Bursa­­ din Brăila s’au plătit azi 21 Iulie, următoarele prețuri: Prețurile din întîia coloană sînt pe suta de kilograme [UNK] Cele din co­loana a doua sunt pe hectolitru. G­rin nov pred. Aug. bordo Sulina 78 kg. la hl 3“/­c. st. 17.20 13.41 Grin non bun curat (80 kgr. la hl. 17.20 13.76 „ mijlociu 70 kgr. la hl. 16.50 12.70 „ amest. 75 kgr. la hl. 15.50 11.62 Secară I călit. 74 kgr. la hl. 11.30 8.36 „ I­ călit, 72 kgr. la hl. 10.75 7.14 0:7 de toamnă 70 kgr la h­l 10.50 6.30 Orz de primăvară 10.30 6.59 Ovăz 45 kgr. la hl. 10.— 4.50 Porumb vechiil gros­­ gal­ben 77 kgr. la hl. 12.— 9.24 „ cinquantin S0 la­hl 14.50 11.60 „ colorat (77 kgr. lahl.) 13.— 1014 Fasole­­ " 20.­ — .­...­­ Cob­za 23.75 —.­­ Naveta 21.50 Ea LONDRA 20 (2) Iulie 1910 Deschiderea griului calmă din cauza presiunei vînzărei griului ro­­m­înesc. Cu toa­tă situațiunea favorabilă urmărea, griul închide calm din cu­­za presiunei vînzărei griului romî­­nesc. Cumpărătorii dificili în față concesiunei vînzătorilw, p­jusțiu­­nea di­n alte țări rezervată din cauza recoltelor cu signanță dificitare. Se confirmă că Franța va­­ avea nevoe să impor­teze 25—30 milioane hceto­­litri. Probele prim­ite de grin rusesc indică o calitate inferioară, Rom­­­­­nia ar părea să fia singura țară ca avînd frumoase calități. Mai curind sau mai tirziu ridicarea prețuitul i­­n­evitabilă-Grin cu 1% c. str. 80—81 kgr. la Al. 19.40 fr. Griü cu 2% e. str. 80— 81 kgr. la Hl. 19.20 fr. Grin cu 3% e. str. 78—79 kgr. la Hl. 18.86 fr. Griü cu 3% e. str. 77—78 kgr. la HL 18.61 fr. Gril cu 5% c. str. 76—77 kgr. la Hl. 18.18 fr. Grîu to­t% c. str. 75—76 kgr. la Hl. 18 fr„­­pate August—Septembrie. LIVERPOOL Griul închide cu: 20-30 fr. pe %­ kgr. Octombrie: 20.50 fp, pe % kgr. Decembrie. Porumbul calm. Recolta Statelor­ Unite are perspective mai mult de­­favorabile. Se oferă pentru porumb mare în bob 12.75 fr. Foiau 13 prompt asemenea Octombrie—No­­embrie. Orzul calm se oferă cu 12.15 fr. Ovăzul susținut se oferă cu 11,88 fr. August—Septembrie. Anvers Lei pe 100 kgr. 19­20 Grîn calitate superioară----­„ „ mijlocie---­„ „ inferioară----­Secară Helena, calitate superioară —— Moldova, călit, mijlocie —— Muntenia, „ inferioară ----­Orz, orzoaică Moldova 191s 18‘ 3 16”­, 13­­, 13 W, 13-calitate superioară —— 15 V. Orz pentru fabricarea herei călit, mijlocie----- 13 — Orz pentru nutreț -—— igVi Ovăz -----lg­/4 Cob­za —— 25V» Naveta — 24«/a Porumb Muntenia mare'n bob -----13_____ » Foran — 13— „ Moldova —— 13 v. Cineuant in calitate superioară --165/a „ obișnuită --l­ P/a Agenția telegrafică romînă Constanța 20 lunle Lei pe 100 kgr. Grîul 80—81 kgr. d­e­c. str. 17 20 „ 78-79 „ 4”, “ „ 16,60 „ 75-76 „ 5”/“ „ 15,80 Tendința griului scade — Porumbul susținut 12— Orzul calm 10,20 Ovăzul „ 9,50 Secara susținută 11,10 Fasolea necotată — Naveta 21,__ Timpul frumos Budapesta Coroane pe 50 k­gr. 19 20 Griul Octombrie. 9,36 9,45 „ Aprilie 9,64 9,75 Secara Octombria 7,08 7,09 Ovăzul „ 7,15 7,17 Porumb Iulie 5,70 5,75 M August — — „ Mai 5,77 5,89 Rapița August 12,60 12,60 Timpul cald: Anvers Franci pe 100 klgr. 20 Criza sănătoasă pro. Aug. Sept. 254/s Naveta „ „ 246/, Griul suf. 75 kgr. 10 °/o­c. str. pr. lS"'s „ sup. 80 „ 2% „ „ „ ÎS--/, Londra 20 Griul tendința mai slabă (—6). Porumbul cerere slabă (scădere 3). Orzul fără transacțiî. Ovăzul calm, transacții slabe. Liverpool Shillings pe cental 19­20 Griul Octombrie ’/e.’/e­tc.'/s „ Decembrie 1hdfr '/i,*/a Porumbul Septembrie ts,7/a *■ o,— „ Octombrie */»,7/e 4/s,— Paris Franci pe 100 klgr. 19 20 Grâul Sep-Decem. £ 6,30 26,20 „ Noemb.-Febr., 26,45 26,40 Făina Sept.-Dec. 34,80 34,60 „ Noembr.-Febr­ 34,60 34 50 Ulei­colza Iulie 57,75 57,25 „ „ Aug. 58,— 58,— _ _ Sept.-Dec. 59,­­ 59, — „ „ Ian.-Apr. 60,50 60,50 Berlin Mărci pe zonă _19______20 Grâul Iulie 193,25 193,25 „ Septembrie 194,50 194,25 Secara Iulie 147,50 147,50 „ Sept. 150,50 150,50 Porumbul Iulie — „ Sept. Rubla la Berlin 216,15 216,20 New-Yorlt Cenți pe bushel 19 20 Griul: —— Deschiderea Sep. 110,*/« 109,e/s închiderea I. Disponibil — 108,1/9 107,’•/• IL „ Iulie 107,te 106,te III Sept­ 110,te 109,te IV Dec. ___________ Vin­zări*­­ 1.300.000 .Porumbul Iulie ---- ----­„ Sept. -—--------­„ Sept. 72,te 70,te „ Dec. ---------------­Chicago 119______20 închiderea din 2012 Iulie 1910 Raportul pieței Liverpool. Griul se ameliora după deschidere, însă mai în urmă cedă, ofertele fiind în­semnate iar cumpărările slabe. Vânzări 600.000 centale. Porumbul cedă după deschidere din aceeași cauză ca grîul. Vînzări 50.000 centale. Fasolea în Marsilia: Fasolea de Brăila 22.60; fasolea de Moldova 23.50. Statistica Bradstreet a provisiuni­lor vizibile: Grîu în Statele unite 16.265.000 bus. Griu în Canada 6.849.000 bus. Porumb în Statele Unite 7.533.000 bus. Ovăz în Statele Unite 9.334.000 bus. Deposite de grîu în Europa sau plutind spre Europa 65.700.000 bus. Raportul american: Griul deschise slab. Piața se menținu slabă din următoarele cauze: de peșt defavora­bile, operațiunile bassiștilor, ploae în Manitoba, vînzările pase! Armour pr Sept.-Dec., sosiri considerabile la in­terior. Sosiri mai ma­ri se cre­deau, cerere puțin satisfăcătoare de marfă locală la Minneapolis, lichi­dări, evaluări urcate ale recoltei în Illinois, vînzările comisionarilor, sta­tistica Bradstreet a promisiunilor vi­zibile, cerere puțin, satisfăcătoare de Finanțe și Comerț Grill. Deschiderea Sept. Închiderea. 1. Iulie II. Septembrie III Decembrie Porumbul Iulie » Sep. » Dec. 104’/. 102,t. 104,*/. 108,te 63,te ei.te 63 V« 103,te 100,Vs 103,te 107,te 60,te 62, te 60. »'a 61, te

Next