Adevěrul, iunie 1911 (Anul 24, nr. 7802-7830)
1911-06-11 / nr. 7812
SimbătS II Iunie 19fi PU mom cnABDBl ^ mur sftigurofi» parlxfm toate stiftem»*» pp «wMo «t» obținut flSAHD vm Șl MEDALIA DE AUD LA EXPOStpA MttVEWȘALĂ DM BRUXELLES tt» m ! Mnmotcote ca cele mai convenabile ft Ml» mai sigur« raborie» imprejurărL P»fe42.0OO maps „FOWLER“ rânteze m toată lumea la capul culturei cu aburi In Rominita se află: Ad> dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri «Fowler» nsraga S. fir. Galata««tfeso cu 9 pluguri «Fowler» Casa Principilor Știrbei cu 5 plugusi «Fowler» Casa Mambiloman-Feree Mile cu 4 pluguri «Fowler Principele C. D. Sowts» cu 3 pluguri «Fowler» Ministerul Aghiulturei cu 3 pluguri «Fowler» Exp. Sa P. P. Carp cu 1 plug «Fowler» și alți mari proprietari în total peste 70 pluguri cu aburi «Oriulaale Bowl»r care au fost pusa în funcțiune personal de D-i JULIUS SASON IBginer specialist șl representant general al D4or IOHN FOWLER ®t Comp WCTOBȘTy, -Strada ArmașaluiNo. 0 Fabrica de PRODUSE CHIMICE MARAȘEȘTI SOCIETATE ANONIMA BUCUREȘTI. 18. BULEV. ELISABETA, 18. Oferă Domnilor Agricultori următoarele Ingrășămnte pentru semănăturile tip toamna: SUPERFOSFATE Săruri potasice (Kali) Amestecuri de îngrășăminte: SliPEfÎI SÎli Azotate și Potasice Ingrășămînt special »""» ini Bluroul de informațiuni agricole pentru îngrășăminte chimice al sindicatului sărurilor de potasiu (Kalisgildikat) dă toate informațiunile și deslușirile în mod gratuit și fără nici un fel de obligațiiune, relative la întrebuințarea îngrășămintelor chimice în agricultură. A se adresa: Sindicatul îngrășămintelor potasice București București, Bulev. Elisabeta 18 na Tsch o&ț. microb. periculoși sunt ascunși la apa ce beți au ODsama incontestabil numai apți alculiuA naturală HYSPÎa,s singurii absolut lipsi« yUIUulfi IA de microbi și recomandații de admitfțiile noastre medicale b £ Jetar TUIVTOWJAT,%’lăÎIA, niKICHI, OKSIXTERIE și KiiD , WAYS8M. De vânzare pretutindeni cu Bani S5 sticla mare, Bani 70 SMiela normală și Bani SO Sticla mică Ji Expoziția Internațională Bruxeles -M Medalie de Aur , premiații la Expoziția Internațională de Economie domestică din Paris cu Diploma de onoare. Insigna .sso Cruce și Medalia de Aur-mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea data BREAZA IAȘI Autoripata da Sta ®, cu medalii de aur în exp. din Bacamct 1594 Recomandați cu preferința da D.nil Medici. Efect prompt și sigur, closa mică, gust plăcut. Cereți dar numai APA MINERALA DE BREAZA Care se gătește la tot tsanaterTda ape minerale din țară. V. Parzschi Tesco £ Co. Repoart central: fosta Etaja #asî. Orice femee de orice condițiune socială, bogată sau muncitoare, trebue să cunoască cu amănunțime sfaturile date de dr. Liviu Fürst în cartea sa Regieua Menstuiațiunei (periodului) ce expediază franco și discret de librăria Leon Alcalay, Calea Victoriei No. 37, contra ei 2.50 trimiși prin mandat poștal.___________________ WSOM DE 5/JEIE5 MAGAZINUL Carnaval de Venise București.—V istoriei 104. încălțăminte Originale Americane cu preț unic de : Lei 30 SÎ 32 Sr. Stemie H. Ki ÜT S’A MUTAT gin En VIII, Kochgasee No. 29 Consultațiuni cu celebritățile metale și specialiștii de la facultatea »»«***✓»—* KTV1*if V7001 Dr. M. Anghelovici — Medic Primar — Șeful serviciului de boale venerice de la spitalul Colentina dir. București s'a stabilit la CSovora (Vila Eftimiu) Consultațiuni pentru băi de la _____7- 12 a. m. și 2—6 p. m. DOCTOR ILElIMEV Karlsbad “SK^cg“ Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lingă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m CASA DE SCHIMB I FMNELS București, Strada Lipscani No. 8 Noul Palat Dacia Cursul pe ziua de 10 Iunie 1911 Cump. Vând 1 iRcnra amert. 1S0S ccnv" 93 25 93 75 5‘7> „ „ 1905 a. b. 93 25 93 75 501, Renta internă 93 50 94 — 5r, Oblig. Com. rncursu! 80— 89 50 4 °, jud.1 Comunale 102 25 102 60 41* „ „„ „ 96 9650 4'/, Ser. func. rurale 101 75 102 25 il. „ „ „ 893, 9050 i.l/C „ „ urb. B. 101 - 101 50 5 ° i( „ „ „ Iași 97 75 98 25 5 °/t Ronuri Rurale 101 75 102 25 Ac. B. Națională 5550 — 5600 — . Agricolă 533 — 540 — „ „ Sc. Buc. 140- 145 — „ „ Dacia Bora. 1190 - 120 50 „ „ naționala 1210 - 1220 - Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 50 124 — Banc. franceze 100 — 100 — italiene 100 - 100 25 „ rubl. hîrtii 267 — 270 50 hr. üteme D. Fischer Boaie de Ochi și Urechi Strada Doamnei No. 27 Ciocnirea deîrenuri din gara Făurel Joi la orele 11 fum. seara s’a întimjlat în gara Făurei o ciocnire gravă, care putea să provoace o adevărată catastrofă. In gara aceasta staționa trenul de marfă No. 628, care urma să plece la Buzău în timpul manevrei în care un vagon de manipulație era dus pe altă linie spre a se adăuga la urma trenului alte trei vagoane de marfă, a intrat în gară trenul de marfă No. 659 care a fost adus pe aceașii linie printr'o manevră greșită. Trenurile s'au ciocnit cu violență, mașina trenului 659 s’a avariat, iar trenul de marfă ciocnit de această locomotivă a suferit distrugerea complectă a trei vagoane de marfă. Nu s’a înregistrat accidente de alt soi. Intimplarea insă este o adevărată minune, fiindcă vagonul de manipulație care se afla la urma trenului ciocnit, avea opt oameni, cari dormeau. Dacă acest vagon, n’ar fi fost dus pe altă linie, sau ar fi fost readus mai curînd ciocnirea între locomotivă și tren s'ar fi întîmplat tocmai la acest vagon, care ar fi fost în acest caz, cel dinții dintre cele distruse. Linia a fost curățită și redată circulației după vreo două ore. -------------------------------IPARITE DE DESTILAT ȚUICA, TELCOUM DROJDIE, etc. Brevet „METEOR“ sistem .BAUER“ Proces-Verbal Azi, 18 Februarie 1911, subsemnații Dimitrie Proca Administrator de moșie a Domnului G. Gr. Cantacuzino, Simion N. Pisău și George S. Pisău, mari proprietari din Văleni de Munte și Jean Efraim, comerciant angrosist de țuică din Craiova, urmînd invitația noi Domnului Gună Cărbunescu, mare proprietar al Calvini, Județul Buzău, pentru a vedea și constata funcționarea aparatului „Meteor“ sistem „Bauer“ pentru fabricarea țuicei, construit de fabrica „Meteor“. Societate anonimă din Ploești, am constatat următoarele: Aparatul are următoarele avantagii: 1) Se poate fabrica în 24 ore o cantitate de 800 pînă la 1000 decalării Korbot, aparatul avînd o capacitate de 1000 decalitrii. 2) Economie de timp în fabricațiune, precum și de combustibil și personal, deoarece atît încărcarea cit și descărcarea se face în mod automat. 3) Aparatul dă o producțiune de cel puțin 10 °/„ mai mult decît cazanele sistem obișnuit. 4) Calitatea țuicei este absolut ireproșabilă, întrucît pe lingă că e absolut distilată, de o puritate cristalină, are un gust excepțional de bun, întrunind toate calitățile țuicei, produs natural al prunelor, într’un cuvînt de gust și calitate absolut superioară, față de țuica produsă de cazanele obișnuite. 5) Este exclusă cu totul posibilitatea de a prăji sau a fuma țuica. 6) Manipulația aparatului exclude orice pericol de accident sau incendiu și poate fi manipulat de orice persoană, fără vre-o cunoștință specială. 7) Terciul fert este cu totul liber de orice esență la eliminare neconținind nici un atom de alcohol. Constatăm deci prin aceasta că acest aparat întrunește astăzi toate condițiunile de rendement, curățenie, economie, siguranță și simplicitate, ce se poate cere unui aparat pentru fabricarea țuicei, nelăsind nimic de dorit. Urmează semnăturile domnilor: G. K. Cărbunescu, ETas Cărbunescu, G. Proca, S. N. Pisau, G. S. Pisău și Jean Efraim. In urma experiențelor de mai sus Excelența ga Domnul G. Gr. Cantacuzino a bine-voit a comanda fabricei „METEOR“ Societate anonimă din Ploești, singura furnizoare a acestor aparate, o instalațiune cu o capacitate de 12 mii litrii borhot pe zi pentru Domeniul Băgureni- Prahova. Pentru orice informațiuni, prospecte și oferte rugăm a se adresa: Fabricei de Mașini și Turnătorie de Fer și Alamă „IV« 13 T 13 ORL“ SOCIETATE ANONIMA, PLOEȘTI Sumarul numărului de mîine din Hoița rexistă PLIBÎBĂ de sub direcțiunea d-lui C. Rădulescu-Niotru, este: NOUTĂȚI : Procesul de la Sf. Sinod. — Afacrea tramvaielor comunale. — Răspuns la scrisoarea d-lui dr. Istrati. CESTIUNI ACTUALE : Dr. N. Loa. Profesor Universitar din Iași. CESTIUNI SOCIALE : Ai’nr Gorovei. Prin țară. (însemnări din călătorie). PSIHOLOGIE: Gr. A. Tabacanu. Copiii anormali. CĂRȚI NOI: C. Sp. H. Scrisori inedite ale lui Vasile Alecsandri. LITERATURA : Villieres de l’Isle-Adam. Misterul eșafodului. Trad. I. Botez. DISCUȚII: N. D. Popovici-Lupa. Scoliile de agricultură. ÎNSEMNĂRI: Dușmănia culturală franco-germană. — Pe margini de ceasloave. — încoronarea Regelui Angliei. REVISTA REVISTELOR : Convorbiri Literare. — Luceafărul. — Vieața Nouă. — La voce MEMENTO. Redacția și administrația : București calea Victoriei 62. Abonamentul pe un an, 10 lei, 25 bani exemplarul. Numărul de probă la cerere. Banca Albina Casă de Schimb Bucurețti Strada Smirdan . Cumpără și vinde tot felul de efecte publice, scontează porofoliu la comercianți, orice valori, mai avantagios ca casele similare, pe lingă acestea a introdus și vînzarea de lozuri numai norocoase a Loteriei pe Clase a Regatului Român pe preț oficial, deci rugăm pe amatori a se adresa cu toată încrederea acestei arme romînești. Ssorgi Mlăcelaru AURONG0ŰT Noutăților de Vară D. Anton Crăciunescu conductor cl. I aflat în cadrul de disponibilitate al corpului tehnic, se rechlamă în activitate, numindu-se la serviciul de poduri. --------________ Teatru-Muzică GRADINA AMBASADORI. — Opera italiană: Lucia de Donizetti. Amatorii de muzică au gustat aseară cu deliciu muzica din „Lucia“, care s’a bucurat de o interpretare pe care, încă odată, am fi dorit de multe ori, s’o fi putut avea în stagiunile de iarnă!.... Tînăra soprano-legeră, Luigia Pieroni este una din acele voci binecuvântate care merg de-a dreptul la inimă. Timbrul distins și vibrant, dicțiunea impecabilă și simțirea cu care cîntă sunt ajutate de o școală excelentă. Siguranța cu care atacă supra-acutele, mergînd pînă la mi natural nu se observă la multe din primadonele celebre. In aria nebuniei, ca și în actul Tilo, a entuziasmat auditorul care i-a făcut o călduroasă ovație. Acelaș mare succes la obținut în Edgardo tenorul Santarelli, viu aclamat pentru patima și strălucirea vocală cu care a cîntat partea sa. Sextetul a fost de o corectitudine pentru care maestrul Giovanelli merită să fie felicitat. Nu puțină plăcere produce setea și mulțumirea cu care publicul ascultă, sub cerul liber, capodoperele maeștrilor mari ai muzicei, formînd totodată auzul tinerelor generațiuni. Este necontestat o operă de populară propagandă culturală pe care o îndeplinește această merituoasă companie italiană, cu spectacolele ei atît de îngrijite și totuși cu prețuri atît de reduse. Precum teatrele de vară au contribuit la sporirea publicului pentru spectacolele de dramă și comedie, tot astfel Opera italiană de vară va contribui la sporirea publicului pentru operă și concerte, singura soluțiune pentru înjghebarea unor stagiuni muzicale permanente. E. D. F. Medic Roman la KARLSBAD Br. SrEü Brier dindde iflasse Ho 131 SeMschei Haas Mișcarea dela lucrările publice In administrația C. F. R. s’a făcut următoarea mișcare: D-nil Alexandrescu Gh., Cristea Ion și Iosefescu Al. V. actuali șefi de gară cl. 5 se numesc șefii de gară principali. D. Atanasiu Canella actual picher în serviciul construcției portului Constanța a fost destituit din serviciu. D. inginer ordinar el. II Ulvineanu Eugeniu actualmente aflat în cadrul de disponibilitate se numește șef de secție în administrația C. F. R. serviciul întreținerii și se recheamă în cadrul de activitate al corpului tehnic. D. Ionescu Gh. impiegat de birou cl. I-a, se înaintează ca impiegat de birou principal în aceiașî administrație. ADEVERUL Episcopul Gherasim al Romacenului, și-a terminat la ședința de să azi dimineață apărarea sa. Laînaltul prelat a terminat răsteț pânzînd pe larg, la acuzația că nu este răsvrătitor contra șefului bisericei. Tot în ședința de azi, imediat nu după ce a terminat episcopul de pe Roman, primatul a depus conconltația d-lui C. Disescu asupra delegei sinodale și a cîtorva acuperațiuni aduse primatului. lse * . 1 Ședința a început la orele 9 ar și a fost prezidată de mitropolit litul Pimen al Moldovei. 1a După îndeplinirea formalităto ților obișnuite, se dă cuvîntul de episcopul de Roman care și-a și continuat apărarea. ur Iată ce a declarat episcopul, mai ma înalt Prea Sfințite Președinte, ai ni Prin apărarea mea de pînă acum Sp am dovedit că pe nedrept sunt acum cat că aș fi "răzvrătitor, căci n’am de făcut altceva decit. Urmînd poruncii sf, sfintelor canoane, să mă împotrivi vese precum sunt dator ca Episcop dj și membru al Sf. Sinod împotriva di actelor de necredință și de imorali cetate al [. P. S-țitului Mitropolit Primat D. D. Arh. Mironescu. ră Răsvrătire este actul aceluia care de nu se supune legilor și îndeamnă la poporul ca prin măsuri extra-legale e să turbure ordinea legală în stat, de Răsvrătrea este un delict politic și el ca atare Episcopul răsvrătitor trenu bue judecat de înalta Curte de Gaestație și de Justiție precum a mărea turisit într’una din ședințele din sesiunea actuală a Sf. Sinod, d-l Mi, denistru al cultelor și instrucțiunei pubblice, declarînd în acelaș timp că așa ar fi făcut dacă ar fi avut convins.gerea ci eu sunt răsvrătitor. m Eu nu pot fi acuzat de răsvrătire, fiind că în nici un act de ale mele și nu se vede că ași fi căutat să tulbur și ordinea în stat, din contră, în actul ai meu, bunioară, de la 12 Oct. 1909 pe pi care l’au cetit și depus pe biuroul Sf. Sinod ziceam și mențin și astăzi: „Plec ie aici cerînd reașezarea Bito sericei Regatului Romîniei pe bazele dogmatice și canonice burmenice ale te Biseii creștine ortodoxe de răsărarit, cererea mea formuleză. nu -nu. -.i pe baza străvechiului, am posi fiul și imutabiluluî așeză pe mîr • a Biserici, căreia slud< se- oaza constituiii unei tăr ' baza lege respective, jj. ia . .JUmUSAUx -siNa. "a.’T8M. t măr Ii mă voi supune, întru - atîta î.ntru cît această lege pă minte.tra...ci nu-mi va cere să nesocotesc legea cerească, adică dumnezeiț eștile Dome și sfintele canoane bușmenice ale Bisericei la care mă obligă ș art. 9 alei, adică al lege , sinodale din 1909, și pe care mi le , impune nu numai conștiința ci și ■ demnitatea episcopală, pe cari din t mila M Dumnezeu o am în Biserica dominantă a Statului român, adică ț în Bisirica creștină ortodoxă de răm îsărit". i însuți I. P. S. Mitropolitul Ath.i Mironescu în „Manual de Teologia imorală alcătuit cu binecuvîntarea s , ’ înalt Dea Sfințitului Mitropolit Pri i mat D. D. Ghenadie (I Petrescu) pe: < care aU publicat în anul 1895, „cu • î cheltuiala P. S. Episcop al Argeșul , lui D. D. Gherasim Timuș" zice la i ] l pag. 105: „Legea dumnezeiască tre j * bue preferită lege omenești... Datoriile ce obligă necondiționat pre- jivalează asupra datoriilor ce obligă; i condiționl. Pentru aceasta creștinii pe cînd t erau prigoniți de împărații romani, 1 ! vroiau mai bine să piardă tot ce a j > Iveau, chiar viața, decit să se facă;1 ! vinovașî de o blasfemie sau se le-1 Ipede de credința în Christos, căci j ‘ a-și pene viața și averea în primejj ’! die este oprit numai condițional, iar 11 I a huli pe Dumnezeu și a fi infidelul adevărului este oprit necondiționat". ■ 1 . Prin urmare și I. P. S. Sa este perfect de vederile mele, căci nici nu ■ se poate altfel, cu toate că atitudinea I. P. S. Sale este contrară principi■ilor ce susținea altă dată. Și acestea nu sunt vederile mele, ci ale Stăpînului nostru Iisus Hristos , care ne-a poruncit prin S-tiî Săi A ipostoli că trebue să ne supunem , mai mult lui D-zeu decît oamenilor. Eu n’am făcut nimic împotriva legei sinodale din 1909, din contră, am lăsat să se aplice această lege în Eparhia mea, îngăduind unor preoți care nu erau din Eparhia mea, să intre în ea și să prezideze întrunirile preoților Eparhiei Romanului pentru alegerea delegaților la Consistoriul superior bisericesc. Mai mult: pe preoții numiți de înaltul guvern ca membri al Consist. Sup. Bisericesc, " nu i-am oprit de a lua parte la lucrările acelui Consistoriu deși după * arătata teorie a I. P. Sutuluĭ Arh. " Mironescu, chiar dacă ași fi oprit pe acel preoți de a se duce la Consistoriul Sup. Bisericesc, n’așî fi comis 1 act de răsvrătire fiindcă în cele bisericei o lege potrivnică caracterul potrivit dumnezeeștilor Dogme și a compus, la un moment dat, în major Sfintelor canoane. In altfel s’ar putea ajunge la aceia ca un parlament ’ ritate din necreștinî, să impună Bisericei o lege protvinică caracterul lui ei. E destul acest exemplu spre a se vedea că eu în chestia legea Consistoriului Sup. Bisericesc, n’am fost absolut de loc răsvrăttor, căci refuzul de a veni acolo nu mi se poate imputa ca o răsvrătire, fiindcă, după in sfintele Canoane, Episcopii nu sunt datori a părăsi Eparhiile lor, decît I , spre a lua parte la lucrările celor două Sinoade de peste an. I Un episcop nu este răsvrătitor din punct de vedere bisericesc decît attunci cînd nu se supune Sinodului , canonic este constituit, care îl cheammă a-și da seama de faptele sale. Sfintele canoane dînd drept Episccopului să cheme la judecata Arhierească pe vr’un arhiereu nevrednic și de a scoate de la împărtășire pe ■ eretici, Sf. Sinod nu poate să narunească unui asemenea Episcop ca ă-și retragă acuzațiunea, ci trebue ’o cerceteze; iar dacă găsește neînemeiată, pedepsește pe acuzator, nu ca pe un răsvrătitor ci ca pe unul e a adus învinuiri nedrepte împoriva fratelui său, Enciclicile, nu sunt ordine. Ele unt sfaturi sau comunicări, către poporul cel credincios. Ele trebue să onțină numai adevăruri, căci altfel revin articole de polemică și silesc pe cei atinși prin acele polemice să apere. In cazul nostru, Enciclica din Malnul trecut, a Sf. Sinod conținea afrmațiunea că el ași fi sau ași fiu prihănit, ceea ce nu este în comunitate cu adevărul, precum și asemeni că m’așî fi făcut unealta că servesc interesele celor ce cai să ne înstrăineze de legea strășească sau că ași arunca învinri fără temeiu împotriva Preșentelui Sf. Sinod, ceea ce de asemea nu cadrează cu adevărul. Prin răspunsul meu la acea Bicilică, n’am căutat decît să restabilesc devărul în fața fiilor mei duhoviceștî din Eparhia ce mî este dată pre păstorie și să cer de urgență onvocarea Sf. Sinod spre a face juecată, căci eu nu puteam suferi să fi prihănit și pălmuit pe nedreptul fața clerului și tuturor binecreincioșilor creștini din întreaga țară, e ci și în fața fiilor mei duhovnicești din Eparhia Romanului. Cu aceasta eu n’am făcut act de isprătire ci am luat o extra pruentă măsură de apărare pentru a alua marele principiu, că Sf. Sinod ținut să cerceteze acuzările făcute e un Episcop și că nu se poate vila acest principiu prin afirmațiuni e cercetate și nejudecate. Aci nu ste răsvrătire ci apărarea drptului piscopal. Să fie oare răsvrătire faptul că ameclarat nule și de nul efect deciziuile ce s’ar lua împotriva mea de către Sf. Sinod sub președinția I. P. Sutului Arh. Mironescu, pus de mine și de alții sub prihănire? Sfintele canoane poruncesc ca Episcopul să nu-și judece pricina sa și totuși I. P. S. Sa cu nemaipomenita îndrăsneală de doi ani de zile prezidează și judecă pe acuzatorii săi iar Sf. Sinod terorizat precum ași putea face dovada materială cu epistola ce am primit de la unul din membrii acestui Sf. Sinod, nu putea să se ridice împotriva acestei tiranii. Din respectul pentru acel P. S. membru al Sf. Sinod, chemat a mă judeca și pentru a nu mai înăspri lucrările, mă abțin de astă dată de a produce acea dovadă. Zic și aici aceea ce mi-am permis a zice In petiții near« mi. TOU pe aini» a U .U . .. .. Sale Regelui . ..Dacă prin acuzării mele aduac turbunate, apoi aceasta nu e cu putință decît în cazul cînd ele ar fi neadevărate și atunci pedepsirea mea se impune dar și achitarea I. P. S. Mitropolit Primat D. D.. Ath. Mironescu, dacă la judecată se va dovedi că eu am adus Mitropolitului Primat al Rominiei acuzațiuni nedrepte. Altfel nu sunt turburător preum nu sunt turburători Sf. Părinți, cari în trecut au făcut acuziațiuni unor arhierei păcătoși, fie aceia Episcop Mitiropolițl ori chiar Patriarhi, acuzațiuni și procese de care e pln Tismria bisericească și, care nici odată nu au adus turburărî, decît atunci cînd cel acuzat a îndrăznit, prin fățărnicie ori îndărătnicie, a se sustrage de la porunca Sf. Canoane“. Nu am Episcop sau un Mitropolit, ci un Arhimandrit Teodor Studitul, superiorul monastirei Studion s’a despărțit cu călugării săși de Patriarhul Tarasie pe verstrea tolerării căsătoriei nepermise a împăratului Constantin VI, iar nu pe chestia de credință și organizare bisericească apostolică, și totuși nu a fost considerat ca răsvrătitor sau tumurător de ordine bisericeasca dimpotrivă, pomenirea lui a rămas veșnică, fiind trecut pentru aceasta în catalogul Sfinților. Este adevărat că eu ca Episcop am întrerupt legăturile canonice cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei D. D. Pimen, —ca și cu I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Arh. Mironescu și cu P. S. Episcop al Hușilor D. D. Conon Arămescu Donbî, — de la 12 Oct. 1909 pînă la 13 Ianuarie 1910, In care timp nici nu T am pomenit la Sfintele slujbe, iar aceasta nu ca o răsvrătire, ci ca o îndatorire impusă de canonul 15 al Sinod. III de la Constantinopol, care nu numai că nu pedepsește pe cel ce despart pe sine și de împărtășirea cea către îuailul acuzator al lor și nu-I pomenește numele în Dumnezeeștile slujbe din cauza vre unui eres osîndit de Sf. Sinoade sau de Sf ul Părinți, dar poruncește ca unii ca acela1 să se învrednicească de cinstea cea cuvenită cel or drept slăvitor. Acetasifer nu este răsvrătire ci îndeplinire de datorie. De la 13 Ianuarie 1910 cînd Sf Sinod în unanimitate a hottărît, după cererea mea, imediata intervenire la mor. guvern pentru modifica legea sinodală, eu am reluat legăturile canonice cu acei trei eparhi mai sus pomeniți și de atunci tot deauna pomenesc la slujbele bisericești pe I. P. S. Pimen Mitropolitul meu canonic. De la 3 Februarie 1910, de cînd I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Arh. Mironescu s’a opus în Senatul țării, la modificarea legei Sinodale, eu am întrerupt legăturile canonice numai cu I. P. S. Sa, situațiune în cari mă aflu și azi, fără însă a mi se putea zice că sunt în răsvrătire precum mai sus arătam, ci în canonică datorie de a mă purta așa, și fără a mi se putea imputa că ași fi dat vre-o pildă real cuiva; cui își face datoria Și numai datoria nu i se poate face vre-o învinovățire din așa ceva. Din contră aceștia este un semn bun că mai mulți se interesează de cinstea și bunul nume al bisericei. Și să nu se piardă din vedere că în ședința Sf. Sinod de la 13 Ianuarie 1910 pe adresa mea cu No. 36 prin care cereaim modificarea Hegel,am adaus chiar după cererea I. P. S. Athanasie Mironescu cuvintele: „revin asupra epitimiei de afurisanie și anathemă cuprinsă în actele mele de mai înainte“, căci Sf. Sinod aprobase cererea mea de a se modifica legea Sinodală din 1909 așa că însuși Sf. Sinod recunoscuse toată atitudinea mea anterioară, care prin urmare numai ca răsvrătire nu putea și nu poate fi calificată. Din capetele de învinuire cuprinse în actul de acuzare făcut împotriva treade P. P.S. S. Arhierei Teodosie Ploeșteanu, Nicodem Bacaonul și Evghenie Piteșteanu mi-a rămas să mai răspund la următoarele: 1) Pe lingă cestiunea penitenciarului dien Tg. Ocna la care am răspuns, mi se pune în sarcină și chestiunea bisericei Profetul Samuel din Focșani. La aceasta n’am de dat alt răpuns decît cel dat în Senatul țării în ședința de la 17 Decembrie 1919 și anume : (Urmează cuvîntarea diin Senat). Acum am aici dosarul cu lucrările în cestiune pe care Sf. Sinod cercetîndu-le se poate convinge de -adevărul spuselor mele. 2) Mi se zice că am fost pedepsit pentru că am făcut o epistolă deschisă, prin care mă împotriveam la un regulament al Sf. Sinod privitor la costumul preoților. Și în această privință iată ce am răspuns în Senatul Țării în ședința de la 17 Decembrie 1909 : (urmează „cuvîntacembrie 1909 : (urmează „cuvântarea din Senat). Azi mai adaug următoarele : Pentru acea convingere a mea, de care, dacă nu mă înșel era răposatul întru fericiri Iosif Naniescu Mitropolit al Moldovei și Sucevei, și alții între cari și P. S. Arhiereu Valerian Rîmniceanu — se pot controla desbaterile de pe atunci ale Sf. Sinod — eu am fost pedepsit odată. Voiți să mă pedepsiți a doua oară pentru aceiași faptă ? Eu atunci n’am făcut nici cel mai mic protest, nici rugăminte de a fi ertat, ci însuși Sf. Sinod de la sine mi-a ridicat pedeapsa, care nu stat nici măcar în oprire de slujbă și m’a propus să fiu confirmat ca arhiereu ceea ce s’a și făcut în anul 1899. 3) Afirmațiunea acuzatorilor mei ca Sinodul din timpul Domnitorului Cuza compus din Arhierei, preoți și laici, ar fi fost canonic, toată lumea știe că este un neadevăr. ’4) De asemeni este neadevărată și afirmațiunea acuzatorilor mei că nrfcoffif. si.',!,’® ©»îi_ar.w.țea. să stela un loc cu arhwieii, mire aviînd voturi deüscifrative, căci P. P. S. S. lor recunosc în actul de acuzare că preoții și diaconii luau parte la sinoade ori ca ajutători ai Episcopilor, ori ca delegați ai lor,ceea ce este adevărat. Așa am susținut și eu în cuvintăriile ce am rostit în Senatul Țării în luna Martie 1909. 5) Contradicțiunea în care P. P. S. S. mei acuzatori vor a noă pune pe chestiunea arhiereilor titulari și a horepiscopilor este neîntemeiată, căci iată ce am zis în Senatul Țării (urmează citire din „Cuvintare pag. 15—23). 6) Alte contradicțiunî ce mii se impută că ar fi în cuvîntăriile mele rostite în Senatul Țării, nu sunt contradicțiuni. Ele sunt prezentate ca atare din clumă că citațiunile sunt făcute în mod trunchiat. O citire a expunerii în strigi a ideilor din discursurile mele, țintindu-se seama și de legătura dintre ele va pune ușor în evidență nu numai lipsa, de constradicțiiune ci și un spirit disciplinat și un sistem bine determinat și exact în toate expunerile ce am făcut. 7) Mi se aduce învinuirea că am caterisit deodată 4 preoți, voind prin aceasta acuzatorii mei să dovedească, că aș administra rău Eparhia mea. In această privință, fără a mă referi la legea și regulamentul respectiv, mă refer la cuvintele unuia dintre judecătorii mei, adică ale P. S. Episcop al Argeșului D. D. Gherasim Timuș, care în ședința Sf. Sinod de la 13 Maiu 1898 adică acum 13 ani zicea: „Mă gîndeam să resping sentința Consustoriului, dar nu puteam face aceasta, căci atunci mă erigeam în judecător, ceea ce nu este în competința noastră și dreptul de judecători nu-1 au decît membrii din Consistoriu.... In lege se zice că Episcopul aprobă sentința nu se zice și cazul cînd Episcopul poate cere reformarea sentinței". Acum zic eu : Puteam să infirm o sentință dată în conformitate cu Sf. Canoane și cu legile și regulamentele țărei ? Sentința de caterisire pronunțată de Consistoriu, nefiind definitivă, cei i preoți au făcut apel la Sf. Sinod. I. P. S. Președinte al Sf. Sinod mi-a trimis adresa cu No. 93 din 12 Miaiu 1909 prin care mi se comunică că acei 4 preoți „caterisiți de spiritualul Consistoriu al acelei de D-zeu păzite Eparhii, a aprobat a se casa sentința de caterisire fără trimitere la alt Consistoriu dar să li se facă de către P. S. Voastră, numiților preoți, cuvenita dojană, pentru că nu au cerut aprobarea P. . Voastre spre a putea săvârși sununiile pe cari le-au săvîrșit în grade de rudenie oprite de Biserică". Oare numai în Eparhia Romanului s’au făcut caterisiri ? S’au făcut și în alte Eparhii! Sumarele ședințelor Sf. Sinod -copiind cazuri de caterisiri în toate eparhiile. Chiar anul trecut în Eparhia Sf. Mitropolii a UngroVlahieî s’au făcut cîteva caterisiri de preoți. Prin urmare se vede seriozitatea acuzațiunea ce mi se aduce. 8) Se tăgăduește de către acuzatorii mei afirmațiunea ce am făcut în actul meu de la 12 otombrie 1909 (pag. 32) că I. I. P. P. S. S.Mitropolit al țărei au îndemnat cu străjnicie pe Preoți și diaconi ca să pună și eî în lucrare necanonicitatea formulată de I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Arh. Mironescu prin legea din 100Q Pentru afiSrtejirea acestei afirmațiuni, rog a se cerceta colecțiunea ziarului „Universul"și a altor ziare apărute înainte de epoca alegerilor pentru Consistoriul superior Bisericesc.9) Acuzatoril mei în scopul de -a îndruma pe Sf. Sinod la pedepsirea mea, aduc înainte caterisirea de către Sinodul general din 1867 a unui preot care și-a permis să prezinte Sinodului un memoriu in care critica legea înființată acelui Sinod general, suspendarea răposatului Mitropolit al Moldovei și Sucevei Calinic Miclescu, in anul 1873 și oprirea de slujbă în 1883 a P. S. Arhiereu, Calistrat Bârlădeanu. Dar P. P. S. S. acuzatori al meiuită că cei care au caterisit pe preotul ce se ridicase împotriva ereticescului Sinod general au trebuit să-și ceară ertare de la cel în drept pentru necanenica lor situațiune, uită că Mitropolitul Garnic Miclescu nu voia să recunoască autoritatea legală și canonică a Primatului Romîniei și că era vorba de unitatea națională a Bisericei iar nu de erezie, nici de imoralitatea cuiva. De cazul P. S. Arhiereu Castrat Bărlădeanu nu mă ocup pentru că P. S. Sa este de față și n’ași vroi să se zică că influențez în vreun fel oarecare pe vreunul din judecătorii mei. Cu aceasta am terminat apărarea mea de învinuirile ce mi s’au adus, apărare pre care aim întărit’o prin dovedirea acuzațiunilor ce am făcut I. P. S țtului Mitropolit Primat D. D. Arh. Mironescu. Am dovedit că toate acuzațiunile ce mi s’au adus sunt pe cit de nedrepte pe atit și de neîntemeiate. Din aceste acuzațiuni uele mi le-au adus P. P. S. S. mei acuzatori și am dovedit că nu poate si fie vorba de prihănirea mea;că este o mare nedreptate ce mi s’a făcut aducîndu-mi-se acuzațiunea că ași fi coprins de nebunie religioasă, pe cînd eu în toate manifestările vieței mele n’am căutat decît sf- mi-mi calc jurământul și să nu necinstesc omul călugăresc în care am intrat, că actele mele de administrație eparhială sunt în concordanță cu cerințele Sf. Canoane, cu legile d regulamentele țarei, și cu dispozițiunile Sf. Sinod și că nu se poate închipui o nedreptate mai mare ca aceea ce mi se face de către acuzatorii mei că sunt răsvrătitor pe cînd eu mi-am pus în joc toată ființa mea spre a ține sus prestigiul Sfintei noastre Biserici, curățirea credinței și demnitatea mea de Epis- C °P ''-«i izotop.’Și Alte acuzațit ml mi s’au adus de e^ih^ZiÎeința1ni initiați, că n’așî fi Roman — e o calomnie — fă învinovățirea de -a fi eu în răsvrătire cu adorrmitul întru fabricire Mitropolit Parthenie este un act de duplicitate, căci I. P. S. Ath. Mironescu găsește acum, că este răzvrătire și nedemmitate ceea ce altă dată socotea că este de laudă, bărbătesc și evangelicesc, precum am dovedit prin o scrisoare a P. S. Sale, că învinovățirea că ași fi unealta Catolicilor este absolut neadevărată, pe cînd I. P. S. Sa a stat în corespondență cu el, i-a arățat împotriva ierarhilor Sf. noastre Biserici, cu ajutor de la el s’a ales Mitropolit și sub protecția lor a scăpat de un proces pentru placat. In acelaș timp aim dovedit cu scrisori autografe ale P. S. Sale, cu scrisori ale altora și cu o fotografie că este vinovat de imoralitate Și sacrilegiu; ‘ aim dovedit cu probe materiale că s’a făcut vinovat de plagiat, apoi că a fost raportorul unei legi necanonice și nedogmatice pe care nu numai că a susțin-ate dar s’a șii opus la modificarea ei, persiistînd în ideia că necanonicitâțile prevăzute în ea se pot experimenta, și la fine, că nu numai a rătăcit în credință dar a și traficat cu ea spre a ajunge Mitropolit Primat. t* m In vederea tuturor acestora rog pe Sf. Sinod să salveze cinstea Sf. noastre Biserici și să scape pe binecredinciosul popor român de Infifcoșetorul scandal, dînd mortala pedeapsă celui vinovat. Am convingerea că hofftrirea ei o va da Sf. Sinod nu va fi eu nimic pătată și că ea va coprinde dreapta și adevărata sohl filme față cu vinovăția pe care am doviedit-o din destul. Mai am convingerea că Sf. Sinod față de acuzați unile nedrepte și neîntemeiate ce mi s’au ades mă va apăra de ori-ce pedeapsă căci nu este cu putință a se răsplăti cu vre-o pedeapsa rivna de care am dat atîtea dovezi, pentru binele și propășirea Sf. noastre Biserici și pentru menținerea Ei în locul ce I se cuvine în concertul o e torță de Biserici creștine autocefale ortodoxe de Răsărit. Acestea îmi permit a le cere cu zmerenie Sf.-lui Sinod pe deplin încredințat fiind de dreptatea și sfințenia cauzei ce apăr. Ultima rugare ce fac Sf htî Sinod este aceasta: Stăruiți din răsputeri să se reașeze sf. noastră Biserică cretșină autocefală ortodoxă română pe bazele dogmatice și canonice ale unei sfinte, solborniceasă și apostolească Biserică creștină ortodoxă a Răsăritului, curățați-o de relele cari o bîntue și facet astfel,ca să înceteze acest scandal public la care I. P. S. Mitrop. Primat D. D. Attanasie Mironescu ne face să asistăm! După ce episcopul de Buaan a terminat cu apărarea sa, mitropolitul primat a ridicat un incidett-Primatul a cerut ca martori Băsescu-Dardă, să fie recurs pentru faptul că a scris articol contra primatului, în „Apărara ortodoxiei“. Sinodul a respins viciti mii ridicat de primat, hotărînd ca toți martori propuși atît de priat cît și de episcopul de Roman, să fie arcul’ați Luni dimineața Apărarea episcopului de Roman Procesul de la Sinod Episcopul de Roman a răspuns la acuzația de răzvrătire — O consultație a d-lui C. Disescu —