Adevěrul, iulie 1911 (Anul 24, nr. 7831-7860)

1911-07-22 / nr. 7852

Vineri 22 iulie 1911 cu ultimele noutăți de modă din Pars, Viena și Berlin. Toalete pentru voiajuri pe mare :: Jachete pentru preumblare :: Costume de băi de mare :: Lucru de mină :: Broderii și întrebuințarea lor In industria casnică :: Moda copiilor :: Cronici și nuvele :: Turcul și porcul :: Soarta monstrului :: Un divorț pentru un nasture :: O reformă în avocatură :: Notite Etc.J etc. GRATIS un tipar croit în mărime ----- naturală pentru O BLUZĂ On număr 75 BANI :: Abonamen===== Sus pe 3 luni LEI 4.50 DJ VIUZCLT6 ho* toti libyütii si depozitarii . mnesporina Cel mai bun sintactic produs contra flameia Vii și pomi, întocmește cu succes piatra vîoătă. Se vinde în lăzi de li* sticle cu Stei 13.75 france orice statie contra bani primiți. FABRICA DE PRODUSE CHIMICE G. ^LOPESCU, — BACAU •imsimmMz**^****———— — nANT. PANER & Go. Cea mai reputata fabrica din lume pentru: OPSELE de DUȘUMEA (Bernsteinlackfarhe) CSABA PINTU PARCHETE CULORI DE EMAIL (Emailglasuren) ALB și CULORI ■» TOT KUX UE EACVKI -W Se vinde la principalele Doguerii și prngazine de vopsele din tară I vopsi* HÜGEl A apa de masa naturala recomandată de toate Scartățile Medicale atât din țară cât și din străinătate ca cea mai buna pentru combaterea boalelor de Stomac, Ficat, vie!«, Guta, »digestia etc , etc., etc. Premiată ! Expozția Higiencă in Pars îSSI cu Medalia de Aur, insigna Cruj și diolmma de Onoare. BRUXELLES 1910, cu medalia de Aur. De vânzare ist toiul"Dro isenlp, Furmncile, Reston» și $5 de Coloniale Reprezentanți și Depozitari pentru București S. COBE , HrIASOFF, Co. i BUCUREȘTI, Straja Carol. 18 V -WIE ■ A -musca de păr Rapid G., muiat absolut nevätuiuitoare, văpsește imediat parul cărunțit sau albit în negru,brun, castaniu sau blond într'un mod atît de perfect și de natural incât nu se cunoaște deloc că părul e văpsit, întrebuințarea mai simplă și mai ușoară ca la orice altă vopsea de păr. Prețul Lei 3.00. La nemulțumire se restitue imediat costul: A _ _ __ cu clorona, neuras ÜSieinicI tenia, sisteria, slăbiciunea generala, combate Hentoîer Steanu Unul din cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit. BOMBOANE ORIENTALE Parfumează admirabil gura și distrug orice miros urât al gurei provenit din tutun, dinți stricați sau stomc deranjat.Cutia 50 bani la droguerii și sarmarii Observați marfa SentP.mî cu sica, singure veritabile.Dureri Reumatice dureri de cap și de dinți vind că sigur Pastüe’s Nevralgine JURSI SJn flacon 3.50 1st droguerii și labacii immum mutmvi siupiiomii ...................... unim ...L "doctor I Cbănescu Medic Român KARLSBAD Casa Feigenbautii 5ecam' sufletul robertalu Niki 4 % i 1 \ Spre imediată angajare pe iept corespaiuent in limble română și germană, traduator excret, stenog . I gemn , preferabil curios, ălori banȘii de lemne. Ofit' *ămânu ț t și i.tretențiui'l c. tre Grima ö Iței, f b*ică de cherestea, I Chijdeni, jud. R. Sarat, CASA DE SCHIMB R. HMELS București, Strada Lipscani No 8 A oul palat Dacia Cor.m! pe ziua de 21 Iulie 1911 ,timp Iâu'i 4 , mnultii,ort. IEDS coîi“UnvuTn'“ 4 . „ 1905 a.b 14 10 94 50 i ., Renta interna S2 1" 92 50 4 itlig. tem. sturisti 91»115 90 50 5 . jud.i Somunali 102 21 10 73 4>„ , „ „ M5 97 — 501 Ser. iunc. rurale 99 10 99 40 4 . . . 8873 895/ . Turb. B. 98 1 99 205 „ „ „ Iași 188 96 50 IAc.B.Naționa 630—1561 — i . . ;gricola 545 — 550 — „ „ Sc. Buc. 145—1150 — „ „ Cacia Cosi.-------------„ . Utipoala-----jl-----.or. val. austr. 105 1— 106 clârei germane 123 12 X24 "/a :anc. franceze 10 > 100 3d „ italiene tun— 100 50 „ rubl. hirtii 366— 27 — III [Viedic Român la KARLSBAD I. Mim Brooer Smiidelstrasse Ha 131 Schaiidis^cs lans t S? caută imediat not\zece ani în afacere excelenta beneficiul garantat contractul 36 la sută. Ocaziune excepțională de plasament solid Oferte în termen de zile. „Airrover“, Poște Ret nier __ Tema Dragu Dr. în drept de la Paris AVOCAT Strada Politiei Ne. 8 Boaie de Ochi și lîreolii *i'î'h't i’lonntilifti No. 'll rattíifitRni^mnKTnisai."Trey toTMivn MUtsai P4vu BW3sx scrii Orice femee de orice condițiune socială, bogată sau muncitoare, trebue să cunoască cu amănunțime sfaturile date de dr. Liviu, Fürst în cartea sa Euglena Menstruatlnnei (periodul« ) se expediază h nu*< și discret de librăria Lion Ahaay, file a Vuit. rot No. 37, c<>nind cei 2.50 trimiși prin mandat poștal, covist care era la putere, iar trei ani în urmă, aceste două partide au întrunit 202.033 voturi fiind în opozițiune. Deci o majoritate de vr’o 48— «30000 voturi pentru aceste două partide, cari acumunta putere. Știinduse că puteea influențează destul de mult asupra rezultatului alegrilor, țara aceasta nu este rea mulțumitoare. Cu toate astea, guvernul actual urmează a fi văzut ca sngura soluțiune politică pentru moment, avind un mic apital moral spre resolva două chestiuni de însemnat importanța: introducerea în alegeri a sistemului proporțio al, și judecarea cabinetui stambulovist, chestiuni pe ari nici un alt guvern la ■toi nu le poate efectua cu succes. Prima chestiune va avea cu consecință schimbarea cu totul a felului cum se construesc guvernele acum: sistemul proporțional va aduce în viitor pe toate partidele în Camera deputaților, așa că guverne homogene vor fi împosibie, exemplu Serbia, unde există același sistem. A doua chestiune va avea de resultat să dea o lovitură mortală partidului stambulovist, prin faptul că toți conducătorii împreună cu șeful lor Dr. N. Ghenadieff, vor fi nimiciți prin condamnarea lor eventuală. Insă tocmai condamnarea aceasta ar putea provoca căderea guvernului, actual, chiar înainte de sfirșul anului, în cazul că regele Ferdinand va cere salvarea partidului stambulovist, pentru care nutrește vie si palie. A. B. Bad Nauheim iinga Frauciort Căldura tropicală care domnește în atîtea părți se resimte și ia boi de cîteva zile. Din fericire, insă, dimineața și seara e relativ destul de răcoare. După cum am arătat in precedenta mea corespondentă, numărul vizitatorilor acestei plăcute stații balneare și climaterice crește pe fiecare an. Astfel, în 1910, la 20 Iulie st. n., Nauheimul număra 20944 vizitatori. Anul acesta, la aceiași dată, sunt 22601. Deci, un spor de 1657. Cu toate acestea nu se semnalează nici un neajuns, vr’o lipsă de locuințe sau cea mai mică scumpire a traiului. Fiecare găsește ce-î trebue și se poate aranja după mijloacele de care dispune. Ce privește băile, ele sunt destul de numeroase și încăpătoare. Pentru a vă face o idee asupra instalațiunilor și orînduelei de acr, vă voi cita o cifră. Intr’o singură zi, la 22 Iulie st. n., s’au făcut 4314 băi. E cea mai mare cifră care a fost atinsă de cînd există Nauheimul. Și mereu se îmbunătățește, se clădește și se adaugă. In fața nouilor construcții din jurul surselor de ape minerale se clădește actualmente un mare hotel a cărui deschidere se anunță pentru primăvara anului viitor. Acest hotel va avea 180 camere, și va cuprinde și băile necesare, a Ca chestie de distracțiune, nu avem de ce ne plînge. Pe lingă diferitele spectacole, operetă, varietăți, reuniuni dansante, Lawntennis, Croquet etc., avem în fiecare zi 3 concerte executate de una din cele mai bune orchestre din Germania, acea a profesorului Winderstein din Leipzig, care este angajată aci pentru tot timpul sezonului. Mai sunt apoi plimbările cu barca pe imensul lac al localității, promenadele în parcul cel mare de aproape 150 hectare, la Johannisberg (268 m. deasupra nivelului mărei) și la Frauenwald (pădurea doamnelor). La aceste din urmă ajungi, pe nesimțite, pe poteci bine făcute și cu trăsura. In cazinoul cel mare, de pe terasa căruia ai o frumoasă vedere asupra parcului, sunt diferite săli de joc, biliard, șah, domino etc. precum și o sală spațioasă de lectură în care se găsesc publicațiuni și ziare din toată lumea. Printre acestea se află și Adevărul. Au mai sosit din țară următoarele persoane: D-na Mavrogheni, Buc. D-na Ghika-Catargi, Buc.; D-na Filotti, Buc.; D-na general Poenaru, Buc.; d. Al. Gianni, Buc.; d. Mihail Iulian, Buc.; d. D. Costineț cu d-na Botoșani; d. J. Lessel, Buc.; d. L. Ionescu cu d-na Galați; d. Isidor Fuhn cu d-na Buc.; d. Max Schapira cu d-na Ploești; d. Maior P. Iordan cu d-na, Bîrlad; d.G. Munteanu, Bîrlad ; d-na Margareta Munteanu, Bîrlad; d. Iorgu Radu cu fiul, Bîrlad; d-na Antonie Busch, Buc.; d. H. Busch, Buc.; d. M. N. Fințescu, Buc.; d. Vasile N. Orghidan, Buc.; d. D. Bălănescu, Constanța; d. Perle Juvin cu d-na, Buc.; d. A. Renert, Piatra N.; d. Ignatz Krainick cu d-na și fiul Buc.; d-na P. Becher, Roman; d-na Feingold, Brăila; d-na Sarah Herman, Brăila;; d. B. Rosman, Botoșani; d. Iouis Romeck cu d-na Buc.; d-na Cecilia Nacht, Buc.; d. Ante fiu cu d-na Ștefănești; d. Const.. Ține cu d-na Gălați. — A. î. G. /mamei te ======• de vi eriatură Ziarele „Adrverni* și „DicineaD“ primesc abonamente de vine pictură rutei 1.50 pe lună în țară. „ 3.- „ I, străin. Ferocele „asasin4 5" din Constanța Convorbire cu presupusul asasin al bancherului Gheorghiadis ----------— Sunt cunoscute împrejurările in can a fost făptuită crima a cărei victimă a căzut bancherul Cheorthiadis din Constanta- Se știe că în primul moment autoritățile au arestat pe un domn E. A. pe care au fost silite insă să-l pue în Abertate, dat fiind că era o persoană de considerație care n’avea nici o legătură cu crima făptuită. D. E. A care e de fel din Basarabia, trecînd prin Iași, spre locul nașterei sale, a fost intervieivat de corespondentul nostru căruia i-a făcut următoarea interesantă povestire, care e o dreaptă înfierare a ușurinței cu care unele din autortățile noastre polițienești sau judiciare, aruncă rușinea asupra unui om cinstit și a unui nume nepătat. Iată ce spune d. E. A.: Sîrit basarabean. In Rominia, de care silit legat prin datorie și cariera căreia m’am consacrat, sînt venit de la virgin de 18 ani, cînd am lăsat în Basarabia familia, părinți, rude și tot trecutul meu de copil. Ne avind dar in Romîmia pe nimeni, îmi petreceam concediul de vară acolo. Anul acesta, fiind însurat de curînd, voiam ca și soția mea să-mi cunoască Leu men natal Trudele, și pentru că în interesul serviciului trebuia să lipsesc din orașul meu două săptămîni și neavînd unde-mi lăsa soția pe timpul absenței mele, am trimis’o înainte, la sora mea din Basarabia, urmînd ca și eu să plec în urmă la epoca concediului de vară Fiind călduri mari, voiam să-mi fac voiajul mai plăcut pe mare, prin Constanța- Odesă, era și mai economic căci mii serveam și la întoarcere pe acelaș drum de biletul de băi pe c. f. r. Soția mea a plecat prin Ungheni fiindcă era singură. Pe mare i-ar fi fost mai greu să plece astfel. In ziua de 10 Iulie, după ce m’am informat telegrafic de la agenția Joulle din Constanta că vaporul pleacă în ziua de 11 i. c., singurul vapor care face cursa Constanta-Odesa odată la 15 zile, am plecat imediat. Remarc, că, la 10 Iulie cînd am plecat din orașul meu era Duminică și în trecerea mea prin București prăvăliile erau închise tn cît nu mi-am putut face tîrguelile ce aveam de făcut și nici să-mi procur bani rusești necesari voiajului roșu în Basarabia. In ziua de 11 Iulie (Luni) orele 6 dim. am sosit în Constanța. Vaporul urmînd să place la orele 12, dela gară m’am dus de-a dreptul la port, urmînd ca pînă la plecarea vaporului să-mî vizez pașaportul și să-mi fac oarecari tîrguele ce nu putusem face în trecerea mea prin București. Toate aceste detalii vi le spun pentru a se vedea țesătura și legătura împrejurărilor cum le numesc alții „fatale“,—cu unul însă nu le dau nici o importanță, —pentru a cădea pe mina poliției și a parchetului vigilent, activ și dibact ca cel de la Constanța. In port afla că Vaporul din cauza ceței din ajun a întîrziat la Burgas, că va sosi tocmai a doua zi și că tott atunci, Marți 12 Iulie, va pleca la orele 12. Iată încă o împrejurare 7,fatală“ împotriva mea, ar zice politia de la Constanța, căci dacă vaporul nu întîrzia Luni, ziua comiterea crimei, eu plecam cu vaporul și pe aici îmi era drumul, dar așa a trebuit forțart să rămân încă 24 ore în Constanța pentru a pune poliția mîna pe panamaua mea, căci numai ea e de vină că am fost confundat cu veritabilul asasin. Eram foarte supărat de acest ghinion, căci rămînînd în Constanța cu plăcerile și căișorii ei, trebuia să mai cheltuesc, ca tot romanul de bon-km, lucru ce nu mă aranja, dat fiind că nu pentru Constanța venisem. In fine, trebuia să mă resemnez, n’aveam încotro. Am tras la hotel Europa, centrul orașului, în piața Ovidiu, înscriindu-mă în regulă pe tabla de pasageri, cu numele și calitatea mea. Neavind ce face de dimineață, m’am dus să-mi fac tîrguelile necesare, sá-iji schimb și bani necesari pentru Rusia. Acum începeți să deveniți assasin 1 —- Da, și să vedeți cum mă duc la o drogherie, cumpăr o sticlă de un kgr. de apă de Colognia și alte mărunțișuri și după ce întreb pe simpaticul d. droghist dacă cunoaște vreo bancă de schimb, d-sa mă îndreaptă la un taraf la care plec dea dreptul cu lucrurile cumpărate de la drogherie. Trec peste oarecari ♦ detalii fără importanță căci ar fi să mii se pară că sînt supus unui nou interogator, plăcere ce n’o doresc nimănui ! Intrînd la tărăfie și cerînd să-mî vîrtdă 200 ruble, taraful îmi răspunde că nu are atîta, dar să trec a doua zi pe la prăvălie și mî va face rost de suma cerută. In timpul cît Vorbeam eu zaraful a intrat în prăvălie mai întrî un tinăr care i-a cerut 2 dolari. Auzind cuvîntul de dolari am fost surprins și m’am uitat la acel tînăr care călătorea la America cu 10 franci. Pe acest american după chip și o românească perfectă l’aș cunoaște oricînd. — Acesta trebue să fi fost asasinul ? — Da, așa cred. .Am plecat, lăsînd pe zaraf cu cei doi clienți ai săi. M’am dus mai întîi la hotel de am, lăsat pachetele apoi la decinsul rus pentru a-mi viza pașaportul. Imediat după plecarea mea din prăvălie, zaraful e asasinat, fapt pe care îl afla in aceiași zi, dar nu eram convins pe deplin dacă era vorba de zaraful mtü, eu neștiind că era unicul zaraf în Constanța. Convingerea mi-am făcut’o tocmai a doua zi de dimineață deia un comerciant cînd mă dusesem, conform înțelegere! din ajun, la zaraf, să cumpăr banii promiși. M'am dus apoi la sucursala Marmorosch Blank unde iarăși n’am găsit bani suficienți și unde eram sfătuit să-mi facă un cec pentru o barcă din Odesa pe care’l puteam scurta în ruble, lucru ce Tam și facol. Mi s'a făcut două cecuri pentru suma de 185 ruble. Eșvii de’a MarmorosCheu, care banuesc că am fost urmărit încă din ajun după semnalmentele date de drirghistul la care fusesem și întrebasem de o bancă de schimb. Sunt cpit de un agent al siguranței și invlat a’l ariba ! Mi s’a părut cunoașt și chiar hazlie invitațiunea agentului cum s’ar fi părut oricărui cețean cinstit care n’a mai primitt invitațiuni de acest soi și, un moment indignat de tonul agentului, Tam întrebat cine este ? Îmî declină calitatea și la aceasta mi-a declin eu pe a mea. Simpaticul agent rămîne surprins și prezentîndu-mînpre era să plece, cînd eu, împins da curiozitate îl întreb pe cine urmărește, nu, cumva pe asasinul zarafului de erî la care fusesem și eu ? faptul că fusesem și eu la acel zaraf a surprins pe agent făcindu- a reveni la bănuelile sale și după ce-i spun că a f, fost erî la acel zaraf c.n. o sticlă de apă de Colognia rumai de la drogherie de unde mă informasem de adresa victimei, d. agent Duca mă roagă inimos să fiu un și mă duc cu el la poliție pentru a da oarecari informațiuni. Matural, n'am ezitat o clipă să mă pun la dispoziția autorităților spre a contribui la luminarea acestei crini, întrucît într’adevăr puteam da cara ban relații, fiindcă, amintesc, dleci am pitot ! de la zaraf Tavi lăsat cu doi indivizi pe cari i-aș cunoaște oricînd, dar pe cari poliția a reușit a-i găsi nici pînă azi. Am plecat mulat la poliție, erau omigin 7i și juni dim. Mă gîndeam că am destulă vreme pînă la orele 12 cînd pleca vaporul, sä dau în formațiunile ei mi se vor cere și să plec. Caro îmî fu însă surprinderea cirul, sosind a poliție și luând contact cu d. judecător de instrucție Radovici, constat că, din informator cinstit cum credeam că voiu putea servi poliția, mă transform deodaU intr’un feroce asasin al zarafuit# Gheorghiadis, la care fusesem în ajun. Această constatare am făcut’o din interogatorul ce d. judecătorie instrucție a început a-mî lua. * E greu gă arăt starea mî sufleteasca din acele clipe, văzînd că mi se interzice ap Ior'*'» și cu atât mai greu eu cît pe lir.gă bănuiala monstruoasă și nejustificata, ce cădea asupra capului meu, a cinstei mele, ea cădea ca o rușine ce nu el poate spăla cu, nimic asupra instituției din care fac parte. Bănuiala aceasta neertată nie.’1 * o clipă, nu timp de 24 de ore cît am supară. •'». a fost pentru mine ca o lovitu. de grație pentru toată viața mea, oricît mi - ar spune că acest caz s-ar fi putut întâmpla oricurî, aducîndu- ser' în sprijinul acestei afirmații argumentul unui joc de împrejurări și coincidențe fatale. Sîntem într’o țară cu pretenție la civilizație, nu în Rusia unde mă duceam și unde e destul o bănuială, un denunț, ca fără nici o judecată să te lege cobză și te trimentă la Sahalin, sintem, ce zice. dintr'o țară, în care libertatea individuală este garantată de nu știu ce articol din Constituție ! In sine, văzindu-mă în imposibilitate de a putea arăta acestor oameni greșala și procedeul atît de puțin dibacil și civilizat ce se urma cu mine, a trebuit, după ce am in oitat și pe reprezentanții autoritatei instituției mele, a trebuit să mă supun la interogator, perchiziție la bagaj, confruntare cu martorii cari au văzut pe asasin, după aceasta am fost urmărit 24 de ore pas cu pas de agenți secreți pe ceri Îl vedeam la spatele meu pretutindeni cu toate că solicitasem d-lui Radovici, singura favoare, de a atașa ca escortă Excelenței mele un agent mai fin și mai dibacil spre a nu’l vedea hiereui pe lîngă mine, deoarece n’aș fi putut garanta de numărul palmelor ce merita. Nu mai vorbesc că tot ce- a fost străin (vizitatori) în Constanța, toată lumea care era serzată datorită imprudenței poliției, Care probabil a căutăt să-și facă o reclamă că a prins pe asasin, toată această lume m'a cunoscut după semnalmentele date și de un ziar ,r' mnî tare în informațiile de crime“, și se uita la mâne urmărindumă cu priviri și comentări pe socoteala figurei, a capului meu pe care deja îl găseau că este tipul capului de criminal feroce deși nu mi se vedea decit vîrful nasului de sub borurile lăsate ale panamalei mele, nu mai vorbesc de pelerinagiul ce se făcea la hotel Europa de mulțimea care era curioasă să vadă pe apașul de la Constanța. Ca să vă arăt însă balul în care mă adusese acest act al poliției Constanța, este destul cred să adaug că pînă și prietenii, mei ce-o aveam în Constanța Și eî la întâlnirea cu mine fugeau crucindu-se, de frică probabil, sărmanii, să nu fie socotiți de complici la crimă cu mine, sau să nu-șî păteze mîna de mîna mea pe care cu altta abnegație, devotament și cinste am pus’O în serviciul țăreî mele lecînd din Basarabia copil încă de 8 ani. N iert pe aceștia, căci nu și-ați dateama ce au făcut și cum m’aț fuit și îî iert în hatârul altor doirieteni nobili la suflet și cuget : pept. Rozescu Ștefan și simpaticul d. Heraclide, cari nu mă cunoșeau decit din auz și cari în orele oribile ce trăiam singur au venit a mine și mi-au întins mâna, rămînînd nedespărțiți pînă la plecarea mea din Constanța. . In numărul de mîine vom a,a, sfîritul acestei interesante povestiri. Din Giurgiu 20G90 Iei pentru incendiații din Giurgiu D. Alexandru Filipescu senator de Vlașca care actualmente se află la Spa (Franța) luînd cunoștință din ziare despre dezastrul de la Giurgiu, a cerut relațiuni asupra acestei nenorociri de la d. C. Dimulescu, fost deputat de Vlașca cerîndu-i să-i comunice dacă e adevărat că au fost distruse 13 case. D. Dimulescu i-a confirmat știrea anunțată de ziare și în urma acestora d. Al. Filipescu a telegrafiat d-lui Ion Lahovary la Sinaia că pune la dispoziția incendiaților din Giurgiu suma de 20.000 lei, și-i cere ca să aducă aceasta la cunoștința prefectului de Vlașca. D. prefect Rădulescu a fost înștiințat telegrafic de către Ion Lahovary despre donațiunea d-lui Filipescu și îl cere a aduce aceasta la cunoștința orășenilor, lucru pe care prefectul l-a și făcut. Gestul d-luî Filipescu a produs o frumoasă impresie în oraș. Pînă acum s’au donat incendiaților 20.700 lei. Serbarea patronului regimentului 15 artilerie Azi a avut loc la regimentul 15 artilerie serbarea patronului acestui regiment. De dimineață s’a oficiat un serviciu religios ocazional, apoi a continuat serbarea. fetiri artistice Compania lirică Grigoriu reia, în astă seară, unul dintre succesele, cu cari se laudă de doi ani de zile ansamblul trupei de operetă. Se va cînta, pentru primadată în această stagiune, frumoasa operetă Fata Pădurarului, din care d-na Jenny Metaxa-Doro a făcut cea mai neîntrecută creațiune a artistei acesteia. De la sndicatul tăbăcarilor - O probabilă nouă agitație a lucrătorilor din Ploești — Sindicatul lucrătorilor tăbăcari din Capitală este informat că patronii tăbăcari din Ploiești au trimis noi agenți ca să caute lucrători spre a-i duce la Ploești. Comitetul sindicatului a hotezt să facă atenți pe tăbăcarii din Ploești asupra acestui lucru, scopul patronilor fiind ca, la expirarea contractului — făcut între ei și lucrători, cu ocazia grevei din luna trecută, să concedieze pe toți tăbăcarii Organizați, rămînînd să lucreze cu cel pe care îî vor angaja prin agenți. Se prevede o nouă agitație a tăbăcarilor ploeșteni. Cărți și reviste Apărut : D. Gherea și Sora de Alex. F. Mihail. Debutul de la Operă D-na AMALIA BE ROMA Debutul de astă seară al celebrei primadone AMALIA DE ROMA la Opera italiană de la grădina Ambasadori a făcut ca încă din primul moment al anunțărea lui să se reție locuri la Feder. AMALIA DE ROMA apare în TOSCA, unul din marile triumfuri ale sale, recunoscut cu mari elogii de însuși Puccini. Pentru a da acestui debut toată strălucirea meritată, directorul-impresar Cavaler Castellano, a fixat o distribuție de primul ordin. Astfel renumitul bariton Oreste Mie îi va cînta pentru prima oară marele rol al lui Scarpia, tenorul Santarelli va excela în Mario, îns Angelotti își va face reintrarea tînărul și puternicul bas Manceliri, iar spectacolul va fi dirijat de iscusitul maestru GiovanelM, care își reia activitatea sa în fiecare seară. Pentru Vineri seara e fixată premiera operei GIOCONDA, triumf extraordinar al baritonului Marii, un Barnaba vestit în întreaga Italie. Mimtemegru ia o atitudine provocătoare —O notă jicnitoare.—Turcia se pregătește da războs Cetinge, 20 iulie. — (Oficial). Informația valiului din Kossovo după care o bandă muntenegreană ar fi încercat să treacă hotarul turco-muntenegrean în ziua de 15 Iulie e falsă: autoritățile muntenegrene au luat în ultimile luni măsurile cele mai severe și au fost în stare să supravegheze foarte de aproape granița turco-muntenegreană, și chiar de cîteva săptămâni măsurile acestea au fost dublate din cauza holerei la Ipek. Știrea după care Poarta ar fi hotărîtă să urmărească pe malison chiar dincolo de granița turcească a fost primită aci cu răceală și cu indiferență, deoarece a fost considerată că o fanfaronadă înainte de sosirea lui Abdullah, precum s’a întrebuințat o altă fanfaronadă înainte ca să fie Torghut Pașa care a respectat hotarul muntenegrean precum va pleca Abdullah fără să treacă granița munților muntenegreni. Constantinopole, 20 iulie. — Se zvonește că atașatul militar al Turciei la Berlin ar fi somat pe toți ofițerii turci cari fac studii la Germania să fie gata de plecare. Constantinopole, 20 iulie. — După niște informațiuni sigure, atașații militari ai Turciei la Paris și la Berlin ar fi atașați pe fugă noul comandant Abdullah. Ș i ADEVERUL Neregulile dela C. F. R. — Un „bacșiș“ de 12.000 de lei anual — Unul din marile neajunsuri de cari suferă comerțul și industria noastră e, între altele, și lipsa de vagoane, în unele perioade. Cerealiștii, exportatorii de lemnărie, nu odată au ridicat plîngeri în contra acestei stări de lucruri. In anii în cari avem o recoltă mai bogată, neajunsul acesta ia proporții mari, prejudiciind foarte mult economia noastră națională. Parcul de vagoane de care dispune C. F. R. nu poate mulțumi toate cererile, ori cît de urgente ar fi ele, dar... dar se găsesc „mijloace“ ca, dacă pe cale oficială nu se pot obține, să se obțină vagoanele necesare pe cale... particulară. O asemenea cale a fost descoperită acum de curînd de către d. Al. Cottescu, directorul general al căilor ferate. D. Cottescu e și cenzorul unei societăți pentru exploatări de păduri. Intr’una din zile cercetând registrele societatea a găsit un capitol foarte interesant, mai cu seamă pentru d-sa. ,,12000 de tei bacșiș pentru procurare de vagoane“. Negreșit, directorul general al căilor ferate făcu o anchetă discretă și descoperi că această sumă se dedea, regulat de vre-o 14 ani, inspectorului de mișcare al circumscripției V-a, de care ținea societatea care știuse să-și ciștige buna voință dlul inspector. Acești 12.000 de lei anual asigurau societății ori cînd și oricîte vagoane avea nevoe. Pentru a servi — ca unul ce era plătit — inspectorul de mișcare ținea sechestrate prin stațiuni un foarte mare număr de vagoane, gata de a fi puse la dispoziția socetăției de păduri, ori cînd aceasta ar fi cerut. Oricite cereri urgente ar fi venit de aiurea,inspectorul nostru stetea rece, nu ținea seamă de nimic, ci vibra numai la cererile celor cari îl plăteau 1000 de lei pe lună. Față de aceste constatări, d. Cottescu, spre a nu da proporții scandaloase afacerea,o chemă la bucurești pe inspectorul vinovat și-i ceru demisia,. Neavînd încotro, înaltul funcționar și o dădu pe ziua de 1 Octombrie, spre a-și regula drepturile la pensie. Pînă la 1 Octombrie, demisionarul figurează numai în budget fără a mai funcționa însă. In această chestiune, primim numeroase scrisori, mai cu seamă de la funcționarii inferiori ai C. F. R. în cari se spun unele adevăruri foarte, dureroase. Acești funcționari nu se pot împăca—și au drept cuvînt—cu soluțiunea prea blîndă dată acestei afaceri de directorul general al ICF. R. — „Cu noi, cu cei mici, ne scriu aceștia—Se iau in totdeauna măsurile cele mai aspre pentru lucruri de nimic. Dacă ne găsesc cu cîte o bucățică de lemn, cu un cărbune care nu era cerut de la mecanici sau dela supraveghetorii încărcărilor de lemne de la păduri,—suferim cele mai asure consecința de mari însă cînd fac fapte într’adevăr necinstite și păgubitoare, sînt spălați sau, cel mult, li se ia demisia și li se dă o pensie grasă“. O CIRCULARA Pentru a pune capăt pe viitor operațiunilor de felul aceleia făcută ele inspectorul mișcărei din Galați, direcția C. F. R. a dat urmnătoarea circulară stațiunilor inspecțiunel 5 de mișcare: CIRCULARA Stațiunilor, Inspecțiunel 5, Mișcare, spre știință d-lor controlori Constatindu-se în ultimul timp în cuprinsul inspeciunei noastre fel de fel de nereguli cari se prezintă ori se pot explica fie ca neglijențe culpabile din partea personalului stațiunilor fie ca lipsă de strictă supraveghere din partea personalului de control, fie ca abuzuri făptuite cu intențiuni nepermise, precum: 1) Absentări din stațiune fără permisiunea celor în drept a le da; 2) Menținerea de ordine în stațiuni cu privire la curățenie. Inventar; 3) Netrimeterea la Ump a lucrărilor periodice ori special cerute și așteptând să se dea 2—3 telegrame de amintire, l streuindu- se simțitor tot serviciul; 4) Evidența concediilor personalului ; 5) Lipsa personalului de la post fără concediu legal și bine motivat și întrebuințarea lui la serviciul particular; 6) Menținerea în ordine și la zi a scriptelor necesare la o revizie de casă ori de manipulație; 7) Lipsuri de bani în casă datorite de fel de fel de motive, unul mai neadmisibil ca altul; 8) Redistribuirea în mod ratio,nal și achitabil pentru toți predătoria, a vag. dirij. stație; 9) Ne,supravegherea directă a modului cum perse și face datoria cu privire la mișcare și telegraf. ; 10) Neutilizarea rațională a vag. fie prin lipsa de gri se avidică brutului la timp, fie prin acordarea de diferite favorizări nepermise . Oprirea în mod abuziv a vag. goale de către stațiuni cărora nu le aparțin, fie prin samavolnicia person, de stație, fie prin înțelegerea compromițătoare a acestuia cu șefii de tren, de.... Astfel fiind, ținem a atrage serioasa d.va atențiune asupra faptului că, fugind pe de o parte, tot personalul a lucra cu sirguință și conștiințiozitate, și a se bizui în aceste condiții,rol pe tot sprijinul și buna vointa a Inspecțiunei, sîntem pe de altă parte fermi hotărîți a Întrebuința toate mijloacele legale pentru a sili—de va fi nevoie—să intre în legalitate pe acei cari nu-și cunosc menirea de slujitori aî întereselor publice în calitate de slujbaș al acrei C. F. R., căruia sînt datori în acelaș timp aî apăra interesele cu cinste și bunăcredință. D-nii controlori sînt rugați a supraveghea executarea prezentului ordin, iar d.nii șefi de pază sînt invitati a-1 aduce la cunoștința întregului personal si a răspunde în scris de primire cu trenul 28 de Sîmbată 22 (?) cor. p. inspector de mișcare, inginer (ss) Alexandrescu DN CARNETUL Uliul TURIST 0 excursions la Valea Albă Din înălțimea la care ne aflăm de abia zărim din cînd în cînd potecuța, ce conduce prin valea Jepii, și leagă casa din Caraimani cu Buștenii. După un mers de o jumătate de oră, ajungem la baza stîncei, care termină brîul și de unde se începe ,,Seaua. Caraimanului“. Aci facem un mic repaos spre a ne odihni și spre a culege flori, mai cu seamă floarea reginei și Nigritela, de cari se găsesc în abundență și din cele mai frumoase. Tabloul ce se prezintă vederea noastre este splendid, feeric. In dreapta văei ,Țepi, — cum se coboară — se ridică masivul imposant al munților Jepi Mici, cu mii de colțuri și stînci de fomme și pozițiuni felurite, separate de văi strimte și colțuroase, iar mai în jos acoperite cu șnepi și brazi, unii verzi, iar alții uscați de timpuri și fixați pe vîrful și pe pereții stîncilor. Intre aceste stînci, una mai cu seamă atrage atențiunea tuturor, avind exact forma sfinxului din poveste. Mai departe în vale se văd ,strălucind la razele soarelui vitele și casele din Bușteni, Poiana Țapului și mai spre Est cele din Sinaia, printre cari curge Prahova cu apele sale argintii și cari văzute de aci, ni se par ca o bandă argintoasă și șerpuită. Din întîmplare un tren înainta spre Bușteni, care privit de noi, se arăta ca un șearpe de o formă colosală, svîrcolindu.se, cînd spre dreapta, cînd spre stingă, încovoiindu.șî corpul cu o iuțeală extraordinară, iar din gură ieșea fum și flăcăii, iar cînd mergea în linie dreaptă, se asemăna cu un tren de jucării pentru copii. Vederea de aci se întinde pe un orizont aproape nemărginit și dintre tot, cel mai bine văzut este satul Bușteni, care jos în vale, desfășură privirilor noastre frumoasele sale vile cu diferitele instalațiuni ale fabricei de hîrtie Schiel, șoseaua lungă pînă la tunel, frecventată de care, trăsuri și automobile, cami dela această înălțime, ni se par foarte mici, iar oamenii, tot mișună pe ea,ca niște pitici. Tot de sub piciorul acestei stillel, se vede foarte bine întreaga culme a munților, situați în stânga Prahovle, iar la poalele Jamarei, se ridică majestos palatul cel somptuos al d.lui G. Gr. Cantacuzino, care predomină întregii Bușteni. Se zice, că este cea miai mare relid îre particulară din Valea Prahovii, cu un labirint de camere, instalațiuni de apă, electricitate, parcuri frumoase, eleștee pentru creșterea păstrăvilor, un fer de minune ! Aceasta ar trebui luată ca un fel de îndemn pentru așa ca cu timpul în această vale tot acel, cari dispun de averi, împodobită de D.zeu cu atitea frumuseți naturale, arta și știința să-șî aibă și ea rolul său! Din acest punct culminant al Caraimanuului, în jos, se vad, ouau din vîrf se lasă la vale mai multe planuri verzi, întrerupte din distanță în distanță prin diferiți colți, iar văile strimte, ce separă plaiurile, merg pînă în fundul văiei formând prăpăstii, a căror adinciine ochiul nu o poate zări. După ce privim și admirăm îndeajuns frumusețea și decorul acestei panorame naturale și culegem edelveris, nigritela și mio sotis și pa ®aver pirenaicum (mac de pirincî) formînd din ele niște frumoase buchete, intrăm în șeaua Caraimanului, unde de asemenea se găsește și chiar în mare cantitate edslveis (floarea reginei), dar mult mai mică și mai pipernicită. Această floare crește mai mare și mai frumoasă prin colții cel mai grei de escaladat, de unde cu greu se poate culege. Șeaua aceasta a Caraimanului, după mine, este o frumusețe. Ea se numește așa, fiindcă are forma unei șele. Partea dinaintea acesteișele este formată din vîrfurile mai multor stînci gigantice, care predomină Buștenii, cu o inclinațiune foarte pronunțată către sat, iar cea dindărăt dintr’un urcuș pietros, destul de greu, ce duce spre vîrful cel mai înalt al Caraimanului. Zic, că este o frumusețe, căcî dacă cineva ar înainta puțin spre colții ce formează partea sa de dinainte, ar rămînea uimit de frumosul tablou, ce ar avea în față, privind întreagă vale a Prahovei, cum și admirînd în dreapta și în stingă, adică atît In Jel Pii Mici, cît și în Coștile, colț! stîncile gigantice și văile profunde ce se deisfac din ele, înaintăm prin mijlocul șelei spre muntele Coștile, pînă dăm de un briü puțin mai larg și prin care am trece deadreptul in Valea Albă, fără a mai urca povîrnișul cel greu, care urcă în vîrful culminant al Caraibianului (2406 m.) și a lua valea din fundul sau ceea ca ar fi mai lung și nu așa interesant, căci în mers rostogolinidu-se pietrele, ar amenința pe cei dinainte, după cum ni s’a întâmplat adeseori. — N. b . (Va urma) Crima din Cîmpina CIMPINA, 21 iulie. — Gheorghe Toporaș a aplicat o lovituci comuna Bregu, luîndu-se aseară la ceartă cu locuitorii Ilie Grigore Ion și Dumitru G. Dobrescu, din acea comună, cearta a degenerat în bătaie. La un moment dat Gheorghe Toporaș i-a aplicat o lovitură de cuțit lui Ilie Gheorghe Ion, lăsîndu-l mort pe fon, iar Gheorghe Dragomir a rănit ușor pe Dobrescu. Criminalul Toporaș a dispărut, iar al doilea agresor a fost arestat. Starea lui Dragomir nu este gravă. El a fost internat la «mitului local. — Cor.