Adevěrul, iulie 1911 (Anul 24, nr. 7831-7860)
1911-07-22 / nr. 7852
Anul XXIV-lea No. 1852 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA concediata exclusiv : Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Karageorgevici No. 18.— Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI: București, Strada Sărindar No. 115 Bani Exemplarul Exrc. «!♦!! Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la coresp^ Vieri 22 iulie 1911 DIRECTOR POLITIC CONST MINLE Abonamente cu premii. O» .................................................................................... 20.Șase luni................................................ . n... trei luci................................................ „ Pentru străinătate prețul este îndoit.<£>} .Jbjt*. . . TELEFON: /'V t7r ■" ^ Direcția și Administrați a£& RqAacția: cu Capitala' MM & ^ n Provincia ” Straînă*ata No. 14/10 „ 14/10 ” 14/99 „ 12/40 iiisai «!«•!» -------------------------------------------**---------------Laude inutile de CONST. MILLE Presa Celor trei fraț, mă înjură. Sunt foarte mulțumit pentru aceasta. Din potrivă Conservatorul voește să mă piardă, să mă compromită, și îmi dă certificat de om cinstit. Sunt foarte, foarte nemulțumit. In adevăr pentru ce capăt eu acest certificat de bună purtare? Pentru că am aplaudat guvernul d-lui Marghiloman, iam strigat chiar bravo, deoarece d-sa a pus mina în beregata Dinastiei și îî cere cu inzistență ca să dea înapoi Primăriei Capitalei tramwaiul cel nou. Cînd însă guvernul a făcut alegeri banditești, cînd a expulzat cu poliția din palatul său episcopal pe episcopul de Roman, cînd sătenii din Rucăr au fost bătuți cu furia udă și li s’a declarat că bătaia nu se mai întoarce, presa conservatoare, acelaș Conservatorul nu avea ideau cuvinte de batjocură și de dispreț față de mine, care spuneam și eri adevărul, după cum îi spun și astăzi. Singura deosebire este că eri il spuneam guvernului d-lui Carp și astăzi îl spun Dinastiei Celor trei frați. Dacă ar fi să iau drept normă aceia ce zice presa celor două partide despre mine, desigur că m’aș zăpăci complect, deoarece în colecțiunile acelorași ziare, voiți găsi că sunt și bun și rău și om cinstit și o perfectă canalie și cel mai ardinte patriot și vândutul tuturor intereselor și semințiilor străine. Așa fiind lucrurile, dacă aș avea o rugăciune de adresat ziarelor celor două partide, este ori să mă înjure mereu — căci merit aceste înjurături, ori să neglijeze spusele unui om atît de compromis și de pierdut ca mine. De zdrobit nu m’au putut zdrobi pînă acum. Cu laude de soiul acesta nu mă pot reabilita. La ce bun dar această atitudine față de mine care-mi duc drumul meu liniștit, aprobînd și dezaprobînd faptele diferitelor guverne, după cum mi se par că sînt de lăudat ori de înfierat. * * * " Fiindcă am aprobat gestul d-lui Marghiloman, față de Cei trei fraț în chestia tramwayului comunal, aceasta nu va să zică de loc, dar absolut de loc, că aprob linia generală de conduită a guvernului d-lui Carp, care de la început este pătat cu alegerile generale, cari au fost, sunt și vor fi o supremă rușine pentru țară... Am mărturisit și mărturisesc și acum că tot ce se va face în potriva Dinastiei și de către om și cine, va fi aprobat de noi. Lupta contra Celor trei frați este o luptă de reintrare în legalitate și deci dacă chiar călcîndu-se legile, ar fi răpuși și scoși din viața politică și economică a acestei țări, eu voiți aplauda și voi striga bravo ! E posibil ca aceștia să fie alți bandiți ►— dar cui pe cui scoate. Contra Dinastiei Cine va umbla cu mănuși și cu articole de legi este un perfect idiot. Banditului trebue să-i răspunzi cu arme de bandit, fiind că altfel lupta este inegală și fără de rezultat efectiv. Dacă o ceată de bandiți, ar răpi pe Cei trei fraț, i-ar duce la munte și drept răscumpărare le-ar cere să curețe Banca Națională de prezența și influența lor, dacă i-ar goni de la Creditul rural, dacă i-ar scoate de la Băncile populare, de la Casa rurală, de la toate societățile din cari au făcut citadele, eu aș aplauda pe acești bandiți și le-aș trimite răspuns, tot prin ziar — căci eu am curajul faptelor și ziselor mele — le-aș trimite răspuns să nu cumva să libereze pe Cei trei fraț pînă ce nu vor ceda cu desavîrșire, pînă ce nu vor reuși să-i silească să dea înapoi tot și să plătească cu bani peșin — căci au furat de ajuns — toate pagubele făcute statului, comunelor și așezămintelor publice, cu pungășiile lor. Și cu toate că fapta acestor bandiți ar fi ilegală, ar fi de rezortul Codului penal, cu toate că m’aș face chiar eu pasibil atunci de pedeapsa celor ce fac apologia faptelor calificate de crime,— totuși aș aplauda gestul acestor bandiți și i-aș încununa cu ghirlandele salvatorilor de patrie... Aceasta nu va să zică de loc, dar de loc, că dacă aceiași bandiți ar răpi și duce la munte pe nu știu care cetățean liniștit, inofensiv și liniștit, și i-ar cere bani pentru a se răscumpăra, eu n’aș înfiera faptul și n’aș cere ca guvernul să trimită procurori, jandarmi și armată, — cari, sper, că ar fi mai fericiți ca aceia cari urmăresc astăzi, pe hoții de drum mare din județul Botoșani — ceia ce dovedește încă odată excelenta utilitate a jandarmeriei rurale,— iarăși o creațiune brătienistă ■ostite Că guvernul se folosește de campania noastră paralelă, că el jubilează că î facem atmosferă simpatică, aceasta o, credem, după cum iarăși suntem pătrunși de altă dezolare este în sufletul Celor trei fraț, că nu găsesc la noi, o mină de ajutor, că opiniunea publică nu le este de loc simpatică, că se mișcă în vid, și că, dacă ,,banditul de la interne”, merge înainte, sunt pierduți, li se ia din ghiare și tramwayul și Banca Națională și Creditul rural și celelalte prăzi bogate și citadele formidabile în care dînșii s’au cuibărit și se cred ca la dînșii acasă. Și să se remarce,că e atît de simpatică lupta contra Dinastiei, în cit un guvern slab — căci guvernul d-lui Carp este mai anemic decit. ftizicul cel mai înaintat în cit un guvern slab, poate duce lupta contra Celor trei rați, se poate întări grație acestei lupte, poate să facă o diversiune favorabilă lui. E ciudată această constatare, dar așa este și aceasta dovedește un singur lucru : cât de folositoare este această dezrădăcinare forțată, cu de mult opiniunea publică este satisfăcută — și că guvernul a găsit în ea un fortifiant de care avea mare nevoe. Ca toate guvernele slabe, este chestiunea dacă nu va pierde curajul, dacă nu se va simți prea slab — mai slab decât împrejurările îl fac și dacă, lupta nu va înceta spre rușinea guvernului și spre marele triumf al Dinastiei ? * * « Orice va fi — laudele guvernului mă umilesc. Să-șî caute de treabă contra Dinastiei. Cu despre mine să nu se îngrijească. Eu mi-am făcut datoria, pe cînd încă d. Carp era în mijlocul turului de vals cu Omni de la..Rătește. Chiar cînd îl va erta și alt nou val, se va începe, cu tot vom lovi înainte,, cu speranța, că odată și odată, va veni omul, se va naște salvatorul care va face opera cea mare pe care n’a putut-o săvîrși d. Marghiloman și guvernul d-lui Carp — dacă curelele nu-l vor ține ca să dea dezghinui definitiv caracatiței brătieniste... Pentru toate acestea, n’am nevoe de laude. — îmi ajunge simpatia caldă a opiniei publice, aprobarea mulțimei anonime și neinteresate ca și mine, direct. Ea mă susține de la începutul luptelor mele, în ea este puterea și nădejdea mea și dînsa n’a variat nici odată în aprecierile ei favorabile față de mine. Atâta îmi ajunge ! CONST.MILLE Chestiunea fructelor verzi și în special a pepenilor trebue să atragă toată luarea aminte a consiliului sanitar comunal, ca fiind la ordinea zilei. Dar ceea ce nu trebue să înceteze o clipă, sunt inspecțiunile în piață, pe la birturi, berării, cofetării, bragagerii, etc. Numai simțindu-se pretutindeni ochiul serviciului sanitar și încetarea hatîrurilor, toate măsurile preconizate vor putea fi de folos. P. O Contra holerei Primăria cu serviciul ei sanitar a comunicat empresse, măsurile luate și preconizate spre a preveni ivirea holerei. In mod foarte naiv dar caracteristic, se anunță că primăria nu e în stare nici măcar să fie stradele curate. Este adevărat că ele sînt mai murdare ca oricînd, cu atît mai mult cu cit se construește și se repară mai mult în lunile de vacanță. Măsura ca intâia să se stropească și apoi să se măture, satisface protestațiunile pe cari în repetite rândurî le-am ridicat și noi. Dar sunt de luat o serie de măsuri și în alte privințî. Pretutindeni unde se construește, salahorii, cari vin înconjurați de familiile lor sapă gropi unde’și satisfac nevoile, și necurățeniile infectează cartiere întregi. Chiar peste drum de grajdurile Primăriei, la construcția unui preot, se poate constata această stare de lucruri. 50.000 dle lei pe zi! Așa mai înțelegem și noi! Amestecul afacerilor cu politica a pus firma „La Trei Frați"” în situațiune de a intenta proces statului român, reclamînd 50.000 de lei pe zi daune, dacă nu va fi lăsată să continue gheșeftul tramavul comunal. Așada! Fostul primar al Capitatei, care srădind interesele comuinei a obținut deja fratele său,fiul prim ministru, al țârei, concesia unui gheșeft ordinar, viu acum, la braț cu éoc primul-miniétru și urăște la baza justiției statal român, fiindcă acesta a cutezat să ia apărarea comunei bucurești, jefuită cu în codru, de banda... care punînd vina pe trebile țarei a prefăcut guvernul și administrațiile publice într’o vastă tovărășie de afaceri veroase. Se punea mereu întrebarea cum de mai vin la guvern avocați cari au pledat împotriva statului. Se va pune acum întrebarea cum de mai constituesc partid și aspiră la conducerea statului, oamenii de afaceri cari au avut conflicte bănești cu statul înaintea justiției? Este fără precedent scandalul ca o firmă de întreprinderi să fie în acelaș timp și direcția unui partid politic și atunci cînd e la putere să-și asigure afaceri rentabile din rada statului și comunelor, iar anoi, trece în opoziție să Urască statul și comuna înaintea judecatei, ca orice cămătar tirîebrîn. Procesul intentat era statuia, roman, fie firma „Fa, tr ei ■ Frații ar mai fi avut poate vre-o scuză, dacă în loc să desființeze contenciosul administrativ, i-ar fi lărgit competința. S’ar fi putut crede că e vorba de urmărirea unui principiu. Așa cim au intentat, azi acțiunea. Cei Trei Frați se pun față de stat pe teren strict bănesc. Gheșeftul sare în ochi. Din acest punct de vedere, opinia publică are cuvîntul să fie mulțumită că ‘Dinastia“ se demască și că justiția va putea-o pune la sezon. Fi se va spune Celor Trei Frați cari în materie de presă au smuls o sentință de suprimare a libertatei presei pe motiv de „rațiune de stat“ și de „act de guvernămint"“ — li se va spune acum că „act de guvernămînt“ este anularea, de către un consiliu de miniștri a unor statute aprobate unui frate primar de către fratele sau prim-ministru! Înaintea justiției să vie acum Cei Trei Frați cu argumentul că fiind patrioți, se cuvine să se îmbogățească din averea comunei București ca și cum nu ar fi, mai patriotic ca o comună românească să fie ocrotită de stat împotriva unor politicieni cari vor s’o spolieze în chipul cel mai nerușinat! Drept răspuns la procesul intentat statului de firma La Trai Frați, tot ce e avocat cu dor de binele comun ar trebui să se ofere a apăra interesele statului și ale comunei București. Cît, despre opinia publică, ea va ști de acum înainte ce speță de patrioți și conducători ai statului român operează sub firma „La Trei Frați“. Mii eonii Miliői Sri« --------------------------------- Pentru ce s’au hotărît conservatorii să pornească lupta contra fraților Brătianu Ca în orice chestie la noi și în chestia tramvaiului politica are partea ei. Afacerea tramvaiului fiind însă o pungășie mare, lumea s’a revoltat și nici nu vrea să vadă ce foloase politice ar putea trage guvernul dacă ar duce lupta pînă la capăt și ar triumfa complect față de dinastia Brătianu. Deocamdată dar în opinia publică nu se dă afacerei tramvaiului absolut nici un caracter politic. Dar în cercurile diriguitoare ale partidului conservator, acțiunea guvernului în contra Brătienilor este considerată ca o mare lovitură politică care, cu cit s’ar complica, cu atît va îndîrji mai mult pe conservatori și are să-î silească să facă zid de apărare înpotriva a totputerniciei brătieniștilor. Asupra acestei chestiuni unul din redactorii noștri a avut, zilele acestea, o lungă convorbire cu unul din cei mai de vază bărbați politici ai conservatorilor, în curent cu cele ce se petrec în culisele politicei financiare și economice a liberalilor. Vom reproduce această convorbire, deși nu împărtășim toate vederile acestui personagiu asupra situației. Convorbirea a început după observația făcută de către redactorul nostru cum că guvernul și partidul conservator, așa cum e azi insugerat, nu e detalia să reușească a infringe puterea de care dispun azi Brătieniî. La această observație iată răspunsul dat de acea personalitate guvernamentală : — in Romînia reușește acel care trage prima primă, înainte de a veni la guvern, unii dintre noi valiați cu Brătieniî. Mulți conservatori ne-am opus acestei politici. In special vechii conservatori, afară de Filipescu, eram contra unei acțiuni cu Brătieniî. Dintre junimiști Marghiloman s'a raliat la politica vechilor conservatori. Noi atunci l’am încurajat și fiind cel mai îndrăzneț l’am împins „•pînă la ac i eșire din parlament, cînd era gata să se retragă. Apoi ne-am scoborît în strada. Am tras prima palmă, am rupt o cîrdășia cu Brătieniî, am mers dinainte, am dat asalt la palat și am luat guvernul. „Așa am procedat și la alegeri. N’avem nimic de imputat takiștilor că s’au cartelat contra noastră. Dar avem să pedepsim pe liberali, pe cari noi i am susținut la guvern, deși ei pretind că ne-au susținut pe noi contra takiștilor. „Am întreprins acțiunea în chestia tramvaiului fiindcă am simțit că opinia publică are să fie cu noi. Dacă n’am fi avut pe tapet chestia aceasta, am fi profitat de cea d’intîiîi împrejurare pentru a administra o lecție dinastiei, așa ca să se știe de la un capăt la altul al țăreî, și în străinătate, mai ales în străinătate, că Romînia nu este moșia Brătienilor, că partidele celelalte nu sînt la discreția partidului liberal, că mai sînt și alții cari pot guverna fără voia Brătienilor, că nu e nevoie numai de asentimentul Brătienilor ca să te poți mișca pe pămîntul acestei țări iată pentru ce am pornit lupta. „S’a întîmplat că asupra lui Marghiloman a căzut șorțul să conducă acțiunea. Cu atît mai bine, are toate îndrăznelile, plus un teanc de polițe pe cari trebuie să le plătească lui Ionel Brătianu. „Unde avem să ajungem cu această luptă ? Aceasta depinde absolut de atitudinea liberalilor. Dacă vor îndrăzni să ne tulbure guvernarea, nu vor mai avea nici o liniște. Dacă vor amenința și speria pe rege, suveranul va afla că suntem hotărîți la cea mai sălbatică luptă a doua zi după ce vom fi sacrificați în favoarea liberalilor. „Și dacă cumva Brătianu contează pe partidul lui Take Ionescu, planul sau e foarte greșit. In această luptă noi contăm și pe Take Ionescu. Față de Take Ionescu atitudinea noastră nu mai poate fi, în viitor, decît împăciuitoare. Cum și cînd ne vom împăca, nu poate spune nimeni nimic. Dar afirm că ne vom împăca și ne vom sili să dovedim regelui că putem guverna cel puțin șase ani, iar țării vom dovedi că poate avea de la conservatori o guvernare mai părintească decît cea brătienistă. Ambiția aceasta o au azi toți adevărații boeri ai conservatorilor și vor amuți ambițioșii. „Prin urmare nu ne înspăimîntă deloc amenințările că la August are să ne facă liberalii tulburări în Capitală. Am simțit că ne pregătesc mișcări antisemite, căci pe chestia tramvaiului riscă ca mișcările de stradă să se întoarcă înpotriva lor. Ne vor găsi pregătiți să rezistăm in contra oricărei acțiuni ce vor întreprinde. „Acțiunea de azi a carpiștilor are într’adevăr aparența de a fi opera personală a lui Marghiloman și este atribuită raporturilor personale dușmănoase dintre Marghiloman și Ionel Brătianu. Avem să facem în curînd dovada că suntem solidari și se poate că pînă la deschiderea parlamentului să facem dovada că întreg partidul conservator e solidar cu acțiunea contra dictaturei brătieniste". Asupra acestor declarațiuni vom reveni, căci situația se prezintă sub un nou aspect, R I. vor da noui resurse locuitorilor săraci, cari în timp de ani îndelungați vor avea de lucru și-și vor cîștiga o existență mai bună. Apoi, prin construirea acestor linii din Turcia europeană și prin unirea lor cu liniile ferate din Grecia, imperiul otoman va fi în curînd în legătură directă cu toate porturile arhipelagului și ale Adriaticei. Contractele de studii, pentru construirea liniilor mai sus arătate, dau în acelaș timp Regiei generale un drept de preferință asupra oricărui alt concurent în condițiuni egale bine înțeles, pentru construirea și exploatarea acestor linii. Această însemnează cu alte cuvinte că concesiunea întreagă este dată de pe acum regiei franceze. Ca amănunt putem adăuga că numita regie a fost întemeiată de contele Georges Vitali. Ea a construit liniile Beyrouth—Damas—Tripoli— Harus și o parte din liniile vilaetului Aidin. Ei îi revine toată partea tehnică; cu partea financiară se însărcinează Banca otomană, încheierea acestor contracte mai are și altă importanță, pentru Turcia. Ea îi deschide și mai mult porțile finanței franceze. Turcia devine astfel mai simpatică pieței din Paris și își asigură succesul unor viitoare operații financiare. R. A. Ssijfs IUZBITlI Exemplul de la Gorj Văzînd exemplul plin de energie al Clubului guvernamental din Gorj se afirmă că la toamnă Clubul guvernamental din Capitală va încheia un proces-verbal la fel, hotărînd : 1 °) Clubul carpist din București este și rămîne dizolvat. 2 °) Partidul conservator se consideră dizolvat. 3 ) Mobilierul Clubului va fi vîndut pentru plata datoriilor, iar prisosul va fi dat d lui Iorga pentru ca să republice cartea d-lui A. C. Cuza despre „Poporație“. 4 °) Se va comunica d-lor Carp și Marghiloman că sunt demiși din demnitățiile și atribuțiile politice acordate de club și partid. 5) Se va face cunoscut prin adresă individuală d-lor deputați și senatori că nu mai reprezintă pe nimeni în parlament. 6 °) Membrii clubului conservator vor depune cărțile de vizită la d. Take Ionescu. Pac. -----------------Lucrări importante în Turcia O afacere de mare importanță a fost încheiată Sămbăta trecută între guvernul otoman și industriașii francezi. Patru contracte au fost semnate între Halassibey, ministrul lucrărilor publice și d. Delaunay, reprezentantul Regiei generale franceze de cale ferată. Aceste contracte privesc planurile care vor trebui făcute pentru construirea următoarelor linii: 1) De la Merciare, la frontiera sîrbă, la Scutari, trecînd pe la Prizrend, Debré și San Giovani de Medua . 2) De la Monastir la Adriateca, trecînd pe la Ochrida și Ianina cu legătură secundară de la Ochrida la Debré. 3) De la Monastir la frontiera bulgară trecînd pe la Gradsko și Ischtc. 4) De la Samsun și de la Trebizunda la Sivas, Kharpont și Erzerum. Studiile pentru aceste linii sunt aproape gata. In încheerea celor patru contracte de mai sus, directorul general al Băncii Imperiale Otomane, d. Revoil a intervenit, atît în ce privește studiile cît și în ce privește mijloacele financiare necesare pentru realizarea acestor linii ferate. E de prisos să mai accentuăm asupra importanței acestor lucrări cari vor da o nouă viață regiunilor din Turcia europeană și din Turcia asiatică atît de fertile și cari lipsite de mijloacele de comunicație, rămîn în mizerie și desperare, devenind focare de revoltă și dezordine. Constituirea nouilor linii va aduce liniște și fericire în aceste regiuni. Ele -----------------------------------+3 a generării Procesul! Firma „La Trei Frați“ și-a ales de avocat, în procesul ce a intentat Statului pentru împedicarea gheșeftului tramvayului, pe d-nu Nacu. D-sa a apărat în contra Statului și pe Halber — deci poate apăra și pe Cei Trei Frați, cari odinioară îl scoseseră din viața politică, fiindcă fusese avocatul lui Halber. D-nu Nacu știe să se răzbune!... Ăltă audiență D-nu Vintilă Brătianu a cerut și d-sa o audiență la rege în afacerea tramwayului. Regele nu s’a grăbit să’l primiască, dat fiind că, cu tramwayul ajungi de obicei mai încet la destinație !... Prefectul de Roman După ce a caterisit pe episcopul de Roman, guvernul a caterisit și pe prefectul de Roman, d. Tony Arion. Numai de nu l’ar caterisi și pe d. C. C. Arion !. .. Rigoletto in pili liliana (Corespondența specială a „Adevărului“ ) Cu închiderea Marii Adunări Naționale și promulgarea modificărilor constituțiunei, s’au calmat și spiritele. In adevăr acțiunea republicană, desvoltată în ziarele socialiste și dusă pînă la întruniri publice, susținută de către organisațiunea partidului agrar și a partidului radicalo-democratic, era o acțiune ocazională, cu prilejul modificărilor constituțiunei, o acțiune mai mult academică decît practică. Precum au spus șefii partidelor oposiționiste în Marea Adunare, ei sunt de părere, că regimul republican ar fi rars preferabil ca cel monarhist, însă au adăugat—timpul oportun n’a sosit, poporul în masa sa nefiind pregătit pentru o asemenea schimbare. Acum revine la ordinea zilei situațiunea cabinetului electoral. Primul punct pe care îl avea în vedere guvernul la formarea cabinetului, unirea sau contopirea celor două partide coalizate la putere, nu a izbutit. Comitetele executive ale partidelor național și bancovist, coalizate la guvern, după o deliberare lungă au decis să mențină coalițiunea. Consiliul de miniștri a și împărțit mandatele deputaților pentru alegerile viitoare, desemnate a avea loc la 4 Septembrie. Un lucru însă, marcat ca o surpriză în viața politică la noi, este faptul că coalițiunea pare a fi dat un guvern mai slab ca cel pe care l’ar fi putut da singur partidul național, sau oricare altul din partidele puternice care ar fi la putere. Statistica alegerilor pentru Marea Adunare Națională făcută în mod oficial, arată că guvernul coalizat a câștigat majoritatea sa de 417 mandate cu 248.000 voturi, pe cînd în opozițiune partidul naționalist la 1903 a avut 200.972 voturi contra 298.310 voturi ale partidului zan Cronica agricolă , de AL. GIURCU — îmbunătățirea rasei cavaline — ii. La 1894 am cumpărat de la Brașov o iapă de doui ani cu 300 de lei. Această iapă, care împlinește la anul 20 de ani și care de 16 ani muncește din greu, ară printre rîndurile de vii, cară apă cu sacaua, urcînd un deal repede, face tot felul de transporturi, are picioarele tot așa de drepte, de uscate și de sănătoase ca și în momentul cînd am cumpărat-o Ea mi-a fătat trei mînji pe cari i-am vîndut Statului ca armăsari de reproducție cu cite două mii de lei fiecare, fiind ministru de război, d. Dim. Sturdza, cel mai mare dușman al meu. Va să zică pentru 300 de lei iapa aceasta mi-a dat și-mi dă muncă de 16 ani și mi-a raportat și 6000 de lei prin progenitura ei. Credeți că am cîștigat prin această afacere ? Din contra, am pierdut. Vreau să zic că am pierdut numai la creșterea mînjilor, căci iapa și-a plătit și’și plătește cu prisos întreținerea. Dar am pierdut din cauza condițiilor speciale in cari am crescut acești minji și nici n’am urmărit un cîștig material, ci numai moral. Asta nu însemnează că în situația unui mare agricultor n’aș fi cîștigat. Ba încă într’o astfel de situație nu m’aș fi mărginit a scoate numai trei mînji în 16 ani, ci cel puțin 10 Negreșit că un crescător nu poate compta ca să vîndă toți produșii săi ca reproductori și că prețul de 2000 de lei este un preț excepțional. Dar creșterea cailor făcută în mare, cu calcul și cu pricepere, este rentabilă, chiar cînd mijlocia prețului de cap n’ar trece de 700 de leî. Și noi importăm cai de trăsură de 4,5 mii de leî perechea și chiar mai scumpi. Sînt birjari muscali cari au cai de 4 mii de lei. i Pentru ca creșterea cailor să fie rentabilă trebuie ca crescătoria să fie așezată într-o localitate apropriată scopului. Trebue să existe un teren irigabil pe care să poți produce recolte maximale de nutrețuri, lucru foarte ușor de realizat, mai ales dacă se va amenda (îngrășa) acel teren. In al douilea rînd alegerea materialului și conducerea crescătoriei să fie făcute de oameni cu pricepere și cu experiență. Trebue ținută o comptabilitate din cele mai riguroase din care să se poată trage concluziuni pentru folosirea celui mai potrivit regim alimentar, așa ca să nu existe nici o risipă, calculînduse la rațiunile de nutreț pînă și fracțiunile de centime. Iepele de prăsilă și caii tineri în stare de a munci trebue să-și plătească întreținerea prin muncă. In astfel de condițiuni nu e admisibil ca creșterea cailor să nu fie rentabilă în Romînia. La aceiași crescătorie s-ar putea produce două feluri de cai, cai ușori și cai grei, cari sunt din ce în ce mai cătuți la noi și cari se plătesc foarte bine. Creșterea acestora este poate cea mai rentabilă, fiind-că ei se pot hrăni cu bob, cu morcovi, cu porumb, etc. în loc de ovăz, iar de la vîrsta de doui ani își plătesc hrana prin muncă. Aratul cu doui cai de aceștia la vîrsta de doui ani este o jucărie în țările cu terenuri compacte dar unite in țărîna noastră . S’ar putea forma și o rasă intermediară între caii grei și cei ușori. In ce privește caii ușori, s’ar scoate din ei diferite categorii. Cei mai de valoare ar fi vînduți Statului ca reproductori, apoi particularilor pentru echipagie și călărie, în fine ofițerilor, iar restul armatei. Un debușeu pentru o valoare de cel puțin două milioane de lei pe an este asigurat numai în țara noastră, fără a vorbi de posibilitatea exportului. ¥ Eu cred că dacă s’ar forma o societate pe acțiuni pentru înființarea unei crescătorii de cai pe bazele enunțate mai sus, afacerea n’ar putea să dea greș. Cînd ai asigurat în țara ta debușeul mărfii pe care vrei s’o produci, cînd rentabilitatea acestui produs se poate demonstra prin calcule infalibile, nu văd de ce nu s’ar găsi la noi oameni cari să ia inițiativa înființărei unei astfel de societăți, cu atît mai vîrtos că pe lingă o bună afacere comercială ar face și un act patriotic. Căci e o rușine ca într’o țară agricolă noi să nu putem produce calul nici pentru trebuințele noastre și să fim tributarii vecinilor noștri pentru acest articol. Am văzut că Statul e dispus să încurajeze creșterea calului. Sutnt sigur că oricare guvern ar vedea cu ochi buni Înfințarea unei asemenea societăți și că i-ar da tot concursul. Și cum n’ar încuraja o astfel de întreprindere cînd el încurajează tot felul de pretinse industrii naționale, fabrici de cravate, de evantaliuri, de flori artificiale, etc. pentru cari toate elementele se aduc din străinătate, și aici doar se încocălează diferitele bucăți, de către fete plătite cu câte 10 lei pe lună? Pe de o parte această Societate ar beneficia de alocațiile bugetare pe cari serviciul zootehnic le-a înscris în buget pentru reproductorii de singe curat și de jumătate singe și pe cari desigur le va spori în anii viitori ; pe de alta Statul ar cumpăra de la această Societate toți caii buni pentru armată. Și în această privință nu treb u* -1 existe îndoială, adecă nu trebue să existe temerea ca să fie refuzați caii Societății, ca improprii pentru armată. O societate serioasă va produce astfel de cai, nncit cei mai proști dintre ei să fie mai buni decît aceia pe cari îi cumpără azi statul din străinătate, iar fruntea să fie vînduți ca reproductorii, cai de lux și cai de ofițeri Din părinți de valoare nu pot ieși decît produși de valoare și nu e mai greu să crești cat buni decit să crești gloabe. Tot meșteșugul e să știi să alegi reproductori buni și pentru aceasta avem în țară destui oameni competenți. Cît despre modul creșterii n’avem să inventăm nimic. Ați stabilit alții, înaintea noastră, reguli precise, pe cari n’avem decît să le urmăm. Cu o instalație bine organizată, succesul nu poate fi îndoelnic. Cine începe? Al. CrS Urcil