Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)

1912-06-10 / nr. 8169

Duminici 10 lume r­OTOflRE GERMf tra­tue» Ulmi de la: Getzer Maschinenbau­kt staat 10. Go Mz de berizână cu regulator de precizie, de ţiţei în două timpuri fără ventile de la Fabr.H. Vogel, Offenbach a/M. Maşini şi Turbine cu Aburi Maşini industriale de tot felul Depozit permanent de ULEIURI MINERALE indigene, uleiuri ruseşti orig. Schibaeff, valvoane americană şi bumbac de şters Oferte: Devise şi vizita inieinatului după cerere ZWEIFEL & Co. — Societate Anonimă — BUCUREŞTI,­­ Calea Moşilor 31.—BUCUREŞTI Sucursala : GALAŢI, Str. Mare 33, IAŞI, Str. Lozonschy 10, CR A­IOV­A, Str. Bibescu V 33. 3 Finanțe si Comerţ imprumutat comunet București. — Pro­punerile d-luî primar ca împrumutul să se ofere deadreptuî publicului, a fost aprobată de consiliul comunal. Pentru a se.Înlesni participarea economiilor la subscrierile mici a hotârît ca stabilirea numărului ce se va omite din diferitele bucăţi, de 100, 500, 1000 , 5000 lei să se facă după repartizare. Pe tip suntem­ informaţi, mai toate băncile mari a fi acceptat să pue ghişeurile lor la dispozi­ţie pentru ca subscripţia să se facă la din­tele: Librăria Naţională, Bucureşti. — Asupra operaţiuneî care a determinat transforma­rea aceste societăţi cooperative în societate pe acţiuni şi sporirea capitalului la 5 mi­lioane, se continuă a se păstra ce! mai mare mister.. Acum e vorba că noua societate va cumpăra şi imobile. Nimic maî ininţelept decit de­ a nu da la lumină tot ce priveşte o tranzac­ţiune a unei societăţi pe acţiuni? tă­cerea In această privinţă deschiztnd cale li­beră tuturor bărîue­ilor. Curierul spectacolelor ! PIELEATA, 9 IUNIE PARCUL O­­­LTEI­ESEANU. — Trupa de opra Const. Grigoriu: Piatra Neamt-Piatra Oii. GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa de opereta italiană Castellano, va,­cinta: Bo­ite­mu. GRADINA AMBASADORI. — Trupa do comedii Niculescu-Buzâu , va juca : Bebe. TEATRUL CINEMA „LUX", str. Doamnei N­r. 5. Reprezentaţii orare dela 3—12 noap­tea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săpt&mîna. CINEMA SPLENDID, Calea Victoriei No .1 (vis-a-vis de Atsneu). — Reprezentaţii orare dela 3—12 p. m., Mercurea şi Simb&ta program schimbat. -----------------­ i­ile Peşti (Ungaria, 3 ora de la Budapasta şi Viena) Cure de nămol cu radium pentru GUTA, RHEUMA, ISCHIAS, 22 medici speciali, 3600 camere, Frecventat 17.000 Nou deschis ThermiA Palace", un Senator Hotel ideal, 200 camere legat de toate băile termale şi de institutul fizical, Emanatori de Radium, ilidroterapie. Pensiune şi cu bucătărie dietetică (gab control medical). Locuinţă ideală şi pe vremuri friguroase. Pentru acei ce nu pot călători. Cura de băut cu Isvorul de Radium din Pestyén, o apă de masă neîntrecut da bună şi răcoritoare. Extrem de eficace ca mijloc de evi­tare a gutei, .Reumatismului etc. Nămol cu radium pentru care Ia domiciliu (sub control medical. Depozit general pentru România . Etttanilul C. Hilimsvici București, — Strada Carol 1, No. 38, Et. I. ide vînzare la toate drogheriile, farmaemia și magazinele de coloniale principale Apa renumită de Pöstyeu pentru reumatism in sticle orig. de 1 kgr. a 90 bani sticla Prospectele băilor şi a curelor , domiciliu trimite RadedirektionPosh Apollinaris­­ Apă minerală de cură şi de masă, CU O reputaţiune mondială Recunoscută de Statul Prusiei ca apă minerală de întrebuinţat „ de toată lumea. Medalia Sfatului Prusiei, 1602. Grand Pric Bruxalift« 1910. Depuşii '• i-i- Cohen li. Mussoff & co., Uu^uiesi­i„ ... t«. uui ol l Cn­tare-Bmaie lirweis DE FEîl TRANSPORTABILE de 250, SCO, 1000 si 2000 Kgr. capacitate CANTARE AMERICAHE îl. LEII, M şi CARE JACQUES COLO, Bucureşti BIUROU TECHNIC, Str. Doamnei No? 21 DEPOZITAR KKRAL : ii­ginerii Asociaţi Solomon & Goldberger Bucureşti, Str. TJEJLOR 8, Bucureşti Consultaţmni, expertize, proec­­te jientra orice instalaţiuni e­­lectrice, ind­istriţale şi d­e motoare — Cine vrea s'â­­ntreţie dinţii sănătoşii, sa ştie că aceasta pote fi ajuns decât numai printr'o îngrijire consecventă şi zilnică. Pentru aceasta e neapărat trebuinciosă o apă de gură antiseptică. O asemene este „City!“, despre care s’a dove­dit ştiinţificeşte că stăvileşte toate , procesele distrugă­toare a dinţiior, apoi este odor de un gust plăcut şi împrospătător. i. Rai Mii Beli» facuîtatea de medicină din Paris BOALE GENiTO-URINARE şi VElNERluE Consultaţiuni 3—6 p. m. Strada Tudor Ifladimirascu 5 Dr. M. Căhănescu Medic balnear la KARLSBAD Fost elev al In­st. Pasteur şi al Spit Viena şi Paris. Are onoare a face cunoscut că şi-a reluat, ocupa­ţiunea la Karlsbad, unde dă consultaţiuni la tot timpul veret Casa „l'nulettr« ff ost Feigen b»um­ Sprudelstrasse ,vis-a-vis de Muhlbrunn. Tel. 839 Mieii taior secrete I (SIFILITICE) repede, sigur, fără durere, ia: Policlinica „Fortuna“ —► Str. CavafU- Vechi No. 6 — (in fata ofiţerului stârci, civile) ______— Clapreţiuna strictă — Băutorilor apei de Vichy Există pentru apele minerale ca şi pentru vinuri o îm­bleţe, cu atît. mai respectată la cele dinţii, cu cit, este întemeiată, pe proprie ♦Stile lor şi pe binefacerile aduse suferinzi­lor , din acest punct de vedere Virpy este privilegiată, fiindcă, celebrele izvoare ale Statului francez: Celestinii, Grande, Grille şi im­pitul shit universal cunoscute. Trebuie to­tuşi să semnalăm­­o fraudă destul de fre­quent.«, care corni,stă în a da o apă oarecare tntr'o sticlă c­u etichetă asemănătoare, în lo­cul apei de Vichy adevărate. Pe aceia per­soanele cari se îngrijesc de sănătatea lor (rebne­se să aibe grijă de a cere anurpe: Vi­­c­hy-Cel extins sau Vichy-Grille, sau Vichifr­­lopil.irl. şi de a observa ca pe gâtul sticlei să­ fie un cerc albastru di Vic.hy-CI.nt, impri­mat cu garanţie de autenticitate. Se găseşte in sticle mari şi mici la toate restaurantele, magazinele de coloniale, dro­gue­rii şi farmacii. Medic român la Karlsbad Dl. IBS In­ Sorudelstrasse Schwedisches H. I>r. M Alt^ISC Boale ds Stomac si Intestine S ’ A M U T A T Strada STELA. No. 3 toss. Consultaţii devi­­i p. m. Teritah CtlCiS Brul F. S. Popovici Vechili medic balneolog se stabi­­leste pe tot timpul (JOVOfa verei la a­r imediat MOŞIE aproape d© o­­rasul Fălticeni, 560 hectare. Adresa: avocat. Cilioski, Str. V. Od­esea 14, Bucureşti. „sen­sii MĂRFURI Cereale lui, comunicate de ministerul industriei şi cimerţului La Bursa din Brăila s’au plătit urmă­toarele preţuri pe ziua de 9 Iunie: Preţurile din iniţia coloană, sunt pe suta de kilograme. Cele din coloana a doua sunt pe hectolitri. Grîu nou predare Iunie Bordo Sulina (78 kg. la hl. TU corp str. 21.40 16.69 Griu nou predare Iunie bordo Sulina (77 kg. la hl 37) corp str. 21.— 16.17 Grîu nou galben (78 kg. la hl. 2° o corp streine 20.80 16.22 Predare promptă din vagon Griu nou bun curat roșu (80 kg. la hl. 1% corp streine 22.— 17.60 Grîu nou bun curat galben (80 kg. la hl. 1% corp streine 2120 16 96 Grîu nou amestecat (75 kg. la hl. lO'Vo corp Streine 19.50 14.62 Secară l­a calitate 74 kg. la hl. 16.60 12 28 „ Ii­a „ 72 kg. la hl­ 16.30 11.73 Orz de toamnă 64 kg. la hl. 16.80 10. 63 Orz nou de primăvară (60 kg.) 16.50 9 90 Orz nou (59 kg. la hl. 8% c. str. ——— Predare promptă bordo Sulina Ovăz 45 kg. la hl. 17.— 7.65 Vinzare promptă Ovăz nou 42 kg. la hl. 5°/o c. str. —.----------■ Predare primăvară bordo Sulina Porumb nou gros galben 77 kg. la hl. 13.80 10.63 Vînzare promptă predare din șlep Porumb­enie, vechiu 80 kg. la hl. 16.60 13.28 „ colorat nou 78 kg. la hl. 14.90 11.62 M nou 74 kg. la hl. 14.50 10.73 Predare din vagon . comun —.— Predare Mai bordo Sulina Mein 13.20 — Fasole comună 25 50 — (Date comunicate de agenţia telegrafică rom­ină). Brăila Constanţa ___­____________ Griul 80—81 kgr. 1% 21.~ 21.10 „ 78-79 . 1% 20.20 20.55 „ 75-78 . 5% 19.10 19.1­0 Tendinţa griului susţinut —.— —.— Porumbul ferm 14.50 14.— Orzul susţinut 16 50 16 50 Ovăzul 18.60 — Secara 15 50 —.— Fasolea 25.— — .— Meiul —■— — Timpul frumos frumos BUDAPESTA Coroane pe 50 kgr. ______________7 Grîfi predai Oct. 11­ 59 11,52 „­­ Apr. ——,*— Secara „ Oct. 1185 11,78 , „ Oct. Ovăzul » Oct. 9 69 9,62 „ Ori. Pittiiitu­i pred. Iulie 9 30 9,23 „ Aug. 8.91 8,85 iiii pi­ta „ „ 8.97 8,92 Meiul „ 18,05 18,15 SERIN Mara pe tona închid. Desch. Griul predat Iulie •*- 232,25 „ , Sept.­­ 208,­Secara „ Iulie * r-'­ 25 « » Sept. o 175,75 Porumb­ , Iulie « _ » » Sept. « —— Rubla la Berlin a 215 20 LIVERPOOL ~ ' _ 8 Colza calmă apai bună pro 34% Navete , , , » . Disp 35— Griul muidat , 2u% „ 5.­S,stOS#«r » 24— , interior pro. Iunie Iulie 20% „ sup- pro. , , 22— Porumb interior „ !­•** „ superior „ 16° 8 * int. pro. Iunie iulie 15% „ sup. pro „ . 15% new.york __o____ 7 _ Prschiderea­ pr. Sept. 100,% * 105,% închiderea —.— — I Disponibil 117,­% 118, II , iulie 112,% 11...% III Sept. 109,— 109(% IV „ Dec. 109,% 110,% Porumbul Deschiderea pr. Ssp. —.— — Închiderea I Disponibil 80,% 80,8 h ni , Iulie —,—■ — ,— TI1 „ Sept. — IV Dec. ——,~ IONQRA _____ __ _ ______ Griul susţinut dar cereri puţine(plus 3d) Porumbul cereri slab« Orzul tendinţa mai fermă (plus 3 d) Ovăzul ferm dar neactiv CHICAGO ©FÎ30S4.&IST Griul ____• 7 10.« s 105*', 103­» SC44/« T2S T'i.T« 7­7» 627, 103* 8 JP6*/a 1041 5 105*/« 71V« 7­­H 72' s «2*/. Deschiderea pr. Sept Itxh.at’ ea 1 pro. Iulie II . Sept. III „ Dec. Porumbul Deschiderea pr. Iulie închiderea 1 „ Iulie 111 » Sept. II - Dec. Reorganizarea serviciului maritim romín isOUILE CARtIOBOTE CE SE CONSTRU­ESC. — TRAFICUL CU STREINATA­­ TEA. — INTENTIILE D-LUI MINISTRU PANGRATI. Serviciul maritim romín — fată de cres­­cînda desvoltare economică a Romîniei — este pe cale d’a se reorganiza — şi aceasta pentru a pute* face faţă multiplelor nevoi de transport pe apă ce se simt. Nu de mult am anunţat — în ziarul nos­tru — că noul cargobote este vorba să se construiască la acest servicii! — în urma creditului de 3 milioane acordate de gu­vern. Aceste cargobote, cari vor face traficul între Romînia şi Protterdam sunt în număr de două a cîte 6300 tone fiecare. Numeroase oferte au fost primite de la di­ferite case străine şi în curînd se va în­cepe construcţia Iov. Peste un an, cel mult, aceste cargobote vor circula pe vechiul drum Romînia—Rot­terdam. NECESITATEA A NOUI CARGOBOTE Faţă de transportul cel mare ce avem pe apă cu linia occidentală — aceste două cargobote nu sunt de loc suficiente. Pe lingă un mare export noi avem şi un mare import, mai ales în ceea ce priveşte manu­factura, fierăria, cărbunii, etc., etc. Un mare import se face anual cu Anglia, Germania, Franţa şi Belgia. Nu mai departe decit anul acesta, servi­ciul maritim român a fost nevoit să afrete­­ze un număr de 7 vase streine pentru a pu­tea face faţă enormei clientele de import ce o avem cu străinătatea. Tonajul vapoarelor existente — care de­servesc linia occientală — este numai de 60.000 de tone , ceea ce este absolut insufi­cient faţă de actualele cereri. Serviciul maritim român — pentru a pu­tea face faţă traficului — are nevoe de cel puţin 10 cargobote. Pe lîngă aceasta construirea sus ziselor vase ar putea pune capăt actualului defi­cit al serviciului de 1200.000 lei anual — deficit exclus în cea mai mare parte de va­poarele noastre poștale. Aceste vase de pasageri dau în totdeauna deficite din cauza multiplelor cheltueli ce necesitează amenajarea lor — și chiar în streină­tate ele sînt deosebit subvenționate de stat. Dacă s'ar construi cargobotele de care am vorbit venitul ar fi attt de mare Incit pe Un­gă că ar face faţă traficului şi ar acoperi de­ficitul, dar ar şi amortiza în cîţiva ani capi­talul cheltuit cu construcţia lor. * Aceste mari necesităţi ale serviciului ma­ritim român sînt astăzi în amănunţimea lor studiate de d. ministru Pangrati, care, după ctte ştim f­ace intenţiunea unei serioase re­organizări a traficului nostru ne apă cu linia occidentală. — N. Missirliu. ---------------­ Procesul Banu-Toncescu CAL­ATI­A­SI. 9 Iunie. — Ultim Simibăld 9 Iunie, urm­a să se judece înaintea CurţiI cu juraţi procesul de calomnie prin presă in­tentat de d. Pascal Toncescu, deputat de la lomiţa, d-luî C. Bariu, directorul ziarului „Viitorul", proces care s'a anim­at dela 1 Iunie din­ cauză că d. Banu a prezentat Curţii o declaraţiune a d-luî Al. Mavrodi, redactor la „Viitorul" prin care acesta re­cunoaşte că articolele in chestie sunt scrise de domnnia­ sa. In ultimul moment Curtea de casaţie a cerut, telegrafic să i se înainteze dosarul acestui proces. Procesul s'a anul­at deci, fără termen. ------------------------------------­ Asociaţia Franco-Română CONVOCARE Comitetul de iniţiativă pentru constitui­rea Asociaţiei franco-romaîne, întrunindu-se de mai multe ori sub preşedinţia d-rului dr. C.­istrati, membru al Academiei Române, fost­ ministru, convoacă persoanele cari au­ aderat ca membri fondatori, în adunare ge­nerală pentru constituirea definitivă a A­­soc­iaţiunei, semnarea actului constitutiv, votarea statutelor şi alegerea consiliului de administraţie şi a diferitelor comisiunî, în seara de Marţi 12 Iunie a. c., orele 9 juni. precis în­ salonul cel mare din casa Capşa. S’a fi trimis invitation­ individuale per­soanelor cari au­ aderat pină acum ca mem­bri fondatori. Cu toate acestea, persoanele care, din eroare, nu vor fi primit invitaţi­o­­nile, precum şi toţi aceia care doresc să spri­­jinească ideia Asociaţiei franco-romîne, sînt, cu stăruinţă rugaţi să se socotească chemaţi personal prin această convocare şi să bine­­voiască a lua parte la­ adunarea generală în care vor fi admişi toţi ca membri fondatori ca şi cum ar fi participat de la început la ac­ţiunea comună. ... „ Comitetul de iniţiativă -----------------------------------------------­Comisiu­nile examinatea e pentr­u şcoalele n­­ormal­e -Ministerul cultelor şi al instrucţiune! pu­blice a numit următoarele comisiuni pentru şcoalele normale: Şcoala normală a „Societăţei pe­ntru­ învă­ţătura poporului român“. — D-nil Pogonea­nu, prezident; Badea Mangîru şi G. Jovian, membri. Şcoala normală „Elena Doamna“ din Bu­cureşti. — D. D. Pompei, prezident; d-nia Constanta Evolceanu şi d. I. Urau,­­membri.­i Şcoaîa normală şi la Cîm­puluag. — D-niî. Borgovan, prezident; N. D.­­Niţulescu şi N. Muzicescu, membri. Craiova. — D-nii N. Bungeţeanu, Ilie Geor­ges«! şi Naum, membri. Galaţi. — D-niî: V. Bădărău, Al. ‘Densu­­şanu şi August, Frăţilă, membri. Bîxiad. — 'D-niî: M. Popovicî, prezident Caliatrat Hogoş şi Gh. ’Alexandres«!, mem­bri. Şcoala normală Vasile Lupu­, din Iaşi, -r_ D-niî: P Bujor, prezident; Popescu Pericle şi Tufescu, membri. Şcoala normală de fete „Sifihiafl Sinrdza® din Iaşi. — I. Petrovich prezident,­­d-na Ni­­co­lan şi d-na Buţă, membri. —.— ......----------------:----­ do entuziast articol despre Romînlr Paris, 8 Iunie. — Ziarul „Figaro“ publică un articol entuziast­ despre frumuseţile, fie minieî, în speriat despre h­in ai­s şi crede că incepind chiar din cura asta, această loca­titate va fi mult vizitată de francezi, de­oa­rece capitaliştii francezi, au investit acolo milioane creind numeroase distracții. ivista contra tuberculozei — u iniţiative din ceie maî (âuaamic — Societatea pentru profilaxia tuberculozei şi azistenna tubarculoşilor săraci din Ro­mânia, a hotărît In lupta pe care o duce contra tuberculozei, să realizeze două idei din cele mai nimerite şi folositoare: 1) Izolarea la ţară a „copiilor sănătoşi" născuţi din părinţi tuberculoşi săraci. 2) Asanarea, în limitele putinţei, a locuin­ţelor insalubre aparţinind, familiilor de oa­meni săraci şi tuberculoşi (cel puţin deo­camdată Înlocuirea pardoselei de părărint prin seîndurî şi a ferestrelor mici şi fixe prin artele mari şi cari se deschid) şi ame­liorarea locuinţelor familiilor de tuberculoşi /săraci prin închirieri de camere mai bune şi unde s’ar putea izola membrii bolnavi ferind astfel pe cei sănătoşi. Pentru realizarea acestor două idei de ma­re însemnătate, trebuesc, însă, bani. Socie­tatea pentru profilaxia tuberculozei pe lingă apelul pe care-l va face oamenilor de inimă­, a organizat şi alte mijloace de venituri care se vor vedea mai bine din următorul proces verbal pe care societatea ne roagă să-l pu­blicăm: PROCES-VERBAL Subsemnaţii reprezentanţi ai consiliului de administraţie al societăţii pentru „Pro­filaxia şi Azistenţa Tuberculoşilor săraci din Romînia", prof. dr. M. Petrini-Galaţi, dr. I. Costinscu, dr. H. Botescu, dr. V. Du­­dumi şi dr. Gr. Davidescu, procedând în mai multe şedinţe la desfacerea cutiilor în cari s’a făcut colectarea banilor rezultaţi din vînzarea ,,Floarea Albastre", care a avut loc în Capitală în ziua şi seara de 10 Mai a. c., vînzare făcută de către d-şoare studente — ale facultăţei de medicină, litere, ştiinţe şi şcoalei de farmacie — verificînd pecetiile cu sigiliul socîetăteî, aplicate pe fiecare cutie din ziua precedentă vinzăreî de către d. preşedinte, le-am găsit pe toate intacte şi în bună regulă. Iată numele d-soarelor student© cari au constituit primul comitet: d-ra Elena Tone­­scu, d-ra Voia Lelia, d-ra El. Lemp, d-ra Florica Popescu, d-ra Penacopol, d-ra Ra­­coviceanu, d-ra Nicolau, d-ra Malaxa, d-ra Zaharescu, d-ra Tudor Adelina, d-ra prof. Alexandrescu, d-ra Lăzfirescu Eug, d-ra Crăciun, d-ra Mateescu, d-ra Constantine­­scu, d-ra Mironescu, d-ra Cruceanu, d-ra Maria Costescu, d-ra A. Bufu, d-ra F. Dan­­covici, d-ra El. Lăzărescu, d-ra Sofia Pella, d-ra C. Mihăilescu, d-ra V. Dudumî, d-ra Ec. Costescu, d-ra Ev. Gheorghiu, d-ra Ale­xe Maria şi d-ra I. Teodorescu. Desigilîndu-se perind cutiile şi procedind la înnumărarea conţinutului lor, de faţă fiind şi ajutîndu-n© la această operaţie şi d. doc­torand Săruţeanu, preparatorul laboratoru­lui clinicei dermatologice, adunînd su­mele totale din cele 48 cutii (24 mari şi 24 mici) cari au fost emise, am găsit suma totală de lei 5107.17 (cinci mii una sută şapte, 17 bani) inclusiv donaţiunile făcute pentru această operă de către d. Vetra, leî 50, d-na Darvari leî 5 şi rezultatul colectei înaintată prin cassieria palatului princiar de leî 26.50. Cu această ocaziune am luat act cu deo­sebită satisfacţie de scrisoarea adresată prin serviciul damei de onoare a principesei Ro­mîniei, către preşedintele societăţei noastre, prin care ni se pune la dispoziţie rezultatul colectelor făcute in ziua de 6 Mai in favoa­rea aceleiaşi opere, reprezentînd suma de lei 7207 (şapte mii două sute şapte), depuşi Băncei Marmorosch Blanck & C­nie, sumă colectată din iniţiativa d-nei Darvari, care, binevoind a răspunde apelului nostru adre­sat d-sale de către preşedintele nostim, a organizat un comitet de doamne din socie­tatea care compătimeşte pe cei suferinzi şi săraci. Comitetul patronat de principesa Ro­mîniei, a vîndut „Floarea albastră" în ziua de Duminică 6 Mai în oraş, la Şosea şi mai ales la Hipodrom în ziua decernărei pre­miului mare pentru încurajarea rasei cai­lor din ţară. Acest comitet s-a compus din: d-na dr. Tom­a Ionescu, d-na Polizu, d-na Săulescu, d-na Balş, d-na Oeconomu, d-na Şendrea, d-na Toroceanu, d-na Hernia, d-na Yvonne Cămărăşescu, d-ra Antinescu, d-ra Wach­mann, d-na Reineck, d-ra Filitis, d-na Malla, d-na dr. Cruţescu, d-na Nathalie Darari, d-ra Gradişteanu, d-ra Bragadiru, d-ra Reineck şi d-na Dissescu. In acest fel adunînd aceste două sume a­­vem • leî 12.314,17 din care scăzîndu-se chel­­tuelile (florile, cutiile şi coşurile) cari prin acte justificative se ridică la suma de lei 1081, rămîne ca sumă disponibilă pentru o­­pera „Floarei albastre" suma de 11.233 lei şi 17 bani (unsprezece mii două sute trei­zeci şi trei şi 17 bani), sumă care constitue primul fond destinat înfăptuirei celor două idei umanitare. Societatea pentru „Profilaxia şi Azistenţa Tuberculoşilor săraci din Romînia“, prin noi, mulţumeşte pe calea publicitateî: prin­cipesei Romîniei, d-nei Darvari, comitetului de doamne, d-soarelor şi domnilor studenţi cari au binevoit să ne dea preţiosul con­curs, şi ne încercăm să fim slabi interpreţi ai sentimentelor de recunoştinţă, nu­­numai ale celor săraci şi suferinzi, dar şi ale celor sănătoşi, căci prin înfăptuirea acestei opere luptăm să-i punem la adăpost de pericolul cotropitor al boalei. Cu toţii să fie mîndri că au săvtrşit, în acest fel nu numai o faptă caritabilă şi de ajutor a aproapelui, dar au pus bazele unei opere de apărare a sănă­­tatei publice. Incred­inţînd această sumă d-lui cassier al societăţei noastre, 11 rugăm să binevoiască a constitui fondul special destinat acestor două­ opere, ţinînd contabilitatea în regulă a veniturilor şi cheltuelilor respective, cons­­tituindu-se secţiunea „Floarea albastră“ a societăţei noastre, fond din care vom dis­pune după cum consiliul va decide. La acest fond s'a adăugat donaţiunea d-nei Eug. Stătescu de lei 100 şi donaţiunea soc. de asigurare „Naţionala“ de lei 1000. Facem un apel călduros la oamenii de bine sau­ instituţiunile financiare ale ţarei, facem apel la presa noastră şi la toţi oa­menii binevoitori, rugindu-i a ne adresa sume, orictt de miei, destinate a mări acest fond de prevedere socială. De asemenea au­torităţilor noastre din ţară le cerem con­cursul mare şi binevoitor. Tuturor le înaintăm citeva, liste r de subs­cripţie întocmite pentru acest scop; 11 ru­găm să ni le complecteze; orictt s'ar subs­crie pe atari liste nu numai, că e bine pri­mit, dar însemnează că o colaborare şi o solidaritate socială la opera destinată toc­mai a întări mai mult sănătatea publică prin concursul a cu­ mai mulţi indivizi. Cei cari doresc să încurajeze această o­­peră umanitară, pot trimite obolul lor și la ziarul nostru. Procesul tramvaelor RECURSUL S. T. B. - nn contra deciziei Curtea de apel secţia II, prin care s’a admis apelul societăţii co­munale de tramvaie, mărindu-i-se despă­gubirile la 500.000 leî, si respingindu-se în totul apelul ministerului, societatea comu­nală, prin președintele ei d. C. Nacu, a fă­cut recurs. Motivul de casare este că Curtea de apel a făcut un exces de putere şi a violat legea cînd a admis că primăria, se poate depista de la intervenţia făcută şi se poate retrage din instanţa în care fusese admisă ca in­­tervenientă, aceasta chiar în contra voinţei celeilalte părţi din proces. Recursul a fost repartizat la secţia 1-a a Curţii de casaţie, iar termenul de judeca­tă a fost fixat pentru ziua de 20 iunie. — -----------flHfr..........-—­ Veniturile Regiei Iată—după ţi­frele ministerului de finanţe — ultimele încasări ale R. M. S.: Pînă la­ 21 Main cor. s’a încasat o sumă de 13.829 499 Iei cu un plus de 11.601.607 faţă de încasările din anul trecut­­epoca cores­punzătoare şi cu un plus de 2428029 faţă de prevederile bugetare. Tutunuri s’a încasat 10484760 lei. Hîrtia de ţigarete s’a încasat 1123124 lei; chibrituri s’a încasat suma de 641674 Iei. Cărţi de joc s a încasat suma de 141084 lei. Explozibile- 106807 lei. Sare dată în consumaţie 1328498 lei. Sare de export s’a încasat: 2550 lei. S’a mai încasat de la drepturile de tim­bru şi înregistrare suma de 3219033 leî cu un plus de 685282 lei faţă de încasările din aul trecut şi m*. plus «ie 1189245 lei faţă de prevederiie bugetare. Cum vedem veniturile R. M. S. au­ mers nut se poate de bin© în ultimele luni: în Apri­lie şi Mai avem un plus total de încasări — numai la monopol — de 3.617.273 lei — față de evaluările bugetare. ---------------------4-*--------------------­ Mişcare în corpul medical In corpul medical din ţară s’a făcut ur­mătoarea mişcare : l. dr. Cri­stea Botez, actual medic al cir­­mmscripriu Găiceana (Tecuci), se trans­mit după cerere, la circumscripţia rurală ori în locul d-luî dr. S. Vâleanu, transie­nt.­ U. dr. V. Teodorescu, medic provizoriu­ al re. Rica (Vîlcşa) şi d-na dr­ Lucia Teo­­n­­escu, actual medic provizoriu­ al circ. hrale Ocnele Mari sînt transferaţi imul în cui celuilalt. D. dr. Guţă Ion este confirmat definitiv edic al circ. şi spitalului Paşcani (Su­ava). D dr Mihail Savu se confirmă definitiv : medic al circ. Slănic (Buzau). D. Dimitrie Leca se confirmă definitiv .edic al oraşului Chilia-Veche (Tulcea). D-na dr. Margareta Ţintă, se numeşte revizori îi medic secundar te clinica, chi­­rurgicală a spitalului Sf. Spiridon (Iaşi) în iTd-luî dr. Dulbergher — care a părăsit estul. ----------------------------------- ■ Cum e vremea Sîmfeătă, 9 luni©. In fără. — Timpul închis şi relativ tot ră­coros. Către seară şi noaptea a plouat raa î­n toată Moldova şi în unele părţi din Mum­­enia: pe alocuri ploaia a fost însoţită de r­anifestaţiuni electrice. Temperatura a fost ■aprinsă în cursul zilei între 29 gr. la T.­Se venit şi 16 gr. la Sinaia, iar noaptea ni re 10 in această din urmă localitate şi ÎS a Sulina, Giurgiu şi T.­Severin. Astăzi dimineaţă timpul de asemenea îa­­cbî*, iar n* ©.locuri ploaia continu*. Pre*i»­ js EF v fiujii nea atmosferică a variat foarte­­puţin de eri şi este în mijlociu tot către 759 rum. Vineri, 8 Iunntie. In Europa. — Presiunea atmosferică a va­riat în general puţin. Regimul de înaltă pre­siune acoperă toată partea de la vest, cea centrală şi de la sud, fiind peste 765 mm In Franţa. In Rusia presiunea este mai cobo­­rîtă de 757 mm. A plouat în tot centrul şi jumătatea despre răsărit a Europei. Temperatura aproape sta­ţionară. Buletin Meteorologic 9/22 Iunie 1991 Furnizat de Casa MENU & C-ie Temperatura rind­pradt înălţimea berometrică 761 m­m. Starea cel mai neuros. Barometrul este în scădere. Fazele lunare: (B Ultim quart ---------------------* *-----------------------­ Străzile Capitalei ! Un cititor ne scrie : Cine trece pe strada Ţăranilor, care de altfel este în legătură cu parcul Ioanid, de cum intră, are impresia că e pe un loc absolut neîngrijit, unde pe lingă praful care este de o palmă, calcă pe gunoaie, stîrvuri şi murdăriile pasărilor de curte, lăsate în voia lor de mulţi din vecini. Bine­înţeles că faţă de aceste lucruri nu pot lipsi mirosurile grele cari te fac să nu poţi sta prin curte sau sâ-ţi aeriseşti casa. Mă întreb acum : E permis ca, într’un Iaş unde avem un serviciu sanitar şi atî­­tea instituţiuni pentru întreţinerea cură­ţeniei, să se mal Intîlnească asemenea ca­zuri ? Ce fac aceste Instituţiunî ? După cari precepte higienice se conduce acest servi­etu sanitar ? Ce fac primăria şi celelalte? C­u ce mă ajută pe mine serviciul gunoai­­lor dacă îmî ia gunoiul din curte şi­ dacă lasă strada în asemenea stare? Şi eu cred că primăria nu se poate plînge de lipsă de apă şi braţe. Aşa fiind, rog pe ce­ în drept, să ia grab­nice şi severe măsuri pentru îndreptarea acestor stări de lucruri dăunătoare sănă­tatea oamenilor şi compromiţătoare pentru autorităţi. G. A. C. ----------------------------------------------­ Epilogul unui Danimra SULINA, 8 Iunie.— La 20 Martie vaporul „Conisklife” sub pavilion englez mergea spre Odesa și din cauza ceței s’a ciocnit de Insula Şerpilor punlndu-se pe stînci. S at făcut de atunci mari sforțări pentru a scoa­te vaporul de pe stîncî dar toate încercări’' afi rămas zadarnice, iar într’una din zile­­. Brutună a rupt vaporul în două Văzîndu-se vasul pierdut, societatea pro­prietară a dispus demontarea mobilierului & tuturor materialelor di bord, cari ■ h : J se aci pe două caice și vîndute la U­îţaF 1 ■11.

Next