Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)

1912-06-11 / nr. 8170

țmnul î­ Tiîf­îe REGATUL ROMÂNIEI PRIMĂRIA COM. BUCUREȘTI PROSPECT ÎMPRUMUTUL DE LEI 30.000.000.­­ CAPITAL NOMINAL, DIN ANUL 1012 In virtutea legei din 20 Aprilie 1912, Comuna este autorizată a contracta cu împrumut de lei 30.000.000, capital nominal, pentru executarea lucrărilor de edilitate prevăzute prin acea lege. Pentru realizarea acestui împrumut, conform votului Consiliului comunal din şedinţa dela 2 Iunie 1912 şi aprobărei Ministerului de Interne No. 15008/912, Comuna emite obligaţiuni purtătoare de dobândă 4°/,, pe an în valoare nomi­nală de lei 30.000.000, cu cupoanele de 1 (14) Iunie şi 1 (14) Decembrie in fie­care an. Obligaţiunile sunt la purtător. Ele se vor emite pe tipul de ÎOO, 500, ÎOOO şi 5000 lei Numărul de bucăţi, din fie­care fel se va fixa definitiv după rezultatul ce se va obţine în urma repartiţiei subscrierilor. Amortizarea acestor obligaţiuni se va face al pari, în proporţiuni egale pen­tru fie­care din aceste tipuri, în 80 semestre, prin tragere la sorţi semestriale, cari vor avea loc în Bucureşti, în localul Ospelului Comunal, cu o lună înainte de scadenţa cuponului, adică la 1 (14) Mai şi 1 (14) Noembrie al fiecărui an. Prima tragere la sorţi va fi la 1 (14) Mai 1913 şi prima rambursare la 1 (14) Iunie 1913. Obligaţiunile împrumutului vor fi clasate printre fondurile publice şi pri­mite ca garanţie la licitaţiunile de lucrări publice ale Statului, Judeţelor şi Co­munelor. Ele vor fi admise la Banca Naţională, la Cassa Rurală şi la toate ca­sele publice, pentru toate operaţiunile prevăzute prin legile şi statutele acestor instituţiuni. Titlurile vor fi scutite de ori­ce impozit present şi viitor, atât a­­supra capitalului, cât şi asupra venitului lor. Acest împrumut este garantat cu veniturile comunale. La plata anuităţilor acestui împrumut se afectează, la caz de necesitate şi ori­ce sporire din cota fondului comunal. Plata cupoanelor scăzute la 1 (14) Iunie şi 1 (14) Decembrie al fie­cărui an şi a titlurilor esite la sorţi, se va face la Cassa comunală, sau şi la alte bănci în Bucureşti şi în judeţe cu cari se va conveni, făcîndu-se aceasta cunoscut la timp prin publicaţiuni. Cupoanele obligaţiunilor se prescriu în termen de 5 (cinci) ani de la data scadenţei lor, iar capitalul acestor obligaţiuni se prescrie in termen de 30 (treizeci) ani de la data eşirei lor la sorţi in folosul Comunei, conform art. 126 din legea contabilităţii publice Numerile obligaţiunilor eşite la sorţi se vor publica în „Monitorul comu­nal“, „Monitorul Oficial“ şi ale ziare. Subscripţiunea menţionatei sume de lei 30.000.000, capital no­minal, va avea loc in zilele de 20 şi 21 Iunie st. v 1912 la Cassa co­munală şi la Băncile din Capitală şi judeţe, cum şi la sucursalele lor, care vor conveni cu Primăria să deschidă subscripţie publică la ghi­­şeurile lor de la ora 10 a. m. până la ora 4 p. m. in următoarele condiţii : 1. Subscripţiunea se va face pe formulare date de Comună . 2. Dacă subscripţia va trece suma de 30.000.000, Primăria îşi rezervă dreptul de a face singură repartiţia. Sumele subscrise până la 5000 lei sunt ireductibile. Repartiţiunea va urma cît se va putea mai neîntîrziat. 3. Prețul subscripțiunei este fixat la lei 89, pentru una sută lei capital nominal în titluri. Subscriitorii vor face vărsămintele în bilete de Bancă. 4. La subscripție se va vărsa 10% asupra sumelor subscrise, în numerar sau efecte publice comunale, ale Statului, sau garantate de Stat, socotite pe valoarea nominală, iar la repartiţiune, efectele de­puse urmează a fi preschimbate în numerar; 5. Al doilea vărsământ va fi de 9% şi se va face la repartiţie; 6. Al treilea „ de 10% va fi la 16 (2­9) August 1912; 7. Al patrulea „ de 20% „ 15 (28) Sept. 1912; 8. Al cincelea „ de 20% , 15 (28) oct. 1912; 9. Al șeaselea „ de 20% „ 15 (28) Noemb. 1912; 10. La ultimul vărsământ, subscriitoriî vor bonifica Primăriei 0 dobândă de 4o­ 0 pe an, calculată asupra valorii nominale corespunză­toare fiecărui vărsămînt, pe zilele curse dela 1 Iunie 1912 st. v. până la 1 Decembrie 1912 zt v. data scadenţei primului cupon. 11. După vărsărm­ân­tul al doilea de 9% la repartiţie, se vor libera subscriitorilor titlurile provizorii în schimbul chitanţelor dela sub­scriere . 12. Preschimbarea titlurilor provizorii, în titluri definitive, se va face după plata integrală a vărsămintelor, conform publicațiunilor cari se vor face la timp. 13. Dacă subscriitorii nu vor face vărsămintele la termenele fixate, titlurile aferente vor rămîne Comunei, care va putea, fără nici o somațiune sau punere în întîrziere, să le vînză pe riscul şi pericolul subscriitorului, iar diferenţa, de va rezulta, se va acoperi din acoeptul vărsat. Băncile la cari se vor face subscrierile la împrumutul mai sus citat sunt: IN BUCUREŞTI: Banca Naţională. — Banca Agrcolă. — Banca fie* nepală. — Banca Maretorasch Blank şi C-Sb. — Banca de Greşi­t Ro­mín. — Banca de Scont. — Banca Comercială. — Banca Rominească Banca Reminiei (The Bank of Reumania Ltd) Banca Steriu şi C-ie. IN JUDEŢE : La sucursalele Bancei Naţionale. — Sucursalele Băn­cai Agricole,­­ Banca Populară din Piteşti. — Banca Comercială din Turnu-Severin. — Creditul Oltean din Craiova­ — Banca Slatina. — Banca Caracal. — Banca Corabia. — Banca Târgu-Jiu — Banca Co­mercială şi Industrială din Ploeşti şi Târgovişte. — Banca Moldova de Jos din Bârlad. — Banca Iaşului din laşi. Pe lingă acestea se vor admite şi alte Bănci din Capitală şi judeţe cari vor face cerere la Primărie, pînâ in ziua de 12 Iunie crt. Primar, D. DOBRESCU Directorul Contabliltăţei Ch­ilian G. MIHAIESCU „PENSION COSMOPOLITE“ " ’S'ISassé 23?­” Cart 4» primul rang, situat în poziția cea mai convenabilă. Comfortul cel mai modern, bucătărie aleasă Telefon H3594. Proprietară îî-oa­tiSusia /Vécsei. Banca Română Comerţ şi Industrie Prospect BAXI A ROMA.STA de C­OIERT si IMMIS­­TStN­Î! Societate .Anonimă, a descris» subscripţie publica pentru ssama de Lei 5®®»®©®» saeeasi« pentru co an­a lecture a capi­talului de ■Jr V a Acţiunile sunt 1» purtător iar valoarea nomi­nala a fie­cărei acţiuni este de SLei S©9.— Cursul de emisiun« este de I^eî 5®©­­Vechil acţionari aă dreptul «Ie a subscrie o saună eg’alâ csa eea ce o posed, fiind oblicaţi însă să’şi exercite acest drept cel mal tîrziu pînâ la 15 Iunie a. o. Vărsămintele se vor fare in modul următor: 3t®% pină la 1 iulie. 30% pînă la 1 Augrnst. 40% până la­­ Septembrie. Vărsămintele făcute cu anticipaţie vor bene­ficia de o dobândă anuală de 5% (şease la sută). Subscriitori noul emisiuni iau parte la bene­ficiile anului an curs, socotite pe duraţi«­de timp. Subscrierile şi vărsămintele se primesc »le la 5 Iu­nie a. c. până la *15 Iunie 1912, la Casieria Băncei din Bucureşti, Strada Academiei No. 6. Preşedintele Consiliului de Administraţie Director J. Simionescu Râmniceanu Felix Javitz.­­ DE nu le îmbată nici le înaltă simţirea lor su­fletească. Ceea ce ştiu şi simţesc e că sínt Romînî şi nimic altceva decît Romînî, şi că străini nu sînt decît atunci cînd trec peste hotarele tăreî romîneştî. * Mă bucur deci de iniţiativa luată de Re­prezentanţa Evreilor pămîntenî. E la vremea eî. Sínt convins că numă­rul fruntaşilor romînî cari vor răspunde chemăre! d’a se pronunţa în chestie va fi mare şi impunător, impunător mai ales prin calitatea celor cari vor avea curajul civic, cerut ca să se afirme. Puţină esutaţiune din partea unora va fi la început; dar cînd ceî veniţi vor vedea pe cine au alături, vor prinde curaj. Am credinţa că seama oamenilor de ini­mă, de bun simţ şi cu judecata întreagă este încă marea majoritate a poporului ro­mân. Iar după victorie, voiu căuta pentru uzul meu­, o altă măsură, un alt criteriu, un alt dinamometru pentru judecarea forţelor intelectuale şi morale ale contimporanilor mei; deoarece, chestia israelită odată re­zolvată, nu va mai fi decît o singură păre­re asupra ei, şi lumea mirată se va între­ba: cum d’a putut într’adevăr exista şi dăinui atîtea mari de ani?!! C. G. Costa*Foru TELEGRAME Modificarea constituţiei turceşti Constantinopol, 9 iunie. — Camera a început, de faţă fiind întreg cabinetul, dis­cuţia modificarea articolelor 7, 35, şi 43 din Constituţie In sensul ca să se acorde suve­ranului dreptul de a dizolva Camera fără a consulta senatul şi de a proroga temporar parlamentul. Un armean și un membru al partidului acordului au vorbit contra modificărei a­­cestor articole zicînd că este inutilă. Ma­rele vizir se urcă la tribună în mijlocul a­­plauzelor și motivează pe larg necesita­tea absolută a modificărilor propuse, a­­ceasta mai cu seamă pentru a se echilibra puterile în stat şi a nu se ajunge la supre­maţia suveranitatei naţionale. Să nu se ui­te, a zis marele vizir, că şi membrii gu­vernului fac parte din naţiune şi înţeleg a-i apăra drepturile în întregime. Dreptul de dizolvare a parlamentului este de altfel li­mitat. Un articol în sensul articolului ac­tual 35 din Constituţie nu se află la nici o oră. Marele vizir arată inconvenientele a­­cestui articol cari s’au învederat mai ales cu prilejul ultimei sesiuni a Camerei dizol­vate cînd hotărîrea guvernului de a dizolva Camera a dat prilejul să se otrăvească opi­nia publică prin aserţiunea că guvernul ar avea intenţia să restabilească absolutis­mul. Marele vizir încheie zicînd că guvernul primeşte modificările introduse de comi­sie şi cere Camerei să voteze modificarea propusă. (Aplauze). * Constantinopol, 9 Iunie. — Camera a vo­tat cu 210 voturi contra 15 modificarea art. 7 din Constituţie privitor la drepturile su­veranului. Urmarea discuţiunei pe poimîine. APROVIZIONAREA FRANŢEI CU CE­REALE Paris, 9 Iunie. — La consiliul de miniştri ţinut la Elizeu, miniştrii de comerţ şi agri­cultură au arătat că aprovizionarea Fran­ţei cu grâu şi făină poate fi considerată ca regulat asigurată. Cursurile indică de pe acum chiar o uşoară slăbire. Ministrul de război a arătat că guvernă­mântul militar din Paris dispunea pentru apărarea naţională de aprovizionări nor­­male. AMINAREA DUMEI Petersburg, 9 Iunie.— Duma şi-a incitat şedinţele, amînindu-se. GREVA GENERALA A MARINARILOR DIN FRANŢA Paris, 9 Iunie. — Din diferite porturi ale Franţa soseşte vestea că greva generală a marinarilor a izbucnit. Guvernul vrea să numească o comisiune de arbitraj, dar conducătorii grevei nu o acceptă. Paris, 9 Iunie. — Comitetul federatiuneî înscrişilor maritimi a fost primit azi ’după amiazi de d. Steeg şi a declarat ministru­lui că primeşte propunerea de arbitragiu. MASURI CONTRA MUNICIPALITĂŢILOR DIN POLONIA RUSEASCA Petersburg, 9 iunie. — Comisia specială a consiliului de stat a recunoscut necesar să se stabilească o supraveghere adminis­trativă asupra municipalităţilor din Polo­nia, aşa cum se face în provinciile interioa­re, întărind-o numai prin dreptul guverna­torului de a suspenda temporar, în cazuri excepţionale, funcţionarea municipalităţi­lor, pe termen ce nu ar trece de trei ani, şi de fiecare dată pe baza unei decizii a con­siliului de miniştri aprobat de împărat. GRAV CUTREMUR DE PAMINT Colonia, 9 Iunie. — Gazeta Coloniei află din Port-Limon că mai multe sate , dfin, Costa-Rica a fi fost în parte distruse de cu­tremur. Sunt 85 morţi şi 400 răniţi. SINUCIDEREA A 3 OFIŢERI DE STAT MAJOR SIRBI Belgrad, 9 Iunie. — Căpitanul Bargum­o­­vios­i­ii doi camarazi ai săi s’au sinucis din cauza insuccesului cu care au­ trecut exa­menele de stat-major. DUEL INTRE DEPUTAŢII UNGURI Budapesta, 9 Iunie. — Intre deputatul par­tidului poporului Smerecsanyi şi deputatul guvernamental Rudnyansky a avut loc as­tăzi un duel cu pistolul. S’au tras patru gloanţe fără rezultat. Ad­versarii nu s’au împăcat. agitaţia din B albania Salonic, 9 Iunie. — Comandantul diviziei locale Tzzet-Bey a plecat cu şase batalioane de soldat­ la Debra, pentru a aresta pe capii revoluţiei. Albanezii adunaţi la Ipac şi Djakom, s’au împrăştiat de îndată ce au dat cu ochii de trupe. UN LITERAT EXPULZAT DIN CROAŢIA Agram, 9 Iunie. — Scriitorul dalmaţian Marin Marianovic unu­l din cei mai buni scriitori croaţi, a fost expulzat din Agram de poliţia locală pe timp de 10 ani. El trece drept conducătorul organizaţiei studenţeşti sîrbo-croate şi pare să fie com­promis şi în chestia atentatului contra ba­nului Croaţiei. SINGEROASE CIOCNIRI INTRE RUTENI ŞI POLONI Lemberg, 9 Iunie. — Cîţîva membri ai unei societăţi de gimnastică ruteană din Pelinco­­vicî au atacat cu pietre pe nişte ţărani po­loni şi i-a fi bătut apoi crunt. Şase ţărani s’au ales cu răni grave şi au fost transportaţi în spital. Poliţia a arestat vreo 30 de gimnastici ruteni Cerna-Vodă, 9 iunie.­­ Profitind azi de plecarea remorcherului ungur „Latereza“ la locul catastrofei, cu permisiunea d-lui Maximilian Nagel, inspectorul vapoarelor ungare la Galaţi, m-am îmbarcat la Orele 3 dimineaţa pe vas Împreună cu d-nii Ri­chard Hell, consul austro-ungar la Con­stanţa, Ion Ghimbăşeanu ,ofiţer consular, Resler inginer naval şi Weschingher căpi­tanul vaporului naufragiat. După o călătorie de 45 minute, trecînd prin faţa comunelor Cochirleni şi Raşova, am debarcat la punctul „Fermecat“, locul catastrofei. ASPECTUL VASULUI Vaporul „Erzsbebet Királyné“ este prefă­cut în ruine şi cenuşe. E proptit cu virful lu balta Ostrovului. De la mijloc şi pînă la climă vasul este distrus de foc. Cabi­nele sînt toate sfărîmate şi de nerecunos­cut. N’a rămas de­cît albia vasului. O parte a vaporului a rămas intactă, ca şi cum nimic nu s’ar fi intîmplat. Unul din cele două coşuri este încovoiat din cauza călduţei. Mijlocul vaporului este scufundat în apă, iar cele două extremităţi sunt înălţate din cauza greutăţei m­aşine­­lor complect sfărîmate. Pe singurul catarg rămas pe vas Ultic drapelul negru, semnalul dezastrului şi de prevenire a vaselor cari trec prin apopiere să-şi micşoreze mersul şi astfel să se evite talaziile cari pot disloca vaporul. Toţi marinarii de pe „Erzsebet“ se află încă pe rămăşiţele vasului naufragiat. Ei slnt complect despuiaţi. CERCETAREA RUINELOR S’au cercetat ruinele vasului încă fume­­gînde pentru a se găsi cadavrele ce eventu­al s’ar afla acolo. Nu s’a găsit insă nici un cadavru. In faţa vasului „Erzsebet“ staţionează canoniera „Griviţa“ Împreună cu ofiţerii de marină cari studiază resturile vaporului naufragiat. D. comandor Scodrea ne afirmă că pen­tru motive delicate nu poate face încă a­­precieri. Totuşi este constatat că in parte catas­trofa se datoreşte şi neglijenţelor marina­rilor vasului „Erzsebet“. PESCUIREA UNUI CADAVRU Azi la orele 9 dim. a fost pescuit un ca­davru care plutea pe Dunăre. Victima este un bărbat în vîrstă de vre-o 35 ani. Nu­­ s’a putut stabili Încă identita­tea. Cadavrul e îmbrăcat cu haină subţire de culoare bej, pantaloni negri şi ghete cu şireturi. CONTINUAREA ANCHETEI D. consul Hell a luat un lung Interogato­riu mateloţilor.­­ Comisiunea de anchetă s’a înapoiat la Cerna-Vodă la orele­­ după amiazi. Ancheta continuă. Soldatul Vandracic a predat azi căpită­niei portului un pardesiu negru avînd un buzunar mănuşi gris, precum şi o cravată, toate aruncate într’o barcă de unul din că­lătorii de pe „Erzsébet“ și care apoi s’a aruncat în valuri, înecîndu-se. VAPORUL „ERZSEBET“ NU MAI E FOLOSITOR­­. Inginer Resler din Budapesta a consta­tat că vaporul „Erzsébet Királyné“ a de­venit impropriu de a mai fi reparat și u­­tilizat. Resturile vasului vor fi vindute ca fler uzat. — Syrian. Sunt numai 5 victime ! o relație oficiala Corespondentul nostru din Galati ne te­­efonează următoarele: GALAȚI, 9 Iunie. — Din ultima relație telegrafică sosită de la locul catastrofei vaporului Erzsébet Királyné rezultă în mod oficial că în afară de cele 2 victime din personalul vaporului, catastrofa a mai fă­cut alte 5 victime. Inspectoratul naval ungar a luat dispo­ziţia ca pînă Luni toate vapoarele ungu­reşti de pe Dunăre să fie arborat drapele de doliu. Pedro. Impresia în Cerna Vodă CERNAVODA, 9 Iunie. — In localurile publice şi în tot oraşul nu se discută de­cît de grozăvia catastrofei vaporului Erszebet Királyné, fiecare comentînd ştirile şi păre­rile auzite. Dimineaţa sosită azî a fost literalmente smulsă din mîinile vînzătorilor. Publicul a apreciat sacrificiile făcute de ziarul nos­tru, şi fiecare căuta să aibă o foaie în mînă ca să ştie cele mai exacte şi ne­­detailate amănunte. Găzduirea victimelor Autorităţile din localitate, primarul, poli­ţaiul, şeful Siguranţei, au dat cea mai largă ospitalitate supravieţuitorilor, îngrijind de fiecare în parte, dîndu-le haine şi hrană. Căpitanul Enăşescu a dat cel dintîî aju­toare medicale răniţilor, pansînd pe fieca­re. De asemeni căpitanul portului Răducan Petrescu a desfăşurat cea maî mare acti­vitate pentru stabilirea celor maî mic! a­­mănunte, încheind acte legale. Victimele Pardesiul negru predat căpităniei portu­lui de profesorul Grigore Wandracek, a fost recunoscut de Moise Boeru, procuris­­tul general al fabricei de bere Azuga, ca aparținînd voiajorului Dumitrescu. S’a găsit de asemeni o geantă neagră a­­partinînd șefului domenial Baciuban care a dispărut în valuri. Voiajorul Dumitrescu Marin, este în vîr­­stă de 40 ani, a fost în serviciul fabriceî Azuga. In Noembrie 1911 s’a căsătorit Locuia la Azuga, si are două fete şi un bă­iat. A fost un funcţionar conştiincios şi moartea lui e regretată unanim. Inmormîntarea maşinistului Aseară vaporul Franz­ Iosif,­­ a adus din­ Galaţi v.un coşciug de zinc, dublu, pentru ne­fericitul mecanic Siiczka Herbert, care a »murit carbonizat de flăcări. Peste două-trai zile va fi transportat la Orşova, unde va îi înmormîntat ne spesele societăţii ungare, care va acorda despăgu­biri văduvei rămasă de pe urma­­celui ce a stat să-și împlinească pină la urmă datoria. Cauzels catastrofei După toate depozițiunile luate de căpită­nia portului, matelocilor şi ofițerilor vapo­rului incendiat, toate sunt identice în a ară­ta că focul a provenit de la bucătărie. Maî multe persoane din Cernavodă cari au fost pe bordul vaporului, spun că încă de la plecarea acestuia din Cernavodă, se exala pe bord un miros de vopsea arsă. E deci condamnabil, că după plecarea din Cernavoda, și pînă la locul catastrofei nu s’a făcut nici o inspecţie reglementară­­ vasului şi accesoriilor lui. Pînâ in prezent nu s’a putut stabili în sarcina cui ar putea să se pună grozava răspundere a catastrofei. Din toată anche­ta nu reeşit incă nimic. Totuşi, personalul întreg ar putea fi luat ca răspunzător, din cauză că nu s’a cerce­tat provenienţa acelui miros, care ar fi fost poate revelatorul si înlăturătorul ca­tastrofei. Cadavrele victimelor In apropierea locului catastrofei se fac cercetări pentru pescuirea cadavrelor victi­melor. Cele găsite astăzi, vor fi aduse in locali­tate, spre a 11 se putea stabili identitatea. ---------------------------------­* Catastrofa de Pe Dunăre Să fie opera unui criminal ? La locul catastrofei * Responsabilitățile Revocarea inamovibilităţii magistraturei UN ARTICOL AL UNUI ZIAR GUVERNA­MENTAL IAŞI, 9 Iunie.— Ziarul „Evenimentul" or­ganul guvernamental din localitate publică azi un articol intitulat: „Revocarea inamovi­bilităţii". Articolul se ocupă de decizia Curţii de a­­pel în chestia tramvae’.or. Vom reproduce numai două mici pasa­gii: „Nu mai avem justiţie in Romînia. Prin rmare sintem­ lipsiţi de elementul princi­pal al civilizaţiei unui popor. Căci ce însem­nează legile cele mai bune cînd ele ajung să fie aplicate de nişte oameni robiţi interese­lor mercantile ale unei coterii politice, a cărei lăcomie este fără margini". Al doilea pasagiu e sfirşitul acestui ar­ticol, şi glăsueşte astfel: „O asemenea stare de lucruri­, nu mai tre­bue, nu mai poate să dureze — şi revocarea inamovibilităţii se impune; iar guvernul este dator să ieie cele mai serioase măsuri pentru ca să se facă cit mai curind această revocare“. ..­­.UJU Teroarea din Bacău) Din Bacău ni se comunică pe cale parti­culară lucruri extraordinare . Funcţionarii comerciali, nemulţumiţi de faptul că autorităţile tolerează să se calce legea repaosului duminical şi voind să obţină inchiderea timpurie a magazinelor in cursul vere!, au decis să convoace pen­tru azi, Duminică, o întrunire în care să 86 ocupe de aceste chestiuni. Atit a fost de ajuns pentru ca poliţia să se năpustească asupra citorva dintre func­ţionarii comerciali din localitate pe cari l-a arestat zilele trecute, terorizindu-i cu tot felul de ameninţări, între cari şi aceea de trimiterea „la urma lor“. UNUL DINTRE FUNCŢIONARII CO­­MERCIALI ARESTAŢI A FOST GRAV BĂ­TUT. Din această cauză agitaţia printre func­ţionarii comerciali băcoani e mare, căci ei se văd cu totul scoşi de sub scutul legilor ar­tăreî. -----------------------#■*---------------------­Grevele din Ploeşti — înscenările poliţiei locale — PLOEŞTI, 9 iunie. — Confirmarea man­datului de arestare a lucrătorului sindi­calist Ispas Iorgulescu a stîrnit în miji­o­­cul muncitorilor o vie indignare. Poliţia locală, care a născocit culpe ima­­­ginare pe seama acestui lucrător, caută să uzeze acum de aceleaşi mijloace contra d-lor Costică Ionescu, Anton Işoveanu şi Costache Antonescu pe cari Îi acuză de instigare la revoltă şi rebeliune împotriva legilor ţării. Muncitorii au protestat declarîndu-se so­lidari cu tovarăşii lor prigoniţi. Astă seară a avut loc o nouă întrunire la clubul social-democrat, în care oratorii au combătut cu asprime manoperile scanda­­oase şi cu osebire interesate la cari se def­tă poliţia pentru a se face plăcută în faţa acelora cari asupresc şi exploatează în m­od atît de nedemn toată pătura munci­toare. Lucrătorii organizaţi au hotărît să con­tinue lupta cu cea mai mare însufleţită pînă cînd drepturile încălcate şi revendi­cările lor vor fi complect satisfăcute. In momentul cînd vă telegrafiez se dă ca sigură izbucnirea unei greve generale de astădată însă cu un caracter mult mai viguros. Stavăr ------------------------------------­ Constituirea unui sindicat al azistenţilor de cereale BRAILA, 8 Iunie. — Sindicalizarea noas­tră a Înfuriat rou pe magazineri, făcin­du-î să inventeze tot felul de supoziţii unele mai absurde decît altele, doar vor reuşi să zădăr­nicească realizarea aspiraţiunilor noastre. Astfel eu spun : Cum ar mai putea încredinţa d-lor poşta, unui azistent sindicalist ? Cînd el fiind to­varăş cu hamalii şi căruţaşii, făcînd cauză comună cu ei, pot fura fără nici o teamă, acoperindu-se unii pe alţii. Imi iau însărcinarea să le răspund eu în numele tuturor azistenţilor. Noi ne-am constituit în „Sindicatul asis­­tenţilor de cereale“, deci în sindicatul nos­tru şi sub conducerea unui comitet ales dintre noi. Muncitorii ca şi căruţaşii îşi au şi ei sindicatele breslelor lor. Unirea sau tovărăşia dintre sindicate e­­xistă în principiu şi principul acesta este: „Nici muncă fără pîine, nici pline fără muncă“. Întovărăşiţi dar pe un astfel de principiei în care se rezumă toate teoriile idealului ce ţintim, nu mai poate fi vorba d­e întovărăşire la furt. ţ *•­­ Dacă pînă acum a fost posibil unul azis­tent să se unească cu doi hamali şi un că­ruţaş la incorectitudini ştiindu-se că e nu­mai sub controlul magazinerului (cu care de multe ori era unit) şi ştiind că chiar dacă era descoperit îi era uşor să se intro­ducă la altă casă, apoi acum e imposibil. Chiar cel nărăvit în care încă nu a pă­truns disciplina bunului simţ şi acela se va feri ştiindu-se acum supraveghiat de toţi; că răspunderea faptei lui cade asupra tu­turora, cari s’au solidarizat şi deci urgia tuturora se va dezlănţui asupra lui, apli­­cîndu-i-se cea mai îngrozitoare pedeapsă, boicotul şi dispreţul tuturora, oricare i-ar fi breasla. * O altă supoziţie tot aşa de neîntemeiată este: Cum pot d-lor încredinţa poşta azisten­­tului căruia i-ar veni rîndul pe tablou da­că nu-l cunosc personal ? O să răspund şi la aceasta. Dacă pe tablou se trec azistent! recunos­cuţi că practică numai această meserie, nu sînt ei oare totî cunoscuţi magazinerilor? Or, dacă se întîmplă ca unii cari au lucrat numai la o casă, să nu fie cunoscuţi de un magaziner, apoi nu e oare destul dacă sunt cunoscuţi nouă tuturora şi dacă garantăm noi totî pentru unul şi unul pentru totî ? Trebue să ştie magazinerii că, principala noastră datorie este de a ne controla unul pe altul, iar cel ce se va abate, va fi uşor descoperit şi imediat afişat la stîlpul infa­miei căci deviza noastră este : munca cins­tită pentru plata cinstită. Lăudabil ar fi fost şi ar fi încă, dacă ma­gazinerii, în loc de a-şî induce patronii în eroare, lăudabil ar fi zic, dacă ar recunoaşte odată cu noi că trăim în secolul civiliza­ţiei cînd cinstea trebue să troneze şi că cinstit ar fi ca cel puţin de acum înainte, să se înceteze cu nenorocitul sierem spolia­tor de tristă memorie ale cărui victime am fost noi şi d-nii comercianţi. Să nu uit d-ior, că noi am fost uneltele de cari s’au servit, că le ştim toate aşa cum le ştiu şi d-lor şi dacă nu vor înceta de a maî crede că încă ne pot fi o piedică, apoi nici noi nu vom înceta de a dezvălui totul cu date precise şi nume proprii spre ştiinţa tutu­rora. Ameninţările nu ne mai intimidează; promisiunile nu ne mai incintă. Conştienţi de menirea şi drepturile noastre vom lupta la infinit şi cu siguranţă reuşita va fi a acelor ce vor să fie drepţi. # Unii dintre magazineri nutriţi de bune sentimente şi pătrunşi de dreptatea nevoi­lor fireşti, ce au determinat mişcarea noa­stră, sunt pentru aprobarea cererilor noas­tre. Aceşti magazineri cinstiţi, merită sti­ma noastră a tuturora, căci în loc să caute a-şî induce patronii în eroare sau să ne ameninţe, să ne abandoneze, din contră au stat de vorbă cu noi dîndu-ne toată aten­ţiunea ce o merită­m. Unii din aceştia nu au înţeles de ce noi nu vroim ca, in loc de a fi înscrişi totî în­­tr’un singur tablou, să fim înscrişi pe ta­blouri parţiale după cum sîntem astăzi ata­şaţi pe lîngă fiecare casă. In primul rînd d-lor nu trebue să uite, că nu toţi magazinerii sînt ca d-lor şi apoi aşa fiind, munca nu va fi egală pentru toţi. Azistenţii ataşat! pe lîngă casele cari au trafic maî mare vor fi mai des ocupaţi cîş­­tigînd maî mult ca ceilalţi şi dacă va fi un ranjiur între ei împărţind munca egal a­­poi nu vor mai fi egali cu ceilalţi, de unde va reeşi iarăşi invidia, drumul deschis al concurenţei. Fiind toţi la un joc, înscrişi într’un sin­gur tablou, egali în faţa muncei şi a plăţi, nu va mai exista favoritizmul, puntea dez­­binăreî, care duce pe unii la egoizm, pe alţii la ruină, izvorul tuturor răutăţilor. Tocmai această reformă constitue întro­narea prestigiului profesiune! noastre, şi tocmai la­ aceasta nu putem renunţa. Voim dreptatea, ca şi noi să putem fi im­parţial­ şi drept! cu noi şi cu patronii noş­tri şi numai atunci cînd vom obţine noi dreptatea d-nii comercianţi vor fi feriţi da spoliatori. Magazinerii cari încă mai încearcă de al reţine azistenţii să vie între noi, le spun, să ştie, că pe aceşti nenorociţi îi vor avea pe conştiinţă şi nu le va fai de onoare pră­pastia spre care Îi împinge. Mişcarea noastră e dreaptă, e firească, e născută din însăşi nevoile noastre şi cum nici o putere omenească nu poate împedica cursul Dunărei, nici o putere omenească nu va putea împedica cursul mişcarei noastre cu atît mai mult cu cît dreptatea este de partea noastră. MITICA ARION azistent de cereale, portul Brăila -------------------—-msn----------------------­Grevele din Capital! — ZIUA DE ERI — Lucrătorii metalurgiştî, continuă greva lor. Ei au fost eri toată ziua întrunită în sala sindicatelor. Direcţiunile fabricilor Catz şi Haug au trimis lucrătorilor lor cărţuliile de lucru şi banii ce li se cuveneau, declarîndu-l con­cediaţi. * Greva de la „Compania de apă“ a înce­tat, întru­cît direcţiunea şi-a luat angaja­ment faţă de lucrători că nu va primi spre efecutare lucrări de la fabricile unde lu­crătorii sînt în grvă. Se ştie că lucrătorii „Companiei de apă“ declaraseră grevă de simpatie şi se solida­rizaseră cu tovarăşii lor, pentru că li se dăduseră spre efectuare lucrări ale aces­tora. UI La „Uzinele Lemaître“ au urmat parla­­r­entări între direcţiune şi lucrători, fără însă să se fi ajuns, la vreo înţelegere, ast­fel că greva continuă. * La fabrica Ciriak ucenicii continuă gre­va lor. O comisiune care a tratat cu direcţiu­nea neputind ajunge la o înţelegere, s’a decis ca azî să se intervină la Casa cen­trală a meseriilor. La fabrica Orenstein continuă greva. Aci n’au fost nici un fel de Parlamentar. * Eri au fost lansate două manifeste de către comitetul sindicatului lucrătorilor în fer şi metal din Capitală, către lucrătorii acestei bresle şi către opinia publică. In primul manifest se explică lucrători­lor metalurgiştî cauzele grevelor tovarăşi­lor lor de la fabricile unde s’a declarat lupta şi sînt invitaţi la marele meeting demon­strativ ce se va ţine azi Duminică, la orele 9 dimineaţa, în sala Dacia. Al douilea manifest arată opiniei publice starea de mizerie a lucrătorilor metalur­gişti şi răutatea patronilor faţă de dînşii Lucrătorii perieri din atelierul L. Engel­berg, fiind încă în grevă, roagă pe lucră­torii din provincie să nu ia nici un anga­jament la acest patron. Lucrătorii sînt hotărîţi a duce lupta pînă cînd cerinţele lor vor fi ciştigate. TABACAR: Lucrătorii tăbăcari continuă cu aceiaşi perzistenţă greva lor. Eri au fost Întruniţi la sediul din strada Cuza-Vodă. Aseară s-a ţinut o întrunire prezidată de lucrătorul Florian. Au vorbit apoi lucrătorii D. Ivăşcanu, Al. Tancovici şi Nae Ştefănescu, în chestia grevei. Azi dimineaţă se vor Întruni din nou în strada Cuza-Vodă, de unde, după ce li se vor împărți ajutoare, vor pleca in corpore la sala Dacia spre a participa la meetingul lucrătorilor metalurgiștî. — A. -----------------st 4----------------------* 99 O crimă îngrozitoare la Brăila BRAILA, 9 iunie. — Azi la amiază s-a a­­nunţat din comuna Şuteşti o înfiorătoare crimă săvârşită de un anume Ion Ulmeţea­­nu. Acesta şi-a ucis soţia precum şi pe soa­­cră-sa, anume Dumitru Singereanu, cu lo­vituri de topor. Criminalul, după săvârşirea faptului, a dispărut din comună. Administratorul plasei respective a fost delegat de parchet să ancheteze cazul. Medicul primar al judeţului va proceda mâine la autopsia celor două cadavre. Cauza acestei crime oribile pare să fie ge­lozia de care era stăpânit Ion Ulmeţeanu care tşt bănuia în continuă soţia. Acesta aducea învinuiri şi soacrei sale ce îndemna la fapte necinstite pe soţia lui Nuţa Ulmeţeanu. — Verno._______________ Cereţi REVISTA MODEI"

Next