Adevěrul, iulie 1912 (Anul 25, nr. 8190-8220)
1912-07-22 / nr. 8211
DtiTOrrnc£22 Iulie 1912 JST** fiţe Algeriene altoite OTOE GIISTME, laşi ofiţeri?Âlâ‘ '5rl"11 p"" Singur reprezentant şi depozitar a! Navelor Pepiniere FENOUIL din Algeria Disponibilul fiind limitat rog* clientela a-mi trans*mite comenzile cît mai curind. Camioane Automobile nLoyd REPREZENTANT GENERAL Jacques Paucker * București Sofia Strada Smârdan No. 51 Ulița Exarch Iosef No. 33 O da ţiţoi OiSSSl de,a: Göriíízer Maschirtennau Anstalt A. G. Görlitz de benzină cu regulator de precizie. de ţiţoi in două timpuri fără ventile de la Fabr.H. Vertel, Offenbacha/M. , *1 Tifipfeiaae ca Aburi 'Macină Isid îi striatele tot felul Depozit permanent de ULEIURI MINERALE indigene, uleiuri ruseşti orig. Schibaeff, valvoline americană şi bumbac de şters Oferte: Devise şi vizita înţinerului după cerere ZWEIFEL & Co. Societate Anonimă — BUCUREŞTI, Calea Moşilor 31.— BUCUREŞTI Sucarsalei GALAŢI, Str. Mare 33, IAŞI, Str. Lozonschy 10, CRAIOVA, Str. Bibesru-Vodă, 3_______________ .«»aerttamica ŞCOALELE COanjHffATH EVAIGELICE DIN CAPITALA Şcoala primară da băeţi ,cu o ndcţirt germană ţi o S»ct e ger» ,fii ne-romăt.* lineara cu câte 4 clasa Liceul rea cu 8 clase Şcoala super, de comerţ Cu 3 clase $i o clasă prepactorie Pensionat de băeţi Secara primară de fete cu 6 clasa Şcoala superioară de fete cu 10 clase Şcoala de comerţ p. fete cu 2 clasa Clasa industriale p. fete Pensionat de fete Şcoala Froebeliană pentru copii mici de ambele sexe. Frecvenţa totală. In anul şcolar 1911—1912: 2255 elevi şi eleve. Secosls primară da băeţi se compune din două secţii, una germană şi una germano-romanâ, elevii celei din urmă se prepară pentru examenele de stat.—In anul şcolar 1912—1912 249 elevi au trecut aceste examene. Liceurea de băeţi este recunoscut de înaltele guverne germane şi austroungare. — Elevii germani absolvenţi ai clasei a 5-a au dreptul la serviciul cu termen redus de un an în Germania. Absolvenţii liceului real vor fi admişi la Şcoalele politechnice şi universităţile din Germania, Austria şi Elveţia. In clasa l-a a liceului real se primesc şi elevi fără cunoştinţa limbei Germane. Frecventarea liceului real este cea mai bună preparaţie pentru elevii germani şi români care au intenţiunea de a continua studiile lor la şcoalele politechniucgii la universităţile din Germania, Austria şi Elveţia. Şcoala superioară de comerţ este asemenea recunoscută in Germania şi Austria.—Absolvenţii şcoliei au dreptul la serviciu cu termen redus de un an în ambele ţări. — Diplomelor şi certificatelor de absolvire a şcoalii superioare de comerţ se recunosc de Onor. Minidet al Cultelor echivalenţa cu diplomele şi certificatele eliberate de şcolile superioare de comerţ ale Statului român, astfel că absolvenţii şcoalei superioare de comerţ a Comunităţii au dreptul la serviciu cu termen redus de un an şi in România. Clasa preparatorie este destinată elevilor, cari n’au o cunoştinţă suficientă a limbei germane. Directorul şcoalelor precum şi 36 profesori şi institutori sunt detaşaţi din corpurile didactice ale diferitelor state germane. Clasele primara ale şcoalei superioare de fete au câte o diviziune germani şi germano-română. Elevele cele din urmă sunt preparate pentru examenele de stat. In anul şcolar 1910—1911 76 eleve au trecut aceste examene ! In clasa I-a se primesc şi eleve fără cunoştinţa limbei germane. Programele şcoalei superioare de fete sunt conforme cu ultima reformă a şcoalelor de fete din Germania. Directoarea şcoalei şi membrele germane ale corpului didactic sunt detaşate de la învăţămîntul oficial din Germania; clasele superioare sunt dirigiate de profesoare cu titlu academic. Atenţia deosebită este dată invăţămîntului limbelor franceze şi engleze interne. Şcoala, de comerţ pentru fete şi clasa Industrială se recomanda pentru fetile ce doresc a se consacra comerciului şi industriei sau cari voesc a complecta instrucţiunea lor în o direcţiune practică Pensionatul de băeţi şi Pensionatul de fete primesc elevi sau eleve interne sau semi-interne. Educa iunea ce se dă în pensionatele Comunităţei este simplă şi serioasă, corespunzînd cu caracterul general al aşezămintelor Comunităţei. Igiena şi nutriţiunea elevilor şi elevelor sunt obiectul unor îngrijiri speciale. Elevii şi elevele tuturor şcolilor, cari nu locuesc la părinţi sau la rudele lor, vor trebui plasaţi de regulă in Internatele Comunităţei. In cazuri excepţionale Eforia Comunităţei poate acorda permisiunea de a plasa elevii şi elevele şi în altă parte. — Cererile eventual vor trebui adresate Eforiei pînă la data de 7/20 August. Şcoala froebeliană pentru copii mici primeşte copii de ambele sexe care nu sunt incă supuşi obligivităţei învăţămintului.:—Frecventarea şcoalei este o excelentă preparaţie pentru copii care potră mai târziu in şcoalele primare ale comunităţei. ':Wf. Deschiderea cursurilor la 1 Septembrie st. Înscrierile încep la 20 August st. v. Pentru liceul real şi şcoala superioară de comerţ de băieţi la Direcţiuniaa. acestor şcoli Strada Luterană No. 10. Pentru şcoala primară de băieţi la Direcţiunea, Strada Ştirbey- Vodă No. 87. Pentru pensionatul de băeţi la direcţiunea Pensionatului Strada Diaconeselor 7. Pentru şcoala froebeliană la sora-diriginte. Strada Puti cu Ptori No. 6. Prospecte grai» şi franco la Cancelaria Comulhţel, Strada Luterană No. 10. Eforia Comunităţei Evangelice 1IV..L. iar■ Revista Modei“ AVIZ Atragem atenţiunea jucătorilor loteriei privilegiate pe clase a Regatului Român, a căror numere nu au eşita sorţi la tragerea clasei a 2-a şi cari doresc a continua să joace aceleaşi numere, că trebuie să ceară reînoirea pentru clasa 3-a colectorului de la care au cumpărat clasa 2-a şi aceasta înainte de 25 Iulie (7 August) 1S12 Dacă jucătorul nu va putea obţine dela colectorul său lozul clasei a 3-a pînă la data sus indicată, trebue să se adreseze Direcţiunei gnerale, str. Matei Milton bis care, conform § 5 a) planului regulament, va lua măsurile cuvenite. Reclaraaţiunea trebue să fie însoţită de costul în numerar al clasei a 3-a şi de lozul clasei a 2-a. Direcţiunea generală a loteriei privilegiate de clase a Regatului Român IBSEMTUL "DE FETE BUCUREŞTI Calea Victoriei. 190 Priceperea pedagogică şi experienţa a 10 ani de muncă conştiincioasă au atras atîtea înscrieri. Incit Institutul se mută în unul din cele mai reputate localuri de şcoală. (Fostul liceu Novian şi Inst. Notre Dame de Sion). Totuş numărul elevelor se limitează, pentru ca direnutiunea să se ocupe personal de educaţia fiecărei elevi, ca pînă acum. Curs primar. Curs liceaL Cei mai mulţi an. membrii ai comisiunilor examenului din iunie au recunoscut, serioasa pregătire a elevelor. Cel mai bun rezultat obţinut anul acesta se poate cerceta în cataloagele on. minister. Curs facultativ deosebit de liceu. Se ia ca model un liceu de fete din Franţa. Profesoare aduse anume vor preda toate cursurile în limba franceză, afară de religia, geografia şi istoria patriei. Cursuri de bucătărie practică, croitorie, mode sub conducerea d-nei Z. Moteanu, absolventa şcoalei Detteverein din Berlin. Educaţia muzicală e încredinţată d-lui P. Ciuntu, cunoscutul profesor al Conservatorului. Sală de conferinţe şi audiţii muzicale, ascrierile încep la 15 August în strada Coama 16, şi de ,la 25 August, in noul local. Directoare, lucratia Giuntu-Moteanu Licenţiată, în litere. Prem. I-a a Conservatorului de muzică având Hotel - GALAŢI - de primul rand, confort occidental, lumină electrică, curăţenie exemplar«. S’a deschis 9 la 1 iunie a. c. Camere de la 4 lei. Antreprenor: Carol Dienst răspuns în Cameră şi în ţară cu o opoziţie demnă de lupta întreprinsă. Guvernul unguresc a înăbuşit prin samavolnicie şi arbitrar agitaţia din Croaţia, a desfiinţat Constituţie, legi şi a ordonat starea de asediu. I s'a răspuns cu atentatul lui Jukics contra lui Cuvaj, care personifica in acel moment tirania guvernului şi ferocitatea sa proprie. Guvernul unguresc cu ajutorul lui Tisza a încercat sa înăbuşe agitaţia ce s'a pornit în Parlament şi în ţară; i s'a răspuns prin atentatul lui Kovács contra lui Tisza care era nu numai instrumentul guvernului ei. mult mai mult, expresia propriei sale brutalităţi şi porniri reacţionare. Ambele atentate nu ar fi fost posibile dacă guvernul maghiar ar fi respectat legile şi dacă ar fi căutat să guverneze nu prin samavolnicie, ci prin legalitate. Legalitatea este cea mai bună pavăză a ordinei pe cînd arbitrarul naşte extremitatea înrudită ei, anarhia. * Anarhia nu este niciodată înăscută mulţime, ea poate fi cel mult o reacţiune a celui lovit şi desnădăjduit. înţelepciunea cârmuitorului cată întotdeauna să evite această stare de suflet căci altfel trebue să se aştepte la reversul samavolniciei oficiale: anarhia. Atentatul din Croaţia care se judecă acum la Agram nu este altceva decit expresiunea acestui revers. H. Z. Groaznic atentat cu bombe întrun bazar — 40 DE UCIŞI ŞI RĂNIŢI — Salonic, 20 Iulie. — Intr’un bazar din Coceana, vilaetul Kossovo, două bombe au făcut explozie. Sunt vreo 40 de ucişi şi răniţi. Lipsesc amănunte.- Salonic, 20 iulie. — Autorii atentatului cu bombe din Kosovo sînt pînă acum necunoscuţi. E probabil insă că aparţin comitetului revoluţionar macedonean. 17 persoane zac moarte, cu membrele sfişiate şi numeroase alte persoane sînt grav rănite. Autoritățile desfășoară o activitate febrilă pentru a pune mina pe atentatori. inginerii Asociaţi Solomon & Gollberge* Bucureşti, Str. Teilor 8. Consultaţiuni, expertize, proecte pentru orice instalaţiuni electrice, industriale şi motoare Răpită de Sămânţă fiacta şi Colja (Belgiană) Precum şi orice alte seminţe de cereale, furagere, legume şi flori la Seminteria PROCH Bucureşti, Str. Jimărdan, 2. (vis-a-vis rie Biserica Husească). Telefon 19/00mare depozite MUŞAMALE IMPERMEABILE Toate mărimile Bascule „OAfiWENS“ până îa 2000 kgr. CURELE de piele şi par de cămilă englezeşti — PREŢURI EFTINE — Jacoes PAUCKER BUCUREŞTI Strada Smârdan 51. Cumpăr Automobil 20 cai torpedo construcţie modternă starebună. Oferte suh Automobil Postrestant Gara Ploeşti. Medic român la Karlsbad ir. UH II Sprudelstr. Schwedischesaus Societatea cooperativă „predealul“ Publicaţiune Societrttea noastră având a clădit Predeal Un local care să rtrprindâ an birt, cafenea, cofetărie cu tot confortul necesar, precum și o sala de spectacol după planurile întocmite!■ d. architect Surăndescu, cu ■ndifirările introduse de consiliul de administrraţie in şedinţa de la 17 Iu decit Sesemnatul publică licitaţie pentru darea in anteprizd a acestor lucrări prin oferte scrise. Costul lucrările după devizul modificat de consiliul de administraţie nu au treci pe de 100.000 lei. Termenul licitaţiei se fixează pentru ziua de 29 ilie c. orele 4 p. m. Ofertele scrise să se adreseze la d. S. Valeu, preşedintele societăţei ln Predeal. Planurile si devizele cu modificările consiliului de administraţie se pot vedea şi studiu in toate zilele la d. Petre Bărzănescu, medic veterinar in Predeal, casierul Societăţei. Ofertele vor fi însoţite de o garanţie provizorie de 5 la sută, iar garanţia definitivă va fi de 10 la sută. Preşedinte (ss) N. Văleu ursii iii ri ri ily jj iiaiiiy iii llwSa!» li 35 m. pe 12 ie mcbh’iat îe la 26 Octombrie viitor. A se adresa la ziar sub „Local“. VIZA IATRETELOR pe anul 1912 -1913 Marele stat major face cunoscut următoarele: Se face cunoscut tuturor militarilor la vetrele lor si cari aparţin contingentelor 1910-1901, că viza livretelor, care in alţi ani se făcea in cursul lunei februarie, va avea Ioc in anul acesta intre 15 Septembrie—15 Octombrie. Comandanţii cercurilor de recrutare vor întocmi un itinerar pe cercuri si centre de viză in care să se arate ziua şi locul unde oamenii trebue să se prezinte pentru viză. Oamenilor chemaţi la concentrare in Cursul lunii Septembrie li se va face viza livretului la corpul la care au fost concentrati si nu mai este nevoe a se prezenta la centrul de viză. Oamenii cari la epoca vizei livretului militar se vor găsi temporar in alte garnizoane, se vor prezenta pentru viză la reşedinţa cercului de recrutare sau la centrul de viză cel mai apropiat de localitatea în care se găsesc la acea epocă. In Bucureşti ei se vor prezenta la biroul Ilfov. Oamenii, cari pentru diferite motive nu se vor putea prezenta in persoană la viză, pot să trimeată livretul in ziua si locul de viză, prin părinţi, fraţi sau altă rudă majoră. Oamenii cari nu vor răspunde la viză, vor fi supuşi judecatei, conform codului de justiţie militară. p. conformitate Căpitan C. Eliade Prima baie rurala SERBAREA DE LA ŞIPOTE IAŞI, 21 Iulie. C Eri a avut loc In comuna Şipote, în localul şcoalei, o serbare şcolară şi populară, organizată sub auspiciile d-lui Petrea, directorul prefecturei de judeţ Scopul acesteî serbări a fost pentru adunarea, fondului necesar Clădirea unei băi în acea comună. La serbarea azi stat. şi d. Constantin Negrutzi, prefectul judeţului, care a rostit o cuvîntare frumoasă, arătînd că e intîia oară ctnd se ia iniţiativa construire! unei băi într’o comună rurală. D-sa a felicitat pr iniţiatori şi sfătuit pe săteni să dea tot concursul. Cu acest prilej s’a fi distribuit decoraţiunile din ziua de 10 Mai, primarului din Vlădeni, învăţătorului din comuna Bossia, primarului din Bivolari, precum şi consilierului judeţean Dimitriu. La serbare a asistat şi d-na Ella Negrutzi, inspectoare a învăţămîntului primar. — Ban. INTERVIEWUL nostru cu un ministru turc asupra mişcarei albanezilor Constartinopol, 20 Iulie. — Ministrul justiţiei mi-a declarat astăzi, că pînă aseară ministerul nu primise alte ştiri privitoare la pretenţiunile albaneze decitt acele relative la dizolvarea Camerei, şi că ministerul nu ştie nimic despre pretenţiunile albaneze raportate prin ziarele streine. Ministrul a adăugat că are încredere în succesul mishinei lui Ibrahim paşa şi speră că albanezii vor înţelege imposibilitatea în care se află guvernul de a «e acorda lucruri nelegate şi că dacă ei ar stărui mereu pentru capătirea unor lucruri ireaîizabile și nu s’ar supune cu binele, ar fi cu atît mai rău pentru dînșii. — Guys. C@w€§ifiisij1 absolvenţilor şcoalelor de meserii •» •___________ Primirea congresiştiior. — Discuţiile avute Absolvenţii şcoalelor de meserii din ţară, membri al societăţii „Căminul industrial", s*au întrunit erî in Capitală, In primul congres general anual. Congresiştiî sosiţi din provincie au fost întimpinaţi la gara de Nord de către membrii comitetului organizator, în frunte cu d. inginer Mifrâneami. Congresiştiî s'a fi dus apoi la biserica Sfinţii Voevozî, unde au asistat la oficierea serviciului divin, cu ocaziunea sărbătoareî. In urmă, congresiştii s’au întrunit la o masă colegială, rămlnînd ca după amiază să înceapă congresul in sala „Locomotiva“ din calea Griviţei. ‘ Ziua I-a — ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA — Congresul se deschide la orele 3 d. a. în sala „Locomotiva“, sub preşedinţia d-lui inginer Mihăleanu, avînd pe d-nii Gr. Clocea şi C. Epuraş, ca vicepreşedinţi, G. Măstac, secretar general, şi Mîrzea şi Dumitriu, secretari. D-sa luînd cel dintliu cuvîntul, arată că astăzi se desfăşoară primul congres al absolvenţilor şcoalelor de meserii. Accentuiază asupra importanţei existenţei societăţii „Căminul industrial“. Sfătueşte pe cei de faţă a fi mereu uniţi întru ciştigarea drepturilor lor. Arată că organizarea şcoalelor de meserii, cu toate jertfele făcute, lasă încă mult de dorit, şi aceasta se vede şi din faptul că, absolvenţii părăsesc meseria mai târziu, luind altă ocupaţie. Propune ca societatea să creeze ateliere mari, unde fiecare absolvent să-şi poată practică meseria în linişte. Pentru scopul acesta, d-sa e de părere să se pună bazele unei loterii din cîştigul căreia să se înfiinţeze primele ateliere. Citează ca prime ateliere: cele pentru repararea automobilelor, marinilor agricole, de cusut, etc. Vorbind de şcolile de meserii şi reorganizarea lor, propune ca să se lase pe seama societăţii organizarea atelierelor alipite la şcoli. Lucrînduse astfel, cele 50 şcoli de meserii de lanoi, s’ar putea transforma peste 20 ani, în 50 de fabrici mari. Mai departe propune să se reguleze şi situaţia meseriaşilor cari n’au absolvit şcoli, dar cari sunt, foarte studioşi. Cere pentru aceştia din urmă echivalenţe şcolare. Vorbeşte de reînfiinţarea şcoalei de mecanici agricoli, care, pe vremuri, a funcţionat, pe lingă şcoala superioară de agricultură. D. SYLLA C. MUREŞANU, salută pe congresişti, zicind că se vor dezbate chestiuni mari in primul congres general ce se ţine. Face un călduros apel absolvenţilor şcoalelor de meserii întru deşteptarea meseriei române. D. MIHAIL D. BOTEZ, mare industriaş şi vechiu absolvent, al şcoalei de meserii din Iaşi, vorbeşte despre organizarea şcoalelor de meserii din ţară. Arată rolul absolvenţilor pînă acuma. Face cu această ocaziune, un amănunţit istoric al şcoalelor de meserii.Se întreabă de ce oare nu s ar creia în ţară produsele industriale, în valoare de 100 milioane lei, ce imiportăm din streinătate. Absolvenţii sînt concuraţi în primul rînd, de şcoalele cari i-au creiat. Vorbeşte de organizarea meşteşugarilor, inzistînd asupra legiferăreî ior pentru muncitori. In legea cea nouă principiul asigurărilor muncitoreşti este punctul cel mai de seamă. Dacă nu s’a făcut suficient, in această direcţie, pînă acuma, este că guvernului i a lipsit oamenii absolut competinţî. Din cotele asigurărilor S’a încasat pînă acuma peste un milion. Dacă s'ar da cîte o mie de lei la doi absolvenţi pentru a-şî face ateliere, ţara s’ar ridica economiceşte mult. Dacă se dă pentru cotă la rindul lui şi Statul e dator să dea, sub formă de credite muncitoreşti, sume pentru ca să se poată munci. Trebuesc creiate debuşeuri pentru toţi absolvenţii şcolilor de mestrie. Critică, actuala lege, în ceia ce priveşte asigurările muncitoreşti : eu, meseriaş, cotizez pînă la bătrîneţe, ca apoi, să mi se dea 150 lei pe an In schimb. Unde sînt procentele capitalului, care urma să se dubleze la 13 ani. Cere asigurări cu restituiri de pensii şi pe termene. Şcolile industriale este iarăşi o mare chestiune care trebueşte desbatuta în primul nostru congres. Trece la chestiunea ucenicilor, aarătind importanţa ei — zice că educaţiunea ucenicilor cade în sarcina absolvenţilor şcoalelor comunale. D-sa încheie cele zise uvînd tot succesul dezbaterilor congresului. D. G. NASTAC. Dă, citire următoarelor telegrame ce congresul trimite : M. S. REGELUI » Sinaia Societatea „Căminul industrial“ a absolvenţilor şcoalei de meserii, ţinînd astăzi primul sau congres în palatul „Locomotiva“, drept recunoştinţă pentru însufleţirea cu care întotdeauna aţi sprijinit pe meseriaşi, depunem la picioarele M. Voastre omagiile noastre ele recunoştinţă. Să trăiţi Majestate ani mulţi cu întreaga familie regală ! (ss) N. Mihăileanu D-lui Ministru al Industrie! Societatea „Căminul industrial“ a absolvenţilor şcoalelor de meserii, ţinînd primul săfi congres, in palatul „Locomotiva" drept recunoştinţă vă trimet.« omagiile lor cele mai respectuoase. Preşedinte, (ss) N. Mihăileanu D. G. NASTAC. — Face un călduros apel la unirea tuturor absolvenţilor şcoalelor de meserii. Aduce, mai departe, elogii presei romîneşti, care întotdeauna a încurajat mişcările mari şi de folos ţârei. Zice că industria şi comerţul ţârei se găseşte, astăzi, iniinile străinilor şi pentru remedierea acestei stări de lucruri trebue să luptăm strâns uniţi. Propune ca ministerul de industrie să dea absolvenţilor sculele nec-.:eie neutru deschiderea atelierele vi cerc ca ele fie plătite după ce va trece un timp de 5 ani si atunci, în chip trimetrial. Mai cere scutirea de patentă şi preferarea absolvenţilor la lucrările statului, chiar dacă devizul ar fi cu 10 la sută mai mare. Mai propune înfiinţarea, la ministerul ele industrie, a unui atelier de plasarea absolvenţilor şcoalelor de meserii. D. BOTEZ. — Invită pe congresiştî să viziteze fabrica d-sale. D. .MIRZEA, de la Galaţi. „ Arată trista situaţie a absolvenţilor de mestrii de astăzi, caii cutrecră oraşele fără a găsi de lucru.Statul încurajează pe streini mai mult, în loc să aibă grija absolvenţilor. In atelierele C. F. R., se găsesc numeroşi absolvenţi ai şcoalelor de meserii, cari întâmpina multe dificultăţi. Arată rolul important ce absolvenţii şcoalei de meserii ar putea avea la sate alăturea de preoţi şi învăţători. Propune ca societatea „Căminul industrial” să aibă sucursale şi în judeţe, cari să se pună în legătură cu societăţile comerciale pentru procurare de maşini şi scule. Zice că statul ar trebui să creeze un fond special, pentru ajutorarea absolvenţilor în primii ani. Şedinţa se suspendă pentru zece minute, în care timp congresiştii sunt fotografiaţi in grup. La redeschidere de prezident al congresului, anunţă că şedinţa e ridicată, orele fiind prea înaintate. După ce se dau mici lămuriri congresiştilor, cu privire la încuartierare, se anunţă că astăzi dimineaţă congresiştii vor vizita marile ateliere şi fabrici din Capitală, iar după amiază vor continua desbaterile congresului la orele 3 d. a., în acelaș local. — Miss. Sire. I Președinte. * Succesul „Faclei“ Numărul din revista „Facla“ dedicat magistratureî a obţinut un succes unic in publicistica noastră Tipărit în zeci de mii de exemplare, acel număr s’a epuizat chiar în ziua in care fusese pus în vînzare. In multe locuri s’a oferit vînzătorilor cite 2 lei de exemplar şi nu s’a mai putut găsi. Azi FACLA a apărut cu un sumar din cele mai interesante. Numărul de azi e menit să aibă un succes tot atît de strălucit, deoarece toată lumea se va grăbi să citească PLOŞNIŢA (Regele cel mai bogat din lume) de Al. Filimon In afară de aceasta No. de azi al „Faclei“ cuprinde: Politica în Dobrogea, de Nicoara al Lume! ; Liberali! şi tripourile, de Justus ; Jumările colectiviste, In memoria parcului Otetelişanu, de Block-Notes; Evariste Gamelin, de Em. Argin ; Lipitorile expoziţie! de pictură a statului, de T. ; Naţionalitatea In artă, ştiinţă politică (un curs pentru d. A. C. Cuza) ; Denunţurile d-lui Iorga ; Pumnul, de I. Armaşu, etc. * De pe acum trebuie sa vestim că No. din săptămina viitoare al acestei excelente raviste va fi dedicat TRIPOURILOR de tot felul din țara noastră. Noui accidente de automobil R.VILCEA, 20 Iulie. — Numărul automobilelor cari fac zilnic curse din oraşul nostru spre staţiunile balneare Govora, Călimăneşti şi Olaneşti a crescut considerabil şi cu aceasta a început şi la noi o serie de accidente. In aceeaşi zi s’au întâmplat deodată două accidente, ci a urmări nu tocmai grave, unul pe şoseaua Băneştî- R.-Vllcea şi al doilea pe şoseaua Călimăneşti-R.-Vîlcea, în următoarele împrejurări: Pe cînd cele două automobile ale d-luî G. Olănescu, mare proprietar din Olăneştî, duceau un mare număr de pasageri la băi, în dreptul comunei Vlădeşti, din apropierea oraşului, unul loveşte trăsura de piaţă a d-lui G. Golea, în care se aflaţi d-na Ecaterina Petrescu şi d. C. M. lonescu, profesor de gimnastică, răsturnindu-l un drum şi lovind cu putere un cal dela trăsură. Cele două victime s’au ales numai cu o spaimă îngrozitoare și cu hainele rupte, înapoindu-se cu greutate în R.Vîlcea, unde d. Olănescu, după cererea birjarului Golea l’a despăgubit complect de daunele suferite din acest accident. .‘Al doilea accident însă, a fost mai grav, întâmplat în corn. Bujoreni, cu automobilul societăţii române de electricitate din Bucureşti, a cărei reprezentanţă o are în oraşul nostru d. M. Maxim. In acest automobil se aflau preotul Ion Tucu din zisa comună, G. I. Prahoveanu cofetar şi mare proprietar din R.Vîlcea şi Căciulata, Stănciulescu funcţionar la cancelaria episcopiei Rîmnicului Noului Severin, cari veneau dela băile Călimăneşti. In mijlocul drumului intîlnind peste zace care cu boi, şoferul a cîrmit prea mult maşina spre marginea drumului, izbindu-se cu putere de un stîlp de lemn pe care se afla însemnat numărul chilometrilor, în care moment toţi trei au fost grav loviţi, precum şi şoferul, mai ales de bucăţile de geam, care s’a sfărîmat în mii de bucăţi, aruncate cu putere în faţa pasagerilor. Preotul Tăcu s’a pomenit în picioare în mijlocul şoselei şi cu bastonul in mînă, la o mare depărtare de automobil, fără a-şî aduce aminte cum a fost azvârlit din vechi cui, fiind grav rănit la faţă, iar buza superioară tăiată de o bucată de geam. D. Prahoveanu, d. Stănciulescu şi şoferul au fost de asemenea foarte grav răniţi la cap, dintre cari cel mai râu dintre toţi este d. Prahoveanu, a cărui faţă este toată vînătot şi umflată, iar şoferul se află internat în spital. Norocul victimelor, care la început căzuseră în nesimţire, a fost că la puţin timp după accident, trece şi autobuzul societăţii „Brezoie“, care văzând starea gravă a celor din drum a oprit pe loc şi pasagerii din năuntru au dat ajutoarele posibile răniţilor, pe care apoi luîndu-i un autobuz i-au adus în R.Vîlcea unde au fost cu toţii pansaţi şi trimişi acasa, afară de şofer, a cărui stare agravîndu-se mai rău, a fost trimis la spital. — Marius. m A DI-'VE'R 1 .T Dobândă anuală plutește la orice sume depuse silnic, să piu" mânat și lui ar lansa HomiRatic | Industrie ANONIMA | București, Str. Academiei 6 |Face si toate operațiine de Banca .|| Serbia şî evenimel.! de Turcia RECHEMAREA MINIŞTRILOR şl REGELUI DIN CONGEDIU Belgrad- 20 Iulie. — Conferinţa ministerială de erî a hotărî! ca, avînd in vedere situaţia din Turcia şi mai ales din Albania, toţi miniştrii aflaţi in congediu în streinafive, să fie rechemaţi pentru ca gu ■ vernul să îie în permanență. In cazul cînd situațiunea s’ar agrava, regele va întrerupe cura sa de htu şi se va reîntoarce la Belgrad. n noua invenţiei romînească Aparatul de sondaj sistem Cantili Una din nouile invenţiuni romîneştî născocite de curînd şi menite să contribue cu însuşirile lor deosebite, în ramura unde se aplică, este fără îndoială şi descoperirea d-luî Coast. Cantili. Această descoperire se reduce la inventarea unui aparat de sondaj, pentru săpatul puţurilor de păcură, ce va înlocui cu succes actualele sisteme de săpat — pe cel canadian şi pe cel hydraulic , destul de primiitive, cari fiind şi prea costisitoare devin o adevărată ruină pentru micii capitalişti, şi prea împovărătoare pentru marile societăţi, mai cu seamă atunci cînd după o săpătură continuă de un an, constată cu durere că toată munca le-a fost zadarnică. Se aştepta clar un sistem nou, care să înlăture priedicile arătatei, descoperire mai practică şi mai modernă faţă cu marile progrese făcute de ştiinţă în zilele noastre. Acest sistem a fost imaginat de d. Cantilli şi el se reduce la inventarea unui burghiu şi 1 dălţi, cari pot lua forme şi dinmensiuni speciale, dintr’un burlan, in interiorul căruia se găseşte plasat burghiul, dihh’im electro-motor, care acţionează burghiul şi dintr’un tub în care se aşează electro-motorul. După cum se vede şi reci electricitatea îşi răspîndeşte binefaceril ei nemărginite, ca şi la multe alte descoperiri ştiinţifice moderne. Invenţia d-luî Cantili, pe lingă alte multe Însuşiri, ca eftinătate, rapiditate,etc., mai are şi pe aceia ca, societatea sa şi particularul Cere va săpa puţul cu acest aparat, va şti cu un an mai de vreme dacă terenul ce sapă, conţine sau nu păcura nu uit căutată. Acest, rezultat îl va putea cunoaşte într’un interval de 30 zile, cîştigînd nu modul acesta şi timpul şi o sumă însemnată, care sar fi cheltuit fără folos în decursul unui an de trudă zadarnică. Noul inventator, după o muncă încordată de mai mulţi ani, periuţă în calcule migăloase şi istovitoare a reuşit să înlăture toate inconvenientele de care sufereau vechile sisteme. D-sau cheltuit pînă în prezent o sumă de peste două sute mii lei, reuşind însă să-şi perfecţioneze menţiunea şi aşteaptă acum să fie despăgubit de toate sacrificiile făcute. Lucrările pentru înfiinţarea unei sonde sistem Cantili, au început, deja de mult şi sunt aproape de sfirşit. Societatea petroliferă „Astra din Cîmpina, a pus la dispoziţie inventatorului terenul şi electricitatea necesară. Experienţele prime s’aui făcut şi ele au dat rezultatele cele mai îmbucurătoare. Noua invenţiurte este brevetată aproape în toate ţările unde se exploatează păcura şi ca va aduce cu siguranţă un mare avînt în această uriaşă industrie. Peste cîteva zile noua invenţie va începe să sfredelească adîncul pămîntuluî, rupînd şi zdrobind straturile cele mai rezistente, sub enorma putere a electrici ţâţei. Ca romini, ne bucură izbînda ce va obţine un romin, izbîndă atît de importantă şi menită să producă o adevărată revoluţie în industria pâcureî din lumea întreagă. Ac. Sinuciderea unei santinele — CAUZA? O GOARNA! — FĂLTICENI, 20 Iulie.— Astă noapte pe la orei© 11, soldatul Bărzu Gostache, din compania a 12-a a regim. 10 Suceava, pe cînd se afla de santinelă la fînăria regimentului situată la spatele cazărmeî, s’a sinucis trăgîndu-şi un glonț de armă sub barbă. Glonţul a eşit prin cap şi moartea a fost fulgerătoare. Cercetînd cauzele care au hotărît pe nefericitul soldat să recurgă la actul disperat am aflat următoarele : Sinucisul era gornist şi căpătase permisiunea de cîteva zile de a se duce să-şi vadă familia. La plecare el a luat şi goarna cu dînsul fără învoirea şefilor săi. După plecare constatîndu-se lipsa goarnei, soldatul a fost chemat de acasă spre a răspunde de ea. Venind la cazarmă a dat explicaţii, însă, el temîndu-se de vreo consecinţă a recurs la actul disparat. Cadavrul a fost transportat la morga orașului dela cimitir probabil pentru a i se face autopsia. De către autorităţile militare s’a deschis o anchetă spra a se stabili dacă nu cade asupra cuiva răspunderea acestei sinucideri. — Iris: Reţinerile funcţionarilor In urma modificărilor aduselegei generale de pensiuni, s-a acordat, un termen în care toţi funcţionarii rar au servit la stat, judeţ şi comună, fără reţineri pentru pensie pot să declare că vor să verse reţinerile spre a-şi acumula anii serviţi. „Informatorul“, biroul de informaţiune al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ se însărcinează în schimbul unor taxe potrivite, a da orice lămuriri în această privinţă cum şi a îndeplini toate formalităţile în cauză cerute de lege. A se scrie d-luî B. Sepeanu, licenţiat în drept, directorul biroului, alăturîndu-se o marcă pentru răspuns, la București, strada Sărindar 11. _