Adevěrul, iulie 1912 (Anul 25, nr. 8190-8220)

1912-07-22 / nr. 8211

DtiTOrrnc£22 Iulie 1912 JS­T** f­iţe Algeriene altoite OTOE GIISTME, laşi ofiţeri?Âlâ‘ '5rl"11 p"" Singur reprezentant şi depozitar a! Navelor Pepiniere FENOUIL din Algeria Disponibilul fiind limitat rog* clientela a-mi trans*­mite comenzile cît mai curind. Camioane­­ Automobile nLoyd REPREZENTANT GENERAL Jacques Paucker * București Sofia Strada Smârdan No. 51 Ulița Exarch Iosef No. 33 O da ţiţoi OiSSSl de,a: Göriíízer Maschirtenn­au Anstalt A. G. Görlitz de benzină cu regulator de precizie. de ţiţoi in două timpuri fără ventile de la Fabr.H. Vertel, Offenbacha/M. , *1 Tifipfeiaae ca Aburi 'Macină Isid îi stria­te­­le tot felul Depozit permanent de ULEIURI MINERALE indigene, uleiuri ruseşti orig. Schibaeff, valvoline americană şi bumbac de şters Oferte: Devise şi vizita înţ­inerului după cerere ZWEIFEL & Co. Societate Anonimă — BUCUREŞTI,­­ Calea Moşilor 31.— BUCUREŞTI Sucarsale­i GALAŢI, Str. Mare 33, IAŞI, Str. Lozonschy 10, CRAIOVA, Str. Bibesru-Vodă, 3_______________ .«»aerttamic­a ŞCOALELE COanjHffATH EVAIGELICE DIN CAPITALA Şcoala primară da băeţi ,cu o ndcţirt germană ţi o S»ct e ger» ,fii ne-romăt.* lineara cu câte 4 clasa Liceul rea cu 8 clase Şcoala super, de comerţ Cu 3 clase $i o clasă prepa­ctorie Pensionat de băeţi Secara primară de fete cu 6 clasa Şcoala superioară de fete cu 10 clase Şcoala de comerţ p. fete cu 2 clasa Clasa industriale p. fete Pensionat de fete Şcoala Froebeliană pentru copii mici de ambele sexe. Frecvenţa totală. In anul şcolar 1911—1912: 2255 elevi şi eleve. Secosls primară da băeţi se compune din două secţii, una germană şi una germano-romanâ, elevii celei din urmă se prepară pentru exa­menele de stat.—In anul şcolar 1912—1912 249 elevi au trecut aceste examene. Liceu­­rea­ de băeţi este recunoscut de înaltele guverne ger­mane şi austroungare. — Elevii germani absolvenţi ai clasei a 5-a au dreptul la serviciul cu termen redus de un an în Germania. Absolvenţii liceului real vor fi admişi la Şcoalele politechnice şi universităţile din Germania, Austria şi Elveţia. In clasa l-a a liceului real se primesc şi elevi fără cunoştinţa limbei Germane. Frecventarea liceului real este cea mai bună pre­­paraţie pentru elevii germani şi români care au inten­­ţiunea de a continua studiile lor la şcoalele politech­niucg­ii la universităţile din Germania, Austria şi Elveţia. Şcoala superioară de comerţ este asemenea recunoscută in Germania şi Austria.—Absolvenţii şcoliei au dreptul la serviciu cu ter­men redus de un an în ambele ţări. — Diplomelor şi certificatelor de absolvire a şcoalii superioare de comerţ se recunosc de Onor. Mini­det­ al Cultelor echivalenţa cu diplomele şi certificatele eliberate de şcolile superioare de comerţ ale Statului român, ast­fel că absolvenţii şcoalei superioare de comerţ a Comunităţii au dreptul la serviciu cu termen redus de un an şi in România. Clasa preparatorie este destinată elevilor, cari n’au o cunoş­tinţă suficientă a limbei germane. Directorul şcoalelor precum şi 36 profesori şi institutori sunt detaşaţi din corpurile didactice ale dife­ritelor state germane. Clasele primara ale şcoalei superioare de fete au câte o di­viziune germani şi germano-română.­ Elevele cele din urmă sunt pre­parate pentr­u examenele de stat. In anul şcolar 1910—1911 76 eleve au trecut aceste examene ! In clasa I-a se primesc şi eleve fără cunoştinţa limbei germane. Programele şcoalei superioare de fete sunt conforme cu ultima reformă a şcoalelor de fete din Germania. Directoarea şcoalei şi membrele ger­mane ale corpului didactic sunt detaşate de la învăţămîntul oficial din Germania; clasele superioare sunt dirigiate de profesoare cu titlu aca­demic. Atenţia deosebită este dată invăţămîntului limbelor franceze şi engleze interne. Şcoala, de comerţ pentru fete şi clasa Industrială se reco­manda pentru fetile ce doresc a se consacra comerciului şi industriei sau cari voesc a complecta instrucţiunea lor în o direcţiune practică Pensionatul de băeţi şi Pensionatul de fete primesc elevi sau eleve interne sau semi-interne. Educa iunea ce se dă în pensionatele Comunităţei este simplă şi serioasă, corespunzînd cu caracterul gene­ral al aşezămintelor Comunităţei. Igiena şi nutriţiunea elevilor şi ele­velor sunt obiectul unor îngrijiri speciale. Elevii şi elevele tuturor şcolilor, cari nu locuesc la părinţi sau la rudele lor, vor trebui plasaţi de regulă in Internatele Comunităţei. In cazuri excepţionale Eforia Comunităţei poate acorda permisiunea de a plasa elevii şi elevele şi în altă parte. — Cererile eventual vor trebui adresate Eforiei pînă la data de 7/20 August. Şcoala froebeliană pentru copii mici primeşte copii de am­­bele sexe care nu sunt incă supuşi obligivităţei învăţămintului.:—Fre­­cventarea şcoalei este o excelentă preparaţie pentru copii care potră mai târziu in şcoalele primare ale comunităţei. ':Wf. Deschiderea cursurilor la 1 Septembrie st. Înscrierile încep la 20 August st. v.­­ Pentru liceul real şi şcoala superioară de comerţ de băieţi la Di­­recţiuniaa. acestor şcoli Strada Luterană No. 10. Pentru şcoala primară de băieţi la Direcţiunea, Strada Ştirbey- Vodă No. 87. Pentru pensionatul de băeţi la direcţiunea Pensionatului Strada Diaconeselor 7. Pentru şcoala froebeliană la sora-diriginte. Strada Puti cu Ptori No. 6. Prospecte grai» şi franco la Cancelaria Comu­­lhţel, Strada Lu­terană No. 10. Eforia Comunităţei Evangelice 1IV.­.L. iar■ Revista Modei“ AVIZ Atragem atenţiunea jucătorilor lo­teriei privilegiate pe clase a Regatu­­lui Român, a căror numere nu au eşit­­a sorţi la tragerea clasei a 2-a şi cari doresc a continua să­ joace aceleaşi numere, că trebuie să ceară reînoirea pentru clasa 3-a colectoru­lui de la care au­ cumpărat clasa 2-a şi aceasta înainte de 25 Iulie (7 August) 1S12 Dacă jucătorul nu va putea obţine dela colectorul său lozul clasei a 3-a pînă la­ data sus indicată, trebue să se adreseze Direcţiunei g­nerale, str. Matei Milto­n bis care, conform § 5 a) planului regulament, va lua mă­surile cuvenite. Reclaraaţiunea trebue să fie înso­ţită de costul în numerar al clasei a 3-a şi de lozul clasei a­ 2-a. Direcţiunea generală a lo­teriei privilegiate de clase a Rega­tului Român IBSEMTUL "DE FETE BUCUREŞTI Calea Victoriei. 190 Priceperea pedagogică şi experien­ţa a 10 ani de muncă conştiincioasă au atras atîtea înscrieri. Incit Insti­tutul se mută în unul din cele mai reputate localuri de şcoală. (Fostul liceu Novian şi­ Inst. Notre Dame de Sion). Totuş numărul elevelor se li­mitează, pentru ca direnutiunea să se ocupe personal de educaţia fiecărei elevi, ca pînă acum. Curs primar. Curs liceaL Cei mai mulţi an. mem­brii ai comisiunilor examenului din iunie au recunoscut, serioasa pregă­tire a elevelor. Cel mai bun rezultat obţinut anul acesta se poate cerceta în cataloagele on. minister. Curs fa­cultativ deosebit de liceu­. Se ia ca model un liceu­ de fete din Franţa. Profesoare aduse anume vor preda toate cursurile în limba franceză, a­­fară de religia, geografia şi istoria patriei. Cursuri de bucătărie prac­tică, croitorie, mode sub conducerea d-nei Z. Moteanu, absolventa şcoalei Detteverein din Berlin. Educaţia mu­zicală e încredinţată d-lui P. Ciuntu­, cunoscutul profesor al Conservato­rului. Sală de conferinţe şi audiţii muzicale, ascrierile încep la 15 Au­gust în strada Coama 16, şi de ,la 25 August, in noul local. Directoare, l­ucratia Giuntu-Moteanu Licenţiată, în litere. Prem. I-a a Conservatorului de muzică având Hotel - GALAŢI - de primul rand, confort occiden­tal, lumină electrică, curăţenie exemplar­«. S’a deschis 9 la 1 iunie a. c. Camere de la 4 lei. Antreprenor: Carol Dienst răspuns în Cameră şi în ţară cu o opoziţie demnă de lupta întreprinsă. Guvernul unguresc a înăbuşit prin samavolnicie şi arbitrar agitaţia din Croaţia, a desfiinţat Constituţie, legi şi a ordonat starea de asediu. I s'a răspuns cu atentatul lui Jukics con­tra lui Cuvaj, care personifica in a­­cel moment tirania guvernului şi fe­rocitatea sa proprie. Guvernul unguresc cu ajutorul lui Tisza a încercat sa înăbuşe agitaţia ce s'a pornit în Parlament şi în ţa­ră; i s'a răspuns prin atentatul lui Kovács contra lui Tisza care era nu numai instrumentul guvernului ei. mult mai mult, expresia propriei sale brutalităţi şi porniri reacţio­nare. Ambele atentate nu ar fi fost po­sibile dacă guvernul maghiar ar fi respectat legile şi dacă ar fi căutat să guverneze nu prin samavolnicie, ci prin legalitate. Legalitatea este cea mai bună pa­văză a ordinei pe cînd arbitrarul naşte extremitatea înrudită ei, anar­hia. * Anarhia nu este nici­odată înăs­­cută mulţime­, ea poate fi cel mult o reacţiune a celui lovit şi desnă­­dăjduit. înţelepciunea cârmuitorului cată în­totdeauna să evite această stare de suflet căci altfel trebue să se aştepte la reversul samavolniciei oficiale: anarhia. Atentatul din Croaţia care se ju­decă acum la Agram nu este alt­ceva decit expresiunea acestui re­vers. H. Z. Groaznic atentat cu bombe întrun bazar — 40 DE UCIŞI ŞI RĂNIŢI — Salonic, 20 Iulie. — Intr’un bazar din Coceana, vilaetul Kossovo, două bombe au făcut explozie. Sunt vreo 40 de ucişi şi răniţi. Lipsesc amănunte.­­- Salonic, 20 iulie. — Autorii aten­tatului cu bombe din Kosovo sînt pînă acum necunoscuţi. E probabil insă că aparţin comite­tului revoluţionar macedonean. 17 persoane zac moarte, cu membrele sfişiate şi­ numeroase alte persoane sînt grav rănite. Autoritățile desfășoară o activi­tate febrilă pentru a pune mina pe atentatori. inginerii Asociaţi Solomon & Gollberge* Bucureşti, Str. Teilor 8. Consultaţiuni, expertize, proecte pentru orice in­­stalaţiuni electrice, indu­striale şi­­ motoare Răpită de Sămânţă fia­cta şi Colja (Belgiană) Precum şi ori­ce alte seminţe de ce­reale, furagere, legume şi flori la Seminteria PROCH Bucureşti, Str. Jimărdan, 2. (vis-a-vis rie Biserica Husească). Telefon 19/00­­mare dep­ozite MUŞAMALE IMPERMEABILE Toate mărimile Bascule „OAfiWENS“­­ până îa 2000 kgr. CURELE de piele şi par de cămilă englezeşti — PREŢURI EFTINE — Jacoes PAUCKER BUCUREŞTI Strada Smârdan 51. Cumpăr Automobil 20 cai torpedo construcţie mo­dternă stare­­bună. Oferte suh Automobil Postrestant Gara Plo­eşti. Medic român la Karlsbad ir. UH II Sprudelstr. Schwedischesaus Societatea cooperativă „predealul“ Publicaţiune Societrttea noastră având a clădi­­­t Predeal Un local care să rtrprindâ an birt, cafenea, cofetărie cu tot confortul necesar, precum și o sala de spectacol după planurile întoc­mite­­!■­ d. architect Su­­răndescu, cu ■ndifirările introduse de consiliul de administrraţie in şedinţa de la 17 Iu de­cit S­esemnatul publică licitaţie pentru darea in ant­eprizd a acestor lucrări prin oferte scrise. Costul lucră­rile după devizul modificat de con­siliul de administraţie nu au treci pe­ de 100.000 lei. Termenul licitaţiei se fixează pentru ziua de 29 i­lie c. orele 4 p. m. Ofertele scrise să se adreseze la d. S. Valeu, preşedintele societăţei ln Predeal. Planurile si devizele cu modificările consiliului de administraţie se pot ve­dea şi studiu in toate zilele la d. Pe­tre Băr­ză­nes­cu­, medic veterinar in Predeal, casierul Societăţei. Ofertele vor­­ fi însoţite de o garan­ţie provizorie de 5 la sută, iar garan­ţia definitivă va fi de 10 la sută. Preşedinte (ss) N. Văleu ursii iii ri ri ily jj iiaiiiy iii llwSa!» li 35 m. pe 12 ie mcbh’iat îe la 26 Octombrie viitor. A se adresa la ziar sub „Lo­­cal“. VIZA IATRETELOR pe anul 1912 -1913 Marele stat major face cunoscut următoarele: Se face­ cunoscut tuturor militari­lor la vetrele lor si cari aparţin contingentelor 1910-1901, că viza li­vretelor, care in alţi ani se făcea in cursul lunei februarie, va avea Ioc in anul acesta intre 15 Septem­brie—15 Octombrie. Comandanţii cercurilor de recru­tare vor întocmi un itinerar pe cer­curi si centre de viză in care să se arate ziua şi locul unde oamenii tre­bue să se prezinte pentru viză. Oamenilor chemaţi la concentra­re in Cursul lunii Septembrie li se va face viza livretului la corpul la care au­ fost concentrati si nu mai este nevoe a se prezenta la centrul de viză. Oamenii cari la epoca vizei livre­tului militar se vor găsi temporar in alte garnizoane, se vor prezenta pentru viză la reşedinţa cercului de recrutare sau la centrul de viză cel mai apropiat de localitatea în care se găsesc la acea epocă. In Bucureşti ei se vor prezenta la biroul Ilfov. Oamenii, cari pentru diferite mo­tive nu se vor putea prezenta in persoană la viză, pot să trimeată livretul in ziua si locul de viză, prin părinţi, fraţi sau altă rudă majoră. Oamenii cari nu vor răspunde la viză, vor fi supuşi judecatei, con­form codului de justiţie militară. p. conformitate Căpitan C. Eliade Prima baie rurala SERBAREA DE LA ŞIPOTE IAŞI, 21 Iulie. C Eri a avut loc In comuna Şipote, în localul şcoalei, o serbare şcolară şi populară, organi­zată sub auspiciile d-lui Petrea, di­rectorul prefecturei de judeţ­ Scopul acesteî serbări a fost pen­tru adunarea, fondului necesar Clă­direa unei băi în acea comună. La serbare­a a­zi stat. şi d. Constan­­tin Negrutzi, prefectul judeţului, ca­re a rostit o cuvîntare frumoasă, a­­rătînd că e intîia oară ctnd se ia iniţiativa construire! unei băi într’o comună rurală. D-sa a felicitat pr iniţiatori şi sfătuit pe să­teni să dea tot concursul. Cu acest prilej s’a fi distribuit de­­coraţiunile din ziua de 10 Mai, pri­marului din Vlă­deni, învăţătorului din comuna Bossia, primarului din Bivolari, precum şi consilierului ju­deţean Dimitriu. La serbare a asistat şi d-na Ella Negrutzi, inspectoare a învăţămîn­­tului primar. — Ban. INTERVIEWUL nostru cu un ministru turc asupra mişcarei alba­nezilor Constartinopol, 20 Iulie. — Minis­trul justiţiei m­i-a declarat astăzi, că pînă aseară ministerul nu primi­se alte ştiri privitoare la pretenţiu­­nile albaneze decitt acele relative la dizolvarea Camerei, şi că ministerul nu ştie nimic despre pretenţiunile albaneze raportate prin ziarele stre­ine. Ministrul a adăugat că­ are încre­dere în succesul mishinei lui Ibra­him paşa şi speră că albanezii vor înţelege imposibilitatea în care se află guvernul de a «e acorda lucruri nelegate şi­ că dacă ei ar stărui me­reu pentru capă­tirea unor lucruri i­­reaîizabile și nu s’ar supune cu bi­nele, ar fi cu atît mai rău pentru dînșii. — Guys. C@w€§ifiisij1 absolvenţilor şcoalelor de meserii •» •___________ Primirea congresiştiior. — Discuţiile avute Absolvenţii şcoalelor de meserii din ţară, membri al societăţii „Că­minul industrial", s*au întrunit erî in Capitală, In primul congres gene­ral anual. Congresiştiî sosiţi din provincie au fost întimpinaţi la gara de­ Nord de către membrii comitetului orga­nizator, în frunte cu d. inginer Mi­­frân­eami. Congresiştiî s'a fi dus apoi la biserica Sfinţii Voevozî, unde au asistat la oficierea serviciului divin, cu ocaziunea sărbătoareî. In urmă, congresiştii s’au­ întrunit la o masă colegială, rămlnînd ca du­pă amiază să înceapă congresul in sala „Locomotiva“ din calea Grivi­­ţei. ‘ Ziua I-a — ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA — Congresul se deschide la orele 3 d. a. în sala „Locomotiva“, sub pre­şedinţia d-lui inginer Mihăleanu, a­­vînd pe d-nii Gr. Clocea şi C. Epuraş, ca vicepreşedinţi, G. Măstac, secre­tar general, şi Mîrzea şi Dumitriu, secretari. D-sa luînd cel dintliu cuvîntul, a­­rată că astăzi se desfăşoară primul congres al absolvenţilor şcoalelor de meserii. Accentuiază asupra impor­tanţei existenţei societăţii „Căminul industrial“. Sfătueşte pe cei de faţă a fi mereu uniţi întru ciştigarea drepturilor lor. Arată că organizarea şcoalelor de meserii, cu toate jertfele făcute, lasă încă mult de dorit, şi aceasta se vede şi din faptul că, absolvenţii pără­sesc meseria mai târziu, luind altă ocupaţie. Propune ca societatea să creeze a­­teliere mari, unde fiecare absolvent să-şi poată practică meseria în li­nişte. Pentru scopul acesta, d-sa e de părere să se pună bazele unei lo­terii din cîştigul căreia să se înfiin­ţeze primele ateliere. Citează ca prime ateliere: cele pentru repararea automobilelor, ma­rinilor agricole, de cusut, etc. Vorbind de şcolile de meserii şi re­organizarea lor, propune ca să se lase pe seama societăţii organizarea atelierelor alipite la şcoli. Lucrîndu­­se astfel, cele 50 şcoli de meserii de la­­noi, s’ar putea transforma peste 20 ani, în 50 de fabrici mari. Mai departe propune să se regule­ze şi situaţia meseriaşilor cari n’au absolvit şcoli, dar cari sunt, foarte studioşi. Cere pentru aceştia din ur­mă echivalenţe şcolare. Vorbeşte de reînfiinţarea şcoalei de mecanici agricoli, care, pe vre­muri, a funcţionat, pe lingă şcoala superioară de agricultură. D. SYLLA C. MUREŞANU, salută pe congresişti, zicind că se vor dez­bate chestiuni mari in primul con­gres general ce se ţine. Face un călduros apel absolvenţi­lor şcoalelor de meserii întru deştep­tarea meseriei române. D. MIHAIL D. BOTEZ, mare in­dustriaş şi vechiu absolvent, a­l şcoa­lei de meserii din Iaşi, vorbeşte des­pre organizarea şcoalelor de meserii din ţară. Arată rolul absolvenţilor pînă a­­cuma. Face cu această ocaziune, un amă­nunţit istoric al şcoalelor de mese­rii.Se întreabă de ce oare nu s ar cre­­ia în ţară produsele industriale, în valoare de 100 milioane lei, ce imipor­­tăm din streinătate. Absolvenţii sînt concuraţi în pri­mul rînd, de şcoalele cari i-au creiat. Vorbeşte de organizarea meşteşu­garilor, inzistînd asupra legiferăreî ior pentru muncitori. In legea cea nouă principiul asigu­rărilor muncitoreşti este punctul cel mai de seamă. Dacă nu s’a făcut su­ficient, in această direcţie, pînă acu­ma, este că guvernului i a lipsit oa­menii absolut competinţî. Din cotele asigurărilor S’a încasat pînă acuma peste un milion. Dacă s'ar da cîte o mie de lei la doi absolvenţi pentru a-şî face atelie­re, ţara s’ar ridica economiceşte mult. Dacă se dă pentru cotă la rindul lui şi Statul e dator să dea, sub formă de credite muncitoreşti, sume pen­tru ca să se poată munci. Trebuesc creiate debuşeuri pentru toţi absolvenţii şcolilor de mestrie. Critică, actuala lege, în ceia ce pri­veşte asigurările muncitoreşti : eu, meseriaş, cotizez pînă la bătrîneţe, ca apoi, să mi se dea 150 lei pe an In schimb. Unde sînt procentele capitalului, care urma să se dubleze la 13 ani. Cere asigurări cu restituiri de pen­sii şi pe termene. Şcolile industriale este iarăşi o mare chestiune care trebueşte des­ba­tu­ta în primul nostru congres. Trece la chestiunea ucenicilor, a­­arătind importanţa ei — zice că e­­ducaţiunea ucenicilor cade în sar­cina absolvenţilor şcoalelor comu­nale. D-sa încheie cele zise uvînd tot suc­cesul dezbaterilor congresului. D. G. NASTAC. Dă, citire urmă­toarelor telegrame ce congresul tri­mite : M. S. REGELUI » Sinaia Societatea „Căminul industrial“ a absolvenţilor şcoalei de meserii, ţi­­nînd astăzi primul sau congres în palatul „Locomotiva“, drept recu­noştinţă pentru însufleţirea cu care în­totdeauna aţi sprijinit pe mese­riaşi, depunem la picioarele M. Voastre omagiile noastre ele recu­noştinţă. Să trăiţi Majestate ani mulţi cu întreaga familie regală ! (ss) N. Mihăileanu D-lui Ministru al Industrie! Societatea „Căminul industrial“ a absolvenţilor şcoalelor de meserii, ţinînd primul săfi congres, in pala­tul „Locomotiva" drept recunoştinţă vă trimet.« omagiile lor cele mai respectuoase. Preşedinte, (ss) N. Mihăileanu D. G. NASTAC. — Face un căldu­ros apel la unirea tuturor absolven­ţilor şcoalelor de meserii. Aduce, mai departe, elogii presei romîneşti, care în­totdeauna­ a încu­rajat mişcările mari şi de folos ţârei. Zice că industria şi comerţul ţârei se găseşte, astăzi, in­­iinile străi­nilor şi pentru remedierea acestei stări de lucruri trebue să luptăm str­âns uniţi. Propune ca ministerul de indus­trie să dea absolvenţilor sculele ne­c-.­:eie neutru deschiderea a­telie­rele vi cerc ca ele fie plătite după ce va trece un timp de 5 ani si atunci, în chip trim­etrial. Mai cere scutirea de patentă şi preferarea absolvenţilor la lucrările statului, chiar dacă devizul ar fi cu 10 la sută mai mare. Mai propune înfiinţarea, la ministe­rul ele industrie, a unui atelier de plasarea absolvenţilor şcoalelor de meserii. D. BOTEZ. — Invită pe congresiştî să viziteze fabrica d-sa­le. D. .MIRZEA, de la Galaţi. „ Arată trista situaţie a absolvenţilor de m­e­­strii de astăzi, caii cutrecră oraşele fără a găsi de lucru.­­Statul încura­jează pe streini mai mult, în loc să aibă grija absolvenţilor. In atelierele C. F. R., se găsesc numeroşi absolvenţi ai şcoalelor de meserii, cari întâmpina multe dificul­tăţi. Arată rolul important ce absolven­ţii şcoalei de meserii­­ ar putea avea la sate alăturea de preoţi şi învăţă­tori. Propune ca societatea „Căminul industrial” să aibă sucursale şi în ju­deţe, cari să se pună în legătură cu societăţile comerciale pentru procu­rare de maşini şi scule. Zice că statul ar trebui să creeze un fond special, pe­ntru ajutorarea absolvenţilor în primii ani. Şedinţa se suspendă pentru zece minute, în care timp congresiştii sunt fotografiaţi in grup. La redeschidere de prezident al congresului, anunţă că şedinţa e ri­dicată, orele fiind prea înaintate. După ce se dau mici lămuriri con­­gresiştilor, cu privire la încuartiera­­re, se anunţă că astăzi dimineaţă congresiştii vor vizita marile ate­liere şi fabrici din Capitală, iar după amiază vor continua des­baterile congresului la orele 3 d. a., în acelaș local. — Miss. Sire. I Președinte. * Succesul „Faclei“ Numărul din revista „Facla“ de­dicat magistratureî a obţinut un succes unic in publicistica noastră Tipărit în zeci de mii de exemplare, acel număr s’a epuizat chiar în ziua in care fusese pus în vînzare. In multe locuri s’a oferit vînzătorilor cite 2 lei de exemplar şi nu s’a mai putut găsi. Azi FACLA a apărut cu un sumar din cele mai interesante. Numărul de azi e menit să aibă un succes tot atît de strălucit, de­oarece toată lu­mea se va grăbi să citească PLOŞNIŢA (Regele cel mai bogat din lume) de Al. Filimon In afară de aceasta No. de azi al „Faclei“ cuprinde: Politica în Do­­brogea, de Nicoara al Lume! ; Libe­rali! şi tripourile, de Justus ; Jumă­rile colectiviste, In memoria parcu­lui Otetelişanu, de Block-Notes; E­­variste Gamelin, de Em. Argin ; Li­­pitorile expoziţie! de pictură a statu­lui, de T. ; Naţionalitatea In artă, ştiinţă politică (un curs pentru d. A. C. Cuza) ; Denunţurile d-lui Ior­­ga ; Pumnul, de I. Armaşu, etc. * De pe acum trebuie sa vestim că No. din săptămina viitoare al aces­tei excelente raviste va fi dedicat TRIPOURILOR de tot felul din țara noastră. Noui accidente de automobil R.­VILCEA, 20 Iulie. — Numărul automobilelor cari fac zilnic curse din oraşul nostru spre staţiunile bal­neare Govora, Călimăneşti şi Ola­­neşti a crescut considerabil şi cu a­­ceasta a început şi la noi o serie de accidente. In aceeaşi zi s’au întâmplat deoda­tă două accidente, ci a urmări nu toc­mai grave, unul pe şoseaua Băneştî- R.-Vllcea şi al doilea pe şoseaua Că­­limăneşti-R.-Vîlcea, în următoarele împrejurări: Pe cînd cele două au­tomobile ale d-luî G. Olănescu, mare proprietar din Olăneştî, duceau un mare număr de pasageri la băi, în dreptul comunei Vlădeşti, din apro­pierea oraşului, unul loveşte trăsura de piaţă a d-lui G. Golea, în care se aflaţi d-na Ecaterina Petrescu şi d. C. M. lonescu, profesor de gimnas­tică, răsturnindu-l un drum şi lovind cu putere un cal dela trăsură. Cele două victime s’au ales numai cu o spaimă îngrozitoare și cu hainele rupte, înapoindu-se cu greutate în R.­Vîlcea, unde d. Olănescu, după ce­rerea birjarului Golea l’a despăgubit complect de daunele suferite din a­­cest accident. .‘Al doilea accident însă, a fost mai grav, întâmplat în corn. Bujoreni, cu automobilul societăţii române de elec­tricitate din Bucureşti, a cărei re­prezentanţă o are în oraşul nostru d. M. Maxim. In acest automobil se a­­flau preotul Ion Tucu din zisa co­mună, G. I. Prahoveanu cofetar şi mare proprietar din R.­Vîlcea şi Că­­ciulata, Stănciulescu funcţionar la cancelaria episcopiei Rîmnicului No­ului Severin, cari veneau dela băile Călimăneşti. In mijlocul drumului intîlnind peste zace care cu boi, şo­ferul a cîrmit prea mult maşina spre marginea drumului, izbindu-se cu putere de un stîlp de lemn pe care se afla însemnat numărul chilome­­t­rilor, în care moment toţi trei au fost grav loviţi, precum şi şoferul, mai ales de bucăţile de geam, care s’a sfărîmat în mii de bucăţi, arun­cate cu putere în faţa pasagerilor. Preotul Tăcu s’a pomenit în pi­cioare în mijlocul şoselei şi cu bas­tonul in mînă, la o mare depărtare de automobil, fără a-şî aduce aminte cum a fost azvârlit din vechi cui, fiind grav rănit la faţă, iar buza superi­oară tăiată de o bucată de geam. D. Prahoveanu, d. Stănciulescu şi şofe­rul au­ fost de asemenea foarte grav răniţi la cap, dintre cari cel mai râu dintre toţi este d. Prahoveanu, a că­rui faţă este toată vînătot şi umflată, iar şoferul se află internat în spital. Norocul victimelor, care la început căzuseră în nesimţire, a fost că la puţin timp după accident, trece şi autobuzul societăţii „Brezoie“, care văzând starea gravă a celor din drum a oprit pe loc şi pasagerii din nă­­untru­ au dat ajutoarele posibile ră­niţilor, pe care apoi luîndu-i un au­tobuz i-au adus în R.­Vîlcea unde au­ fost cu toţii pansaţi şi trimişi a­­casa, afară de şofer, a cărui stare a­­gravîndu-se mai rău, a fost trimis la spital. — Marius.­­ m A DI-'VE'R 1 .T Dobândă anuală plu­­tește la ori­ce sume depuse silnic, să piu­­" mânat și lui ar lansa HomiRa­tic | Industrie ANONIMA | București, Str. Academiei 6 |Face si toate operați­i­n­e de Banc­a .|| Serbia şî evenimel.! de Turcia RECHEMAREA MINIŞTRILOR şl REGELUI DIN CONGEDIU Belgrad- 20 Iulie. — Conferinţa ministerială de erî a hotărî! ca, a­­vîn­d in vedere situaţia din Turcia şi mai ales din Albania, toţi miniş­trii aflaţi in congediu în streinafiv­­e, să fie rechemaţi pentru ca gu ■ vernul să îie în permanență. In ca­zul cînd situațiunea s’ar agrava, regele va întrerupe cura sa de htu şi se va reîntoarce la Belgrad. n noua invenţiei­ romînească Aparatul de sondaj sis­tem Cantili Una din nouile invenţiuni romîneştî născocite de curînd şi menite să con­­tribue cu însuşirile lor deosebite, în ramura unde se aplică, este fără în­doială şi descoperirea d-luî Coast. Cantili. Această descoperire se reduce la inventarea unui aparat de sondaj, pentru săpatul puţurilor de păcură, ce va înlocui cu succes actualele sisteme de săpat — pe cel canadian şi pe cel hydraulic , destul de pr­i­­miitive, cari fiind şi prea costisitoare devin o adevărată ruină pentru micii capitalişti, şi prea împovărătoare pentru marile societăţi, mai cu sea­mă atunci cînd după o săpătură continuă de un an, constată cu dure­re că toată munca le-a fost zadar­nică. Se aştepta clar un sistem nou­, ca­re să înlăture priedicile arătatei, descoperire mai practică şi mai mo­dernă faţă cu marile progrese fă­cute de ştiinţă în zilele noastre. Acest sistem­ a fost imaginat de d. Cantilli şi el se reduce la inven­tarea unui burghiu şi 1 dălţi, cari pot lua forme şi d­inmensiuni speciale, dintr’un burlan, in interiorul căruia se găseşte plasat burghiul, dihh­’im electro-motor, care acţionează bur­ghiul şi dintr’un tub în car­e se a­­şează electro-motorul. După cum se vede şi reci electrici­­tatea îşi răspîndeşte binefaceril­ ei nemărginite, ca şi la multe alte des­coperiri ştiinţifice moderne. Invenţia d-luî Cantili, pe lingă alte multe Însuşiri, ca eftinătate, rapidi­tate,­etc., mai are şi pe aceia ca, so­cietatea sa şi particularul Cere va să­pa puţul cu acest aparat, va şti cu un an mai de vreme dacă terenul ce sapă, conţine sau nu păcura nu uit căutată. Acest, rezultat îl va putea cunoaşte într’un interval de 30 zile, cîştigînd nu modul acesta şi timpul şi o sumă însemnată, care sar fi cheltuit fără folos în decursul unui an de trudă zadarnică. Noul inventator, după o muncă încordată de mai mulţi ani, periuţă în calcule migăloase şi istovitoare a reuşit să înlăture toate inconvenien­tele de care sufereau vechile sistem­e. D-sa­­u cheltuit pînă în prezent o sumă de peste două sute mii lei, reu­şind însă să-şi perfecţioneze­­ men­ţiunea şi aşteaptă acum să fie des­păgubit de toate sacrificiile făcute. Lucrările pentru înfiinţarea unei sonde sistem Cantili, au început, de­ja de mult şi sunt aproape de sfirşit. Societatea petroliferă „A­str­a din Cîmpina, a pus la dispoziţie inventa­torului terenul şi electricitatea necesa­ră. Experienţele prime s’aui făcut şi ele au dat rezultatele cele mai îmbu­curătoare. Noua invenţiurte este brevetată a­­proape în toate ţările unde se ex­ploatează păcura şi ca va aduce cu siguranţă un mare avînt în această uriaşă industrie. Peste cîteva zile noua invenţie va începe să sfredelească adîncul pă­­mîntuluî, rupînd şi zdrobind stratu­rile cele mai rezistente, sub enor­ma putere a electrici ţâţei. Ca romini, ne bucură izbînda ce va obţine un romin, izbîndă atît de importantă şi menită să producă o adevărată revoluţie în industria pâ­­cureî din lumea întreagă. Ac. Sinuciderea unei santinele — CAUZA? O GOARNA! — FĂLTICENI, 20 Iulie.­— Astă noap­te pe la orei© 11, soldatul Bărzu Gos­­tache, din compania a 12-a a regim. 10 Suceava, pe cînd se afla de santi­nelă la fînăria regimentului situată la spatele cazărmeî, s’a sinucis trăgîn­­du-şi un glonț de armă sub barbă. Glonţul a eşit prin cap şi moartea a fost fulgerătoare. Cercetînd cauzele care au hotărît pe nefericitul soldat să recurgă la ac­tul disperat am aflat următoarele : Sinucisul era gornist şi căpătase permisiunea de cîteva zile de a se duce să-şi vadă familia. La plecare el a luat şi goarna cu dînsul fără învoirea şefilor săi. După plecare constatîndu-se lipsa goarnei, soldatul a fost chemat de a­­casă spre a răspunde de ea. Venind la cazarmă a dat explicaţii, însă, el temîndu-se de vreo consecinţă a re­curs la actul disparat. Cadavrul a fost transportat la mor­ga orașului dela cimitir probabil pentru a i se face autopsia. De către autorităţile militare s’a deschis o anchetă spra a se stabili dacă nu cade asupra cuiva răspunde­rea acestei sinucideri. — Iris: Reţinerile funcţionarilor In urma modificărilor aduse­­legei generale de pensiuni, s-a acordat, un termen în care toţi funcţionarii rar­ au servit la stat, judeţ şi comună, fă­ră reţineri pentru pensie pot să de­clare că vor să verse reţinerile spre a-şi acumula anii serviţi. „Informatorul“, biroul de informa­­ţiune al ziarelor „Adevărul“ şi „Di­­mineaţa“ se însărcinează în schimbul unor taxe potrivite, a da orice lă­muriri în această privinţă cum şi a îndeplini toate formalităţile în cauză cerute de lege. A se scrie d-luî B. Sepeanu, licen­ţiat în drept, directorul biroului, a­­lăturîndu-se o marcă pentru răspuns­, l­a București, strada Sărindar 11. _

Next