Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)

1913-06-11 / nr. 8528

|&marți 11 Iunie 1913. PLUGURI cu aburi ORIGINALE „FOWLER“ PREMIATE CU 250 PREMII ÎNTÂI ŞI QRANPS PHIS HEAJONSE PANA ASTAZI DE NICI O IfelTAN­UKE Recunoscute în toată tu­rnea agvicolă ca cele mai si&upe sulf­ovl­ce imvre­­ţunări şi experimentate, peste 50 MM­ în toate con­tinente­le unde s-au vîndut PESTE 13.000 MAŞINI DIN CARI C» 1Q0 Darnicuri FOWLER numai în România wlttmul miu.i­.sr lawjmnanm­saisiva Hind puse în funcţiune personal de D-l JULIUS sasoh Inginer specialist şi representant general al D-l­or JOHN FOWLER (U Comp. BSffiUREŞTL — Strada Armasalaf Ho. 6 Sulfat de Cupru Calitatea cea mai superioară Pepinierele or de gustare Hisplina-Iași ' WWIWWSBBWBBI'" " i ii ideal SlIGlIb­Î'filCII FABRICA­ȚIUNE INDIGENĂ SUPERIOARA Magasin Special de desfacere bogat asortat în: B-dul Elisabeta. 16 (Palace Hotel) TELEFON 44/gO mrCELE MAI BUNE PIANE şi PIANINE Marele Magazin de Muzică­­ Jean Feder Bucureşti, Calea fieturlor, 54 Furnisorul Curţei Regale CASA de ÎNCREDERE Vânzare în IRATE în condiţiuni avantagioase B®* Reprezentanţa renumitelor fabrici ■ Sechstein, Boe­­sendorfer, Schiedmayer- Piano fortefabrik­ (Bătrănu!)\ ffflP“ Roenisch, Kaps, Hooff, Koerner, etc. [Toate Pianele se vând cu­ Prețuirile originale ale fabricei Se găseşte de vânzare la: Se găsesc la tanta competentă găsea că e loc de condamnare. Cu noua procedare însă, cu sistemul de a se cere zia­ristului sa spue de unde îşi are in­formaţiile, cine i-a furnizat mate­rialul, se tinde pur şi simplu la uci­derea presei. Şi cum noul sistem bintue şi în alte tari, noi, ziariştii din toată lumea, suntem­ datori să protestăm energic, in fata justiţiei care spune ziaristului: te oblig să-ţî calci cuvintul dat şi să trădezi pe cei ce s au încrezut îrn tine, — noi trebue să spunem aceluiaşi zia­rist : vei fi dezonorat in fata lumii si te vom socoti nevrednic de co­legialitatea noastră, dacă vei da as­cultare acestui ordin al justitei . Oratorul termină cerîndu-ne să ne exprimăm simpatia către aceia dintre colegii noştri, din orice ţa­ră, cari în acest moment sufăr toc­mai sub loviturile justiţiei, pentru că nu’au vrut să-şi calce onoarea de ziarişti. Prin aplauze frenetice ne manifestăm in senzul cerut. După d. Singer vorbesc rind pe rind ziarişti din toate partidele şi — în Austria, lucru în adevăr puţin banal — de toate naţionalităţile. Nemţi şi cehi, poloni şi ruteni, ita­lieni şi sloveni, antisemiţi şi evrei, guvernamentali şi opozanţi, toţi, din toate părţile, vin rind pe rind să-şi declare solidaritatea absolută, neclintită, de neînvins. Mărturisesc că spectacolul a fost mişcător. La rîndul meu, întrebat de atitudinea presei române, am spus că declara­ţie oficia mi pot face decit în nu­mele Adevărului pe care-l reprezint şi care vecinie e gata să lupte pen­tru democraţie şi progres , sim­t în­să convins că toţi ziariştii românî şi în special „Asociaţia generală a presei române“, din care fac parte, va fi împreună cu dv. reprezentanţi ai presei mondiale. De altfel — am adăugat­­— modestul nostru con­curs îl vom da în mod cu totul de­zinteresat, noi avînd o lege a presei mult mai liberală decit cea austria­că şi chiar de cit cea franceză. Întrebarea este ce vor putea face ziarişti, oricit de mulţi şi oricât de solidari, pentru a obţine prin lege respectarea secretului lor profesio­nal ? Dintre toate propunerile făcute cred că cea mai bună este a d-lui Querner, primul-redactor al ziaru­lui Linzer Tagespost. D-sa a pro­pus ca nici un ziar să nu susţie sub nici un cuvint pe candidaţii la de­putăţie, cari nu s'ar angaja ca în prima sesiune să voteze reforma necesară. Este evident că din mo­ment ce ar fi solidari, absolut şi desăvîrşit solidari, ziariştii ar ob­ţine imediat concursul efectiv al oa­menilor politici. Deocamdată rămîne să vedem ce urmări va avea moţiunea foarte e­­nergică ce s-a votat. înainte de­ a încheia, ţin să dau o lămurire : procesul verbal ofical, dat ziarelor vieneze, îmi face onoa­rea de a mă trece în fruntea parti­cipanţilor străini, ca redactor al A­­deverului şi „în numele ziariştilor românî“. Am scris imediat d-lui Sin­ger că e aci o confuzie pe care o regret : n’am spus că am vreo dele­gaţie din partea ziariştilor românî, ci am accentuat tocmai că nu am. CARACAL, 9 iunie. — Am plecat din Bucureşti spre Caracal în vago­nul ministerial în care luase Ioc d-nii miniştrii: Take Ionescu şi Al. Bădărăul, d-nii Păltineanu, Căpită­­neanu, secretarul general al minis­terului de interne, Tom­a Cămărăt­­şescu, Gheorghe Lascar, secretarul general al ministerului de instrucţie, Victor Ionescu şi alţi fruntaşi ai par­tidului conservator-democrat. De la Piatra-Olt în sus, au eşit pe peronul gărilor, in întîmpinarea d-lui Take Ionescu, interimar la mi­nisterul instrucţiune!, elevu­l şcoale­­lor cu învăţătorii lor, care s'a inte­resat de localurile de şcoli, precum şi numeroşi ţărani cari i-au­ înmînat­ diverse petiţiuni şi au aclamat pe cei doi miniştri. In drum spre Caracal s'au mai ur­cat în tren­d. Nicu Economu, sena­tor, fraţii Oroveanui, Nae Guran, Chintescu, Rioşeanu, deputaţi con­­servatorî-democraţî din Oltenia. LA CARACAL In gara Caracal se aflau­ şefii tu­turor autorităţilor, precum şi un foarte numeros public care inundase peronul şi curtea găreî. întregul oraş era frumos pavoazat. Străzile erau înţesate de mii de ce­tăţeni cari au izbucnit în urale la trecerea celor doi miniştri şi a frun­taşilor conservatori-democraţi, cari s-au îndreptat în automobile şi tră­suri spre parcul comunal, creiat de d. Pavel Brătăşanu, unde a avut loc banchetul, la care au participat 720 de persoane. In timpul servireî banchetului tot parcul era înţesat de mii de oameni cari se contaminase de entuziasmul care domnea printre meseni.’ BANCHETUL. — CUVÎNTARILE Priveliştea umbrarelor înflorite, pavoazate cu drapele și împodobite cu portretele şefului partidului con­servator-democrat, este impună­toare. In mijlocul parcului, care gemea de lume, încep discursurile. CUVINTAREA D-LUI PAVEL BRATAŞANU Şeful takiştilor din Romanaţî, d. Pavel Brătăşanu, vorbeşte cel din­tin']. D-sa închină pentru suveran şi dinastie care se bazează pe democra­ţia ţărei. In cîteva cuvinte calde, d. Brătă­şanu vorbeşte despre mărirea teri­toriului ţărei. In altă ordine de idei, ocupîndu-se de viitorul partidului cons.-demo­­crat, spune că o organizaţie politică plină de viaţă, care are la temelie democraţia, un partid care în îm­prejurări grele s’a uitat pe sine pen­tru a sluji interesele mari ale ţărei, nu poate să dispară prin intrigi. Oamenii intereselor şi ai ambiţii­lor nu va putea infringe un aseme­nea partid. (Ovaţiuni). CUVINTAREA D-LUI TEODOR OROVEANU D. T. Oroveanu, prefectul judeţu­lui Romanaţî,­ arată activitatea ce trebue desfăşurată la sate. Şcolile, bisericele, şoselele judeţe­ne au căpătat îmbunătăţiri conside­rabile sub impulsul miniştrilor con­­servatori-democraţi.­pera făcută de d. Take Ionescu în 1893, cînd era ministru al instruc­ţiune­. Mulţumeşte apoi d-lui Bădărăfl pentru reducerea acordată învăţăto­rilor pe c. f. r. Părintele PP­ OCUPESCU vorbeşte de legea clerului făcută de d. Take Ionescu, exprimînd ministrului de interne toată recunoştinţa. D. TOMA CAMARAŞESCU laudă dezinteresarea politică a Olteniei şi faptele îndeplinite sub guvernul ac­tual. Roagă pe d. Take Ionescu să nu uite pagina înscrisă de olteni în is­toria partidului. D. BARBU PALTINEANU laudă inteligenta conducere a partidului de către şeful săfl şi termină spu­­nind: — Faceţi zid in jurul lui Take Io­nescu, în lături acei cari vor să-l împiedice a lucra. Manifestaţia cons.-delab­ratăGarasai 1). Take Ionescu spune: „Partidul nostru şi-a făcut întreaga datorie. Bucuria ţărei e azi bucuria lui“. Cáriéról spectacolelor Ifl IUNIE — PARCUL OTETELEȘANU. — Com­­pania lirică Const. Grigoriu . Obor-Gara de Nord. GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa Niculescu-Buzau: Dama dela Ma­xim. Teatrul Cinema­,,Lux“, strad­­a Doam­nei 5. Reprezentaţii orare dela 9— 12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămână. CINEMATOGRAFUL TERRA, str. Doamnei: Zilnic reprezentaţii orare. CINEMATOGRAF CIOCONDA (Obor): Reprezntaţii orare. Ocularium Primul institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-lui dr. George D. Fischer Str. Doamnei 27—Teelion 27/30 Consultaţiuni fără plată mimai pen­tru alegerea ochelarilor cari se cum­pară la Ocularium şi in cazurile nor­mate, adică în acea nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de or. KARLSBAD" DOCTORUL Cir. Brauer Sprudel str. Schwedische Hauss CORESPONDENT se caută pentru 3USTS3ffAHrI. Se cere cunoştinţa limbilor ro­mână şi franceză şi capacitatea de a stenografia într’una din aceste limbi. Ofertele împreună cu indicaţiu­­nea studiilor, ocupaţiunilor ante­rioare şi pretenţiunilor de salariu la Agenţia de publicitate „Bassa.“ Buc. calea Victoriei 162 sub „C“. kâffi' Br. 1. CăHONESCU Specialist în ^.oîi Interne (stomac, Intestine -■»t, diabet, gută, etc.) şi ds fe- consult. casa Pasteur (vis-a-vis . Telefon 38 REVISTA io IM pentru etatea dintre 7 şi 18 ani Apare In fiecare Sâmbătă sub direcţia şi îngrijirea D-lor C. G. Costa-Foru şi I. Barberis ABONAMENTE Ediţia de lux: 12Iei pe an, 7 Iei pe 6 luni, 4 lei pe 3 luni. Ediţia populară cu jumătate preţ Mumă ai 10 bani Numai abonaţii au dreptul să concureze la numeroasele premii ale revistei. înscrierile se primesc de a­­cum la Redacţia şi AdministrareaRevistei 41. Calea Victoriei SliBie-Moldovic AUTOMOBILUL No. 2 face regu­lat cursa de la Tg.-Ocna la Slănic, Moldova, fiind la dispoziţia publicu­lui la fiecare tren şi avînd tariful cel mai redus, 5 lei de­ persoană, întrebat­ in gara Tg.­Ocna de AUTOMOBILUL No. 2. BOOT­OR BOALB DE BUCUREŞTI ! OCHI si TIHECHI Strada Doamnei No. 27 Consfătuirea maeştrilor de desen­ uri dimineaţă. In urma unei con­vocări din partea d-lui Strîmbules­­cu, s’au întrunit în sala de fizică şi ştiinţe a institutului Pompilian din calea Rahovei, un număr de maeş­tri şi maestre de desen din Capitală, spre a discuta mai multe chestiuni privitoare la materiile ce predau, înainte de a se începe întrunirea, grupul profesorilor şi profesoarelor au vizitat frumoasa expoziţie de lu­cru, pictură şi desen a institutului, felicitînd pe distinsa directoare d-na C. Zossima, de reuşita şi fineţa ce­lor expuse sub direcţiunea sa. Apoi au­ trecut în sala de fizică, unde au avut prilejul a remarca cit de minunat e dotată şcoala cu toate instrumentele, vasele, eprubetele ne­cesare bunului studiu al fizicei. La această întrunire, cu un carac­ter intim, s'a discutat totuşi multe chestiuni interesante. A prezidat d. Ştefan Nestorescu, care luînd cuvin­tul, se prinse printre altele de greu­tatea şi încărcarea prea mare a programului desenului în şcoli. Emite părerea unei simplificări. D. Strîmbulescu, propune să se ceară mai multe ore pe săptămînă pentru desen sau cel puţin două consecutive, spunind că, cu o singu­­■ă oră pe săptămînă şi aceia căzînd cîteodată în zi de sărbătoare, nu se poate face nimic. D. Sofronie Constantinescu, dis­cută ce va să zică metoda, lămurind că orice mod de a preda, e o me­­odă. Sînt metode şi cuite şi rele­ele bune ar trebui precizate. D. Ţine e de părere ca să se dea nai multă importanţă desenului, unul din mijloacele educative ale elevului, prin predarea lui şi şcolile primare. Cum însă institutorii şi mai cu seamă învăţătorii de la sate nu au pregătirea necesară pentru asta, d. cine propune a se stărui pe lîngă ministerul de instrucţie ca să pro­pare mai bine normaliştii în acest sens. Se hotărăște pentru azi o nouă în­trunire intimă. a­si reviste A apărut No­­i (Anul î) ziarul .,Rcaltatea“, politică, financiară, li­terară, comercială. Organ pentru re­vendicarea confederației balcanice, în frunte cu Romînia. 5 bani. ■■ ALTE CUVÎNTARI D. primar CELAREANU, spune că o aceeaşi activitate binefăcătoare au desfăşurat cons.-democraţi şi la pri­măriile comunelor urbane. D. NICU ECONOMU spune că par­tidul cons.-democrat s’a afirmat cu vrednicie ca un partid de guvernă­­mînt şi are dreptul să privească vii­torul cu deplină încredere. CUVINTAREA D-LUI TITULESCU Tînărul deputat de Romanaţî, d. Nicolae Titulescu, primit cu vii acla­­maţiuni, glorifică entuziasmul care a domnit şi continuă să domnească în partidul cons.-democrat. Acest par­tid s'a născut dintr’o nevoe impe­rioasă de primenire a sufletelor. El a cultivat demnitatea cetăţenească şi libertatea electorală pentru­­­transfor­marea cetăţeanului de azi în cel de mîine, mai conştient, mai demn şi mai independent. Vorbind de criza balcanică, d. Ti­tulescu spune că partidul cons.-de­mocrat s'a călăuzit îţi acest conflict de principiul mare al naţionalităţi­lor. Iar pentru a ne fortifica înăuntru am sporit şcoala rurală şi armata. D. Titulescu închee spunînd: — Credinţa într'un ideal e tăria partidului cons.-democrat." D. V. OROVEANU, fost prefect şi actual deputat de Romanaţî, acla­mat ia cuvintul, spunînd: — Puterea sufletească este indi­solubilă în partidul nostru, care are de şef pe acela care, fără a se vărsa sînge, a contribuit la alipirea Silis­­treî şi a dat 50 de milioane pentru şcoala ţăranului. D. N. GURAN, primarul Craioveî, sărbătoreşte entuziasmul înălţător al acestei adunări care regenerează su­fletul partidului. DISCURSUL D-LUI AL. BADA­­RAU Ministrul lucrărilor publice îşi în­cepe discursul, aducând un omagiiu d-lui Pavel Brătăşanu şi fraţilor O­­roveanu, reprezentanţii energiei şi curajului partidului cons.-democrat. D. Bădărăul salută apoi în talentul d-lui N. Titulescu o mare speranţă atît pentru partid cit şi pentru ţară — Judeţul Romanaţî, spune mai departe d. Bădărău, reprezintă tăria ■eală, aşa cum va fi întreaga orga­nizaţie cons.-democrată în viitor. Alte judeţe dau partidului profe­siune liberale. Oltenia îi dă pe lin­gă acestea şi ţărănimea. Caracalul a venit să sărbătorească pe Take Ionescu, care în cariera sa politică, şi mai cu seamă anul a­­cesta a avut parte mai mult de a­­mărăciuni decît de sărbătoriri. Nordul Moldovei ca şi Oltenia au optat solidar pentru Inoirea orga­­nismelor în politică. S'a spus că la noi vin numai sur­­tucanii conduşi de stomac. Oare ţă­rănimea oltenească vine şi ea con­dusă de stomac? Noi am îndeplinit mai mult decit am făgăduit ţărei, căci am sporit şi pămintul ţărei şi prestigiul ei în a­­fară, precum am întărit şi forţa de apărare naţională* Cele ce am făcut în vremuri tur­buri sunt o chezăşie că în Vremuri liniştite vom face şi mai mult. (Ova­­ţiuni). , învăţătorul CIEPAREAN­U relevă :­ Discursul d-lui Take Ionescu Foarte emoţionat, d. Take Ionescu ia cuvintul: Centralizarea asupra unui om, a unui entuziasm atît de înălţător ,şi a unei încrederi atît d­e nemărginite, constituie o grea răspundere, dar e totodulă şi o forţă redutabilă care se poate pune in serviciul lărci. Acum 13 ani am fost ales pentru prima oară de judeţul Romanaţî şi trimis în parlament. Caracalul a rupt­ atunci monotonia unanimităţi­­lor parlamentare. Acum 10 ani deasemenea, cînd e­­ram fugărit din toate judeţele, am văzut, cit de caldă era ospitalitatea romănăţenilor. Eu, am venit mai rar la Caracal, dv. mai des la Bucureşti, şi legătu­rile noastre s'au strins tot mai mult-Evenimentele de peste graniţă s'au însărcinat să arate tuturor celor ce ne contestau că avem existenţă le­gitimă. Azi putem spune tuturor că nu se mai poate scrie istoria fără existin',a noastră. In opt luni de cînd sîntem la gu­vern, sail petrecut lucruri hotărî­­toare pentru viata partidului nostru. S'a dovedit nu numai că existăm,, dar că sîntem o putere. Am păstrat binefacerile păcei, dar dacă ar fi trebuit, n’aşî fi fost cel din urmă care să cer ţărei să pue la contribuţie punga şi singele ei. Egoismul insă al unui om care a trecut de vîrsta armelor nu putea decide războiul. Pe lângă binecuvintarea mumelor din această ţară ne putem mm­ări că în viitor cei cari vor trece pe străzile Silistrei româneşti, îşi vor aduce a­­minte nu numai de Mircea cel Bă­­trîn ci şi de cei din 1913. Alţii poate vor avea norocul să fa­că mai mult, dar trebue să reţinem făptui că acum 2 ani n’am existat ca partid, iar azi am intrat in istorie. Nici odată Romînia n’a avut un rol mai european ca azi. Noi nu ne-am gindit la gloria partidului, dar azi bucuria ţărei e şi bucuria partidului nostru. Cred că e un păcat ca un suflet de romin să creadă că s’a ştirbit ceva din demnitatea ţărei noastre. Viitorul partidului cons.-demo­crat stă de acum înaintea dv. Ni­mic din afară nu-l mai poate zdrun­cina. Numai înăuntru să ne păs­trăm virtuţile şi mai cu seamă so­lidaritatea. In privinţa şefiei mele s'a spus că exercit o tiranie sufletească. Tiran nu sunt , conducător, da. Un mare partid este un organ ca­re reprezintă un summum, sumă de forţe ce se obţine numai prin unita­te de conducere, aşa incit eu totdeau­na voi­ conduce. Un om care nu totdeauna n’a ştiut să facă altceva decit să încurce par­tidele, a spus că în partidul nostru nu mă vede decît pe mine. De ce nu v’a văzut însă şi pe d­v.? Enigma existenţei noastre, vie şi puternică, este încrederea reciprocă ce însufleţeşte pe membrii partidu­lui, de la şef pină la cel din urmă sol­dat. — Eă nici nu pot pronunţa, fără asentimentul dv- cuvintele ,,nu vreau"; dv. însă puteţi fără mine, dar nu vreţi fără mine! (Ovaţiuni). * La orele 4 şi jumătate oaspeţii au părăsit oraşul conduşi la gară de o mare mulţime. ADEZIUNI LA BANCHET Preşedintele Camerei a telegrafiat: „Regret că nu pot lua parte. Sunt cu d­v. din suflet“. C. Cantacuzino-Paşcanu Ministrul industriei a telegrafiat: „Fiind indispus, regret că nu pot lua parte la măreaţa manifestaţiune de dragoste pentru şeful nostru Ta­ke Ionescu. Romanaţii au fost şi vor rămîne cetatea neînvinsă a democraţiei con­servatoare. Vă rog a transmite tutu­ror expresiunea sentimentelor mele de prietenie şi a-l asigura de devo­tamentul meu neţărmurit pentru ca­uza care ne leagă spre binele şi spre înălţarea Romînieî“. Nicolae Xenopol. D. Petre Missir a telegrafiat: Take Ionescu, Caracal „Noi toţi cîţi sîntem în jurul tău însemnăm o putere fiindcă repre­­zintăm unirea şi solidaritatea demo­craţiei conservatoare. Triumful ei va înlesni întregei de­mocraţiî romine să asigure progre­sul ţărei pe calea normală a evolu­­ţiunei. Cu acest gînd vă trimite ură­rile sale cel din urmă venit în rin­­durile voastre“. Petre Missir. D. Mişu Antonescu, deputat, a te­legrafiat: „Neputînd lua parte la banchet, rog fii interpretul, sentimentelor me­le de devotat către şef şi ceilalţi a­­mici; vă urez tuturor sănătate pen­tru a putea contribui la opera de progres a partidului nostru care a dovedit că este un organism nece­sar în politica ţărei“. Mihail Antonescu. S-au mai scuzat telegrafic d-nii: Gr.­ Constantinescu, şeful cons.-de­­mocraţî din Mehedinţi, împreună cu d-nii deputaţi Spineanu şi Axenti, d. Const. Geblescu deputat din Cra­iova, dr. Severeanu de la Carsibad, cons.-democraţi din Constanţa, etc. tragerea de eri­ ori. Duminică, a avut loc, in sala bibliotecei, din palatul „Adevărului“ tragerea premiilor ziarului Dimi­neaţa, oferite la al doilea concurs, pe luna Maifi. A luat parte un public numeros, care a umplut întreaga sală. O comisiune de trei persoane, a­­leasă din cel de faţă, a controlat o­­peraţiunile şi a prezidat tragerea. După terminare comisiunea a în­cheiat un proces verbal din care ex­tragem rezultatul următor: 1) Lei 500 (lei cinci sute) în nume­rar cu No. 7876, au fost cîştigaţi de d. Adolf Micu Franco, strada Calomfi­­rescu No. 1, Giurgiu. 2) Una bicicletă „Onerkop" cu No. 6678, a fost cîştigată de d. Henry Gi­let, tîmplar, strada Polonă No. 122, Bucureşti. 3) Una maşină de cusut cu No. 5164 a fost cîştigată de d-ra Eliza Provianu din Mizil. 4) Un gramofon mare cu No. 2380 a fost câştigat de d. Tom­a Rusu, str. Viitorului No. 124, Bucureşti. 5) Una brăţară extensibilă cu cea­sornic cu No. 3310 a fost cîştigată de d. Mihail Sachelarie, strada Pe­neş Curcanul (Vasluiu). 6) Una pendulă de perete cu No. 2958 a fost cîştigată de d-ra Rosa Gold, strada Aurora No. 36, Bucu­reşti. 7) Un serviciui de cafea cu No. 6713 a fost cîştigat de d. C. Constantines­cu, Fundătura Pipăila No. 8 loco. 8) Un binoclu de teatru cu No. 1497 a fost cîştigat de d. M. Glatter, gra­vor, Galaţi. 9) O casetă elegantă cu două sti­cle de parfum superior cu No. 4007 a fost cîştigată de d-na Reghina Bergher, strada Sf. Apostoli 24, Bu­curești. 10) Un serviciu complect pentru ouă cu No. 3102 a­ fost Cîștigat de d. Mendel Rappaport, Focșani. Cuvîntările d-lor Iancu Furcăreanu, I. G. Duca şi Vintilă Brătianu — PITEŞTI. 9 Iunie.— Azi la orele 5 p. m., în localul berăriei Stoica, a avut loc o întrunire a partidului li­beral din acest judeţ. A prezidat d. Vintilă Brătianu, care dă cuvintul d-lui Grigore Coan­­dă, fost deputat. D-ga spune că prin întrunirea de azi, partidul liberal vrea să ia avizul alegătorilor faţă de împrejurările prin cari trece politica externă a ţării. Face un istoric al sbuciumărilor nterne din Turcia, sub sultanul Ab­­ul Hamid, căruia se datoreşte In­­vîngerea Turciei. Guvernanţii noştri In loc să fie preocupaţi de chestiile externe, sc­ertau între eî pentru putere şi re uitatul acestor frămintărî de pâr de a fost înfrângerea demnitate­oastre naţionale. D. NAE DIMANCEA afirmă că îr­reaga naţiune romînească se g&se­se într'o criză, din care, dacă nu vr­ei să iasă, va fi moartă pentru tot eauna. Cere să se constituie un cornite e acțiune, care să se prezinte rege iî, spunîndu-i că are un guver ■spopit, care trebue să fie alunga la putere. D. A. MARINESCU. învățate - 'S VirțlA fx—*!, UKo-.tr *• se plinge că săteanul este Ia chere­mul celon de sus. Cere modificarea lege! electorale. D. IANCU PURCAREANU, fost deputat, vorbind de reforma electo­rală, este pentru revizuirea constitu­ției. Cum aceasta este o faptă mare, d-sa ?,ice că nu o v­a, putea­­face, al t­­ci£Civa^n­ară^i(3j)ă^^ Protestează contra proiectului de devastare a parcului Trivalea şi îşi ia angajamentul ca să nu se înfăp­tuiască acest proect. CUVINTAREA D-LUI I. G. DUCA D. I. G- DUCA, deputat, spune că toate clasele sociale sunt nemulţumi­te şi această nemulţumire este jus­tificată prin lichidarea partidulu conservator de pe urma căruia ne-au ales cu un mic orăşel — Silistra — de care şi guvernanţii au ruşine. Aruncă vina asupra guvernului de la cîrmă care fiind compus din două partide fără nici un cheag de ide, pun interesele de partid, mai presus de interesele ţării. Spune,că ar fi o nedreptate ca să se arunca,toată vina asupra guver­nului, căCIL în bună parte este de­­­vinuit şi sistemul nostru elector, care creaza în ţară două Clase, dc un popor de 7 milioane care nu ni- are dreptul să se amestece sau să controleze treburile publice, iar sub oligarchia de una sută mii paffier, cari conduc destinele acestei neno­rocite ţări. Parlamentul de pildă, care ar tre­bui să fie un control al guvernului azi nu e de­cit un birou de înregi D-sa vorbeşte de evenimentele de la 1877, şi atribue succesele de atunci lui Ion­eL Brătianu. D-sa spune că dacă la 1913 ar fi fost la putere d. Ionel Brătianu r.'am fi suferit ruşinea de astăzi şi am fi avut un succes asemânâtor cu cel dela 1877. Oratorul declară că pentru Argeş, partidul liberal şi-a stabilit deja programul activităţei pentm­ cînd SS veni­­a puiea şi em­ifiărâ­nţpt ADEVARal ce-ar trebui să se facă pentru oraş şi judeţ. _ ^ y strare al ambiţiunilor Oligarchien Nu trebue să ne mirăm că nu exi-« stă conştiinţă naţională. Eu cel puţin vă spun că guvernul actual nu poate să aibă conştiinţă naţională şi era fatal ca sub el con-. ştiinţa naţională să se ofilească. Reformele cari s'au făcut după 1907 nu au fost­ îndestulătoare şi ră­dăcina răului stă în sistemul actual electoral, iar spre a îndrepta răul se impune revizuirea Constituţiei. Terminând, oratorul critică legea meseriilor şi arată că partidul libe­ral are datoria de a o modifica în senzul de­ a deosebi pe meseriaşi da muncitorii din fabrici şi de a-i scoa­te de sub tutela Casei centrale a me­seriilor care nu e de­cit un regim po­liţienesc. -­ CUVINTAREA D-LUI VINTILĂ­­ BRATIANU ! D. VINTILĂ BRATIANU vorbeşte de starea, economică a ţărei pe care o asigură bunul trai şi relevă pro­gresul făcut în această direcţie de Spiru Haret prin activitatea extra­­şcolară. Citează ca exemplu că mulţumită acestei activităţi precum şi a bănci­lor populare de la sate, în judeţul Dorohoi nu mai există de­cit o sin­gură moşie arendată evreilor, îşi manifestă dorinţa de a se în­mulţi şcolile la sate spre a se asigu­ra o viaţă tr­ai uşoară populaţiei ru­rale. Este pentru revizuirea Constitu-­­ţiei, în sensul ca toată suflarea ro­mînească să ia parte la vot prin u­­nificarea colegiilor electorale. "V " # Vorbeşte apoi d. TOMA TRIFO­­NESCU, senator, care mulţumeşte celor prezenţi pentru participarea­ la întrunire. După aceia d-sa citeşte următoarea MOŢIUNE Cetăţenii pilaşteni, împreună cu delegaţii oraşului Curtea de Argeş,­ şi a comunelor rurale din judeţul Argeş, întruniţi azi, 9 iunie, în sala Stoica din Piteşti, desaprobă în totul atitudinea guvernului actual adop­tată în tot cursul războiului balca­nic, ca fiind lipsită de energie şi de pricepere a marilor, interese naţio­­nale. Ne declarăm nemulţumiţi de re­zultatele obţinute până acum, cari nu corespund prestigiului demnita­­tei noastre naționale. Aprobăm cu entuziasm declarațiile categorice ale șefului partidului no­stru, cu privire la urgenta modifi­care a Constituției şi, în deosebi, a, lărgirea bazei electorale, atît de ne­cesară pentru, întărirea și propăşirea țării noastre. Aprobăm şi programul de edilitară al oraşului Piteşti şi judeţul Argeş,­­ deoarece, corespund binelui public şi interesului general.— VIAŢA BUCUREŞTE­AN­A CURSE A 12-a şi ultima reuniune sportivă a avut loc era la hipodromul de la Băneasa. Un public numeros şi select a lu­at parte şi printre care am distins­ pe: D-na Constantin Dissescu, d. şi d-na Nicolae Xenopol, d-na şi d-ra Mavrodi, d-rele general Alex. Ro­­bescu, d. şi d-ra Alex. G. Florescu, d. şi d-na dr. C. Brahami, d. şi d-na Mihail Sc. Pherekyde, d. şi d-na lori Sc. Pherekyde, d. şi d-na Alex. Ză­­nescu, d. şi d-na colonel Caribolu, d-na şi d-ra Veron, d. d-na şi d-ra Constantin Gărdescu, d-rele Mihail Catargi, d. d-na şi d-ra Constantin Cristorian, d. şi d-na Ioan Cămără-­ şescu, d-rele Alex. Roşianu, d. şi d-na Cantemir, d. şi d-na colonel Ca­­ribolu, d. şi d-na Scarlat Yarka, d. şi d-na C. Davilla, d. şi d-na Nicu­­lescu-Catargi, d-na M. Laptev, d-na Maria Crătunescu, d. şi d-na George Cerkez, d-na Julietta Ştefănescu, d. şi d-na Constandake, d-ra Alina E­­conomu, d-na şi d-ra Boambă, d-na­ şi d-ra Skina, d. şi d-na maior Bur­ma, d-na şi d-ra Djuvara, d-ra G. Nanu, d. şi d-na George Kapri, d-na şi d-ra Săbăreanu, d. şi d-na Botez, d-ra Sisy Ştefanide, d-na­­şi d-ra Cor­­bescu, d. şi d-na Hiotu, d-na şi d-ra N. Cesianu, d-na şi d-ra C. Cesianu, d. şi d-na dr. George Nanu, d. şi d-na Dulk­er, d-na Slitniceanu, d-ra Ki- ■ riak, d. şi d-na D­iamandescu, d. şi d-na­­ Lăzărescu, d-na Bildirescu, d ra Ana Bildirescu, d-ra Ana Nikita d. şi d-na Mihail Protopopescu, d-na şi d-ra M. Polizu-Mic­şuneşti, d-na Viky Antimescu, d. şi d-na Săvules­­cu, d-na Săvulescu, d-na Jana Malla,­ d. şi d-na Otulescu, d. şi d-na Pilide, d. şi d-na Tom­a Metaxa, d. şi d-na Nicolae Metaxa, d-na Metaxa, d. şi d-na căpitan Drăghici, d-na D. Dră­­ghici, d-na Margot Drăghici, d-na Christopol, d. şi d-na locot. Vasiles­­cu, d. şi d-na dr. Poenaru-Căplescu, d-ra Alisa Eftimiu, d-ra Margareta Olănescu, d-na şi d-rele Ganciu, d. şi d-na Costinel, d. şi d-na d. Voi­­nescu, d. şi d-na N. Voinescu etc. D-nii Alex. Marghiloman, Baron Ed. de Herz, contele Pejacevici, ba­ron Bourgiuignon, N. Drossu, căpi­tan S. Moruzzi, C. Mi­el­escu, M. Ka­­linderu, I. Sturdza, c. Gărdăreanu etc. BANCHETUL DE LA TENNIS-CLUB Simbătă la orele 9 seara, sfîrşin­­du-se championatele de lawn-ten­­nis, a avut loc un banchet. A asistat şi principii Ferdinand şi Carol. Printre persoanele, am recunoscut pe d. şi d-na Ion Câlttărâşescu, d-na ?! d-rele Alex, d-rele Ro­ssetti, d-ra Nika Costinescu, «­-na Cleo Băicoianu, d. d-na şi d-ra co­mandor C. Coandă, d-na C. Dissescu, d-ra Matilda Maica«, d-na şi d-ra D. Matak, d. şi d-ra Oteteleşanu, d-na şi d­-ra Bărbulescu, d. şi d-na George Economu, d-ra Alina Economu, d-na­­ d-ra Flllti­, d-na Nana CoivL»»­­inesem d-ra Amelia Mortani. D-niî maior Negri, Emil și Th­­ierkez, I. Sturdza, Neagu Boerescu, d. Yarka, Radu Gulcer, H. Eremia, C­îrnav, Mircea Lecca, căpitan A. Sturdza, Ion Mircea și Barbu Eco­­omou, Gr. Garacostea, San-Galli, Missihon etc. DON PEDRO ­in strada dr. Obedenaru Azi dimineaţa ,pe la orele 9 şi ju­­atate, a tînârs faţa, Riţa Tim­asc­hente, în etate de 20 de ani, domi­niată în strada Dr. Obedenaru No !, a încercat să’şî­­pună capăt zile­­r, bind spirt denaturat. In urma ajutoarelor medicala ce s'afi dat de un Intern­at sodic, «o salvare, tînâra fără ante its *f« i de etUe perif'el, Din ancheta ds eui-Jsarni Frunzette, debt. etrc/Se, vefise că Rița Tar­aee a vrf.it să 60 fdilUCida din cauza,ca fuseito,acuzații..de.,tatăl ei i N_ A ­I

Next