Adevěrul, iulie 1913 (Anul 26, nr. 8548-8578)
1913-07-22 / nr. 8569
x-Tiijî 22 Julié 1913 Îngrijirea giuci en lödül este o bitVenméVe! Buíró/.i« rea în gură, city«» Ip TMrs= wiql«« DiretuTO•aásÉ Sletté’ siggr ! Bfrftuată: HjUimi fiecare sj»artt^Dáöt'&e'wspândește în toată gura o răcoare re (r ea.tu)arp.-—=*■ —— v ‘ r • S^é^fairsÉtn's Tooli !:•(©rinș jț'atoiria.c, •-krefi Oianefi gură, tif) și’tte ;nieL'tetif'U în. fâsi'Tasl'eur (vis-a-visifșr) .WWWIjfaib. - - • sic»/ félifeiP'tib-Intestine Sanatoriul Ooaîar Smărăndescn Str. Efrrzei 1615 E “O’! efecte miraculoase in gulă. beu‘iinmíiój sciatică;rrtiéVí'argi, sifilis, pa«' lanzi, c!c. atCI it 3 ■ nopspnî?nea se fac băi de pifioaser: și •S' illfin, ți_; m 1oi ii să cunoașteți cine sunt > ■ E üti cel'bra povestire satirică . MCf» - mei-ți fSint^e vqțvl sáiffici și*5e țiâmbrare S& «i WzV^ura să' vrei. Cc?«'țl.?'tda(s liferaire:din țară:f "sim 'San’ciuia’n'cYu' un 'valuin'-siparul în i*a’T.îinima, ftS ha-iî.- -* , tíéimsgBtBxmsm o »rs-siásasaBíaösas** ÎS- Aș-rw i T «a, ia««r sssisffi: I iii %mm I Tonic, nutritiv, și reconstituant. § ■(Ai principiile"cif&țiîiutS I« Séía.J m Coca. Oriterapa Si C'adfeprednitw.H, 1 îi«bțO&TIlpKI: Debilitate,.! H AieziSip? * tf £ ii>losa. ’ .MAĂboîiT ®, 1 AAi,''»fed1Îtffin' bpfdiaÖ BrÄal X|| M «ii negvrn*.Bit"Conv*iIBBce»iaA g Ij liste df rttaie fie permitäreioaleß în vinurile medictinale' fi toi ădala celM, g nraipilaifța ffirst................^ ""'l 1 Prețul ÉtÉei lui 45D -I& A'se fore pretutindeana,Farmacii || și proguerii cu marca- n Pe £ tuna*ft g depusă și sefiihătrii'a." Uodu ‘ăif "seS H gaslîij*e^sie4«i|lfc%W contra pataburs ® ^ [i-rn dopaatiwi gren oral: • • • • mg . Fs^maeia ^ ® ă. . c 1 • %»*r' r': -v,-p ni r ..W *■«' • : PWt : St. GHEORGHE , - * —ț-r—■ < București, Calea Victoriei No, ICC ,fristiful Partícilar. Tievp ait Tirt^i tr.fied Profesorilor iîsiicmfip tâ ¥ oiAirfir.f îrt Viitor complect reorganizat. iWiëio>|íVimU «sad»! obligatorie. ilî'la 'cététalü itisfiliilé similare. — "Ppospacté' Ja-BBP«iwr-^ Profesorii Asociați Proprietari Tmctarf&'ITsoiifXJ T.------«<ii»in»WMU- m - fLj,----------- ALBANER și conții «ița din București ■ I ITN] I ■ '"' J‘ ți ' Ö detegațiupă întâi teza compusă! fliárb›j^SideU Evasîgheli și Vajrtteteîdgfto T'ati inminat d lui Titus Viorescu, primul nostru minister și președinte, ai conferinței pentru ingge, următoarea adresat : Excelent#* -Ashs'dl. coia brava -Armată ~Romîiînă. irtfjpnlinirulu sî rolul ci civilizator. își înscrie in Istoria Neamului Rominesc^. incă o .Paginii Mf-Maric ’mifltodla Mimichi&Ofb 54 A (iiiile spre fito cu Tepiî. Peft cu Witfich Tipwă umanitam mie avilii MF. ce gmetftii úí'ei;romínesti iităplucșir, țirup permis si nouă Albanezilor, (Vitî Rominia, sa depunem înaintea Excelenței voastre, dolcuțilâfe mult', incertatului popor Albanez si sol Va Tugimi'iii da sprijinul smb Üjuttiful trăi inapt lui mu&țiulă fojrjijutifil'c Tt'Tepmjiik Exiferență, Murite puteri Europene, prin ambasadorii lor la Conferința de hi Landru, călăui’ite ele sentimente 6 cJtital jilGt și umanitare, ‘și siafintitate de o bună vorji0/Mbw% !Pe cu 'noaste pb deplin făsmirate, luptele iidelung'ofjc șî străăumipte elementului Albanez, pentru mnaticipurentul naționala, au hotârît'ifufârdă a uii stat albanez. Cum«să, din cauza pretențiunilor vbagemter-formuate, pe de o parte de Serbia și Muntenegru, și pe de alta de altW?lffliflwrii iiii est. Jocultß exclusiv fle. Albine zice corutrifeve activitate'' naticmală: Edfrebtr. Eileu, Gealova, Epeft/etc.} -slid prelinse a rătfiîrie sub dlimba, tiltrea' altor state: existența listei muire iluzorii " Cu unu va putea trăi si se yoigutea dezvolta ea în viitor, si lucru cert este că o astfel de Albanie sít va cifîa'ín continue siriciurcăii, iar' viitorul ei 'compromis mai dinainte. Excelentă, Romma, îndemnată de un Înălțător'sentiment de dreptate ți tună-' uitate, prin sacrificiile enorme epip. frice dsMÚi.si bin'si pripile extraordinare, se speră ca va impun? 'parca in Balcutii și va restabili'. e Iclibrul intre popoare', spre d'pre-j íraini pina’ conflicte' .ulterioare. Excelență, Vă rugănscu respect că în discu liunite li se Vor ține usuprß roSTiÎIi, firit echilibrului balcanic,' să pân puriericîndei ínnéimiorul Excelenței-Vodstre sprijin', doleanțelor poporului albanez, car astfel, din hotărirea conferinței, să poată egi o fapta desăvîrșită și pohtrli Albania, asigurindu-vă că națiunea albaneză vă va fi recunoscatoare pentru eternitate. ■ ^ prințului' Jberfiinand ’ Eri dimineață la orele 9.20, prințul Berdinan a'plecat cu '' un tren special împreună' Ucu prinițul ■ [UNK] Carol'la T.Magarete............. * M ferst întovărășiți de către d niî general Perticari și maiori Negri. 5 Principii au fost conduși la gara de Nord de prințesa Maria. - Hamecăre 'cinăzi staf dinit general Socec, T. Dragu, sub directorul general al căilor ferate și prefectul , politiei, d. MoruzZi. La sănăturilor La ministerul de interne, s'au primit următoarele rapoarte cu privire la starea timpului și a semănăturilor: ' Vlașca. — Timpul In acest județ a fost variabil 5* 1 ' ............... . Serceratul griului este aproape terminat, în tot județul. Porumburile in urma ploilor căzute, sint foarte frumoase. " țViile ai Trodáböndéht. In comunele unde se recoltează tutunul este foarte frumos, ajungindu-se cu munca la copilit. Livezile naturale și cele artificiale sunt frumoase. Doroboiii. — In acest județ ploile căzute a »u fost parțiale. Se activează actualmente cu agr0jrișul grâului și ,orzulu.î.'' Ifortimbul In general este bun. Imașurile sînt frumoase, iar îînețe c naturale se cosesc. Gorj. Timpul în acest județ a fost variabil. Semănăturile de primăvară se prezintă bine. Sfe.în Poma fructiferiei viile dau o recoltă mediocră. ---------------itâ___________________ warn iM³ ttH ORCttUSTRA [IU Hi i'^jAu RodameSCif |/f^l P’tyRmtâ U | / *9 Vqicul&SCL) VâRhfATI Ht.A o~ etaTiomala RSI&lă OR Diht. dTi f " •; t .%£%*- ■ ** 4-*.v hM'Wț*r v --------------— — S. csjpșa — J legea. excipthnati, tú'ipám M.jij războiu, pentru suspend ârfii mior anumite acte judecătorești a dat hrijtijliriitC comentarii și nu preda siruind.e— Am solicitat un interview in această chestie. d-Uă dcimfpț Vini .qafk w. tfi&'aiárifica hmtj:. ^mlă.tfri> prekind - multisciop- -Itií chestiilor economice și financiare.^ .i. Mt&x gt Jimi JUbzS&mpj. Presa austriacă ocupindu-se de le P^^linx i mlor și a termenelor unor uiele jvulecSt0.re.'ttivi'peitrt'i nyid'd..''le.Mu.i.'.ccu ■ io.» num PtpiM'i JjV^linjV oiVo.boj, i.Vr, ,'siă lege at contine iSl 'fn'pratorVh degfitzal' cU' scopije''a favoriza pc (.Scliitfabifl romn V. Tblje,autînogâ Insă, că ile oare ce solvabilitatea Romîniei e foarte bună, creditorii austriaci nu vor suffcrt prirleri ■ „Neues Wiener Tageblatt“ din 12 Iulie spune, efi la noi, ne mai i ruțeștiniu-se^Hiilitiy. tmr libipui hvqlliză. rtiî,dei Morri^Viitraî iM'tijlliti 'etca ... • tlxiűtta. datoo'taunsitttads și a altori ziare str^ipe este greșită din cauzai ggyidia^rer^igÉdtc-ti ,lpg.ii..,ș.i ni ÄiWWJf .car^a..0&j^^t.lc.;l.egi.uiwrul"íistrrb din Intie‘4í fib --Nufib"íó.liXt .jjjkT.valmoratoriu deghjzat^n J.cge.a TLc gare .vorlum. ""^1’ ^cg^l\Mdfip JsS^eVdi»pOTA- lluiit. style~«í^icres.arc.;|üt.jientru > SEiăstart:țîr^.\iiiiiifii Țlebitotr.' 'Kíi. ’regreáj^nteazSr; .1b: .tnTqsul ;.',asfióbfi or 'iä.rtT:;ün caz^de grabă TUtajoSÖU -apela til; stârci de..klíbeT: lim'Asspî Dăncii: 'tsár 'eStn pfevjc ®'áfl Șî.tâl. pbri- Jervitpí de .la* Ițaga din iulie 1912 spfeistru cânibh.^ilită'ț^tr^je' ip 'n cest arHrp't'; .Cînd prezentarea c.atnt s#fi T^ee^.p.rotestatuf !n :termenele sprescrise de:.lege este impic- ■ ^écati'wfen^w.-^le 'îi.r$T majoră, "a eate“Écratcii&.'sunt sprolunfeíin etc. 1 W na .. In timpul rzboiului sunt chemați :ț&tu;! «uj» rhijtțarii gt.tiV.T si jrhzeryiftfî.Printre apești să sirit o mulțime de Comercianți, Și industriași, creditori sau debitori. Aceștia nu pot cere toncuriíe pentru ca să protesteze polițe, și iacii; schiturii. «au să ia măsuri pentru achitarea polițelor, pentru facerea le actiuni și primăriri. Trebue suspendate .pyn Prmără protestele, urmările, precum și prescriptiu- nije pe c^ro-up soldat inpiiUiăat nul To-ar fi pîsmit'.Intrrerupe printr'un act judiciareși fi .j^supincficiar. Dată n'ar fi fost.o^gge’ de suspen dajrt.s'pr'fi dat naștere ia'o nniludikj ție ' diÍipyrtsU't" ’ și nedreptătitî. Cbt nemobilizatV s'ar "Ö rJutori,t de lipsa nipWlizatilpi- Pentru'a tragie aj t’arstadir iuridite din această lipsă.: In prp terme;'pole pri Văzute ’de diferite legi pentru zgâ&difu/ ,tși conservarea unor. drepturi p'entru care mobilizații ru’at g pufit să faiă’*idțtVint' act. *v ' KT s*ar judeca 'in lipidă 'motilizati’lor și ar rdpppß detîbitive la favoarea lor'll'oț^ririte ‘nntru care regpá' ’cere că teffri'éiele sâ’ glergă de la pronunțare ț foliăr și celci aUc ar rămîn'e1 definiție, 'fără ca mobilizatul Tsirste jiö'atä äpärä'fimdda Și n'gr 'putea primi q prin picarea hotărirci Cfrid ’ s’ar întoarce cel înobilizat, ar putea să intvoace principiile cuprinse în art. .Vd'altoinferinted de la HILS ntar sus' aratéit, ’Să considere coiunicările cumule fiind tip pieditațî de .a íb iofif dintr’ün ca^.' .de mi judeca procasdíe ín care lipsea o forta majdrá,0r: « ' .’ " 1 După 21 Iunie când s'a ordonat mobilizarea, înalta Curte de casa fie parte, fiind constatată imposibilitatea de a veni cu trenul la București și chiar de a trimete telegrame. Această jurisprudență a fost imitată imediat de înstărițeJe inferioare. Aplo aedem foarte 'juridica, întrucît legiuitorul ciudă impus părților prezentarea înaintea judecatei a avut in ‘ Vedere ’ c’azul obicinuit cînd comunicatiile sînt libere, iar nu căzut exceptional de forță majoră pentru care'nefiind lege, juri^prudenta a trebuit 'sa sup ieze. 1 Isi in art.. Y, 0 și nu ale legel scri SPUde 'ca pe tot timpul mobilizării s.a ,nu se poată judeca nici un proces, inel. face'vreun aet de procet\ha‘“Saü' in marire judecătorească contra unul militar, exceptîndu-se măsurile pur conservatoare care nu pot'vătâma dreptul militarului. Sint skispendate' In folosul militarilor orice termene de prescripție : săi, altele care i-ar fi făcut' sg .piarză un drept dacă n'ar fi’ făcut un ’ act .judecătoresc în timpul lor. • Sunt suspendate tot în folosul lor termenele de plată prevăzute în con ’ vențiuni. I Aceasta suspendare durează cel mult pină la o lună după decretul 1 de demobilizare. ' Guvernul poate să întinză acestei dispozitiuni și altor persoane decizi T :----r------------------------------------- ttlist târî cafti si? găsesc operațiuni unde nu mai poate funcționa justiția. £.C" S'j speridă pe acelaș timp protestul și orice acțiune privitoare la Încetele cari poartă pe ele 'atmnatura unui militar mobilizat. gotica* , ?*aft trasul ^cceptant un protrlp de acuiș.id SpS"pendare dacă palifa e mai mare de o mie beî‘. Jn-rejiTrpid- -surspendard se plăteș te o- -dt -iîtmin-l 2-btnută - paMe rețin lui Băncel Naționale (art. 7) Pentru pbluate mai mici de omblu, țpțnstațft. BȘ mice perioadH.’no.itilizată sc.adpma tine loc un protest în timnl mVduilizaței. In această perioadă sunt interzise publicarea oricăror polițe sau a efectelor^cifruri mai mici de o irte lei la care scadenta ține loc de pro-In aceasta perioadă pentru declaribil fi Jn, stare de falimient tre duc 'Aul creditorilor -eu -care-4^£ 4rib\maKit nu e dator să se conforme — afară de cazurile' B'TS^art .W. Prt se ia un asemenea aviz. [art. 8) * diin aceste dispozițiuni Ce rezultă ale legei.: 1) In tiipjiul imobilizărei se fac noi conservat pare pentru a nu se pertelita drepurile nimănui. 2) .In timpul mobil/.iM i se fac actiuni, se judecă procese, se fac urmăriri conform IraUor in .vigoare. mm. ?ata st at s tiggsgila tg gh M, rî li -maiui .copita mobilizatilor. Aceasta este o suspendare pentru o cauză de forță majoră care intjr'o bună legislație' s'ar putea prevedea cu numai pentru regbgiu, dar și pentru alte gauge de forță majora, ca inundații, etc. Aceasta nu se cheama un stofgigxiȘ rezultînd d»« dficultați economäca sau iritatal#«.. .a 10a.. cambiile ajunse, in scadența se protestează. Pentru cele mai mici de o mie de lei insă scadența ține loc de protest. Prin urmare Urda scudență curge dobînda in favoarea Creditorului fară să mai fie protest. El gre dreptul să facă acțiunea în ingres contra girantului. Prin această dispoziție nu s'a micșorat dreptul de urmărire al creditorului, ci npjpa^t s’a scutit debitorul cu cambii măi mici de pinie de lei de cheltuelile cu formalitățile protestului pe care le făcea creditorul, dar le suporta el. E ,J £ înd ai o tjânță contra unui mobilizat fără să o mai protestezi dobipnig iți merg p dela scadență și facă o doblnda mai mare ca rea legală. un loc de 11 la sută, 2 la sută Peste scontul Bănicei Naționali, adică cel puțin 4 la sută pipă la 8 la sută. " 1 Nu poți rugă să urmărești pe acest debitor care are jnl favoarea lui cazul de forță spajolă. E evident că dacă nu poți urmări pe emitent, sau pe trasul acceptat care în general e adevăratul debitor ci fiind mobilizat,' nu e drept sa urmare$d1 pe girant chiar' nemobilizat fiindcă acesta conta să plătească debitorul principal. Dacă iasă girantul ei mobilizat, iar debitorul principal nu e mobilizat el trebue să plătească polița și se poate mirînă fi imediat. Se exceptează însă în asemenea caz emitenții polițelor mai mici de o mie lei,care deși demobilizații nu pot fi urmărite în timpul mobilizărei fiindcă pentru polițele miei se obicjnuiește ca girantul să semneze ca emitent și deseori dto complezentă la ordinul debitorului principal tare în formă e girant. După cum vedem nu e moratoriu nici pentru cambii. Comercianții străini pot urmări pe debitorii lor cambiilor cari în majoritate nu sunt mobilizați. De asemenea în general emitenții și acceptanții nemobilizați se pot urmări. " A ~ - - ■ ' • ■ | o) S’a interzis publicația protestelor pentru ca speculanții să țiu profite fíentru a zdruncina creditul uhhr o'a'm’enl cari pot' avea o jenă momentană, și trecătoare. (i) Cu privire la declararea în stare de faliment, tribunalele au dreptul să l facă ca și în trecut. Cînd o fraudă constatată declară imediat în stare de faliment și poate să aresteze, Cînd nu e fraudă constatată pentru timpul mobilizării consultă pe creditori al căror aviz tribunalul nu e ținul să-l urmeze. Această dispoziție intîrziază puțin declararea însă nu micșorează suverana apreciere a tribunalului în această privință. #■ Cred că ar fi necesar ca să se introducă în legislația noastră comercială o asemenea dispoziție pentru totdeauna. -Creditorii sínt mar1 iniei resati ca oricine la declararea în stare de faliment. E bine ca tribunalul să-l consulte pentru ca să nu-ă facă să piarză și'maî mult din creanțe printr’o detilarare In falimnent a debitorului iar in opt frttină. Dacă societatea 'găsește pe comerciant vinovat''ea are actiunea publică penală independentă de declararea în starea deAîajinjent,, unde trebue să se aibă în vedere mai mult interesele tuturor credtorilor. Prin urmare vedeți că situația economică și financiară a Rombbie' este AtiL^e griiă !nu țea face" răs’jți? fflobi Mâeână jgeste',t» stóáiefate nfiticii«’ oameni, iar afacerile camereia în continuâ, debiferit »lățesc. Nimeni nu cere rouratorul și nici libniulțârn na 'áa*BÍtrittít’gM necrifie."' flSfif Al -Bid A trecut și a patra zi a conferinței penitru paci. M'paijias ráinas diejeit 'jógii Pina la expirarea Mind;milui a corelat pentru suspendarea ostilităților. S'a ajuns la vre un rezultat pina acum ? Și, mai ales, se va putea ajunge la o înțelegere înainte de expirare și termenului de care vorbea Dias'Susât îmiî'S&âf îl ST fteesI să crea'cTfumpe toată'um căi"" Dacă ar fi sa judecăm după lucrările proprii-zise â’Id conferinte, răspunsul n’ar fi de loc favorabil, traf. cour observa.șqii, un delegat pentru pace, adevărată consăcință pentru pace nu se tine încă la palatul ■ ministerului de'externe. Se Tu erează mai mult tt a fará dinferinte f. .$i după. rezu.iune.Pe acestea: trebul'C să ne ori efut'ăm pentru a putea judeca «devár afbirra«£ a 1 1u £ruriiHL-- - - - ----Am avut cină. a emu cori siä tutri :î'atri'.'.deigÂ'tiîr Kw»«!, si.fiulgârj..pe deoparte ' §i .Itmer de Jegalis "bclgari. și a IrpescÎ ,și Serbiei pe de altă parte. Am mai avut acțiunea diplomatică: -mar .diseanța, pe grua de cri. Această acțiune a devenit foarte apreciabilă. Erre :'dintificați!.: -d'tpă. e i Stfeyed Preîn zisd-se, a tuturor diplomatilor vdudl București, șefia diverselor delegațiuni nuau făcut decit să alerge de la o legație la aîîa. Astfel, d. Toacei a vizitat pină la prnte pe d-nit Sebck-Q. Pașcioki și pe printul Fuerstamberg. D. Venizelos a fost la legația ■ engleză, d. Passioi la cea austro'ungară. La rîndul lor reprezentanții puterilor au făcut mai multe vizite pe la oamenii postiipoltateí. Aceste consfătuiri si întrevederi au dat pină acum unele rezultate pozitive. Tratativele rerninobuigaré Iii /in I» iT> C .1 * * # *> g* In ce privește chestiunea romino-bulgară, discursuniile pentru noua frontiera sunt complect și definitiv terminate. încă din timpul zilei de ert unărtunțiți că nimic nu stă în calea rezolvării acestei Chestiuni, tinere ziare au încercat să raspindească versiunea că ar fi cristei oarecare neînțelegeri. Se spunea chiar de o anumiții rezistență pe curs «»■ jfjopapotenii dintre delegații bulgari. Lucrul este cu desăvârșire inexact. Asupra liniei de frontieră ce ni se cuvine nu se mai începea nici un fel de discufsune. Dovadă că chestia a fost lăsată pe mina numai a specialiștilor militari,delegații civili nemai gcupîndu-șc de dieia. Intre delegații militari s'a îi unii at, oarecari discuții inevitabile asupra fixării punctelor mai puțin precise din linia de frontieră. Deoarece discuțiunea aceasta tehnika se prelungea, ș'a Crézufed e vorba de dîficultăți. Pentru a avea o lămurire în această privință, ne-ami adresat d-lui general Pieeff, care « binevoit a ne spune următoarele, ori la orele 5 după amiazi. —'.omisiunea frontierei romînobnîgare este ele mult rezolvilă. Acum dnegatir mărsurî studiază totmai chestiunile de amănunt pentru fixarea definitiva a liniei. Studiem uf'harta prezintată de d-nii general Coandă și chionel Christelen, precum și pe acea prezintată de noi, cari ar fi punctele cele mai nimerite pentru Augusță Unic. Stațiul se face pe baze pur militare:ceea ce cântăm este sa fixăm, pe cit se poate o „frontieră naturală Oț’tu prin unele părți nu existd nici '’cunm ea ridicai c, nici cursuri de Ibc.lerceliini pe fiar £ â cotele după ani ne orientam în stabilirea turneelor celor mai potrivite pentru romierii. Studiul acesta amănunți' Are insă timp, " " ----■ -- . c v. Nu ne pipi iehpe, adaugă d. ge ■cred liceii, decit o singură între miere, care este si fixată 1 pentru ■ștă seară, și lucrările vor fi rom net terminate: IV astă seară ’Hk ■cium cu d. general Coandă sicigi aci î't’histexcit, phafofil hidiții :;tru de război ș fi írjen, frontiera mino-bulgară va fi definitiv iernii -făre hărțile noastre, hrînecă dimineață, termină d-si •: ședința pe careu vom avea ijir ■ [UNK]giiua cu delegați civili ai Romi de și Bulgariei, se va unifica "nirma definptiva linia de , frontieră • rare/.. om tirziu poate, o cornine mixtă: 'O va tras d'ia Uita locului Jt. Spusf-l c rt-fui ircporal s'«if «#fc»vcWt hi formal. Intr'adevăr, în ‘consfHnirea sa ușoară, confranuri ori/o ițele ginților inîhtnvtroniiut a r fost primite și frontiera a fost definitiv fixată. In întrevederea de a diminina ța. v» va di se afirmi ziua iv a și chestia cuțovlahilor din Bulgaria. fie Să examinăm acum rezumatul tratativelor dintre Bulgaria cu Grecia și Serbia. Intrevederea proectata pentru cr.i r fifț t țîp șiă Ipti'c, sîrb și fetori n'a avut loc, în schimb, în ședința plenară de ert Bulgarei—^fi-depus cpfrțr a^țxpmi ori;t^e- loj - p_epi§n - tem - .țiera g-peeg:.vii-A^sie $jjidrapro,Útá:‘'maoklSx ou -și-pt Țncă • ultitituȚ-c^ij'îc* -Pml-gmer. --Iată la ce copsta oferta bureara s Frontiera va porni r dota graniță aciuală dintre Serbia și Bulgaria. ta Radovnița, ținînd pe malul drept al Oldarului, orașele Kratovo, Coceatoi, la fíipg Strumnița și tîlievgheii răsfrîniiti Itulgariei. Beta Citievgueti Tînia de frontieră va merge pină la golful Orfano, rámânând pentru bulgări-Kavala, Porto-Lagos și tot restul litoralului mărei Egee. Nu se va acorda nici un fel de despăgubiri de razboiu. Se va acorda pentru sîrbii și grecii din teritoriile bulgare drepturi culturale și religiosss ca titlu de reciprocitate. " 7 ... ■ Un dragat bulgar c.U care am discidat «iti&itreoptra propunen «c spunea : — Ar fi ridicol să tăgăduim Că această ofertă a noastră este minințata. Noi,áot fi dorit.să ve^iu cu propuneri precise și complecte, — dar nu putem face astfel decit adversarii noștri,cari au venit cu cereri maxime. Trebue să ne așteptăm deci la tîrguei ceva mai lungi șisupra diferîndului cu grecii și siriiil priteni însă alinia că de pe acum s’au început cedările. Astfel de pe acum bulgarii au coiîncat ca Iștip și Coceana sa revină siliților, și..la rîndul lor aceștia au convenit ca Radovnița și Strumîța să răsuîdă bulgare. Și asupra altor citorva puncte Înțelegerea pare iminentă, crește » Din cele arătate mai sus se poate deduce că lucrările conferinței avansează. După impresia pe care o culegem din sfere i e iu difuit a fi direct informate. mnem afirma că optimismui crește, "Și,at parte mulți acei care afirmă că piuă Marti se va ajunge la o înțelegere deplină și că nu va mai fi nevoie de prelungirea suspendare o șilibătitor. Dară nu ,a ajuns chiar la rezuitătul definitiv, pare sigur totuși, că situatul va fi piuă intr’atit limpez zili, nncit acea prelungire să nu mai intimpine greutațe.. Júiim Toate străduințele se depun însă in sensul ca rună Marii preliminariile să fie terminate. La aceasta tinde și acțiunea puterilor cari stărnte asupra punctului cehă mai greu din diferemlít greco-bulgar, anume posesiunea Cabalei. Ședința plenară *1 In conferința plenară de ieri, după ce s'a dat cetire protocolului, d. Titu Maiotescu a rostit o scurtă cuvântare." :Președintele, congresului lutind ca* răzștință 'că pimMcum mi s'a adus mai a lect conferinței nici un rezultat, precis, a atras atențiunea delegațiilor și lucrările trebuesc accelerate. D-sa a amintit că toate popoarele doritoare de pace așteaptă cu cea mai vie nerăbdare sfirșitul acestor lucrări, care trebuie să le aducă binefacerile păcii. 3Consfătuirile dintre delegați ar trebui deci să nu se prelungească in discuțiune prea multe. . Astăzi nu va avea loc nicî o ședință plenară. S’a renunțat însă și la proectata escursiune la Sinaia, Petim ca delegațiiunle să-șî poată continua, în Timp suficient, pînă Luni, negocierile. Lunin după amiază a spus :„ Maioreseu ne vom reuni din nou și sper că, pînă atunci să puteți ajunge la un rezultat favorabil;.' " ' " • Ați mai rămas după aceia în conferință delegații romîni și bulgari» După un scurt schimb de vederi, ș’ați retras delegații cii gili, și au'rămas.'numai, delegații 'militari ca să conținuti studiul asupra fixarei normei frontierei Acești delegați s’aui mai întîlnit în timpul serii clnd aui dat forma definitivă frontierei dintre Romînia și Bulgaria. J Ai Așeară delegații greci și strici au avut o lungă întrevedere pentru a studia oferta bulgară, și a cădeat de acord asupra nouei formule pa care o vor aduce azi dimineață la Cunoștința deiertaților bulgari." La această nouă formulă vor opune și bulgarii o nouă propunere și astfel, vom ajunge la discutarea adevăratelor condițiuni, asupra cărora trebue să sperăm că se va ajunge la o înțelegere totală sau parțială. Pentru a încheia, repetăm că șansele păcii apropiate sunt roare. .. | • ’»^ZCW-r *MpnMMMiM mr- P .mn r j, n. _ ■ __—n„ ^ _ ------SASfflSÎEa—i| _.v. ....... Frontisra |g|g|r propusgreției și Seriei----------—.• « # ^ <Q| # * ——-------------------- ---------I w.mgpL Ar;n-‘phs.m A<.. zjceií, Școalii și tniin;i *pfvii.d dul« cen tui.rt“rnn ..ini, i AMU' : î j'HIAI.' s>s. fire«re «vi interni și externi și pentăiihre ae statului. ’Preparațiunilor le examene pentru Sermbrie facerile pe acum. esăil sufet. 65 iasuis-Adue if. cunoștința onor. i’ »He" că dorind a cumpăra o ’umăr oarecare de cai si simtQV’ uv.ii. pe ofertanți de a se ’resă în fiecare zi, la în crecț Temeraîa a acestei Societăți, Stil eilor .No. 212, intre orele 3-4 ANALIZA SÂNGELUI Pentru Sifilis Thuum iilut Soarelor VERERÎCE Doctar GâLfflIE Xtr. «»OAifxilGÎ ! (T„itii.ist) . Tratativele reisite-mispare Ers șS.Mysa șețjinfl conferinței de pulse, «Eelogațiunea română s’a întrunit ânfir’o constătasare la care a azestat șâfiȘ= general Hsrjeisl,' milliishiii «se războiiii. In aceastâ consfătuire s’au «Sișcasfât coștfra propaanerile isMigsriSor cu privire Ba IrăseiaB noue« frontiere «Sclarogene. Au fes# Fslșngî dezbateri. Ea sfiirșifpiȘ cărora " ai "ieșit câteva ușoare medii* cărți ale primului nostru traseu. * Cu acest nou traseu delegații noștri" «stilBífdí a ș*au pé*ézéif8^S''la intiloSrea1' ce își dăduseră cea delegații nui Sfârî' feul'nțârî pentru a 'ăseara'Bi? '© cele nouă:' ^te feplpî' ’ 'Bricfilfferî" B’mi-gaéi au acest fraserá, 'ezi?pa. fpși ’ $we|irt.ut ée ' «^pîle.pâ|p ’ripștrî ' msma? 'ew 'mp-Siwe':"''ce' 4gff|th 5íBÍp#»r. ’ i^pfeî' ^SMncțpȘ cel Smisier'țasîl ș8 cp^dsfîeminirȘe* de pace pe alfî pu$'feut'» igsrîfcr este deflftîts»' reridica vreodată fortifica« țts. Se crede că rezervarea acestor două puncte, nu va ridica masa dificultății, așa ca se p^aW'.'ișă'dă'dui că m țne la amiază,' înțelegerea între delegații romînî și cer Sbulgaiirî să fie deplină. — IS. - «• psiSäs! ?a qs Neîp SC3 se |nrt T’C'd Bai?:.r.i.:'--Trezr'3' de •Djiferibe e*paîftîil sa c'ato nc a tlis* «S’pârguG^^ din uiSsma'Tîoți :<t <?afo‘'e2. p^Florescu - a -rSreșăt’o gust rernațius 'cup *'V: 'PEiÎ&rp pseste douai?MPO cpSt.Tînă' amii orțaștit eSfenia rfectatioa. feféa *' Í Biseris fer 'bișeri■eșta să șcpî'ps4 ©' 5?epiru' a••iisalnlf ce as* cădea sub Tațîmii're fouȘsșWjl. După d.Rin? M mai spus, e vor Ta' ap 'Speci'aB '§e 'dreptul re eraf^ea statul roșu^n ele a ânfâîști^ acia '.episcOfyât, ^eș» ac^reSa '«pbvénit«!zis, de-a ea,îț Ț<$fe'șcri!se 'Șa bisericile, etc. „Nevoie Vremea" scrie:' ' Ocuparea de către greci a porta '■n Dedepgaci se poate considera ca florin/a Greciei de a ocupa toată ' a » e“C‘ Trdeiii spre a fi vecină cu Turcia și țM Jțflea ește cel mai ales spre a avea drumul des- o î'lÎffiTeî zoirie In cape pul chis spre Constantinopol i «rea ar remmf» c?é a maî-------______________________Jțl Părerile presei rusești despre conferința din Bucu retersburg, 20 iune. — „Novoja Vremia” scrie: Tratativele din București vor aduce o judecată dreapta, dar nici o rațiune sănătoasă nu se va putea impune cu prilejul acestei conferințe. Diplomația europeană care nu vrea să se amestece, se va pomeni in curînd în fața unor noiî complicationi. • „Ruskoje Molvaz’ e convinsă că lichidarea chestiei balcanice îiu se va putea face fără intervenția puterilor. „Bijevia Viedomosli“ crede de asemenea că hotăririle conferinței din București trebuesc supuse unei sancțiuni europene. Ziarul avertisțează diplomația sîrbeasca să nu susție pretențiile exagerate ale ereicilor. Ziarul „Den“ e convins de accesitarea intervenției puterilor și spune că cel mai principal moment pentru rezolvarea chestiunilor halapice ar fi o înțelegere austrorusă'. ' / •■ [UNK]' * „Ruskoje Slovp“ scrie : T ' Tratativele din București vor da un rezultat favorabil in cazul cînd S3 va menține contact neîntrerupt cu plenipotențiarii puterilor. O procedare comună e cu atît mai ușoară cu cit în această cotește părerile Austro-Ungariei și Rusiei Sim identice. Ssöpsrsa psr&tsl | Deácastac de către ereci , I ! | A