Adevěrul, iulie 1913 (Anul 26, nr. 8548-8578)
1913-07-22 / nr. 8569
<? Analtă XXVI-lea RV>. M. FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CORCEDATA EXCLUSII Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Cora*, Strada Detrinar, No. 8 EL L — Telefon Si BIROURILE ZIARULUI I București, Strada Sărindar No. III Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la cor 6 Bem j-^emplonú Klîim HMUAKA.~CMAUR 1 ililUl Șeful partidului liberal -------------*------------- , | Ultimele evenimente ai dovedit mai mult insuficienta politică a șefului partidului liberal. In prima linie, a pierdut trenul cu ocaziunea guvernului național. Avusese mare noroc ca d-lui Take Ionescu să-i surîdă ideea ca la prezidarea marelor întîmplări prin cari treceri, toate partidele să ia parte. Gust fistichin de altfel, dar cum gusturile nu se discută, șeful democraților conservatori putuse să-și impună punctul său de vedere. Ambele partide de colaborare căzuseră de acord, sa ofere trei locuri partidului liberal și aceasta, o repetăm, o făcea, fără nici o absolută trebuință, fiindcă altfel stăteau lucrurile, că puteau singure ele să-și asume răspunderea situației și în acelaș timp sa aibă și meritul de-a fi prezidat la un mare act istoric al Romîniei. Norocul iși de astă-dată aducea para mălăiață, a gloriei nemeritate, în gura lui Nătăfleață... ‘ ;in,i ] *» 1 Modestia și simtul politic al șefului liberalilor astfel s’au condus de bine încît guvernul s’a trezit def f ață cq. pretentiu neg. r’dicqlă ca să dea șefului liberalilor ...prezi‘dentia consiliului. Fabula ariciului ‘din gaura soborului era pe cale să Se realizeze. Bineînțeles că propunerea s’a respins cu brio. Atunci titigul S’a schimbat și — excelenta sa Ornai dela Bâtești și înfieratul cu fierul roșu al d-lui Carp, a pretins ca o condițiune sine qua non ca din acest guvern zis national să nu facă parte... d. Maiorescu. Bine ■înțeles că și această pretentiune a ‘ci fost respinsă— și atunci șeful ’liberalilor supărat și-a îmbrăcat uniformma de căpitan de artilerie și a plecat pe cîmpul de război și ca să se plimbe în automobil cu generalul Crainiceanu, fostul său ministru de războiu și cu d. I. Duca șeful de cabinet—mă rog—al comandantului Corpului II de armată. >șa, cum partidul și fruntașii liberali dezaprobară acest înțelept, taiet politic ,ai șefului, grație căruia v [partidul joacă rolul cel mai stins, cel mai inexistent, șeful și-a trimes dimisiunea și ■— drept răspuns la froate ia urmat ca să-și dea singele însăS pentru Patrie, în automobilul »de 80 cai putere al d-lui general «Crăiniceanu, care "comandă cel de al douilea corp de armată. 16 I «t-'Of,'’-toata' lumea se întreba și Corpul' diplomatic și toți bărbații ,politici ri liberali și conservatori, cari stau pironițî de împrejurările cari se desfășura, — se întreba și copiii, ce fel de șef de partid este acesta care scapă trenul, în chip lașa de stupid, trenul în care îi se oferise un loc în chip atît de caritabil și care în loc să fie la postul lui,unde ar fi aiutt ce face,pleacă să se joace de-a războiul, fiindcă degal cîte însușiri militare și cuceritoare, va fi avînd d. Brătianuu, nu credeam că pentru marșul nostru triumfal spre Sofia, dînsul era o ființă indispensabilă. Poate fără de generalul Averescu și alți generali de prima calitate, multe greșeli s’ar fi comis. Și fără însă de căpitanul de artilerie — I. I. Brătianu, puteam perfect să cucerim și Silistra și Turtucaia și Dobriciul și să înaintăm vertiginos spre capitala Bulgariei... Un șef de partid, — dacă este șef cu adevărat și cu stofă de șef în el, se putea lipsi, nu se putea echipa în aceste momente mari — și după cum n’au plecat la războiu și alți parlamentari și miniștri, tot astfel putea să lipsească și șeful partidului liberal de pe cîmpul de luptă, unde n’a fost nici o luptă. • • • PI însă a plecat, fiindcă habar nu are de însemnătatea rolului care ar trebui să-l joace, fiindcă, întocmai ca și copiii, i-a părut mai frumos să se joace de-a soldații, să se plimbe pe gratis, mai ales pe gratis, —slăbiciunea sa—cu automobilul și să lase partidul în voia lui așa că eventual săru surprindă fără de glas și fără de directivă... De altfel cu atît mai bine pentru partidul liberal! El este în măsură să-și dea acum seama ce fel de fleac de șef posedă, cită pătrundere politică există în acest cap și cum grație acestui om partidul liberal se știe că în aceste momente mari, a dezertat de la datorie și chemat să împărtășească răspunderea dar și gloria, acestor clipe, șeful pentru ambițiuni personale, s’a dovedit și a dat adversarilor ocaziunea de-a făptul ei singuri o operă care va rămîne în istorie!... Șeful partidului liberal e ceva mai mult decît un caraghios. £ © dss. MISSe De ecraipte 95 si 96 In privința chemării contigentelor 95 și 90, primim foarte multe plîngeri de cîteva zile. Autoritățile militare, avînd nevoie de cîteva sute de oameni pentru gărzi, au crezut că e bine să cheme două contingente întregi și încă în toată țara și atunci s’a întîmplat ceea ce trebuia să se întîmple, au abandonat cîmpul ca să se ducă la orașe, unde sînt ținuți zile întregi, săptămîni chiar, de birourile de recrutare. In cele din urmă „aleg“ oamenii de cari au nevoie, iar ceilalți sînt trimiși pe la vetrele lor. Așa s’a întîmplat de două ori pînă acum cu contingentele' 96 și'96, în interval numai de o lună. Hîrțuiala asta e păgubitoare și individului și statului și socotim că e bine să atragem luarea aminte a autorităților militare. La începutul mobilizării, cînd s’au chemat contingentele de mai sus, tot pentru gărzi, toți romînii din străinătate au venit în țară, pe urmă neavînd nevoie de ei, au plecat. Acum au fost chemați din nou, ca să facă acelaș lucru. Să zicem însă că aceștia sînt puțini, dar țăranii, bieții țărani, cari sînt așa de mulți și atît de îngrijați de recoltele ce stau țepene pe cîmpii fără a le putea stringe... întrevederile diplomatice P. Pas^î Li*A*t*t tt». 4. strntte!, se îndreaptă spre a avea SCRISOARE DIN RĂZBOI Bulgarii continuă atacurile (De la corespondentul nostru special) Belgrad, 19 iulie. — In urma încheerei armistițiului luptele au încetat pe întreg frontul de la Vidin pină la Darevo-Selo. Luptele în frontul acesta au început în noaptea de 17 iulie și au durat pînă în ziua de 18 Iulie la orele douăsprezece, isprăvindu-se cu succes tocmai în momentul cînd a înceapt suspendarea ostilităților. In tot timpul acesta bulgarii își concentraseră toate forțele pentru a recuceri pozițiunile cîștigaite de Sîrbi. Sîrbii au bombardat Vidinul pe care-l mediaseră, întreagă noaptea de 17 Mie. Lupta sa a continuat și a doua zi pînă la orele 12 cînd comandantul diviziei de Timok a trimis parlamentari în cetate pentru a comunica asediaților că în acest moment începe armisttițiul. Cu toate acestea trupele bulgare a fi dat mai multe atacuri contra pozițiunilor sîrbești de la Pirot, Desciani, Kladenaț și Vlasina. Bulgarii încercaseră să înainteze cu trupele din avantpoisturi, dar încercările lor au fost respinse cu toată energia. Aceleași încercări le-au iuăpat și în fronturile din regiunea Ksiivă Palahka. La începutul armistițiului bulgarii au reușit să avanseze avantposturile, dar au trebuit să se retragă din fața vehementului foc deschis de artileria sîrbească și astfel a rămas și ultimul atac al trupelor bulgare fără nici un efect. Cu prilejul acestor lupte bulgarii au înregistrat pierderi însemnate. Incheerea armistițiului a fost primită în mod defavorabil aiici, deoarece sînt temeri că bulgarii vor și de aistădată de rea credință. ...........v. »-tv- Milan QUIESTIA ZILEI Un monument lui Danel Grecii ne-am luat'o înainte și ,la atunsi din Atena propune următoarea schiță pentru un bust lud Ioaneff. Romiera sîrboM Cavala grecilor Prelungirea suspensianei de arme Cu toate dificultățile te se ivesc și ©atrî de astfel erau prevăzute, o singură părere își face drum și o azî împărtășită de toată diplmația cuminte și cu răspundere ,este părerea că nebunia războiului balcanic nu poate și nu trebue să reînceapă. Din întrevederile sârbo-foagiare se poate constata că linia de frontieră sârbo-bsulgară va trebui să fie la mijlocul distanței dintre Struma și Vardar. Informațianlie noastre .dls .Securi a aterizate ne permit a spăla el sigur că Circeana și Ssup vor răissme ale sârbilor (și orice caz. Sunt probabilități că vadmiza și Strumitza vor revest Bulgariei, căci altfel Serbia ar avea accesul prea ușor spre valea Strumei. Intre greci și bulgari punctul capital rămâne Cavalla, căci pentru Doiramo, Serres, Pemir-Hissar, bulgarii nu mai au nici o speranță de a le recăpăta. Prin acordul puterilor Cavalla era considerată ca revenind bulgaraes. Wm emaila insă, §r © sil, lingi știri psixiti de ca mmm, nu ar Iași sassat iași leala p^fariia ar fi fia ari misierele sS@ a sa sfaturi, iar m să facă prasisssal și praniafei fiică ple slut ai Iiastria, Hasis și Halii ar fi |ata paeiica as@sa@E@& p@satică, patiM iraA și iarsuana Iass. In sa șîm insă m E militară fu isaastă prin îefi, ii ar lesal degrabă m fi meranța și sirmania. *• * * E puțin probabil ca lucrările preliminare ale conferinței să se poată termina pînă Luni cînd expiră termenul de suspensiune a armelor. Se vor face sforțări ca această suspensions să fie prelungită pentru două-trei zile, cînd se crede că chestiunea delimitare a frontierelor va putea fi terminată. Informațiunile noastre ne mai permit a crede că aliații vor renunța la despăgubirile dle războiu față de bulgară. Un punct iarăși greu va fi acela relativ la liber» țâțele bisericești își scoasre pentru ce? peste două sute de mii de greci ce vor rămîne în Bulgaria, Emil D. Fagurent». De ce a tras sabia Romînia INTERVIEWUL ZIARULUI ENGLEZ „EVENING STANDARD“ CU D. Dr. M. GASTER „Romînia luptă acum pentru cauza civilizațiunei’’, declară d. dr. M. Gaster marele rabin al comunităței spaniole și portugheze din Londra, originar din Romînia, și care este un profund cunoscător al chestiei balcanice și a cauzelor intervenției Romîniei în Balcani. D. dr. Gaster aprobă și justifică dorința Romîniei ca acțiunea ei să fie considerată de toată lumea ca un act de dreptate. Părerea generală despre atitudinea Romîniei de la începutul războiulu actual a fost foarte greșită, spune d-sa unul reprezentant al lui „Evening Standard”: irt* thurZ't tr.rmt t’ In realitate, iată cum statt lucrurile : „Roshinia apără în primul rând interesele sale și ia masuri de siguranță și pentru viitor. Romînia este singura insulă latină în imensul ocean slav; ea este înconjurată de națiuni cu cari n’are nimic comun. Dacă granița de sud a Românie ar fi fost sigură, ea nu s’ar fi neliniștit cătuși de puțin. Dar Romînia a fost nedreptățită după războiul din 1877. A fost rău răsplătită, pentru sacrificiile făcute, pentru sîngele vîrsat, pentru zecile de mii de romîni cari și-au sacrificat viața pentru liberarea bulgarilor de sub jugul turcesc. Ea a făcut educația poporului bulgar. Școlile românești au fost totdeauna deschise pentru bulgari și Romînia poate spune cu drept cuvînt, că a contribuit mult la desvoltarea și propășirea lor. După războiul din 1877, Romînia perdu Basarabia, pe care Rusia i-o încorporase, dînd în schimb o fășie de pămînt arid și sterp, un fel de bărăgan, —• Dobrogea, cu o frontieră sudică cu totul deschisă, pe cînd înnălțimile Arab Tablei fură lăsate Bulgariei. Romînia a protestat din capul, lor cuiul și nă .Încetat să protestezei conitra nedreptăței de a fi expusă la o năvălire Satt'un atac al bulgarilor prin granița nesigură de la sud, care o impedeca de a se desvolta în liniște și care ar fi putut deveni în viitor un casus belli între ea și Bulgaria. Dintr’un sentiment de delicateță și cavalerizm, Romînia, n'a făcut un tîrg' c’n Brilgriria, ni'a 'vrut să ceară dinainte plată pentru neutralitatea ce a păstrat în tot timpul războiului contra Turclei, pentru că era sigură, că și fără negociere va primi fâșia de pămînt care îl se cuvineai de mult și care avea sa întărească frontiera de la sud și să stabilească raporturi amicale cu Bulgaria. INCAPATINAREA BULGARIEI — Romînia nu s’a așteptat ca după războiu, Bulgaria să-î facă dificultăți, refuzînd să repare nedreptatea, acordînd Romîniei fîșia de pămînt de la Turtucaia (la nord-vest) la Balcic (la sud-vest), cu o populație de 200.000 locuitori, dintre cari 100.000 sînt turci și în proporție foarte puțini bulgari. Atunci Romînia se duce la Petersburg, nădăjduind că va obține în sfîrșit, rectificarea de frontieră, ce pretindea, dar nu reuși nici de astă dată, căci nu îi se dădu decett Silistra cu forturile cari domînă pe o întindere oarecare Dobrogea, iar cînd comisiile se întîlniră pentru delimitarea acestei granițe, tot bulgarii au fost aceia cari au ridicat din nou dificultăți cu privire la cei trei km., de unde trebuie să înceapă noua graniță romînească. Pînă și într’o chestie atît de neînsemnată, bulgării au avut față de Romînia o atitudine foarte puțin prevenitoare și binevoitoare, s’au arătat atît de zgîrcițî, atît de încăpățînați, încît comisiunea romînă se văzu nevoită să plece fără nici un rezultat. Această atitudine a bulgarilort a iritat foarte mult spiritele în Romînia, căci se vedea clar că Bulgaria urmărea heghemonia în Balcani. INTERVENȚIA CA iqASURA siguranța;. — Bulgaria avea intenția cerească, la un moment, dat gen, a cărei îndeplinire ar fi tulburat echilibrul balcanic. Deci, Romînia a trebuit să intervină pentru, propria-i siguranță.. * împedecîrrd1 o întindere prea mare a Bulgariei în dauna celorlalte state și stabilind astfel un oarecare echilibru în peninsula Balcanică. Și sînt "multe"motive cari, pledpăză pentru menținerea echilibrului. In primul rind, un echilibru real ar pune popoarele tinere la adăpostul primejdiei de a fi înăbușite, zdrobite sub povară miliÍtarii mului. Afară de aceasta, forțe egale ar tine pe oricine în șah, căci de îndată ce vreuna dintre puteri ar încerca să turbere, echilibrul, s’ar ridica ih data celelalte trei contra eî-Europa trebue să recunoască că intervenția Romîniei a fost de mare folos, în împrejurările actuale,’căci a zădărnic t ’prin acțiunea sa un război european, care ar fi avut urmări incalculabile pentru marile puteri. Fără să fi fost desemnată în mod oficial, Romînia, este ,de la, mandatara, Europei pentru apărarea cauzei civilizației ‘și umanităței și ar fi bine să se recunoască aceasta și să se dea importanța cuvănit ș,i acestui fapt, care va contribui mult la dezvoltarea politică și ..economică a statelor, in viitor. " ’ DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE abonumente cu promlsii • • Ioni_ m • • • efece de pe străinătate prețul este MolL TELEFON: Capitala ..... No. MID 84/73 w. Turcii $i Adranopolii! " î " -------------—£----------------- I ,w" ’ țtf* înreii nu pot renunța la Adrianopol. — Pregătirile militare.—Turcii și amenințările Europei. — Amenințare la amenințare. " O persoana venită din Constantinopol și în măsură de a fi bine informată, ne spsene următoarele despre atitudinea turcilor în chestia Adrianopolului a * Marșul asupra Adrianopolului s’a făcut nu din ordinul guvernului turc, ci din pricina armatei care l’a cerut în mod imperios. Guvernul n’a făcut decât să confirme in mod ulterior faptul îndeplinit. Armata mobilizată care stătea la Ceatalgea în neactivitate, cerea zgomotos ca să fie S scenpată în care caz ar fi trebuit să fie adusă la Constantinopol unde era teamă că va provoca dezordine, sau să fie dusă ca să recucerească Adrianopolul și să își reia revanșa de la bulgări. Pe deasupra situațiunea comitetului tînăr turc devenise după moartea lui Mahmud Șefket, intolerabilă. Cu marșul asupra Adrianopolului comitetul și-a refăcut o popularitate cum nu a mai avut-o din ziua proclamarea Constituției. ” Se poate spune că azi Enverbey este stăpîn în Turcia. Turcii nici nu se gândesc să restitue Adrianopolul. Zilnic sosesc trupe din Asia cari sînt trimise spre această cetate. La Adrianopol se iaă toate măsurile de apărare. Turcii nu s-au mulțumit cu vechea lor artilerie pe care au găsit-o aproape intactă, ci au transportat vreo 30 de tunuri de cetate de la Ceatalgea la Adrianopol. Se știe că aceste tunuri au fost luate pe vremuri din Dardanele. Muncțiunile necesare sînt transportate pe marea a peste o mie de__ mile aduse din Asia și cari, ce-n drept, nu rezistă decît foarte prost climei. *. Cu activitatea militară febrilă pe care o dezvoltă, turcii n’au vreme, se înțelege, pentru iudeca lil rece politică. " Astfel ei nici nu vor si dea atențiune tuturor demersurilor ce se fac pe lingă dinșir. Cît despre amenințările Europei, fie ca nu le iau in serios, fie că nu le iau în serios, fie avut ocazia să învețe ci nu câștigă mult ascultind de Europa, destul, turcii nu se lasă influențați de ele. —x,— *• •' ■' "i—a , m . Un influent membru al comitetul tînăr turc auzind de amenințările Rusiei că va intra în Asia mică, a declarat si —f nu ne va determina să renunțăm la Adrianopol. Noi veim să răminem in Europa și daca aceasta nu se poate altfel, suntem gata să suportăm și prăbușirea imperiului nostru asiatic. Vomi rămîne însă în Europa« vom desfășura steagul verde, ne vom duce pretatindeni unde sînt musulmani, în India engleză ca și în alte părți și ia urmă sau vom peri cu față! salva cș» . Renaștere a popoarelor și imperiului islamic... « Se va spune că acesta ai limbagiul disperare!! Aș ai!e! Dar el denotă o marată de spirit contra căreia nu se va face nimic cu note diplomatice, și pentruui și acțiune de forță, pu crilci par a fi acum foarte puțind de acord. .. Cu toate acestea, sunter’ datori să înregistrăm versiunea cercurilor plomatice care e că la urmă turcii tot vor fi sco^s din Adrianopol in schimbul altor avantagii, par^ de ordine teritorială, parte de ordine financiarii», M C deputație din Adrianopol In str4iat^ fate Constantinopol, 20 Injloi. — C de«’ putație reprezentînd toate elegiante. ‘ le populației din Adrianopol in placa zilele acestea spre a achula teate, centrele europene și alamb, a opiniat publică străină asupra ai'avizibil' stări din Turcia. *: *ivá! 0 D.Tonceiî cu d. Sava Zyagcíqíí ța si-*