Adevěrul, iulie 1913 (Anul 26, nr. 8548-8578)

1913-07-22 / nr. 8569

<? Anal­tă XXVI-lea RV>. M. FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CORCEDATA EXCLUSII Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Cora*, Strada Detrinar, No. 8 EL L — Telefon Si­ BIROURILE ZIARULUI I București, Strada Sărindar No. II­I Apare­ zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la cor 6 Bem j-^emplonú Klîim HMUAKA.~CMAUR 1 ililUl Șeful partidului liberal -------------*------------- , | Ultimele evenimente ai­­­ dovedit mai mult insuficienta politică a șefului partidului liberal. In prima linie, a pierdut trenul cu ocaziunea guvernului național. A­­vusese mare noroc ca d-lui Take Io­­nescu să-i surîdă ideea ca la pre­­zidarea marelor întîmplări prin cari treceri, toate partidele să ia parte. Gust fistichin­ de altfel, dar cum gusturile nu se discută, șe­­ful democraților­ conservatori pu­tuse să-și impună punctul său­ de vedere. Ambele partide de colabo­rare căzuseră de acord, sa ofere trei locuri partidului liberal și a­­ceasta, o repetăm, o făcea, fără nici o absolută trebuință, fiindcă altfel stăteau lucrurile, că puteau singure ele să-și asume răspunde­rea situației și în acelaș timp sa ai­bă și meritul de-a fi prezidat la un mare act istoric al Romîniei. Noro­­­cul iși de astă-dată aducea para mă­­lăiață, a gloriei nemeritate, în gura lui Nătăfleață... ‘ ;in,i ] *» 1 Modestia și simtul politic al șe­fului liberalilor astfel s’au condus de bine în­cît guvernul s’a trezit de­­f f ață cq. pretentiu neg. r’dicqlă ca să­­ dea șefului liberalilor ...prezi­­‘dentia consiliului. Fabula ariciului ‘din gaura soborului era pe cale să Se realizeze. Bine­înțeles că pro­punerea s’a respins cu brio. Atunci titigul S’a schimbat și —­ excelenta sa Ornai dela Bât­ești și înfieratul cu fierul roșu al d-lui Carp, a pre­­­tins ca o condițiune sine qua non ca din acest guvern zis national să nu facă parte... d. Maiorescu. Bine ■înțeles că și această pretentiune a ‘ci fost respinsă­— și atunci șeful ’libe­ralilor supărat și-a îmbrăcat unifor­mma de căpitan de artilerie și a ple­cat pe­ cîmpul de război și ca să se plimbe în automobil cu generalul Crainiceanu, fostul său­ ministru de războiu și cu d. I. Duca șeful de ca­binet—mă rog—al comandantului Corpului II de armată. >­șa, cum partidul și fruntașii li­­­­berali dezaprobară acest înțelept, taiet politic ,ai­ șefului, grație căruia v [partidul joacă rolul cel mai stins, cel mai inexistent, șeful și-a trimes dimisiunea și ■— drept răspuns la froate ia urmat ca să-și dea singele însăS pentru Patrie, în automobilul­ »de 80 cai putere al d-lui general «Crăiniceanu, care "comandă cel­­ de al douilea corp de armată. 16 I «t-'Of,'’-toata' lumea se întreba și Corpul' diplomatic și toți bărbații ,politici ri liberali și conservatori, cari stau pironițî de împrejurările cari se desfășura, — se întreba și copiii, ce fel de șef de partid este acesta care scapă trenul, în chip lașa de stupid, trenul în care îi se­­­ oferise un loc în chip atît de cari­tabil și care în loc să fie la postul­­ lui,unde ar fi ai­utt ce face,pleacă să se joace de-a războiul, fiindcă de­­­gal cîte însușiri militare și cuceri­toare­, va fi avînd d. Brătianuu, nu­­ credeam că pen­tru marșul nostru tri­um­f­al spre Sofia, dînsul era o ființă indispensabilă. Poate fără de gene­ralul Averescu și alți generali de prima calitate, multe greșeli s’ar fi comis. Și fără însă de căpitanul de artilerie — I. I. Brătianu, puteam perfect să cucerim și Silistra și Tur­­tucaia și Dobriciul și să înaintăm vertiginos spre capitala Bulgariei... Un șef de partid, — dacă este șef cu adevărat și cu stofă de șef în el, se putea lipsi, nu se putea echi­pa în aceste momente mari — și după cum n’au plecat la războiu și alți parlamentari și miniștri, tot astfel putea să lipsească și șeful partidului liberal de pe cîmpul de luptă, unde n’a fost nici o luptă. • • • PI însă a plecat, fiindcă habar nu are de însemnătatea rolului care ar trebui să-l joace, fiindcă, întocmai ca și copiii, i-a părut mai frumos să se joace de-a soldații, să se plimbe pe gratis, mai ales pe gratis, —slăbiciunea sa—cu automobilul și să lase partidul în voia lui așa că eventual săru surprindă fără de glas și fără­ de directivă... De altfel cu atît mai bine pentru partidul liberal! El este în măsură să-și dea acum seama ce fel de fleac de șef posedă, cită pătrundere politică există în acest cap și cum grație acestui om partidul liberal se știe că în­ aceste momente mari, a dezertat de la datorie și chemat să împărtășească răspun­derea dar și gloria, acestor clipe, șeful pentru ambițiuni­­ personale, s’a dovedit și a dat adversarilor o­­caziunea de-a făptul ei singuri o o­­peră care va rămîne în istorie!... Șeful partidului liberal e ceva mai mult decît un caraghios. £ © dss. MISSe De ecraipte 95 si 96 In privința chemării contigente­­lor 95 și 90, primim foarte multe plîngeri de cîteva zile. Autoritățile militare, avînd nevoie de cîteva sute de oameni pentru gărzi, au crezut că e bine să cheme două contingen­te întregi și încă în toată țara și a­­tunci s’a întîmplat ceea ce trebuia să se întîmple, au abandonat cîmpul ca să se ducă la orașe, unde sînt ți­nuți zile întregi, săptămîni chiar, de birourile de­ recrutare. In cele din urmă „aleg“ oamenii de cari au ne­voie, iar ceilalți sînt trimiși pe la vetrele lor. Așa s’a întîmplat de­­ două ori pînă acum cu­ contingentele' 96 și'96, în interval numai de o lună. Hîrțuiala asta e păgubitoare și in­dividului și statului și socotim că e bine să atragem luarea aminte a au­torităților militare. La începutul mo­­bilizării, cînd s’au chemat contin­gentele de mai sus, tot pentru gărzi, toți romînii din străinătate au ve­­nit în țară, pe urmă neavînd nevoie de ei, au plecat. Acum au fost che­mați din nou, ca să facă acelaș lu­cru. Să zicem însă că aceștia sînt puțini, dar țăranii, bieții țărani, cari sînt așa de mulți și atît de îngrijați de recoltele ce stau țepene pe cîmpii fără a le putea stringe­... întrevederile diplomatice P. Pas^î Li*A*t*t tt». 4. strntte!, se îndreaptă spre a avea SCRISOARE DIN RĂZBOI Bulgarii continuă atacurile (De la corespondentul nostru special) Belgrad, 19 iulie. — In urma în­­cheerei armistițiului luptele au în­cetat pe întreg frontul de la Vidin pină la Darevo-Selo. Luptele în frontul acesta au început în noaptea de 17 iulie și au durat pînă în ziua de 18 Iulie la orele douăsprezece, is­­prăvindu-se cu succes tocmai în mo­mentul cînd a înceapt suspendarea ostilităților. In tot timpul acesta bulgarii își concentraseră toate for­țele pentru a recuceri pozițiunile cîștigaite de Sîrbi. Sîrbii au bombardat Vidinul pe care-l mediaseră, întreagă noaptea de 17 Mie. Lupta sa a continuat și a doua zi pînă la orele 12 cînd co­man­­dantul diviziei de Timok a trimis parlamentari în cetate pentru a co­munica asediaților că în acest mo­ment începe armisttițiul. Cu toate a­­cestea trupele bulgare a fi dat mai multe atacuri contra pozițiunilor sîrbești de la Pirot, Desciani, Klade­­naț și Vlasina. Bulgarii încercaseră să înainteze cu trupele din avant­­poisturi, dar încercările lor au fost respinse cu toată energia. Aceleași încercări le-au iuăpat și în fronturil­e din regiu­nea Ksiivă Palahka. La în­ceputul armistițiului bulgarii au re­ușit să avanseze avantposturile, d­ar au trebuit să se retragă din fața ve­­hementu­lui foc deschis de­ ar­ti­leri­a sîrbească și­ astfel a rămas și ulti­mul atac al trupelor bulgare fără nici un efect. Cu prilejul acestor lup­te bulgarii au înregistrat pierderi însemnate. Incheerea armistițiului a fost pri­mită în mod defavorabil aiici, de­oarece sînt temeri că bulgarii vor­­ și de aistădată de rea­ credință. ...........v. »-tv- Milan QUIESTIA ZILEI Un monument lui Danel Grecii ne-am­ luat'o înainte și ,­la atunsi­ din Atena propu­ne următoarea schiță pentru un bust lud Ioaneff. Romiera sîrboM Cava­la g­recilor Prelungirea suspensianei de arme Cu toate dificultățile t­e se ivesc și ©atrî de astfel erau prevăzute, o singură părere își face drum și o azî împărtășită de toată diplmația cuminte și cu răspundere ,este părerea că nebunia războiului bal­canic nu poate și nu trebue să reînceapă. Din întrevederile sârbo-fo­agiare se poate constata că linia de frontieră sârbo-bsulgară va trebui să fie la mijlocul distanței dintre Struma și Var­dar. In­formațianlie noastre .dls .Securi a a­­terizate ne permit a spăla el sigur că Cir­ceana și Ssu­p vor­ răissm­e ale sârbilor (și orice caz. Sunt probabilități că vadmiza și Stru­­mitza vor revest Bulgariei, căci altfel Serbia ar avea accesul prea ușor spre valea Strumei. Intre greci și bulgari punctul capital rămâne Ca­­valla, căci pentru Doiramo, Serres, Pemir-Hissar, bulgarii nu mai au nici o speranță de a le recăpăta. Prin acordul puterilor Cavalla era considerată ca revenind bulgaraes. Wm emaila insă, §r © sil, lingi știri psixiti de ca mmm, nu ar Iași sassat iași leala p^fariia ar fi fia ari m­isierele sS@ a s­a sfaturi, iar m să facă prasisssal și praniafei fiică ple slut ai Iiastria, Hasis și Halii ar fi |ata paeiica as@sa@E@& p@­­satică, pa­tiM iraA și iarsuan­a Iass. In­ sa șîm insă m E militară fu isaastă prin îefi, ii ar lesal degrabă m fi m­eran­ța și sirm­­ania. *• * * E puțin probabil ca lucrările preliminare ale con­ferinței să se poată termina pînă Luni cînd expiră termenul de suspensiune a armelor. Se vor face sforțări ca această suspensions să fie prelungită pentru două-trei zile, cînd se crede că chestiunea delimitare a frontierelor va putea fi ter­minată. I­nformațiunile­­ noastre ne mai permit a crede că aliații vor renunța la despăgubirile dle războiu față de bulgară. Un punct iarăși greu va fi ac­ela relativ la liber» țâțele bisericești își scoasre pentru ce? peste două sute de mii­ de greci ce vor rămîne în Bulgaria, Emil D. Fagure­­nt».­ De ce a tras sabia Romînia INTERVIEWUL ZIARULUI EN­GLEZ „EVENING STANDARD“ CU D. Dr. M. GASTER „Romînia luptă acum pentru cau­za civilizațiunei’’, declară d. dr. M. Gaster marele rabin al comunităței spaniole și portugheze din Londra, originar din Romînia, și care este un profund cunoscător al chestiei balcanice și a cauzelor intervenției Rom­îniei în Balcani. D. dr. Gaster aprobă și justifică dorința Romîniei ca acțiunea ei să fie considerată de toată lumea ca un act de dreptate. Părerea genera­lă despre atitudinea Romîniei de la începutul războiulu actual a fost foarte greșită, spune d-sa unul re­prezentant al lui „Evening Stan­dard”: irt* th­urZ­'t tr­.­rmt t’ In realitate, iată cum statt lucru­rile : „Roshinia apără în­ primul rând interesele sale și ia masuri de si­guranță și pentru viitor. Romînia es­te singura insulă latină în imensul ocean slav; ea este înconjurată de națiuni cu cari n’are nimic comun. Dacă granița de sud a Românie ar fi fost sigură, ea nu s’ar fi neliniștit cătuși de puțin. Dar Rom­înia a fost nedreptățită după războiul din 1877. A fost rău­ răsplătită, pentru­ sa­crificiile făcute, pen­tru­ sîngele vîrsat, pentru zecile de mii de rom­îni cari și-au­ sacrifi­cat viața pentru liberarea bulgari­lor de sub jugul turcesc. Ea a făcut educația poporului bul­gar. Școlile românești au­ fost tot­deauna deschise pentru bulgari și Romînia poate spune cu drept cu­­vînt, că a contribuit mult la desvol­­tarea și propășirea lor. După războiul din 1877, Romînia perdu Basarabia, pe care Rusia­­ i-o încorporase, dînd în schimb o fă­șie de păm­înt arid și sterp, un fel de bărăgan, —• Dobrogea, cu o frontieră sudică cu totul deschisă, pe cînd în­­nălțimile Arab Tablei fură lăsate Bulgariei. Romînia a protestat din capul,­ lor cuiul și n­ă .Încetat să protestezei coni­tra nedreptăței de a fi expusă la o năvălire Satt'un atac al bulgarilor prin granița nesigură de la sud, care o impedeca de a se desvolta în liniș­te și care ar fi putut deveni în viitor un casus belli între ea și Bulgaria. Dintr’un sentiment de delicateță și cavalerizm, Romînia, n'a făcut un­ tîrg' c’n Brilgriria, ni'a 'vrut să ceară dinainte plată pentru neutralitatea ce a păstrat în­ tot timpul războiu­­­lui contra Tu­rclei,­ pentru că era si­gură, că și fără negociere va­ primi fâșia de­ pămînt care îl se­ cu­vineai de mult și care avea sa întărească frontiera de la sud și să stabilească raporturi amicale cu Bulgaria. INCAPATINAREA BULGARIEI — Romînia n­u s’a așteptat ca du­pă războiu­, Bulgaria să-î facă difi­cultăți, refuzînd să repare nedrepta­tea, acordînd Romîniei fîșia de pă­­­mînt de la Turtucaia (la nord-vest) la Balcic (la sud-vest), cu o popula­ție de 200.000 locuitori, dintre cari 100.000 sînt turci și în proporție foar­te puțini bulgari­.­ Atunci Romînia se du­ce la Pe­tersburg, nădăjduind că va­ obține în sfîrșit, rectificarea de frontieră, ce pretindea, dar nu reuși nici de astă dată, căci nu îi se dădu decett Silis­tra cu forturile cari d­omînă pe o în­tindere oarecare Dobrogea, iar cînd comisiile se întîlniră pentru delimi­­tarea acestei granițe, tot bulgarii au fost aceia cari au­ ridicat din nou dificultăți cu privire la cei trei km., de un­de­­ trebuie­­­ să înceapă noua graniță rom­­înească. Pînă și într’o chestie atît­ de neînsemnată, bulgării au avut­ față de Romînia o atitudine foarte puțin prevenitoare­­ și bine­voitoare, s’au arătat atît de zgîrcițî, atît de încăpățînați, în­cît comisiu­­nea romînă se văzu nevoită să plece fără nici un rezultat.­­ Această atitudine a bulgarilort a iritat foarte mult spiritele în Romî­nia, căci se vedea clar că Bulgaria urmărea heghemonia în Balcani. INTERVENȚIA CA iqASURA siguranța;. — Bulgaria avea intenția cerească, la un moment­, dat gen, a cărei îndeplinire ar fi tulbu­rat echilibrul balcanic. Deci, Romî­nia a trebuit să intervină pentru, propria-i siguranță.. * îm­pedecîrrd1 o­ întindere prea mare a Bulgariei în dauna celorlalte state și stabilind astfel un oarecare echilibru în penin­sula Balcanică. Și sînt "multe"motive cari, pledpăză pentru menținerea echilibrului. In primul rind, un ech­ili­bru real ar pu­ne popoarele tinere la adăpostul pri­mejdiei de a fi înăbușite, zdrobite sub povară m­iliÍtarii mu­lui. Afară de aceasta, forțe egale ar tine pe oricine în șah, căci de îndată ce vre­una dintre puteri ar încerca să­ turbere, echilibrul, s’ar ridica ih­ data celelalte trei contra eî-Europa trebue să recunoască că intervenția Romîniei a fost de mare folos, în împrejurările actuale,’căci a zădărnic t ’prin acțiunea sa un răz­boi european, care ar fi avut urm­­ări incalculabile pentru m­arile puteri.­­ Fără să fi fost desemnată în­ mod oficial, Romînia,­ este ,de la, mandatara, Europei pentru­ apărarea cauzei civilizației ‘și umanităței și ar fi bine să se recunoască aceasta și să­ se dea­ importanța cuvănit ș,­i a­­cestui fapt, care va contribui mult la dezvoltarea politică și ..economică a statelor, in viitor. " ’ DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE abonum­ente cu proml­s­ii • • Ioni_ m • • • e­f­e­c­e d­e p­e străinătate prețul este MolL TELEFON: Capitala ..... No. MID 84/73 w. Turcii $i Adranopolii! " î " -------------—£----------------- I ,w" ’ țtf* înreii nu pot renunța la Adrianopol. —­ Pregătirile militare.—Turcii și amenin­țările Europei. — Amenințare la ame­nințare. " O persoana venită din Constantinopol și în mă­sură de a fi bine informa­tă, ne spsene următoarele despre atitudinea turcilor în chestia Adrianopolu­­lui a * Marșul asupra Adriano­­polului s’a făcut nu din ordinul guvernului turc, ci din pricina armatei ca­re l’a cerut în mod impe­rios. Guvernul n’a făcut de­cât să confirme in mod ul­terior faptul îndeplinit. Armata mobilizată care stătea la Ceatalgea în ne­­activitate, cerea zgomo­tos ca să fie S­ scenpa­­tă în care caz ar fi trebuit să fie adusă la Constanti­­nopol unde era teamă că va provoca dezordine, sau să fie dusă ca să recuce­rească Adrianopolul și să își reia revanșa de la bul­­gări. Pe deasupra situațiunea comitetului tînăr­ turc de­venise după moartea lui Mahmud Șefket, intolera­bilă. Cu marșul asupra A­­drianopolului comitetul și-a refăcut o popularita­te cum nu a mai avut-o din ziua proclamarea Con­stituției. ” Se poate spune că azi Enver­bey este stăpîn în Turcia. Turcii nici nu se gân­desc să restitue Adriano­­polul. Zilnic sosesc trupe din Asia cari sînt trimise spre această cetate. La Adrianopol se iaă toate măsurile de apăra­re. Turcii nu s-au mulțu­mit cu vechea lor artile­rie pe care au găsit-o a­­proape intactă, ci au transportat vreo 30 de tu­nuri de cetate de la Cea­­talgea la Adrianopol. Se știe că aceste tunuri au­ fost luate pe vremuri din Dardanele. Muncțiunile necesare sînt transportate pe m­­­area a peste o mie de__ mile aduse din Asia și cari, ce-n drept, nu rezistă decît foarte prost climei. *­. Cu­ activitatea militară febrilă pe care o dezvoltă, turcii n’au vreme, se înțe­lege, pentru iudeca lil re­ce politică. " Astfel ei nici nu vor si­ dea atențiune tuturor de­mersurilor ce se fac pe lingă dinșir. Cît despre a­­menințările Europei, fie ca nu le iau in serios, fie că nu le iau în serios, fie avut ocazia să învețe ci nu câștigă mult ascultind de Europa, destul, turcii nu se lasă influențați de ele. —­­x,— *• •' ■' "i­—a , m . Un influent memb­ru al comitetul tînăr­ turc au­zind de amenințările Ru­siei că va intra în Asia mi­­­că, a declarat s­i­ —f nu ne va deter­­­­mina să renunțăm la A­­­drianopol. Noi veim să ră­­­minem in Europa și daca aceasta nu se poate alt­fel, suntem­ gata să supor­t­­ăm și prăbușirea impe­riului nostru asiatic. Vomi rămîne însă în Europa« vom desfășura steagul verde, ne vom duce preta­­­tindeni unde sînt musul­­­mani, în India engleză ca și în alte părți și ia urmă sau vom peri cu față! sal­va cș» . Renaștere a po­­­poarelor și imperiului is­­­lamic... « Se va spune că acesta ai limbagiul disperare!! Aș ai!­e! Dar el denotă o m­­arată de spirit contra căreia nu se va face nimic cu note­ diplomatice, și pentruui și acțiune de forță, pu crilci par a fi acum foarte puțind de acord. .. Cu toate acestea, sunter­’ datori să înregistrăm versiunea cercurilor plomatice care e că la ur­­­mă turcii tot vor fi sco^s din Adrianopol in schim­bul altor avantagii, par­^ de ordine teritorială, par­­­te de ordine financiarii», M C deputație din Adrianopol In str4iat­^ fate Constantinopol, 20 Injloi. —­ C de«’ putație reprezentînd toate elegiante. ‘ le populației din Adrianopol in pla­ca zilele acestea spre a achula teate, centrele europene și a­lamb, a op­ini­at publică străină asupra ai'avizibil' stări din Turcia. *: *ivá! 0 D.Tonceiî cu d. Sava Zyagcíqíí ța si-*

Next