Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)

1916-06-11 / nr. 10507

Simb&tă 11 Susţin­­­e­re ,4*/. Rent* Em. 1916 84,—[1 84 -5*/t RenU amor« 11*05 76 25 77 — 4'/ I „ „ 1913" 80258 81V, .40/n Rentă Internă 76­/i 77‘t (e«v, Obli» Com Buc. 7550,1 76 75 ,40/ Oblig. Jud. Com. 89 25 89 50 S'/ . , 79125 80 75 1­*/. Bonuri Rurale 90 25 90 V, 1 4*/t scris. Inno, rural« 92 — 92 50 e»‘t . 77 V, 7g— 5 / „ urb. Buc. 88 BJ 89 — 4V, „ irH lați 83 251 84 — Ac. R Națională 5325 -46350 — _ _ Agricolă 1­500— s00 — , ,, eslg. Dacia R. 11570— 1600 — „ Banca Koroană' 700j— 710 — Cor. ind.austriacă 80­— 8! — H­ard pennan# 115— l17— Buoo. Inmopa« 105j— 107 — „ italiene j 98j— lOO — rubl« hârtii 212 H cgi 7S SE CAUTA o menajeră bună care să se priceapă şi la cu­sut pentru o casă mare. Se preferă o persoană care a mai fost slujită, având referinţe. A se adresa la zia­rul „Adeverul“ ora 12 din zi. A apărut: COMOARA FEŢILOR de renumitul medic german dr. Li­­vius Fürst (Berlin). Tradusă în ro­­mâneşte de Dr. George D. Fischer, medic comunal. Cartea este sensă pe înţelesul tuturor şi interesează de aproape pe orice mamă, precum şi pe orice fată. Preţul lei 2.50. De vînzare la toate librările şi depozi­tarii de ziare. Dep. general: Agenţia Brăniştea­­nu, str. Sîntul Ionică. La caz dacă nu se găseşte la li­brari, să se trimeată 2.50 prin man­dat poştal la administraţia revistei „Higiena“ 27 str. Paris şi se va pri­mi cartea franco. 216 Traduceri de acte din orice limbă şi legalizarea oficia­lă la ministere şi consulate, se poate face prin „Informatorul“, biuroul de consultaţiuni In afaceri administra­tive, comerciale şi militare al ziare­lor „Adevărul“ şi „Dimineaţa" din Bucureşti, strada Sărindar No. 9. SIMâlâ VILLA SCULV S€r. Vfrful tu­dor 1 De închiriat A se adm­Si d-nei Es­­meralda Sculyi &tr. Las­­car Catargi, lasă._____ Doctorul n B. 1.11 specialist in Boale de ochi şi urechi fiind desconcentrat din Buzău, şi-a reluat consultaţiunile. STR. PARIS (fostă Doamne), 27 BANCA Şl SCHIMB 1. FINKELS BUCUHEITL Str. LIPSCAIO. No. 10 Boul Palat Dacia Romina, prăvălia No. L tu cult. .Cursul pe ziua de 31 MarS 1916 Institutul PIEOIBAb 2­ £ AGENTI F14101 Anexat U Baia CENTRALA Bamesti, RH1, find Tratame»telebtoaleiu«eioal«a ata«ft­­ectului nervos, sitiMui digMtlv, ateautritlonh asasr.l«, aie «Utemulwt­esos ,oxucal«t fi raasaular nsurrtrsala; nsvTttlxit, patdUsA, *f* t erloset ive»*» constlp»»!«, aitritisa»­­reumath­m. jutta, sepitosa pa* tti* nihtoarel«: Btil­otsrspIswimplwtkcM, sto ni anual «i vibrlter.mMatmbapI țAlS m V lehy îsudapun«­­/r al is,»idjs Bleu kiere« tUrtrklints m­ed lealAt /pot» von irtre, («radttsre, eurvnțj «inusoț. ăsH, fraaklinitars, d ănouralisara bl) »idre­stsctxiae, Boentgaa. Sil de lamina si de tsrs* I nra iiitsUU («s. é parţiala. S eesmoteraplaaial. Ut. Hais« er «I Ortopédia. . Ba­­daneid c»ir*»oul«(N*uh-tnj flxalanieatsfs se sxwcuU si ss­­4 ssvc£h««d­ la wecUsil spseian*d astitiituluL itfspets* SS Irtrrlt f­aH* MKMistutui­ esc s3 vîe ca sS petreacă în Rusia, i-aşi sfătui să nu o facă. Mai întîi e un act imoral. Cînd aci în fiecare zi zeci de mii de oameni mor şi su­te de mii sufăr consecinţele acestor pierderi, e o ruşine ca tu să vii şi să chefueşti spumindu-le cu cheful tău . — Eu 'mi fac afacerile, îmi vînd griul şi păpuşoiul neamţului, nu ştiu ce este războiul şi am venit la tine să petrec . Iar al doilea, e un act de bravadă care jigneşte; şi dacă voeşti să e­­viţi dezagramente, stai acasă! Pentru acei însă cari voesc se­rios să cunoască Rusia, să vadă ce a făcut ţara aceasta pentru ca să fie azi gata de a lupta încă ani şi ani de zile de va fi nevoie, pentru acei cari voesc să înveţe ceva în Rusia din lecţiunile războiului aces­ta, penttru aceia în Rusia nu vor fi piedici, căci oamenii serioşi se poartă serios şi nu pot da loc la nici un fel de bănueli, oamenii se­rioşi nu se comportă ca la nuntă, mai ales într’o ţară, în care e răz­­boiu, e durere, e suferinţă, dar sunt şi nădejdi şi idealuri de realizat DR. L DUSCIAN Cite vite slut In­­ari Direcţiunea statisticei generale de la ministerul de domenii a terminat cen­tralizarea datelor furnizate prin nu­mărătoarea generala a vitelor care s’a executat In toata tara de la 14—25 Aprilie anul curent. Rezultatele obţinute sunt de cel mai mare interes putlndu-ne da informa­ţi­uni preţioase. Animalele de rasă cavalină sunt în număr de 1.218.000, adică cu 296.000 mai mult faţa de cifrele obţinute la numărătoarea făcută In 1900. Atunci numărul cailor a fost de 144 la 1000 locuitori. Acum este de 154 la mia de locuitori. Această sporire este destul de satisfăcătoare. Animalele de rasă bovină, sunt a­­cum In număr de 2.937.000 capete de vite, cu un spor de 193.000 In raport cu statistica din 1900. Această sporire din nefericiri nu este de cit aparenţă., deoarece popula­­ţiunea noastră care in 1900 era de 6 milioane locuitori, este acum de 7.SOO.OOO locuitori. Sporirea nu e die cit în viţel­ii junei. Boii buni pentru măcelărie sau cel pentru muncile a­­gricole, sunt In număr de 1.026.000 capete, mai puţini decit In 1900 cu 148.000 capete. In 1900 erafl 431 boi, la 1000 locuitori, pe ctnd astăzi nu avem decit 371 la mia de locuitori. In mod proporţional ar trebui să avem 500.000 boi mal mult În ţară. Acest deficit este considerabil, şi se impun măsuri serioase pentru a face faţă nevoilor ţarei. Tot astfel nu avem decit 11.700 tauri de reproducţie, adică 1,4 tauri la o sută vaci, ceea ce este insufi­cient. In ceea ce priveşte numărul vaci­lor avem 890.000 capete, cu o sporire uşoară de 37.000 capete In raport cu numărul din anul 1900. Procesul şalupei „Trotuşul* CONSTANŢA, 9 Iunie. — Curtea de apel din localitate a judecat azi în continuare procesul şalupei Tro­­tuşul. Asupra incidentului ridicat de că­tre d. avocat Zamfir Filotti, din par­tea apăraţiei, care a cerut o nouă ex­pertiză la faţa locului. In asistenţa Curţei în complectul ei, s-a pronun­ţat astăzi, dispunind citarea In in­stanţă a experţilor care afi încheiat actul de expertiză, numind din ofi­ciu încă alţi trei experţi noul. Procesul ia fost aminat pentru ziua de 3 Octombrie 1916. Sylvian Judiciare Consiliul de războia al corpului II de armani condamnase la 5 ani în­chisoare pe ofițerul in rezervă M. Co­­sac, de la regim. 49 Călugăreni, pen­tru a-și fi satisfăcut poftele bestiala și perverse asupra unui soldat ce-l avea sub ordinele sale. Ofițerul imoral a făcut recurs, pe care Consiliul da revizie al armatei l-a respins ieri, confirmindu-se ast­fel sentinţa condamnatoare. * ^ j Eri trebuia să se judece de către tribunalul Ilfov secţia II, procesul şoferului Al. Hentz, care a călcat cu automobilul şi a ucis pe nefericitul avocat Georgescu, căzut victimă ero­­izmului sǎu. Fiind utilă ascultarea unor mar­tori, tribunalul a amînat procesul spre a-i cita. * Şt. Zaharist, din serviciul poştei centrale a fost judecat şi condamnat ieri de tribunalul Ilfov secţia I, la 6 luni închisoare pentru faptul de a fi rupt timbrele poştale de pe plicuri şi grupuri, timbre pe cari apoi Ie în­trebuinţa din nou, fraudind astfel poşta. Magssind­ „Aux Salaries Lafayette“ — Agenţia, BUCUREŞTI, Calea Victoriei 61 — fl ff u cu începere fle asi: KufilPffi Costume Tailleur bUtUUufiu şi Haine de Uni şi Mătase — Ocasiuni excepţionale. — „O CU LARI­UM“ Primul institut de optică medicală pentru alegerea, com­punerea si pro urarea de ochelari şi pince-noz După ulti tue 1 e' carintl s*y*ittfloe cub direcţlunaa d-nul d tor G©©i*go D. FiscîiOF specialist n boale de ochi BUCUREȘTI.—STR DOAMNEI No. 27 - TELEFON 27­30 CORESPONDEZ­ZA. CJJ PROVINCIAI Singurul Institut Ocultistic special pentru potrivitul exact şi sis­tematic de Ochelari şi Pitice Rez condus de un doctor specialist in boale de ochi.­­ In acest institut modern se gu­sesc Sticlele cele mai fine, exact calculate şi fabricate anume, cu o deosebiţii atenţiune şi solicitu­dine. Instalaţiune deosebită de aparatele cele mai noul şi de lumi­nă făcute aşa în­cât alegerea ochelarilor se poate face şi seara. Clienţii cu o sală de lectură în care pot sta mai mult timp să citească spre a se convinsie dacă sticlete alese ie convin. Consultațiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor, cert să cumpără la O­uiarmm și In cazuri când nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de */4 oră. In jurul luptei navale dela Skagerrak NODI COMENTARII GERMANE BERLIN, 8 Iunie. — „Wolffbureau” -pune: Mărturia unui mare ziar iro­­landez cu privire la bătălia dela Ska­gerrak constitue un verdict definitiv asupra adevăratului rezultat al ace­lei bătălii. Puteai crede că e o glu­mă cînd citeai ziarele franceze şi engleze despre bătălia navală. Pre­sa franceză mai cu seamă vorbeşte şi astăzi de dezastrul naval al Ger­maniei şi mereu se aducea înainte acelaş argument, anume că englezii afi rămas stăplni aî cîmpului de bă­taie. Personagii oficiale engleze şi franceze se sileau să acrediteze ver­siunea victoriei engleze. Regele An­gliei a felicitat flota sa, amiralul a fost felicitat, d-nul Balfour și Asquith au batjocorit flota germană în di­scursuri, d-nul Poincare și amira­lul Lacaze au felicitat telegrafic pe regele Angliei, etc- Intr’un cuvint toată lumea participa la acest bluff. Al doilea comunicat german anun­­ţind pierderea vaselor „Rostock“ şi ,,Luetzew“ întîmplată posterior, a fost salutată de presa ententistă cu strigăte de triumf şi izbuttise a se convinge opinia publică din Franţa şi Anglia că germanii fu­seseră cei înfrînţî. Dar neutrii imparţiali nu s’au lăsat impresio­naţi. „Nieuwe Rotterdamsche Cou­rant“ prin scurtele sale observaţiuni rechema pe englezi şi francezi la re­alitate. Nici telegramă regală sau presidenţială nu va putea schimba faptele următoare: 1) Flota engleză a pierdut mai bine de două ori ta­­nagiul pierdut de flota germană; 2) Singurii prizonieri făcuţi în bătălie au fost cel­­uaţi de germani, atunci cînd se afirmă totuşi că el ar fi fu­git de pe cîmpul de bătaie; 3) Amira­litatea engleză a păstrat mai bine de 48 ore după bătălie o tăcere com­plectă şi a confirmat în general toa­te afirmările comunicatului german privitor la pierderile engleze, cu ex­cepţia pierderei vasului „Warspite“, dar depunerile prizonierilor englezi concordă în a afirma că „Warspite“ s-a scufundat — (Wolffbureau) BERLIN, • iunie. — „Nieuwe Rot­te­rdamsche Courant” observă cu pri­vire la comunicatul oficial german relativ la depunerile prizonierilor englezi, făcuţi in bătălia de la Ska­gerrak, următoarele: „Englezii n'au salvat un singur om din compatrioţii lor şi nici un singur german căzut în apă. Nu este aceasta straniu atunci clnd vasele engleze, după cum spu­riă povestirea engleză, ar fi rămas stăptni al cîmpului de bătaie, iar flota germană ar fi luat-o la fugă? Acelaș ziar află din izvor infor­mat cu privire la motivele militare cari au determinat amiralitatea ger­mană să nu anunţe pierderea vase­lor „Rostock“ şi „Luetzow“, că in momentul cînd primul comunicat a­­supra bătăliei a fost publicat, am­bele vase nu fuseseră încă scufunda­te, ci remorcate pînft la postul ger­man. De­oarece erafl grav avariate, remorcarea a cerut mult timp şi In cele din urmă vasele tot s’au scu­fundat, după ce toţi supravieţuitorii, inclusiv răniţii, au fost salvaţi. Dacă primul comunicat al amiralităţei germane ar fi anunţat că se fac În­cercări de a salva acele vase, con­­tratorpiloarele engleze s’ar fii dus de sigur să scufunde vasele avariate. Din aceste motive nu s’a spus ni­mic until despre avariile suferite de cele două vase. — (Wolffburtau) Consfătuirea agricultorilor din Mol­dova ÎAŞI, 9 runile.­­ Duminică va a­­vea loc o importantă consfătuire la Sindicatul agricol, la care vor par­ticipa şi preşedinţii Sindicatelor a­­griico­le din Moldova. In legătură cu această consfătui­re se anunţă că Sindicatul morari­lor a început să trateze cumpăra­rea întregii recolte viitoare de greu oferind de pe acum preţul de 4.500 lei de vagon. — Dam Din Ploeşti Select Cinema Griviţa Azi la Griviţa se reprezintă admi­rabilul film ROZELE VIEŢEI. Comedie sentimentală colorată In trei acte după romanul lui Paul Bourget. Seara In grădină pe lingă acest program, simpaticul artist Nicules­­cu Buzău dă o singură reprezenta­ţie cu cupletele sale. Cinema Teatru­ Modern Frumuseţea coloritului marelui film !n 5 acte O NEVASTA ÎNDRĂCITĂ sau MARTIRUL MATRIMONIAL a atras e­l la Modern un numeros public. Acest splendid film colorat se va reprezenta azi pentru ultima oară. Curierul spectacolelor VINERI 10 IUNIE TEATRUL REGINA MARIA. — Com­­pania de operetă „Carmen Sylva“. Direcţiunea A. de Herz: Voiajul in China. GRADINA RICANBUZIA. — Compa­nia Cifralla: „Don Ponescu-Gorj“. CINEMA-LUX. — „Focul“ (Scînteia, Flacăra, Cenuşa!) treptic dramatic cu cea mai frumoasă, bogată şi lascivă arisă italiană, Pina Meni­­chelii. SELECT CINEMA CENTRAL. — Premiera filmului oficial Skobe­­leff cu luarea cetăţeî Erzerum de ruşi. „Vecini... Vecine... (comedie). TEATRUL CAROL CEL MARE. — Premiera Capitolul VI Vampirii (Satanas). In sală e cea mai plă­cută răcoare din Bucureşti. ARENELE AMICII ORBILOR şi VE­NUS. — „Resixtul“ cu Tribili Gon­zales. Baluri şi serbări Sîmbătă 11 cor­, orele 9 seara, va avea loc în sala societăţei de cultură „Macedo-Romină”, calea Rahovei 29, o mare serbare artistică şi literară, cu un­ foarte bogat şi variat program în folosul societăţii „Tinerimea Ma­­cedo-Romînă". D. prof. universitar I. Valaori va ţine o interesantă conferinţă asupra viitorului romînilor din Balcani. Biletele se vor găsi în seara serbă­rii Casa societății de cultură. ss Bela cei mici -pentru d. director general al poştelor şi telegrafelor Impiegaţii auxiliari dela poştă şi telegraf, care primesc 70 lei lunar, pentru a se hrăni, tinbr&ca şi p­l&ti chirie,—apelează la d. director ge­neral al poştelor să dispună o spo­rire de salar pentru a se putea sus­ţine In situaţia atlt de grea acum. C8!?I’a­ iîăziî-oiBCâ?! Patru roate-are-o căruţă. Patru liduri o căruţă. Cinci gologani o băncuţă. MU de raze o steluţă, O bidinea o chivuţă~. Insă Clasic Cinema N'o are decit pe ea. Fenomenala-i maimuţă.. io»*| Alergările dela Băneasa W LA 3 NIJUS 1916 -In' are Ioc tragerea , NouilorPREMII^ acordăta GRATUIT tuturor sicanaților ziarelor % „MEVERUL” si „DIÜINEAŢĂ® in curent cu plata abonamentului, in valoare de peste l Li 1­40-608 gii­ c.ali. Lil 29.000 IN NUMERAR Tragerile se vor face SEMESTRIAL. La­ prima tragere care va avea loc la 3 IULIE 1916, se câștigă: LEI 10.600 w r îmi LEI 5000 în nerar | I premio di LEI 3000 ti nonim'r 1 premia II LEI 2030 In numerar precum și următoarele obiecte de valoare: PH DOarwrTOa COMPLECT B5 FER II 0 TOALETA DE BRONZ pentru S per­onne i» |¡Bturi eu«­l»zesti || C» OOLIK­UK DE l’KISTAL (amnicat. )tr mnoamt. fabricA |ur n.U­'l'M A M HUn­ ll Aportul! 4e motun­te Iar |1 btum M. WU IMAM ap. (Telefon 86/1) UN DORMITOR COMPLECT PENTRU 2 PERSOANE compus din: 2 paturi, 2 noptiere, 2 garderoabe şi o toaletă special lu­­crat pentru abonaţii noşti I de Casa WITTNER & Comp. (proprietar MAX IGNER) din B-dul Elizabeta (vis-a vis de Eforie) reputată pentru mărfurile sale alese de — Mobile, Tapete și Lonoleum — O PIANINĂ II UN GRAMOFON «• prime calitate || brpmral n 10 plici cinau ii cit sal mul i­ttpl AT Tî T Fî 1II AAA IN Sl'«»«*« sl o nouă serie de obiecte de ăă*3* lUiUUv valoare ce se vor anunța la timp, se acordă la a două tragere semestrială, care se va face la T Tft ___ b­rie acriul ICI6. Așa­dar In fd­el naste40sDD0 PIN CAR IT XVME1UH se pot câștiga la cele două trageri se- B UswvU mestriale tn decursul anului 1916 ■■■■' ...... ........... Cn tonte unt. Importante premii, pntal abonamentului pentru fiecare clar .ADEVERUL* «I JUlflMKASA* ae redata lai Un An: Lei 18 I 6 luni: Lei 950 3 luni: Lei 5 cu drept la 25 cupoane­­ cu drept la 11 cupoane cu drept la 5 cupoan Tragerile ce vor face sub controlul onor. CAMERE de COMERȚ din Capitală. Cea mai frumoasă premiera! Toţi admiratorii artistelor FRANCESCA BERZINI şi frumoasa creolă LECH GYS î’au dat randez-vous asta*seara la Cinema „ZEFIRUL“ (Strada­ Doamnei 2) şi „ASTORIA“ (liună Cişmigiu) pentru a admira aceste două artiste în celebrul film: „PUTEREA AMORULUI“. Iatft programul curselor ce vor a­­vea loc Duminică după «.iima, pe hipodromul de la Băneasa : L PREMIUL KOGOŞOAIA, 1800 metri. — Premiul I, 2000 lei; Pre­miul 11, 300 lei; Premiu] ni, 200 leL Fiiflson, 69 Îl; Hoinar, 68 k.; Bol Mareevo, 64 k.; Viitoarea, 50 jum. k.; Cross Hills. 62 k.; Minune, 48 ju­mătate k.; Duhaj. 69 k.; Isa, 63 jum. k.; Juvéna, 60 k.; Antiţa, 50 jum. k.; Vizir, 66 k.; Taveyssa, 57 jum. k.: La Pompadour, 66 jum. k.; Claia, 60 jum. k. IL PREMIUL PREOŢEŞTI, 2300­­metxL — Premiul I, 3500 lei; Pre­miul II, 450 lei; Premiul III, 300 lei Aoleo, 63 k.; Dancff, 51 jum. k.; Lipan, 59 jum. k.; DobricI, 53 k.; Ţe­­peş, 56 k.; Năvalnic, 47 k.; Negolu, 50 k.; Meridon, 50 k.; Bandit, 50 Ju­mătate k.; Gorun, 51 Jum. k. UL PREMIUL OPAIŢ­A, 2800 me­tri. —­ Premiul I, 8000 Iei; Premiul I, 800 lei; Premiul IH, 490 ImL Garabonciás, 54 juta. k.; Zoltán, 55 juta. k.; Aoleo, 49 k.; Olsztyn, 53 k.; Armoise, 54 jum. k.; Gorun, 47 k.; Bandit, 57 jum. k.; Tesla, 55 ju­mătate k. IV. PREMIUL LE CRACK, 800 me­tri. — Premiul L 2000 lei; Premiul IL 200 bol; Premiul III, 230 lei Escroc, 57 k.; Firul Doamnei, 57 k.; Flaut, 57 k.; Garoafă, 55 jum. k.; Chimiță, 57 k. V. MARELE HANDICAP, 2000 me­tri ; Premiul X, 15000 lei; Premiul IL 2000 lei; Premiul IIL 1000 lei; Premiul IV, 220 lei Sacher, 64 k.; Lisbem, 59 Jum. k.; Tesla, 58 k.; Mazoltof, 56 jum. k.; Gimpli, 54 jum. k.; Charancy, 50 Ju­mătate k.; Zoltán, 60 jum. Îl; Polo­nium, 57 jum. k.; Aoleo, 56 jum. k.; Colan, 56 k.; Steag, 53 k.; Loch Car­­rig, 56 Îl; Diak, 52 jum. k.; M&caoţ 49 jum. k.; Bellum, 48 jum. k.; Xylo­­die. 58 k.; Baltchic, 47 jum. k.; Bergl 51 k.; Dax, 44 jum. k. VI. PREMIUL ROGER, 1000 me­tri. — Premiul L 2500 lei; Premiul II, 400 lei; Premiul IH, 230 lei Aghiuță, 54 jum. k.; Neutru, 61 jum.; Garaboncias, 57 k.; Magnesium 61 jum. k.; Năvalnic, 68 k.; Minune, 51 jum. k. VIL PREMIUL DOMNIŞOARELOR, 1600 metri. — Premiul L 3000 h­d ; Premiul IL 450­1­, Pr. IH, 300 lei; Sărătuica, 53 jum. k.; Esperanza, 61 k.; Minune, 53 jum. 4.; Revanche, 61 k.; Viitoarea, 61 k.; Crăiţa, 56 k.; Baby Mine, 61 k.; Val de mine, 61 k.; Beteala, 53 jum._k. MUTARE Respect­area de către corpuri a ob­­servaţiunilor medicale puse pe bi­letele de işire din spitale ale oame­nilor de trupă Ministerul de războifl, a fost sesi­zat în mai multe rânduri cu unii co­mandanţi de trupe, nu respectă ob­­servaţiunile medical© puse pe bilete­le de eşire din spitale ale oamenilor c© au sub comandă, mai ales în ceea ce priveşte concediile, aşa spre pil­dă­ : unii reduc numărul zilelor d® concediu, la care au fost propus de spital omul, alţii nu permite oameni­­lor a beneficia imediat de concediul acordat şi, în fine, alţii pun oamenii la serviciu fără a li se da voe să uzeze de concediu. Această procedare fiind cu totul prejudiţiabilă atît serviciului rit şi sănătăţea oamenilor, prin faptul că nepermiţîndu-li-se să beneficieze i­­mediat de concediul acordat de spi­tal in scopul restabilirei sănătăţei se întâmplă deseori ca boala lor să re­cidiveze şi astfel, în loc ca după expi­rarea concediului să fie în stare a-şi relua serviciul, sunt internaţi din nou în spitale. Cele arătate mai sus, au fost tri­mise printr-un ordin circular, co­mandamentelor, care sunt rugate să binevoiască a da ordin pentru a nu se mai repeta în viitor asemenea pro­­cedeurî greşite, cunoscând că minis­terul este hotărât să reprime cu toată rigoarea abaterile dela acest ordin. Grănicerii din contingentele 1911— 1912 concentraţi de aproape douî ani apelează la d. ministru de război şi să dispună înlocuirea lor pentru a avea şi ei un concedii­ mai lung pentru a veni în ajutorul familiilor rămase în cea­ mai grea situaţie, în acest lung interval de concentrare. Mai mulţi plutonieri cu t. r. cont. 1916 şi neavansaţi încă, din motive cari privesc regimentele şi ministe­rul de războiţi, se văd concentraţi ca plutonieri, cînd camarazii lor s­înt concentraţi ofiţeri. Cei mai mulţi sint în perioada examenelor. Ei roa­gă ministerul de război şi să le lămu­rească situaţia, amînînd concentra­rea lor pînă după avansare. Multu­mire Prin prezenta aducem mulţumi­­rile noastre d-luî maior Mişu Iones­­u din reg. 46 infanterie, precum şi­­-luî subiecot. Popescu Tudor, co­­­nandantul companiei 4-a, de modul ărintesc cum sau­ purtat cu noi îni­oria I-a de concentrare. Subofiţerii comp. 4-a Mazere Ion, Polihron Gria pre, Ponescu Marin. Examenele sublocot. tie rezervă activaţi Rugaui» pe d. ministru de război să binevoiască a da o dreaptă d­ez­legare chestiunea relativă la Înainta­rea sublocotenenţilor care au­ fost trecuţi prin examen la cadrele ofi­ţerilor activi dintre sublocotenenţi de rezervă. In conformitate cu art. 8 din to­pea asupra Inaintărei In­armat* ■*au prezentat o surse de sublocote­nenţi de rezervă la examen pentru activare. Cei reuşiţi la examen, au fost tre­cuţi în cadrele active, mare parte din aceşti ofiţeri, chiar in mo­men­tul activftrel lor, aveftQ vechimea re­gulamentară pentru a fi Înaintaţi la gradul de locotenenţi şi cu toata propunerile făcute şi menţinute d« şefii lor erarchici au fost lăsaţi ne­înaintaţi. La reclamaţiimile făcuta, li S’« răspuns de către direcţia persona­lului din ministerul de războia, că comitetul inspectorilor generali la anul 1915, a hotârlt, că nu se con­sideră ca vechime la Înaintare sub­locotenenţilor activaţi, decit un sa Înapoi dala data activărel­or, care ar fi fost vechimea lor In grad la momentul activărel. Această măsură calcă prevederii­ legal, căci vechimea ca şi gradul ofi­ţerului, nu se pot lua decit pentm­ anume motive prevăzute de lege. Este nedrept şi nelegal deci să se nesocotească vechimea sublocote­nenţilor, servită ca chemaţi tempo­rar în activitate de serviciu. Art. II din legea ofiţerilor de re­zervă din 1913 prevede că: ofiţeri­ de rezervă, în timpul aflărei lor sub arme, se bucură potrivit griulului de toate drepturile ofiţerilor din ac­­tivitate,­­ prin urmare şi de ve­­chimea de m­annare aşa cum a fost clarificată interpretarea acestui ar­ticol, printr’un ordin circular al mi­­nisterului de război. In anul 1015. * In amil KM®, relativ la această chestiune se poate anula de către ministrul de războiți, fiind contrară legilor, dlnd dreptate cauzei de ve­chime a sublocotenenţilor activaţi din care mare parte au cîte 5—6 ani, de vechime In grad, fără a fi Îna­intaţi. Nu est« potrivit de loc timpul da azi, să se zdrobească moralul ofiţe­rilor prin măsuri nedrept« şi nai» gale. "lie ii Excursminea Principelui Carol CURTEA DE ARGEŞ, 8 Iunie. —In ziua de 8 luni», a sosit In localitate cu tronul de persoane la care s-a a­­taşat un vagon special, la orele II şi 45 minute, principele Carol Însoţit de colonelul Popescu de la divizia 6 sanitară, colonel Olteanu din cavale­rie maior Atanasescu, aghiotant prin­cier, inginer Paecu, d. Alurgoci, pro­­fesor universitar, inspectorul cerceta­ţilor. In gară oaspeţii au fost intrinpunat de d. D-tru Lăzărescu, primând ora­şului, M. Teodoru, medicul primar al oraşului şi d. H. Gheorghitu, şeful po­liţiei precum şi de un numeros pu­blic. Din gară oaspeţii au plecat cu automobilul plnă In com. Cerbureni iar de aci cu trenul societăţei fores­tiere .Argeş“ au plecat în escursiune la localitatea Cumpăna in munţi. La reîntoarcere principele Cano­­ş( în­soţitorii săi au vizitat palatul regal iar cu trenul de 5.56 minute d. m. afi plecat spre Bucureşti. Finanţe şi Comerţ Se ştie că la bursă nu se negociază schimbul aţa că cursurile acestuia se fixează în piaţa liberă. Ultimele cursuri pentru plăţile a­­supra străinătăţii sunt: Cec Paris: 108.40. Cec Italia (lire) : 10L Cec Elveţia: 121.35. Cec Berlin : 11. 20. Cec Londra: 30.65. Viena-Budapesta: 8L Ruble: 197 jum. Leva: 92 jum. Casa de schimb JEAN PAUMIA Calea Victoriei, 70. Telefon 54-69 Cumpără­ri vinde efecte publice la cursul zilei. Provincia prin cores­­pondentă telegrafică şi telefonică. Dividende pe 1015 au mai fost fi­xate de următoarele societăţi: — Soc. an. „Tarcău" din­­Bucu­reşti (industria lemnului): 50 Iei de acţiune. — Soc. „Economu“ din Bucureşti (fabr. de ciocolată, bomboane şi con­serve alimentare): 25 lei de fiecare acţiune (5 la sută). — Soc. petroliferă „Speranţa“ din Bucureşti a decis a se plăti acţio­narilor un acont de 300 lei asupra dividendului pe 1915—1916. Avantagi! Industriale afl mai fost acordate­­ următoarelor stabilimente: Atelierului de arte grafice al d-luî Melinescu din Tulcea; atelierului mecanic al d-lui Adolf Winter din Buc.; fabrice­ de țiglă a d-lui Nico­lae Aldea din Mangalia; fabricel de cărămidă a d-lui Macavel din Ale­xandria; fabricel de fasonat lemn a soc. „Stejarul“ din Bacău ; fabricel de tîmplarie a d-lui Jean Woino­­rowsky din Bucureşti; fabricel de industria lemnului a­ d-lul David­ Tipser din Iaşi; fabricel de lamina­rea biletelor de fier a soc. Rouma­nian Sheet & Galvanizing C­aie din Galaţi. Tîrgul Cerealelor BURSA BUCUREŞTI Se afl vîndut­eri următoarele ob­lităţi de an (recolta 1915) : 60.000 kgr cu lei 15 suta de kgx­­predare prompt gări; 180.000 kgr. cu M 28 guta de kgr.; 100.000 kfr. cu lei 30 suta de kgr.; 100.000 kgr. cu lei 32 suta de kgr. idem; 50.000 kfr. cu lei 34 suta de kgr. Cărămidă (proastă) s’a vlndut o cantitate de bucăți cu lei 50 mia bu­căţi. Tansoitri petrolifere. — S’a vlf­Tiţei te Buştenari: 500.000 litri at lei 4,30 suta de litri. dat : u­ra minimm Ud dormitor complect pentru două persoane, compus din: 2 pa­turi, 2 noptiere, 2 garderoabe şi o toaletă special lucrate de cunos­cuta casă de MOBILE, TAPETE şi LINOLEUM, WITTNER & Comp. (proprietar Max Igner) din Bulev. Elisabeta No. 6 (vis-a-vis de Efo­rie) se oferă gratuit tuturor abona­ţilor ziarelor ,,Adeverul“ şi „Dimi­neaţa“, în curent cu plata abona­mentului, la tragerea care va avea loc în ziua de 3 iulie 1916, în afară de diferite alte obiecte de valoare D. colonel Victor Verzea directo­rul general al poştelor şi telegrafelor însoţit de d. comandant Dan Zaha­ria, de la marele stat major, a vizi­tat ori staţiunea de telegrafie fără fir, de la Merestrau. Astăzi Capitala Îşi va da intilnire la Arenele „Amteii Orbilor “, unde se reprezintă „CUM SE SCRIE O REVISTA“ Cuplete noul. Fuziunea, ieftenirea traiului şi trenul „Carmen Sylva“, vor fi spuns de d-nii Petre Duma şi Al. G. Marian. Casele de bilete vor fi deschise ne­întrerupt In tot timpul zilei Listă de subscriere pentru a se ridica In Craiova un monument în amintirea fostului director al liceu­­lui, Q. M. Fontan­in. Şi transferarea în acel oraş a rămăşiţelor sale. Subscriere numai a foştilor săî elevi. A fi subscris pînă acum: Toma Stelian 500 lei Sava Şomănescu 500 „ Ion Tanoviceanu 500 „ I. G. Bibicescu 100 „ Toma Căpitanovici 300 , Paul Brătăşanu 100 , Mihail Seulescu 300 „ Alexandru Seulescu 300 „ Listele de subscriere d In Bucu­reşti, la d. I. Tanoviceanu ; la Cra­iova, la d-nui I. Plessia şi Dr. Co­­lumbeanu; la Caracal, la d. Mih. Demetrian ; la­ Severin, la d. Dr. Constan­tinescu. La Bodega „ZOGRAFI“ se des­fac specialităţile vinurilor d-lui G. Radovici. D. dr. Bacivarof T., actu­al medic provizoriu al circumscripţiei Ghelen­­gic, din judeţul Caliacra, se lasă în disponibilitate pe ziua de 1 Iunie 1916, pentru că nu stă la reşedinţa circumscripţiei sale şi îşi neglijează serviciul. D. Gh. N. Dumitrescu, licenţiat în drept, fost administrator de plasă, este numit în funcţiunea de admini­strator clasa II la plasa Oltu, din jud. Vilcea, în locul vacant. DESFRÂUL, la cinema „Venus“ atrage toată Capitala. D-na Teribili Gonzales este extra­ordinară D. profesor dr. Ştefan Minovici va ţine Duminică 12 iunie, orele 11 a. m., la societatea Amicilor Ştiinţei (liceul Laz­ăr), a­ treia conferinţă a­supra ştiinţei în serviciul justiţiei, subiectul : „Grafologia judiciară“. Se caută depozitari de ziare la: Broştenî, jud. Suceava; Costeşti, jud. Argeş ; Răcăciun­î, judeţul Bacău ; Chiojd, judeţul Buzău; Gara Co­­ţoienî; Leu, jud. Rom­anaţi; Leb­lin, jud. Ialomiţa ; Romov, jud. Neamţ; Truşeşti; Voineasca, jud. Vilcea ; băile Săcelu, jud Gorj ; Sărata Mon­­teoru, jud. Buzău ; Băile Olăneşti, jud. Vîlcea ; Băile Strunga, jud. Ro­man ; Băile Amara. A se adresa la administraţia zia­rului nostru. D. dr. C. G. Schima, actual medic definitiv de circumscripţie urbană la oraşul Craiova, a fost pus în retragere din oficiu, pentru a-şî regula drep­turile la pensiune p­e ziua de 1 Oc­tombrie. Banca Murmorosch. Blank &. no„ societate anonimă, face cunoscut căi birourile sale vor fi închisa Sîmbăta, după amiază, dela 4 (17) Iunie pînă­ la 27 (9) Septembrie, i Sa aduce­­ cunoştinţa publică ur­mătoarele : 1. Vilegiatura in zonele de frontieră este permisă numai in staţiunile balneare şi climaterice următoare: Agapia, Amara, Balta Albă, Bălţă­­teşti, Boboci, Breaza, Bughea, Buş­teni, Căciulari, Călimaneşti, Cîmpi­­na, Câmpulung, Constanţa, Curtea de Argeş, Govora ,Lapu Sărat, Mon­­teoru, Neamţu, Nifon, Ocnele Mari, Oglinzi, Olfineşti, Petroşiţa, Piatra Neamţ, Poiana Ţapului, Pucioasa, Sinaia, Slănic Prahova, Strunga, Te­lega, Techir-Ghidl (Sat, Carmen Syl­­va şi Sanatoriile) Vălenii de Munte, Vărateci, Vulcana. 2. In următoarele staţiuni balne­are şi climaterice se permite vilegi­atura numai supuşilor romiul: Să­­rele, Tismana, Novaci, Dragoslavele, Rucăr, Moroeni, (Dîmboviţa) Soveja, Tg.­Ocna, Slănic Moldova şi Ungheni. 3. Vilegiatura este interzisă tutu­­ror In următoarele staţiuni climate­rice şi balneare: Predeal, Azuga, Mă­năstirea Cheia, S­uz­ana, Vizantea şi Buzău. 4. Orice escursiune de plăcere pen­tru Instrucţii, studii de orice fel, etc. cu automobile, motociclete, biciclete, trăsuri, carul, călare sau pe jos este Interzisă cu desăvirşire in zonele mai jos notate: a. O zonă de 30—50 khn. dealungul tuturor graniţelor determinate deta­ilat de către comandamentele mili­tare locale b. Toată zona la sud de calea fera­tă Cerna Vodă Constanţa. c. Cursul Dunărei şi o zonă de 20 klm. pe malul drept şi sting al Du­nărei intre Turc Smil şi gura Prutu­lui. Circulaţia de la o localitate la alta a populaţionei locale este autorizată după normele de astăzi. 5. In toate zonele de 1# *—-*-i 4 vin&toarea este strict oprită tuturor. In ziua de 29 Iunie »• c- se vr a­duna la Brăila vechii absolvenţi ai liceului real „Nicolae Bălcescu", cu ocaziunea Împlinirii a 25 ani de la înfiinţarea acelui liceu real singu­rul pe vremuri. Adunarea este pur colegială, a­­vând de scop revederea colegilor, du­pă un sfert de veac, iarăşi la locul şcoalei ce i-a format. Intre altele va fi In dimineaţa zi­lei de 29 Iunie întrunire la liceu, un­de se vor pronunţa o serie de cuvîn­­tări ocazionale de către foştii elevi ai clasei şi profesorii lor, agape co­legiale, escursiî, etc. Vechi­ colegi şi cei mai noul chiar pînă la transformarea liceelor noas­tre, sunt rugați să-și trimeată ade­ziunea lor la adresa­­ d-lii G. Mur­­gociu (str. Transilvania 13) pentru a se putea dispune din vreme de cele necesare. Programele se vor trimite la timp. Premiile Societate! geografice Societatea Regală Romînă de geo­grafie, de sub preşedinţia rege­lui, in urma concursului de geo­grafie ţinut în cursul lunei iunie c., între elevii şi elevele de la şcoalele secundare din Bucureşti, care au ab­solvit 4 clase secundare, va distribui cu mare solemnitate în prezenţa e­­levilor şi părinţilor diplomele şi pre­miile în ziua­ de Miercuri 15 Iunie o­­rele 11 dimineaţa, la Ateneul Român în sala societăţei la următorii elevi premianţi: Premiul I nota 9.50 Klein D. Mir­­cea de la liceul Ploeşti. Premiul­ 2 nota 9. Exaequo: Ionos­ai I. Alex. de la sem. pedag. Mocio­­rniţă Ilie de la liceul Ploeştî şi Wolf­sohn Isidor de la sem. pedag. nota 8 ex aequo: Boerescu Iuliu de la liceul Mihail Viteazul, Chirică V., de la li­ceul Ploeştî, Firică T., de la sem. pedag., Greceanu C., de la liceul Mi­­hai­l­ Viteazul, Ioachimescu Teodosia, sc.I sec. de fete gr. II internat, Mareş Pasc., de la liceul Mihail-Viteazul şi Rădulescu C. de la liceul Ploeşti. Premiul III nota 8 ex aequo: Ago­­letti V., Bogdan C. Fălcoianu N. şi Niculescu S. Gh., liceul Mihai­l-Vitea­­zul , Dărmănescu Seb., Duca C., Ion Z. Gh., Mihăilescu A. şi Vladescu I., de la liceul Ploeşti, Mihăilescu C. şi Papaianopol D., de la sem. pedag. şi Roman Lucia, de la şc. sec. fete gr. II. Internat Bucureşti. A OEVb Mwo.

Next