Adevěrul, iulie 1916 (Anul 29, nr. 10527-10557)

1916-07-22 / nr. 10548

ism­ert 22 Bupe 191® I ? L 11 I ? II ? I ? w 11 I a a lifttftiift v-it ir-rratiiii üaaesitiMBBaaa I JLbosiámei&te I de VÜsgtatnrä Siar»©!e I Adevărul şi Dimineaţa | 18 primes abonamente de vilig­atu | j| ră cu: Lei 1.50 pe luna in ţară | W .»tassf IISeaamintele Nifon Mitropolitul Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generali că, pentru anul şcolar 1916—1911 sunt vacante la Seminarul „Nifol Mitropolitul“, pentru clasa I-a: 3­ locuri, dintre cari 5 burse, 5 semi­­burse şi 26 solvenţi. Condiţiunil de admitere se cuprind în regula­­mentul Seminariilor, publicat în «Monitorul Oficial“ No. 123 din 1 Septembrie 1911. ,­­________________Direcţiunea ' BAftCA Si Sl/HiiViB­I FINKELS BUCUREȘTI, Str. LIPSCANI, No. ti Noul Palat Bach RozaSnă, prăvălia No. t. Ia cell. Cursul pe ziua de 14 Iulie .916 -V„ | | , | | Cnmpfir Vftnd 4«/1 Rent* Em. 1919 M 50f 85— 5° | HenU rrcor. 1905 76 25 77— 40, ilRentă internă I7,- . ?«— 41/. .. 1013 80:—j 8075 40/0|lOWljt, Tom Fno. 74 50 75 — 4°/ fi Oblig. Jud. tom» -Oi- 9î — Rl/1 fif)_ K() Kfl 5‘Jpnnnrt Rurale* 88 25 8875 4% f «ris. tune. rurale fO)25j 90 75 5»,J „ - ., 76j*/J 77 iz, 5°/t » tub. Raa. 86i7B; 8/ 50 5 / „ mK lași Sini 82— j Ac. B, EuționaU'5275 —1:6300— „ „ Agricolii il 4#u — 1.00 — , reift. Bucin B( jjl53 —1560 — I« Lunca Iiomfină» 620— 630 25 ( pr. Tfcl.auHtriaca 1 79|50 80 25 î irci permim« j ll5j—| 1.6 — Lui/o. bieneoia | 107— tio«* . italiene fi £9j— 1­00 — juble IfiitU 214 SiQ — lasiia Spatii 2 'T' Overeat — BnIevanM Elisafeeta 58 — Consultaţii S’e­iQ a.m. — p.«.. orie© articole UygfljJi! şi produse ea pi au autorizaţie de export Oferte pe adresa Căsuţa poştală No 565 Bucureşti A APĂRUT a /Săptâmîna Războiului Curierul spectacolelor SELECT CINEMA CENTRAL. — Pentru prima oară, Romeo şi Ju­­îieta, delicioasă comedie în 3 acte, cu cei maiî buni artişti. Pentru Provincie Cei cari au sevpe de och­elari şi un an In oraşul lor un medic oculist să cea­­ră instructuan­ şi catalog ilustrat dela „OCULARIUM« Str. Soamnei Mo» La viaţa sgomotoasă şi deşartă, a-i măriţi şi satul de ea, pot unii năzuit să ducă somnul cel vecinic în pacea netulburată a mănăstirilor. Dar, totuşi ! Cit de puţin ştim ce■ voim şi cum viaţa chiar cu toate năcazurile şi frămîntările ei e maî­ scumpă şi mai dorită decit ori şi ce.­­ Cu drept cuvînt zice Eclesiastul:­­ Mai bine un bine viu, decit un leu mort ! Aceşti morţi fugiţi pînă şi din ci­mitirele lumeşti, din mormîntul lor chiamă că tărie pe drumeţ Şi-i po­vestesc, unii în stihuri, alţii în pro­ză, tot ce cred că-i mai interesant, că doar-doar l’or atrage spre casa lor şi i’or hotărî să-i viziteze măcar un moment, să afle de dînşii, să ştie cine au fost ce au fost, cum şi cît au fost, să-i cunoască, să-i admire şi să-i căineze, deci să-i mîngăe că nu mai sînt ! V’am îndeplinit dorinţa. V’am ci­tit epitafele, v’am atins piatra mor­­mîntuluî cu piciorul celui viu şi mi­na caldă am rezemat-o de piatra rece a lăcaşului vostru, m’am în­duioșat, v'am căinat, v'am plîns ! Dar tocmai acum fiindcă v’am JOUI 21 IULIE vaIIENEAR. — Ortodox. Simion și Ion. — Catolic. Biiazar. GRADINA 3LANDUZIA. — Compa­nia Cigalia: „Nu pune mina". Nan'. AR U­ELE AMICII ORBILOR. — S’o vezi p’a mea, reluată după cere­rea generală, cel mai strălucit succes al secolului. CINEMA VENUS. — Succes enorm! Leda Gys, celebra artistă italiană, de o frumuseţe răpitoare. veți veţi chema spre voi pe noui­ drumeţi, mereu veţi încerca să luaţi atingere sufletească cu cei aflători în viaţă. Numai după ce se va şterge orice urmă a trecereî voastre trupeşti pe pămînt, numai atunci veţi afla pacea deplină la care aţî rîvnit dar la care aşa de greu, sărmanilor, vă puteţi resem­na... S’a înoptat de-a binele şi din de­părtare zarea pare totuşi de foc, de­şi soarele de mult străluceşte asu­pra relelor de pe alte meleaguri. Cerul e pătat de lumin fosforescen­te. Gură de vulcan să fie care se re­flectează un nori? Imensă aureolă de sfînt ? Ce misterioasă văpae mi­ră ochii şi tulbură sufletul ? Sînt Bucureştii !... Dar înflăcărarea luminoasă nu ţine mult, ea se topeşte şi se şter­ge pe măsură ce te apropii de oraş, şi odată intrat pe barieră pricepi cît a fost ea de înşelătoare, căci nălu­cirea strălucitoare se transformă repede în realitatea întunecoasă a trăzilor murdare şi sgomotoase şi ■are numai a smirnă şi tămîe nu scriu cam următoarele: „Rezulta­tele obţinute pe frontul Lutzk întrec aşteptările noastre. Nu numai tro­feele şi prizonierii vorbesc de mari infrîngerî suferite de innamic, dar înaintarea noastră pe o linie stra­tegică aşa de însemnată ca Kamen­­ke-Lemberg dovedeşte că inamicul fuge. Prizonierii germani au o înfă­ţişare oribilă, ei sînt mai istoviţi de­cit austriacă şi istovirea aceasta e datorită drumurilor nesfîrşite de pe un front la altul. Rezistenţa lor e bazată numai pe jocul acesta : tri­miterea forţelor de pe o poziţie pe alta. Oare se poate mult timp a­­runca mingea aceasta, nu va veni momentul cînd va plesni ? „Pe frontul bucovinean am făcut — scriu corespondenţă ruşi — din­­ nou progrese, armatele noastre I sunt pe şoseaua Kîrli-Baba Marma­­roş-Seghet. Apariţia armatelor ru­­­­se în trecătorile principale ale I Carpaţilor, în dosul armatei lui , Phlantzer-Baltin creiază armatelor acestuia mari pierderi şi ameninţă retragerea lui. Dacă generalului austriac i-ar veni în gind să încer­ce apărarea trecătorilor, s’ar găsi înconjurat. Din informată compe­tente, armatele ruse din Bucovina au indicată de a continua mersul lor spre valea Transilvaniei. Acest mers ar avea o însemnătate poli­tică pe lingă acea strategică“. Se înţelege că e vorba de Romî­­nia, numai dacă conducătorii Ro­­mîniei vor înţelege însemnătatea acestui marş rusesc şi vor căuta să-i uşureze misiunea, trimiţînd ar­matele romînești prin alte trecători în valea Transilvaniei. Dr. I. D. . Cărţi şi reviste A apărut în editura Socec: La Richosse de la Roumanie par Nico­lai Xéaopol, Sónateur, ancien mi­nistre. Un volum de 262 pagini. De vin­­zare la toate librăriile. D. Marcel Al. Niţescu, doctor în Chimie, a dat la iveală o interesantă lucrare : „Represiunea fraudelor în vinicultură şi comerţul de vinuri“. Lucrarea merită toată atenţia, a­­runcînd o lumină vie asupra mo­dului cum trebue interpretată legea şi regulamentul pentru combaterea fraudelor în vinicultură, dând şi in­dicaţiile necesare comercianţilor. O sărbătorire artistică O adevărată sărbătorire a artei ne­tăgăduite iată ce este frumoasa dra­mă „Inimă de femee“ (Goeur de fermme) cu ansamblul comediei fran­ceze în frunte cu Robi­ne şi Alexan­dre şi care cuprinde o emoţionantă intrigă din viaţa artiştilor cu toată duioşia şi farmecul ei. Programul cuprinde și interesante actualități din jurnalul moi­ al răz­boiului și o delicioasă comedie de cel mai fin umor francez. amahmm f% LOTERIA ITD a IE STAT Tragerea ol. IV-a Lisle complectă a tragerei is azt Astăzi a început tragerea clasei a tV-a a Loteriei Regatului Romín, Iată rezultatul tragere!: Me. 43817 a cfştlgat 15.000 lei 44882 a efştiga lei Ho. 604 a cistigat 30q<Mei No. 37889 a cistigat 2500 9ei CîşUguri a 1.000 lei 25947 46655 57323 27773 CSşfigurî a 5@0 Sei 11237 26612 30694 21813 26364 €işt£gsiri a 400 Bei 1266 36534 17877 22662 38395 45399 49293 56068 Cîşfiguri a 300 lei 3488 3394 4845 5952 6537 12854 14408 15131 21880 22337 23014 25270 26428 26653 30569 32548 33009 33514 38168 40103 42854 47482 55581 256 16843 16507 19332 21810 25170 27859 31979 33314 37318 38213 41667 42703 43308 53486 Cfstigurl a 195 lei I itrete negre am capiu rimlului arală iniile. 0 004 551 130 576 107 306 379 776 485 643 777 521 166 085 055 1 355 304 374 694 214 071 503 070 978 023 938 731 850 210 328 285 209 238 709 149 2 835 818 803 739 760 OU 448 578 Q38 795 671 840 630 060 36« 080 895 633 699 763 031 476 667 756 023 957 126 I 075 942 585 453 514 381 926 565 988 570 963 629 547 674 493 690 133 678 718 964 619 4 547 060 529 503 307 335 162 03* 187 408 258 918 090 650 009 065 335 200 866 804 802 311 5 684 446 793 171 960 207 284 757 733 910 728 044 665 547 688 121 732 379 418 788 8 301 941 968 516 401 823 543 650 603 784 751 7 280 207 120 556 600 200 611 800 571 370 631 392 154 548 977 C 8 231 471 984 548 405 086 600 706 278 677 110 788 582 610 653 931 C82 0 831 243 220 810 201 144 070 880 287 2JÖ 206 960 314 638 9C0 970 431 130 845 397 10 481 0E4 758 440 500 100 450 266 803 838 283 610 110 221 539 106 243 064 540 044 052 II 852 751 307 481 418 972 172 993 385 698 762 412 925 124 510 204 702 8*8 663 814 12 521 879 153 976 822 346 758 319 044 308 533 608 278 902 563 247 87? 567 798 946 423 926 256 13 445 216 905 702 700 057 700 966 858 460 Í28 925 533 850 861 282 ÖO0 609 832 352 438 14 173 021 264 711 538 813 564 504 »77 819 610 15 900 151 010 617 202 224 150 630 021 026 078 398 829 502 931 864 308 678 950 733 690 315 700 076 10 139 579 544- 105 010 056 703 012 316 400 914 090 032 158 578 705 008 142 925 733 729 072 091 310 771 066 064 017 014 549 537 988 383 015 17 706 599 331 462 093 481 234 128 499 780 129 884 192 399 148 377 320 288 979 485 18 722 290 414 689 69« 757 581 683 772 165 1)88 000 297 993 943 050 788 724 929 381 127 19 614 588 387 530 747 446 826 777 973 217 678 351 734 339 154 912 532 838 121 20 348 976 480 804 365 471 612 424 7S0 996 318 493 235 918 356 664 21 006 643 031 069 971 151 877 801 407 145 463 628 142 377 081 432 061 574 088 675 22 468 513 475 535 341 935 836 380 221 565 441 729 903 738 910 257 776 323 106 430 23 974 664 320 581 789 107 288 108 583 740 317 408 037 451 614 739 955 854 059 072 272 290 086 831 24 320 497 308 981 193 680 408 105 542 477 423 25 191 441 842 480 607 897 628 047 287 241 559 089 206 576 151 106 26 721 896 01S 953 177 760 506 218 185 206 664 483 462 386 712 011 440 340 262 810 497 219 972 909 763 790 464 27 487 001 300 668 936 771 054 549 501 569 293 370 380 374 479 486 664 Ogl 28 383 312 513 544 265 378 436 404 913 340 985 448 004 133 627 130 453 330 490 29 660 613 318 860 643 116 450 937 363 477 336 276 365 30 596 522 33? 278 062 816 214 602 565 284 286 31 729 088 397 855 669 064 6C9 599 031 428 941 285 813 369 878 061 32 720 017 079 055 013 258 175 332 290 968 496 863 656 707 084 559 368 143 33 102 825 643 322 480 018 656 178 640 56S 319.640 501 690 953 984 997 424 404. 077 129 079 35 «30 407 10® 338 165 806 980 340 570 334 528 240 029 050 270 473 466 240 291 856 35 391 676 259 187 546 377 95? 112 733 694 681 279 092 608 177 37? 36 772 556 410 334 194 «38 79Í 378 789 010 G31 786 699 308 097 862 37 667 598 509 024- 734 449 437 460 4-81 979 633 206 565 776 847 657 111 168 720 581 779 311 241 266 719 705 181 255 009 953 46« 38 806 fi’k) 3«2 202 «80 225 704- 734 300 274 574 237 912 876 776 405 981 557 090 159 046 750 371 347 977 5213 392 33 994 891 486 968 733 587 078 26? 274 574 237 912 870 776 405 981 959 401 602 508 886 522 771 615 82Í 914 450 194 327 810 534 973 40 993 947 231 546 727 543 302 202 815 798 961 508 549 386 772 306 41 179 870 642 536 519 967 831 837 02? 772 762 394 855 116 338 795 787 39? 35(8 613 487 111 047 775 579 42 352 311 117 949 340 405 000 773 461 973 958 500 353 082 572 475 721 51; 587 360 495 210 577 929 mi; cu'y /tio-? 45 048 028 482 730 658 077 654 832 116 868 636 138 898 040 578 162 4€ 153 594 905 827 199 896 601 407 256 335 952 053 264 786 302 178 373 884 910 231 414 468 932 47 218 065 707 905 033 089 551 279 952 292 608 821 610 388 169 48 899 760 015 490 2Í2 893 367 238 801 513 554 264 653 480 577 <9 702 489 212 888 681 928 864 723 602 718 954 150 50 172 237 532 894 187 489 721 248 686 501 045 313 51 259 526 570 892 898 361 894 071 940 049 875 406 124 962 52 473 510 181 892 119 200 542 252 626 432 554 422 919 312 53 608 771 326 108 516 563 212 668 041 088 873 256 120 244 175 916 634 669 145 622 239 426 702 54 873 744 070 082 637 331 161 431 668 995 638 071 006 609 077 690 313 541 481 500 177 56 516 188 483 244 143 718 411 033 020 476 980 302 751 186 525 726 056 306 252 721 559 762 770 033 5« 066 914 95S 867 113 898 968 539 57 629 44« 773 949 714 366 222 382 916 139 502 967 570 58 810 211 096 296 007 374 632 344 663 561 669 145 366 59 622 792 758 781 346 768 190 121 915 568 101 034 953 448 434 212 335 410 737 Ttfagerea s’a terminat la orele 11 va continua şi mîine. Cota pieţei Bibescu Vodă Iată preţul cu care s'aü vîndut le­gumele şi zarzavaturile pe ziua de azi 21 c. : Vinete. — Suta cal. I-a lei 18, cal. Il-a 12 lei, cal. lll-a lei 8 şi cal. IV-a lei 5. Varza. — Suta cal. T-a lei 18, cal. Il-a 15 lei, cal. IlI-a 10 1©Î şi cal. IV-a 6 l«i. DovleţeiL — Suta cal. I-a 4 M, cal. Il-a S lei, cal. III-a 2,50. Castraveţii. — Cal. I-a 1.50 şi cal. Il-a suta t lett şi 20. Porumb. — Suta cal. I-a 3.50 ţi Cal. ÎT-a 3 lei. Ardei gras. — Suta cal. I*a 1.40, cal. tl-a 1.20 şi cal. IH-a 1 leü. Ardei lung. — Suta cal. I-a 1 leü, cal. îl-a 0.80 şi cal. III-a 0.60. Ardei mic.—«Suta 0.25 şi 0.20 bani. Dambe. — 1000 cal. I-a 2 lei, cal Il-a 1.80 şi cal. lll-a 1.70. Fasole verde. —- Kgr. cal. I-a 1 leü 20 bani, cal. îl-a ă leü şi cal. iii-a 0.60 bani. Fasole ţucără, — Kgr. cal. I-a 0.90, cal. Il-a 0.80 şi cal. III-a 0.50 bani. Fasole grasă. — Kgr. cal. I-a i j0qj cal. Il-a 0.90 şi cal. III-a 0.60. bani. Cartofii. — Suta de kgr. cal J - o lei, cal. Il-a 8 iei şi cal. III-a 7 1*1. Ceapa, — Kgr. Ó.35 bani. lîofii. — Suta de kgr, 50 şi 45 lftî. Poşii crete. — Suta de kgr. 45—*0 şi 35 lei. Războiu austro-germano-rus Comunicate ruseşti PETROGRAD, 19 Iulie. — Co­­municat oficial de după amiazi. — Frontul apusean. — In cotitura nu­lui Stohod, în regiunea satelor Se­ret, Wely şi Kuh­ary, trupele noas­tre au respins pe vrăşmaş şi au progresat la vest de această linie, in urma unei lupte. In direcţia Kowel-Lutzk, am res­pins toate atacurile inamicului. It cursul ofensivei noastre din regiunea Celurutir-Dubenka, la 5 verste spre sud-est de Monasterisk. bravel& noastre regimente au tre­cut rîul şi mlaştinele din Koropet, in a­­pă pînă în gît, podurile fiind toate distruse de dușman. Apoi, trupele noastre au ocupat țărmul apusean al riuluî unde s'au consolidat. Am capturat în acest punct peste 1.000 prizonieri austro-ungari. # Frontul Caucazului. — In direc­ția de la Mossul, am continuat să urmărim pe turci. •# NOTA. — In comunicciiul nostru din 12 iulie.— s-a anunţat din eroa­re că aviatorii noştri, căpitanul Be­ridze şi locotenentul Aliseff au­ pie­rit în mod eroic în urma bombardă­­rei aparatului lor de către artileria inamică; avionul nostru, de sistem Voisin, fusese atacat de un aeroplan german Fokker; din cauza bombar­­darei avionul nostru a luat foc și a căzut în apropiere de linia înaintată inamică.—(Westnik). $ PETROGRAD, 19 Iulîa. — Comu­nica! oficial de seară._Frontal a­pusean. — In regiunea satele. Sto­­by Wolf și Smeglary. infanteria ger­mană a atacat ca energie elemente­le noastre de pe țăranul apusean al Stohoduluî, dar a fost respinsă de vitezele noastre regimente cari au firiețimit pierderi enorme inamicit­­ul. Lupta mai continuă. NOTA.­— In regiunea la est de Gordice, unul din cercetaşii noştri care a­ fost scos din sirmele ghimpate duşmana, a povestit că soldaţii germani s'au­­trit pînă la el de mai multe ori spre a-l răni cu lovi­turi de cuţit la git și la piept. Acea­stă mărturisire făcută de rănit a fost confirmată. $­PETROGRAD, 20 Iulie. — Comu­nicat oficial de după amiază. _ Frontul apusean. — In mai multe sectoare au fost rupte de artilerie şi de infanterie. încercările inamicului de a ataca liniile noastre cu mici elemente au fost toate respinse de focul nostru. Un aeroplan duşman a bombar­dat, Lingă Oussiel, pe şoseaua de la Wladimir.Wolynsk la Lutzk, un convoiu de răniţi, omorînd safl ră­nind din noă peste 20 de oameni, precum şi spitalul diviziuni din Ous­­sici, unde un infirmier a fost ucis şi alţi 8 răniţi. COMUNICĂRT german NAUEN, 20 Iulie. — Teatrul de război şi oriental: O singură compa­nie rusă care înainta către Vulka pe canalul Oginsky­, a fost nimici­tă printrun atac al detaşamentelor germane. La vest de Logischin­a’a adus peste 70 prizonieri din luptele Înregistrate pe ziua de ori. Au­ lupte de artilerie de ambele părţi ale lacului Nebel(?). Atacul unui ba­talion inamic a fost respins in mod sîngeros la estul lacului. Contra frontului Stochod, ruşii s’au străduit mai departe In atacuri lipsite de rezultat. La Smolary şi la nord de aci, ru­şii au fost constrinşi de trei ori să se retragă. Iar lingă Porsk (la nord­est de calea Ivowel-Kowno) au fost alungat! printr’un contra­atac. In­tre Witoniez şi Kisstelni­el au­ asal­tat de şease ori în zadar. Pentru posesiunea unor tranşee de la Wito­niez continuă o luptă crincenă. Am luat prizonieri 5 ofiţeri şi peste 200 de soldaţi. La sud de Turia lupte cu granite de mînat. Trupele generalului Linsingen au luat în luna Iulie 80 ofiţeri şi 109­8 soldaţi ca prizonieri şi afi capturat 53 mitraliere. La armata generalu­lui von Bothmer s’a prăbuşit un a­­tac inamic la sud-vest de Burkanow faţă de focul nostru de baraj. In sectorul Koropice, la vest de Bu­­czacz vie activitate de luptă. Atacuri mai mari nu s’art dat eri aci de că­tre inamic. In ultimele lupte s’au luat ca prizonieri 271 ruşi «8 BERLIN, 20 Iulie. — Teatrul O­­riental. — Pe partea nordică a fron­tului, nici un eveniment de semna­lat. , Spre sud-vest de Pinsk, încercă­rile ruşilor pe ambele maluri ale la­cului Nebel afl fost reîncuite cu forţe mari şi s’a îl întins pînă în re­giunea Lubieszow, pe Stohod; ele au fost complect respinse. In cotitura Stohoduluî, spre nord­­vest de calea ferată Kovţel-Rowno, mai multe atacuri ruseşti s’au pră­buşit complect sub focurile noastre de baraj. Fără încetare, vrăjmaşul se nă­pusteşte asupra poziţilinilor noastre intre Witoniez şi Turk­, fără consi­deraţie pentru pierderile de oameni pe cari le încearcă, dar toate sforţă­rile sale au­ fost zadarnice. Pe frontul armatei generalului Bothmer, atacurile parţiale duşma­ne în regiunea la vest de Wisniow­­czyck, pe Strypa şi lîngă Welesniew pe rîul Koropiec, au dat greș. comunicat“austriac VIENA, 19 Iulie. — Oficial din 19.— Luptele lîngă Molodylow, spre nord­­vest de Cold­îțea, s’au terminat eri ără nici un rezultat favorabil pentru vrăjmaş, atacurile sale afi dat greş Lîngă Buczacz, activitatea luptelor a mai scăzut puţin pe la amiazi. Atacurile de noapte încercate de casî lingă Welesin­ow, aui fost com­plect respinse. De asemenea la sud-vest și vest de Lutzk, inamicul probabil sulit de pierderile extraordinar de mari pe care le-a încercat, a încetat atacu­rile sale. Din contra rușii au mai continuat cu vigoare asalturile lor la nord de ■Iul Turqe de sus, parte din aceste atacuri au fost oprite de focul no­­tru de artilerie, altele în urma lup­elor corp la corp. Pe frontul la nord-est de Pripiat a capturat în luna Iulie în total Fînanîe si­­Jomerț 3THGUL EFECTELOR SURSA n'a înregistrat ari decit următorul curs: Banca Rominească: 642. 411 In ttrguil liber » au negociat: Banca Mannorch, Blank At Co.: 891—892. Banca Rominească (noua emisiu­ne): 140—141 pentru 120 lei plătiți. SOCIET. ROM1NEASCA IN AUS­TRIA. — Adunarea generală a decis ca soc. pentru exploatarea de pă­duri ,,Tişiţa” din Bucureşti să înfi­inţeze­ o sucursală la Viena pentru a exercita in Austria negoţul de lem­ne. In acest scop, s’a destinat suma de 500.000 lei din capitalul social. Casa de schimb JEM PAUKER Calea Victoriei, 70. Telefon 54-69 Cumpără și vinde efecte publice la cursul zilei. Provincia prin cores­pondență telegrafică și telefonică. Judiciare Eri s’a judecat la Tribunalul Il­fov s. II procesul şoferului Alex. Henz, care, după cum se ştie, a cauzat moartea regretatului avocat Georgescu. Din partea familiei Georgescu au pledat d-nii Radu D. Rosetti, şi C. Lungeanu şi din partea şoferului, precum şi a d-lui Nunucă Protopo­­pescu, chemat ca răspunzător de daune, d-nîî Alexandrescu Roşianu și Mihail Oprescu. Tribunalul a condamnat pe Ale­xandru Henz la 1 an si jumătate închisoare, iar mamei lui George­scu i-a acordat daune in valoare de 100.000 de lei. Toate părtile au făcut apel. Mizeria in Capitală In fiece zi ni se aduc la cunoş­tinţă nenumărate cazuri de cea mai grozavă mizerie. In Bucureştiul a­­cesta de lux, fără de măsură, de strălucire şi veselie, sunt femei ne­putincioase cari pier, copii ce mor de foame. Printre cele mai nenorocite fiinţe e şi nefericita Ana Braunstein. Ope­rată de curînd, ea se tîrăşte într’un hal de slăbiciune şi lipsă îngrozi­toare. Ea apelează la mila cititorilor noştri care nu ne îndoim că se vor îndura cu ea. Ana Braunstein lo­­cueşte în calea Văcăreşti, 65. O altă nefericită, Maria Constan­tinescu din str. Romană 260, ni se adresează plîngînd. Bărbatul el tu­berculos, zace în pat. Au patru copii în cea­ maî mare lipsă. O recomandăm şi p­e dînsa citito­rilor noştri. Infirm, cu piciorul tăiat de curînd sfîrşit de foame şi boală un tiner M. Katz, se, sfîrşeşte fără nici un ajutor lîngă bătrîna lui mamă. El locueşte, str. 11 Iunie, prin Raion ca l­­a Dudeşti No. 20. II recomandăm cititorilor noştri. Pri­rii siliaţi t trestri Succes strălucit S ReWă după cererea generală Ss^o vezi p’a mea Revistă la 2 acte da George Anonimul. L­a Arenele Amicii Orbilor. — Biletele se vând în tot timpul zilei la Casa Arenei Urmatele aliaţilor la Salonic ---^ -­ sm«srvlew cu a. fcarimovisi, ministrul Serbiei Se pare că momentul binecuvîn­­tat al intrare! noastre în acţiune se apropie pe zi ce merge. Am crezut deci foarte firesc să ne interesăm de starea viitorilor noştri aliaţi pe cimpul din Salonic. Sintem­ destul de departe de acest punct şi nu toţi cititorii noştri îşi dau seama în mod desluşit de cele ce se petrec acolo. Agenţii „boşi“ au răspîndit atîtea ştiri false că au reuşit să creeze o oarecare confuziune. iNe-am adresat deci excelenţei sale d. Marincovici, ministrul Ser­biei, care a binevoit să ne dea ur­mătoarele informaţiunî autentice : — De ce forţe dispun Aliaţi la Salonic ? am întrebat pe d. Marin­­covici. — Situaţia mea mă condamnă la oare­care măsură şi nu vă pot vorbi cu toată libertatea de aliaţii noştri; dar pot să vă spun mult mai mult despre armata noastră sîrbă. Nu vă voi spune nici numărul ostaşilor noştri, dar pot să vă spun ceea ce e ştiut de toată lumea în Grecia şi chiar oficial stabilit de autorităţile competente din Rominia. Erau vreo două­zeci de mii de soldaţi sîrbi la Salonic, înainte de debarcarea din Corfu. Această armată se compunea din detaşamentele cari s'au retras la faţa invaziunei spre sud. Ziare­le ilustrate au reprodus fotografie­­le „Cimpului sirb" din Salonic. De două luni 100.000 ostaşi sîrbi au debarcat la Salonic unde au fost urmaţi de cartierul nostru ge­neral. In total ar fi dar cel puţin 120.000 oameni, dar am motive să cred că sunt mai mulţi. Aceste tru­pe au indurat cele mai grozave în­cercări ce pot fi rezervate unei ar­mate. Ea rezumă chintezenţa mili­tară sîrbă. Nu e printre aceşt sol­­dad, nici unul care să nu fi dat dovada de bravură şi de rezisten­ţă. Hotărirea calmă e principala lor caracteristică. Nu e unul singur printre ei care să nu fie conştient de datoria lui cea mai înaltă, de marea lui erie mare. O­merii sunt în foarte mare număr şi lungile războaie au deter­minat o selecţiune perfectă. Nici o defecţiune şi nici o slăbiciune mt mai e posibilă în nice un caz. Sîrbii se vor bate ca şi cum rezultatul îm­tregului război­ mondial depinde de purtarea lor. Sentimentele lor sunt duse la paroxism de ideea că ei sunt chemaţi să se bată alături de francezi şi englezi a căror vitejie a încălzit totdeauna imaginaţia sîrbă. Fiecare soldat sirb s’ar lăsa mai de grabă să fie masacrat de o sută de ori de cit să se acopere de ruşine în faţa aliaţilor. Acest fapt ar fi fost un stimulent suficient atunci chiar cînd un alt­fel n’ar fi la sfir­­şitul opintirilor sale: liberarea Ser­biei. Cred chiar inutil să vă spun că armata este perfect echipată, de­oare­ce se găseşte in acelaş cîmp cu englezii şi francezii. Este inad­misibil ca aliaţii să fi putut face 0 deosebire oare­care între trupele cari combat pentru aceeaşi cauză. Mai este la Corfu încă o divizie cu Principele Regent, comandantul suprem pe lîngă care se găseşte şi guvernul regal. Apoi mai e un corp la Biseria şi detaşamente in Corsica, la Marsilia etc. Intru cît priveşte forţele aliate la Salonic, nu sînt autorizat a spune ceva, dar pot să vă repet ceea ce un personaj oficial din partidul Om­­­aris a recunoscut ca oficial stabi­lit, adică că­ în luna Februarie tre­cută, aliaţii aveau mai mult de 260.000 de oamenii. E incontestabil că de atunci aliaţii au mai debar­­cat încă un oare­care număr de trupe. Singura armă care era oare­cum in suferinţă acum citeva luni, era articleria de munte, dar de o lună u§­uli ea a /uoî adusă in abon­­dentă. De alt­fel la ce bun toată această disentiune ? La prima ocaziune, armata sîrbă pe care cei interesaţi vor s’o arate ca inofensivă, va dovedi contrariul,­­ ca si glorioasa armată rusă, pe care puterile centrale au prezintat’o acum două luni ca inexistentă.­­ n­ămiciî noștri cari se găsesc as­tă­zi înaintea cimpuirii din Salo­nic vor încerca deziluziuni, v’o ga­rantez. D. MARINCOVICÎ un lac de zahăr, ciomege! CE S’A PETRECUT LA T­.Sfe­­VERIN O corespondentă din T.­SeVerin re­latează lucruri extrem de grave pe­trecute acolo cu prilejul distribuirii zahărului de către primărie, începu­tă Luni seara. Pentru a înlătura aglomeraţia pu­blicului la primărie, agenţii forţei publice n'au găsit ceva mai bun de făcut de­cit să ia publicul la goană cu ciomegele. Se semnalează că sunt mai mulţi grav răniţi, intre cari fi comercian­­tul Tihman, lovit de mai multe ori in cap cu ciomagul. O femeie fiind împinsă pe scări, din cauza îmbulzelii, v­ir­ful umbrelei i-a intrat in gît şi a fost omorîtă, iar o altă femeie primind lovituri cu cio­megele se află în stare extrem de gravă şi e internată in spitalul Gre­cesc ca­să şică aici a ajuns vigilenta autorităţilor noastre: în loc să se ura cetăţenilor zahăr, „cel în drept“ se debarasează de solicitatori luindu-l la ciomăgeală şi provocind chiar moartea unora. Corespondenţa mai adaogă un a­­mănunt, a­corolar al străşniciei autorităţilor din Severin. Pungaşii au­ operat in voe in timpid imbulze­­tel, provocate de ciomagele agenţilor forţei publice ! Bine stăm: boltuţi, furaţi, şi tot fără zahăr... Cînd Se va hotărî Rominia BUDAPESTA. — Coresponden­tul bucureștean al lui „Az Est“ află dela bărbat! politic! romín! bine in­format!, următoarele : Demersul Quadruple! s’a făcut ma! curînd decit s’a plănuit. Qua­­drupla intenţiona la început să facă demersul pe lîngă Rominia abia la mijlocul lui Septembrie, dacă acea­stă țară nu s’ar fi hotărît pînă a­­tuncî. In vremea aceasta s’a ivit teama că puterile centrale ar putea folosi vara din punct de vedere mi­litar în favoarea lor și că luptele decisive s’ar putea da abia în iar­nă, dacă d. Brătianu va mai amîna lucrurile în Septembrie. Şi demisia luî Sasonov a avut că urmare o accelerare a acţiune­­in Rominia. Pînă acum Quadrupla n’a făcut un demers comun, îl va face numai dacă d. Brătianu va încerca din nou să tărăgăneze lucrurile. Totuşi chestiunile generale, principiale, sunt clarificate. D. Brătianu a declarat în cercul intimilor săi că se va hotărî pînă la 14 August, cel mai tîrziu. Gu­­vernul ar dori să întîrzie cel inti­ SCEVEBÜL Rusia şi aniversarea războiului­ ­ CE SCRIE PRESI. PETROGRAD, 20 Iulie. — Cu pri­lej­ul încheierei anului al doilea de lupte în contra Germanial şi aliate­lor ei care au călcat în picioare toa­te principiile de justiţie interna­­ţională şi respectul tratatelor, toate ziarele ruseşti, fără deosebire de partide îşi exprimă siguranţa lor neclintită în viitorul şi desăvtrşit triumf al dreptei cauze a aliaţilor Revoluţionarul bine cunoscut,­ d. Kropotkin declară în ziarul „Ried“ că d in momentul de faţă nu mai e vorbă de apărare, ci de razboiu pî­nă la capăt, pină la victoria desă­­vîrşită asupra vrăjmaşului „Gazeta Bursei“ scrie : Cei doi aici de razboiu ne-au legat strlus şi ta mod indisolubil aliaţilor noştri. Nu numai guvernele, dar reprezentan­ţelor naţionale şi toate clasele so­­cietăţei s’au contopit spre a asigura biruinţa viitoare. „Novele Vremi’a" zice: Europa în­treagă vrea ca Germania să fie com­plect înftfîntă. Organul dreptei, „Goîos Russi* scrie : Cea mai mare parte a dru­­mului s'a făcut; cu cît ne apropiem mai mult fi© silișit, cu atlt drumul fie­ vine mai ușor. E sigur că victoria noastră e de neînlăturat; o vom do­­bindi alăturea cu aliații noștri. Comisiutidla de Import­ ­DECIZIUNI IN SEDINTA PLE­­NARA _ In ultima şedinţă a Comisiunei s’au luat umătarele hotăriri: — Se va opri din valeneia ce tre­ce în tranzit, cel pufin 10 la sută, pentru consumaţiunea internă. — Nu se mai acordă export pen­tru păr de capră. — Nu se acordă autorizaţie de export pentru mărfurile ce nu se produc în ţară şi care le importăm în noi. — Nu se va permite tranzitul, pentru mărfurile ce sosesc in tară cu trenurile „Carmen" şi „Mercur". — Vinurile alcoolizate cu spirt, pentru ca să poată suporta drumul lung, se vor permite la export, cu conditiunea de a se plăti taxa de export pentru spirtul — coprins în vin. — C­omisiune­a plenară a ratificat numirea dduî inginer N. M. Ghi­­țescu în postul de subdirector al Comisiunei. — H. Traduceri de acte din orice limbă şi legalizarea oficia­lă la ministere şi consulate, se poate face prin „ Informatorul", biuroul de

Next