Adevěrul, septembrie 1922 (Anul 35, nr. 11790-11819)

1922-09-01 / nr. 11790

PAGINA 2-a Uzinele „Oberurse“ oferă cu preţuri avanta­­gioase prompt livrabile din depou Motoare de ţiţei „Die­sel“ şi de benzină de la 25 până la 100 cai putere cu preţuri avantagioase. Reprezentant General Charles Bristi@r| BIROU TECHINIO | Bucureşti, Strada Luterană No. 6, Telefon 18|50 D­e­vansare din camsa mutării IMOBIL mare situat î­v plin centru al capitalei, compus din paries­t stare, masaje, electricitate, accesori precum și­ câteva clădiri anesse sau cca. 600 m. p. loc de construit. Amatori, se vor adresa­ la Agenţia de Publicitate „D. Adania“ Str. Sărin­dar No. 4. Sanatoriul „CONTEM.“ Medicocterisrgical Calea Călăraşi No. 16 (în plin centru al Capitalei) Operaţiuni c­itransh­are. Tratament antl-sifilltlc Boli de ochi,, naşteri, Boli Interne genito-urinare, venero sifilitice, şi boli nervoase n­eturbulente, pe cale venoasă intramuscular şi e­­lectric nedure ros, cu mecol. (fonisare) Roscost. Enstalaţiuni speciale copie radioterapie, diatermie, electro­terapie masaj vibrator hidroterapie. Bucătărie dietetică pentru diabet şi boli renale Pacienţii pot să se trateze cu orice medic internist sau chirurg. In secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât Intern cât şi extern, de către medici specialişti, radiologi, si­filis şi boli nervoase. Ord® de tratament 9-11 și 3-6 p. m. Policlinica R­­­AT a la consiliul de revizie Bucureşti CALEA GRI­VIŢEI 107 Medici specialişti vindecă radical boale secrete Sifilisul BLENORAGIA şi alls bal la BARBAŢI şi FEMEI Analiza, ategerul. Injecţiuni fără durere dutrect in vine ;u Mercur Net şi ..SHfefrsa!varsain şi Iod consultaţiuni 8—1 şi 7 V»—8 la întărirea nervilor Dr. ERDREICH s’a mutat Strada Bibescu Vodă 6. Consultaţii şi tratament special în boli Nervoase, Sexuale, (Impotenţa). Stomacale, (Constipaţi cronice). Reu­matice şi Paralizii. Orele 8-12 dim. 6—8 a. a. ' - ----------------------­Cabinet Medical — Centres ■—­— Strada Edgar Quinet No. 10 -vis-a-vis de Capşa Sifilis, Genico Urinare, Venerice Injecţii intravenoase Consultaţiuni­­i—I 5-8 Jum. P­r. Doctor D. Kiriakos de la Facultăţile din Elveţia şi din şcoala urologică din Paris. Specialist in boalele de rinichi, de băşica udului şi în general ale căilor urinare (bărbaţi şi femei). Tratament cel mai modern de si­filis şi de boale venerice. Consulaţiuni in fiecare zi acasă afară de Duminici între 9—12 3—6 p­m. Caisa Victoriei, 182 SULY I. GOLDSTEIN DENTIST /ntors în Capitală reia consul­­taţiunile 9-12—2—7. Strada Lipscani £8 vis a vis de Bis. oft. Gheorghe. Dr. Focşaner Specialist în : Diagnosticul boalelor de stomac, in­testin, plămân şi inimă prin ajutorul BAZELOR ROENTGEN ELECTROTHERAPIE şi RADIOTHERAPIE Consult. 9-11, 3-6 Tel. 40­68 Strada G-ral Grigorescu fostă Armaş RECURSUL A 24 DEZERTORI CU COMPLOT In luna Februarie 1921 un număr de 24 soldaţi caporali şi sergenţi din regimentul 85 infanterie (Arad) şi-au părăsit regimentul spre a mer­ge acasă, pe motiv că nu li se de­dea permisie. După câteva zile, cea mai mare parte din ei s’au intors la regiment, care i-a trimis înaintea consiliului de război din Cluj pen­tru dezertare cu complot. Aci au fost condamnaţi toţi 24 la diferite pedepse variind între 5 ani reclu­­siune şi 2 ani închisoare. Inaintrea consiliului de revizie al armatei, care le-a judecat ori re­cursurile, apărătorul lor, d. Virgil Mora a cerut casarea pe motivul complexităţei chestiunea de culpabi­litate, d-sa susţinând că completul, constituind o împrejurare agravan­tă a dezertărei, trebuia să formeze obiectul unei chestiuni separate, iar nu să fie înglobat în întrebarea principală de culpabilitate. Comisarul regal, maior Mircea Dimitrescu, a combătut teza apără­­rei, susţinând că instanţa de fond a procedat bine şi legal. Consiliul a admis recursul casând sentinţa în privinţa tuturor recuren­ţilor. ANULAREA UNEI SENTINŢE Funcţionarul de bancă Solomon Ta­xiera a fost condamnat luna trecută de consiliul de război din Galaţi la cinci ani muncă silnică pentru crimă contra siguranţei statului, faptă ce consta în aceea că, în anul 1920, pe când era fu­rier la regimentul II Siret ar fi tălmă­cit nefavorabil ţărei şi oştirei noastre un articol apărut în Vocea Galatului prin care se descriau grevele şi revolte­le din Italia. Apărătorii recurentului, d-nii Virgil Mora şi St. Marinescu, a cerut anula­rea nu nunmai a sentinţei dar şi a în­­tregei Instrucţiuni. D. maior Dimitrescu, comisar regal, a combătut toate motivele de casare cerând respingerea recursului. Consiliul de revizie, prezidat de ge­neralul Pangrati, după o scurtă delibe­rare a anulat toate actele de instrucţi­une de la Galaţi precum şi sentinţa con­­damnatoare. TELEFOAMELE NOASTRE Centrala 6/67 ■­­ 46/79 Direcţia 37/72 Secretariatul 24/73 Provincia­­ 0 66­tă şi pe viitor acoperi vinovăţiile marilor comandamente militare. Dar vedem pe risipitorii atâtor vieţi scumpe şi folositoare că şi-au grămădit din acest război, pentru dânşii, averi fabuloase cu care în­fruntă morala publică manipulân­­du-le la adăpostul anonimatului so­cietăţilor ce s’au creat de la război încoace. Pe unul din ei, care chiar în tim­pul dezastrului şi-a sporit sieşi ga­­l­ioanele, şi care azi se lăfăreşte în­­ fotoliul de senator în adăstarea fo­­toliul­ ministerial pe care prietenia primului ministru pândeşte momen­tul da i’l încredinţa, priviţi’l dom­nule Miile, cum se lăfăreşte în im­punitate ! Acesta e generalul, pro­totipul brătienismului în armată, care pe timpul când pregătea pla­nul războiului, — între două cupe de şampanie, — plătea gazetele din fondurile armamentului, ca să-i cânte laude şi să-l înfăţişeze ar­matei şi Ţării ca pe „Napoleonul României“. Şi pe toţi ceilalţi iscusiţi pregă­titori şi conducători ai războiului, care şi ei au avut dibăcia să-şi do­sească răspunderile înapoia Tronu­lui, priviţi-i restabiliţi, chiar de în­suşi regele, în atotputernicia ce îşi creaseră, lor şi lui, prin criminala călcare de jurământ şi făţişa în­fruntare a legilor Ţării !... Toţi aceştia să se desfete în be­ţia gloriei şi a puterii, să înfrunte­­morala şi opinia publică cu­ zilnice noui nelegiuiri, propagând imorali­tatea şi desfrâul atât de îngrozitor în deslănţuirea lui, şi tot ei să be­neficieze de uitarea şi iertarea mul­telor şi marilor lor păcate ?!... Spune, iubite domnule Miile, de ce îţi abaţi străpungătorul dumitale condeiu de la droaia marilor vino­vaţi readuşi la putere, pentru a te ţine morţiş tocmai de acela care acuma prinde puteri pentru a-i combate, alături de noi ? De ce importanţă, de ce folos poate îi pentru ţară, ca profesoru Stere să fie eliminat din viaţa pu­blică, — fapt de care s’ar bucura toţi protivnicii săi şi ai noştri — pe lângă marea operă de regenerare politică la care acest fruntaş ţără­nist va putea în viitor lucra ală­turi de partidul naţional ardelean, alături de celel­alte formaţiuni po­litice opoziţioniste răsleţe şi de noi câţi­va independenţi, care vrem a­­bolirea absolutismului şi întronarea ordinei şi a legalităţei constituţio­nale ? Nu e vremea d’a acuza nici d’a apăra pe unul a cărui atitudine n’a avut în cursul evenimentelor tre­cute, în mod eficace, nici o înrâu­rire rea, pe când autorii stărei în­grozitoare de azi sunt tot ei reche­maţi şi menţinuţi de rege la cârma ţării. Luptători ca dium­neaţa şi ca mine avem altceva de făcut de­cât să discutăm o personalitate oricare ar îi aceasta, şi nu se poate în de­finitiv ca, în cântarul nostru, să cântărească granpul mai greu ca kilogramul. Absolutismul, iar nu profesoru Stere este marele nostru vrăşmaş. Nimic să nu ne distragă de la a­­ceastă datorie democratică. Să-mi ierte domnul Mitle aceasă rechemare colegială la o datorie care principiul primează pe toate celelalte. Și cu această reflexiune închid polemica. C. G. Cosma-Foru SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL CĂRĂBUŞ.­­ „Spe­cialitatea Casei“. „Relativ". PARCUL OTETELEȘANU .­„Ma­zurca albastră". TEATRUL ALHAMBRA. —„Din una’n alta". TEATRUL CAROL CEL MARE. „Zipke-Feier". GRADINA ASTORIA­. — „Lady Chic“. La teatrul Carol cal Mare trupa de operet© israe­lita Asskenaay a c® tront aseară un succes extraordinar în co­media muzicală Zipk© Faar cu d-na Maly Giron în rolul titular. In primele zile ale lui Octombrie, Teatrul Naţional va reprezenta pentru prima oară, „Căsătoria lui Figaro“ de Beaumarchais. Teatrul Naţional va pune în cu­rând în repetiţie „Inşiră-te mărgă­rite" de Victor Eftimiu. Primele piese care­ se vor relua la Naţional vor fi „Ruy-Blas" de Victor Hugo; „­Scampolo“ de Da­rio Nicodemi; „Puterea întunericu­lui“ de Tolstoi. * ** * A­ÍJ­F V F­R IN­ Linia de combustii!­iaid Ministerul de Industrie restrânge consumul păc­el Ce ar fi­­ne făcut g­entru preîntâmpl­area unei crize imfustriole De vorbă cu d. ing. Mamiei Bacan blema lignitului pulverizat, ajun­gând la soluţii salutare. Ar trebui ca autorităţile interesate şi Uniunea generală a idustriaşilor, înainte de a se trezi în faţa unei crize dezas­truoase, să, studieze acest procedeu sau să caute un altul, dar în orice caz să caut,­ evitarea stagnai''' -n­dustriei noastre. Lipsa combustibilului lichid, care de poduri şi şosele am şi tratat pro­­în ultimul timp a devenit şi mai a- »«m. cută decât în vremea când vapoare­le S. M. R. îşi întrerupseseră cursele a fost declarata zilei© acestea în mod oficial. Cum lipsa continuă să se evidenţieze din ce în ce, amenin­­ând industria noastră în special pe acea mijlocie, cu o nouă şi serioasă criză şi cum circulara Direcţiune! petrolului se mulţumeşte numai să­ constate lipsa şi să proclame o re­strângere a consumului păcurel pen- t tru industriile pe cari ministerul le va aprecia, precum şi pentru Insti­tuţiile de utilitate publică şi instala­ţiilor cu calorifere, se prevede pen­tru la iarnă, o situaţie intolerabilă, de care va trebui să ne ferim cu ori­ce preţ. Un mare număr din industriile noastre vor trebui sâ-­şi oprească ac­tivitatea şi abia să, caute o nouă forţă calorică cu care să reia lucrul, după ce, evident, vor fi silite să-şi transforme cu totul focarele. Autorităţile noastre nu-şî dau însă seama de gravitatea acestei ch­esti­eni­. Uită că ar trebui să însărcineze un birou de studiu care odată cu restrângerea consumului păcurel să arate şi un nou mijloc de întreţinere a industriilor. Se întrebuinţează, vechea sistemă, luându-se măsuri grave fără a se face calculul consecinţelor lor. A trebuit ca presa şi anumite cercuri inginereşti să se agite pentru a evi­denţia cât este de ameninţătoare lipsa combustibilului lichid pentru economia noastră naţională. Pentru ca să avem o explicaţie mai precisă a problemei ce se pune, ne-am adresat d-luî inginer M. Ba­can, conferenţiar la­ şcoala polytech­nics,­ care în cursurile sale a tratat chestiunea combustibilului lichid. ECONOMISIREA COMBUSTIBI­LULUI La prima întrebare asupra aces­tei chestiuni, d-sa ne-a răspuns: — Avem nevoe, la noi în ţară, de o economisire a combustibilului şi o raţională­­ exploatare a uzinelor, fiindcă cele mai multe din ele sunt insuficient dimensionate ca forţă şi risipesc căldura. Schimbarea com­bustibilului care astăzi este baza in­dustriilor noastre nu se poate face dintr’o zi în alta. Focarele fabricilor noastre nu sunt puse pe baze solide şi nu pot suporta uşor o schimbare radicală. Este neîndoios că, consumul păcu­­reî trebue frânat, nu însă prin mă­suri nechibzuite cari ar duce la distrugerea industr­iilor. Căci dacă am voi să înlocuim deodată forţa calorică a păcurei prin cărbune or­dinar, aceasta nu ar însemna decât stagnarea pentru mult timpt a în­­tregei in­dusriî din ţară? PRAFUL DE LIGNIT IN LOCUL PACUREI — Credeţi că s’ar găsi o modali­tate de continuare a lucru’d* păcură şi fără a se face schimbări fundamentale în instalaţiile indu­striale?. — Eu am prevăzut criza şi m’am gândit la mijlocul cel mai apropiat de a transforma focarel© cazanelor în aşa fel ca să se poată întrebuin­ţa lignitul pe care il avem în ţară In cantităţi supra-suficiente şi care nu este extras atât cât se cere. Considerând lipsa de fochişti, greutăţii© inerente de transport ale lignitului, pierderile prin sfărâmare şi greutăţile de manipulare mijlocul cel mai fericit de a putea arde lig­nitul în locul păcurei ar fi să adop­tăm sistemul din America şi din An­glia, întrebuinţând lignitul uscat şi măcinat. Sub această formă, ligni­tul poate să ardă prin injectoare ca şi păcura, făcând uz de acelaş per­sonal, deprins cu manipulaţia şi a­­vând randementul instalaţiei capane­­lor foarte ridicat. AVANT­AGII PENTRU INDUS­TRIE Dar se pune chestia, dacă avan­tagiile materiale sunt aceleaşi ? După, studiie mele, socotind pre­ţul actual al lignitului măcinat şi primit acasă, la 680 lei tona, ar produce 4500 kgr. aburi. O tonă de făcură care costă 2000 lei produc­ 10.000 kgr. aburi deci kgr. de abur din lignit costă 15 bani, iar kgr. de abur din păcură 20 bani, astfel că _ i---i.4 - _____t­­­aburi pe oră ar economisi 200 leî pe oră. Greutatea mare este că lignitul nostru e de calităţi diverse şi că in­stalaţiile noastre industrial­e sunt prea mici pentru a-şi instala fiecare o uscătorie şi o moară de măcinat lignit, deoarece în acest caz el nu mai este rentabil. — Atunci: — Nu văd soluţionarea chestiune! combustibilului pentru industrii, ca­lorifere, chiar pentru c. f. r.. şi R. M S., decât instalându-se la Bucureşti şi apoi in alte centre industriale, uscătorii şi mori mari pentru pre­pararea prafului de lignit. De altfel, cu elevii mei de la şcoala ÎNTREBUINŢAREA forţelor CALORICE? Odată cu aceasta, interlocutorul nostru ne mai arată că, centrele in­dustriale, şi în special ‘Bucureştii, sunt lipsite de o sistematică între­buinţare a forţelor calorice. Dacii ar fi cineva car© să se gândească se­rios la valoarea forţelor ce .­se epui­zează fără’nici o judecată, s’ar ob­serva că aburii întrebuinţaţi la o uzină motrică în loc să fie azvârliţi în aer sau canale, ar fi transmişi altor întreprinderi industriale cari să se servească şi ele de această forţă, perdută numai în Bucureşti pntru câteva miliarde în fiecare an. Dar aceste lucruri au nevoe de o anumită studiere și de un bun spi­rit organizator. Cine să le facă la noi? Vascan. Ilo Temperament Direcţiunea Teatrului Cărăbuş ne înştiinţează că Vineri, 1 Septembrie orele 9 seara, va avea loc o repre­zentaţie de gală în onoarea doam­nei Natalia Pavelescu. * Am crezut nimerit să ne adre­sam vijelioasei subrete, care a ştiut în scurt timp să se impue publicului bucureştean, să ne dea câteva lă­muriri cu privire la reprezentaţia în onoarea ei. Cu vocea caldă şi mlădioasă, cu modestie şi totuşi cu convingerea inerentă marilor talente, delicioa­sa subretă ne spune: „Aştept reprezentaţia mea cu e­­moţie, cu recunoştinţă, dar şi cu plăcere. Cu emoţie, fiindcă publicul, care a fost întotdeauna cel mai preţios şi sincer aliat în cariera mea, mi-a dat mai cu seamă în asemenea o­­caziuni, dovadă de simpatie,­cu re­cunoştinţă, fiindcă admirabilul meu director,­­ Tănase n’a ezitat o cli­pă să-mi acorde reprezentata ce­rută şi cu plăecere fiindcă am cre­dinţa că­ va fi un spectacol din toate punctele de vedere reuşit, dem­n de cele mai rafinate gusturi". Credem că admirabila noastră artistă poate fi sigură de toată So­­licitudinea publicului căruia a ştiut să-i dea de atâtea ori senzaţii deli­cioase auditive şi vizuale. Rep. Mişcare în magistratură D. Ioan Panţu, actual preşedinta de Senat în clasa VI, gradul I la trib. Târgu-Mureş a fost înaintat preşedinte în ac­eaş clasă şi în a­­celaş tribunal, în­locuil rămas va­cant prin trecerea în alt post a d-lui Gheorghe Repede. p. Dimitrie Gheangîriu, actual ju­decător cu gradul de preşedinte de tribunal la oc. Dămieneşti din jud. Roman, a fost permutat în aceesuş calitate la oc. Roman urban, în locul rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui loan A. Vasilascu. D-lui Emilian Alexandrescu, actu­al judecător cu titlu provizoriu la trib. Constanţa, i s’a acordat inamo­vibilitatea prevăzuă de art. 130 din legea pentru organizarea judecăto­rească. D. Dametriu Ghişoiu, actual prim procuror în clasa VIII, gradul I la trib. Turda, a fost înaintat în clasa VII, grad. II, în funcţiunea, ce ocu­pă. D. Nicola© Iliescu, actual judecă­tor în clasa VII, gr. III la trib. Tur­­da, a fost înaintat în cl. VII, gr. I, în funcţiunea ce ocupă. D. Emil Folly, actual judecător şef în cl. VI, gr. III la oc. Abrud, din jud. Alba de­­ Jos, a fost numit jude­cător la tribunalul Turda şi se îna­intează în cl VI, gr. II, în locul d-lui Iosif Kiss t­recut în alt post. D. Vasil© Cotruș, doctor in drept, advocat, a fost numit procuror în cl. VII, gr. II, la tribunalul Târgu- Mure­ş, foi locul rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui Vasile G. Panu. D. Pavel Moys, actual judecător șef cl. VI, gr. II la oc. Turda, a fost permutat judecător-şef in aceeaş cla­să şi în acelaş grad la ocolul Abrud din judeţul Alba de­­Ies, în locul dlui Emil Folly, trecut în alt post. D. Iosif Kiss, actual judecător în cl. VI, gr. I la trib. Turda, a fost numit judecător-şef în aceeaş clasă şi în acelaş grad la ocolul Turda în locul d-lui Pavel Moys, permutat. D. Ioan I. Şoarac, actual judecător în clasa VII, gr. II la ocolul Mer­eu­rea-Niraj din judeţul Mureş-Tur­­da, a fost înaintat în cl. VII, gr. I în funcţiunea ce ocupă. D. Carol Szilagyi, actual judecă­tor în clasa VII, gradul III la oco­lul Abrud din judeţul Alba-de-Jos, a fost înaintat în clasa VII, gradul I în funcţiunea ce ocupă. D. Edmund Szabó, actual judecă­tor-şef în clasa VII, gradul I la o­­colul Câmpeni din­­judeţul Turda­, Arieş, a fost inarmat în clasa VI, gradul III în funcţiunea ce ocupă. D. Vasile Frumuşanu, actual ju­decător cu titlul provizoriu la oco­lul Zătreni din judeţul Vâlcea, a fost permutat judecător în clasa VII, gradul I la ocolul Gristurul-Să­­cuiesc din judeţul Odorhei, în locul rămas vacant prin permutarea d-luî Robert Csillag. D. Alexandru Ciocănescu, actual ajutor de judecător la judecătoria ocolului Sineşti din judeţul Vâlcea a fost înaintat judecător cu titlul provizoriu la ocolul Zărneni din ace­­­laş judeţ, în locul d-lui Vasile Fru­muşanu, permutat. D. Mihail Iakob­os, fost judecător de ocol, a fost numit judecător în clasa VII, gradul II la ocolul Tur-­­da, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui Cristea Drăgoi. D. Eugen Bogdan, actual notar clasa IX gradul II la tribunalul Tur­­da, a fost înaintat judecător în cla­­sa VIII, gradul I la ocolul Abrud din județul Alba-de-Jos, în locul d-luî Onoriu C. Jitianu, demisionat. D. Aureliu N. Stroian, actual aju­tor de judecător la judecătoria oco­lului Câmpulung I rural, a fost nu­mit supleant la tribunalul Muscel, in locul d-lui Constantin G. Botez, demisionat D. Nicolae Machedon, licenţiat în drept de la facultatea din Odesa, a fost numit supleant la tribunalul Cahul, în locul vacant. D. Constantin G. Olaru, actual a­­jutor de judecător la judecătoria ocolului Călărași I rural, a fost per­mutat In aceeași calitate la judecă­toria ocolului Câmpulung I rural, în locul d-luî ANgeliu N. Stroian, trecut în alt post. D. Emanuel Septville, actual aju­tor de judecător la judecătoria oco­lului Măciuca din județul Vâlcea, a fost permutat în aceeași calitate la judecă­tori­a ocolului Gărăgău din județul Teleorman, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui Ioan Muzicescu. esmomântarea artistei JMarioara Fârcăşanu CRAIOVA, 30. — Azi după a­­miazi la 4 a avut loc înmormânta­­rea regretatei artiste Marioara Făr­­căşanu de la Teatrul Naţional din localitate. La locuinţa defunctei din strada Amaradia au fost de faţă toţi inte­lectualii şi artiştii craioveni, dele­găţii artiştilor bucureşteni, delega­ţi ai societăţilor culturale şi un public imens. Cortegiul a parcurs prin faţa Teatrului Naţional unde au pronunţat discursuri d-nul S. Bo­­toiu directorul Teatrului, Alex. Dan director de scenă în numele tea­trului craiovean, Mişu Fotino în nu­mele sindicatului artistic din Bucu­reşti şi Atanasiu în numele sindica­tului presei din Oltenia. La biserica Sf. Ilie unde s’a ofi­ciat un serviciu divin au vorbit ar­tiştii Coco Demetrescu şi Canto­­reli, baritonul Bradul în numele partenerilor defunctei dela societa­­instalatie *care produce 4000 kgr.­ tea Opera din localitate şi ziaristul Tăriceanu directorul ziarului „Şti­rea“. * Parcurgând străzile principale cortegiul a mers la cimitirul Si­­neasca unde s’a făcut înhumarea. In dreptul liceului cântăreţii bi­sericeşti congresişti au cântat im­nuri religioase. Muzica militară a cântat pe tot parcursul romanţa „Dor pribeag", compoziţia defunc­tei, şi arii din Opera Rigoletto. Con­form ultmei sale dorinţi. La cimitir a vorbit de avocat Săn­­dulescu fost director al Teatrului Naţional. întreg relief submarin, care singur ar explica toate acele stânci, acele pământuri, distribuţia lor, natura solului lor. Gândurile noastre, sen­timentele noastre, voliţiunile noas­tre, stau de asemenea pe o întrea­gă substrucţiune psichică, ale carii temelii ne rămân ascunse şi nouă şi altora“. Trebue să fim cu mare băgare­­de seamă, ca nu cumva un gând rău, o idee sau o dorinţă­ vătămă­ ,­toare să se furişeze în subconştien­tul nostru, în substrucţiunea psichică, de care vorbeşte Bourget Ele con­tinuă de a subsista în subsolul eului nostru, fără a avea noi con­ştiinţă de ele şi stau oareşicum sub presiune gata să apară, cele de mai multe ori sub o formă deghizată şi să se realizeze. Un mijloc practic de a cunoaşte în parte subconştien­tul nostru este de a studia şi inter­preta visele. Interpretarea visuri­lor este — după cum afirmă Freu­d creatorul Psychanalizei) „calea fe­­tală a cunoaşterii subconştientului“ În timpul somnului, conştiinţa dis­părând, se deschid larg porţile, tu­turor elementelor psihice ale sub­conştientului. Când ne trezim şi deschidem ochii suntem uimiţi cât de vivace sunt acele elemente, care stăteau ascunse în subsolul conştiinţei. Deşi n’avem conştiinţă de ele, înrâurirea lor e totuşi do­minantă, ele dând caracteristica personalităţii noastre, tonalitatea temperamentului nostru. Revin la cele 2 sinucideri de care am vorbit la începutul acestui ar­ticol. O prietenă a sinucise­­d-ra din T îmi povesteşte, că ea era o vizitatoare asiduă a cinematogra­felor. Ieşind odată împreună de la o reprezentaţie dramatică în care pe ecran se proiectau scene de dra­goste şi încercări de sinucideri ea ar fi exclamat către prietenele sale: „fetelor, în asemenea împrejurări eu n’aşi sta mult la îndoială, m’aşi omorît. Colegele izbucnirăm râs şi s’a trecut la alt subiect de conver­saţie... Nimeni, fireşte nu-i dăduse vreo atenţie precum nici ea însă­şi nu şi-a dat seama de consecinţele unui asemenea gând negru. îmi vine în minte, — scriind aceste rân­duri, — credinţa poporului nostru în ./ceasul rău". Să nu zici o vorbă în „ceasul rău“ că se’mplineşte. E de sigur ceasul, clipa, când gândul rău e „refulat" în subconştient! Şi gândul rău al domnişoarei a stat tăinuit în subconştientul ei şi apoi într’o împrejurare neinsem­nată a spart porţile, care dau din subconştient la conştiinţă, şi spre a impune realizarea lui, a dramatizat nişte fapte de­sigur insignifiante, determinând actul fatal al sinucide­­rea bietei fete. Dacă colegele sau pă­rinţii ei ar fi cunoscut puterea for­ţelor subconştientului, dacă cercetă­­rile freudiene ar fi fost populari­zate, de sigur, că n’ar fi permis gân­duri şi afirmări vătămătoare, ca cele de mai sus şi cunoscând şi tempe­ramentul puţin nervopatic al copi­lei lor, n’ar fi lăsat-o să frequenteze cinematografele cu filmele acelea stupide şi ar fi insistat de a de­monstra absurditatea gândurilor de sinucidere, căutând sa le desrădă­­cineze din profunzimile ascunse ale subconştientului. Reprezentaţiile de cinematograf sunt par­ că anume organizate ca să pue pe spectator în condiţiile cele mai favorabile „refulării“ gândurilor în subcon­ştient Intunerecul din sală, tăcerea profundă şi muzica, cele de mai multe ori în surdină, realizează perfect condiţiile favorabile suges­tiei şi auto-sugestiei, adică mijloa­cele prin care ideile se furişează în subconştient Dubla crimă monstruoasă şi si­nuciderea generalului ar putea cu siguranţă fi explicată prin înrâurirea subconştientului generalului. N’avem date precise, ca să putem încerca desvoltarea acestei păreri a noas­tre. Dar cine ştie, dacă într’un mo­ment dat, în vreun „ceas rău“ nu i-ar fi trecut prin minte într-o îm­prejurare că „dacă nu erau cei 2 copii ai săi, viaţa lui decurgea mai fericită“? Era un gând monstruos de sigur, dar câte gânduri mon­struoase nu trec fulgerător, câte o clipă prin mintea oamenilor celor mai cinstiţi, mai buni, mai morali? Conştiinţa le înlătură, omul crede că a scăpat de ele, le-a distrus! Ele însă au fost,refulate, numai, îngrămădite în subconştient şi vor reapărea uneori în vise, iar în ca­zuri nenorocite se vor realiza chiar prin ajutorul însuşi al conştiinţei, care nu voia să ştie de ele înainte! Clare şi luminoase apar explică­rile psychanalitice mai cu seamă când cauzele sinuciderilor pot fi stabilite în raport cu instinctul pa­sional genetic. Acest instinct este după Freu­d, izvorul activităţii psi­­chice. Ascuns în subconştient încă din timpul primei copilării, el con­tinuă să înrâurească toate actele noastre, atât acele care ne apar logice, cât și acelea care ne apar inexplicabile. Astfel Freud interpretând pe Oe­­dip al lui Sophocle crede, că Oedip însurându-se cu mam­a sa proprie, după ce și-a ucis pe tată-său, n’a făcut prin aceasta altceva decât să realizeze dorinţa ascunsă în sub­conştientul său de pe timpul amo­ralităţii infantile! _______DOCTORUL YGREC Citiţi „Adevărul Literar“ Evenirea chiriilor şi a construcţiilor Câte­va propuneri şi observaţii In legătură cu scumpirea enormă a chiriilor, a materialului din cons­trucţie şi terenurilor d-1 Rădulescu, preşedintele Ligei Chiriaşilor ne tri­mite o serie de reclamaţiuni pe care le socotim interesante, şi care ar contribui la ieftinirea chiriilor şi a nouilor construcţii. REGIMUL ÎNCHIRIERILOR In legătură cu actualul regim al închirierilor, se propune prelungi­rea contractelor actuale pe un peri­od mai mare de ani, şi de asemeni aplicarea în mod cinstit a legii ofi­ciilor de închiriere. SCUMPETEA CONSTRUCŢIILOR Scumpetea construcţiior la noi se datoreşte cartelului tacit al tuturor producătorilor c­e materii prime ne­cesare construcţiilor cum şi lăcomi­ei autorităţii comunale. Ni se citează preţurile exagerate cerute de proprietarii de terenuri. Indiferent de cartier, proprietarii de terenuri cer sute şi mii de lei pe metrul pătrat de teren. Alături de ei fabricanţii de cărămidă, fabricanţii de ciment şi var cum şi fabricanţii de cherestea au exagerat preţurile fără efici o socoteală alături de me­seriaşii care cer 200—300 lei pe zi pentru mâna de lucru. Şi când toate lucrurile sunt astfel, autorităţile comunale pun taxe şi supra­taxe, contribu© de asemeni la scumpirea clădirilor, dând propriie­tarilor prilejul să se agite şi să cea­ră sporirea chiriilor. PROPUNERI PRACTICE Propunerile pe care d-l Rățoiescu le face sunt în legătură cu legea în­curajării construcţiilor şi ar fi ur­mătoarele : Să se facă intervenţiune pe lângă primăria Capitalei cerându-i să re­nunţe la majorarea taxelor de tro­tuar şi la noua taxă pe săpături. Să se ia contra cartelurilor în ge­neral şi a cartelului fabricelor de ci­ment în special măsurile impuse de lege. Sancţiunile cu desăvârşire anodi­ne contra cartelurilor care sunt pre­văzute în actuala lege să fie făcute mut mai bine simţite la viitoarea modificare. Să se ceară ministerului de finan­ţe să permită aducerea în ţară a 1000 vagoane ciment care să fie scu­tite de taxele vamale, cu ce va pro­duce o scădere imediată a preţurilor pentru lucrările în ciment. SOCIETĂŢILE DE CONSTRUCŢIE Societăţile de construcţii ar trebui de asemeni încurajate fiindcă nu­mai în asemeni condiţii se va putea rezolva chestia chiriilor și a nouilor construcții. Information! Căile ferate publică o înştiinţre că a desfiinţat trenurile de plăcere No. 313, 314, 315 şi 316 dintre Bu­­cureşti-Predeal şi înapoi din cauză că „nu au fost bine utilizate de către public“. In schimb se vor adăuga— pro­mite direcţia C. F. R. câte trei vagoane în plus trenurilor de per­soane de pe acea linie, în zile de sărbătoare. ______ Teatru! Crimu$ Specialitatea Casei un act şi un protog de RELATIV Intr’un act de Anonimu şi Cunoscuta Montare extraordinară. Decoruri şi costume noi. Tenase şi întregul an­samblu vor fi la înălţime „Societara Virtutea Militară a O­­fiţerilor veterani“ roagă pe membrii săi să ia part© la parastasul anual pentru cei decedaţi în războaiele ţâ­rei, care se va oficia în Biserica Am­­zei, str. Lascar Catarg­. Duminică 10 Septembrie oor. ora 10 dim. Luni, 11 Septembrie ora 10 dim. va avea loc adunarea generală se­mestrială a societăţei la sediul so­ci­etăţei Cercul Militar prin str. Să­rindar. D. C. Mărculescu, şef de biurou la serviciul administrativ al prefec­turei Olt, a fost numit secretar al consiliului judeeţan al aceleiaş pre­fecturi. Marioara Jinsky joacă astfl-seară în Grandioa a Revis­ta de A de Herz şi Dem, Thedoresc UM­'M ALM LA GRADINA ALHAMBRA Biletele la Cassa Grădinii D-ra LILLY patroana salonului de Mode Str. Pictor Grigorescu­­, este plecată la Paris şi se va întoarce în curând cu modele de la cele mai mari case. Imprimate de birou, re­gistre de ori­ce fel, broşuri, reviste, ziare şi ori­ce lu­crări de tipografie se exe­cută în condiţiuni irepro­şabile în atelierele Soci »Adevărul, Str. Sărindar 11 Reîntors din Străinătate MIK Azi la Cinema Select H­­iacobni în puternica Josul Dragostei Monopol S.A.R.F.I.G. Dr. Const D. flidulescu STR. PROGRESULUI 3 Telefon 17/46 S’a reîntors în Capitală şi-a relua consultaţiile Doctoral L Mihalovic îşi reia consultaţiile pentru Syphilis, Genito-urinare, Electri­­tate, Diath­erme. Consult. 8—10 dina' 3—8 p. m. Str. I­elvedere 3. KARLSBAD DOCTORUL Hr. Graur HAUS RUBIN vis-â-vis de Rfîuhl brunn CititUcevanul Literar'

Next