Adevěrul, septembrie 1922 (Anul 35, nr. 11790-11819)
1922-09-01 / nr. 11790
PAGINA 2-a Uzinele „Oberurse“ oferă cu preţuri avantagioase prompt livrabile din depou Motoare de ţiţei „Diesel“ şi de benzină de la 25 până la 100 cai putere cu preţuri avantagioase. Reprezentant General Charles Bristi@r| BIROU TECHINIO | Bucureşti, Strada Luterană No. 6, Telefon 18|50 Devansare din camsa mutării IMOBIL mare situat îv plin centru al capitalei, compus din pariest stare, masaje, electricitate, accesori precum și câteva clădiri anesse sau cca. 600 m. p. loc de construit. Amatori, se vor adresa la Agenţia de Publicitate „D. Adania“ Str. Sărindar No. 4. Sanatoriul „CONTEM.“ Medicocterisrgical Calea Călăraşi No. 16 (în plin centru al Capitalei) Operaţiuni citranshare. Tratament antl-sifilltlc Boli de ochi,, naşteri, Boli Interne genito-urinare, venero sifilitice, şi boli nervoase neturbulente, pe cale venoasă intramuscular şi electric nedure ros, cu mecol. (fonisare) Roscost. Enstalaţiuni speciale copie radioterapie, diatermie, electroterapie masaj vibrator hidroterapie. Bucătărie dietetică pentru diabet şi boli renale Pacienţii pot să se trateze cu orice medic internist sau chirurg. In secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât Intern cât şi extern, de către medici specialişti, radiologi, sifilis şi boli nervoase. Ord® de tratament 9-11 și 3-6 p. m. Policlinica RAT a la consiliul de revizie Bucureşti CALEA GRIVIŢEI 107 Medici specialişti vindecă radical boale secrete Sifilisul BLENORAGIA şi alls bal la BARBAŢI şi FEMEI Analiza, ategerul. Injecţiuni fără durere dutrect in vine ;u Mercur Net şi ..SHfefrsa!varsain şi Iod consultaţiuni 8—1 şi 7 V»—8 la întărirea nervilor Dr. ERDREICH s’a mutat Strada Bibescu Vodă 6. Consultaţii şi tratament special în boli Nervoase, Sexuale, (Impotenţa). Stomacale, (Constipaţi cronice). Reumatice şi Paralizii. Orele 8-12 dim. 6—8 a. a. ' - ----------------------Cabinet Medical — Centres ■—— Strada Edgar Quinet No. 10 -vis-a-vis de Capşa Sifilis, Genico Urinare, Venerice Injecţii intravenoase Consultaţiunii—I 5-8 Jum. Pr. Doctor D. Kiriakos de la Facultăţile din Elveţia şi din şcoala urologică din Paris. Specialist in boalele de rinichi, de băşica udului şi în general ale căilor urinare (bărbaţi şi femei). Tratament cel mai modern de sifilis şi de boale venerice. Consulaţiuni in fiecare zi acasă afară de Duminici între 9—12 3—6 pm. Caisa Victoriei, 182 SULY I. GOLDSTEIN DENTIST /ntors în Capitală reia consultaţiunile 9-12—2—7. Strada Lipscani £8 vis a vis de Bis. oft. Gheorghe. Dr. Focşaner Specialist în : Diagnosticul boalelor de stomac, intestin, plămân şi inimă prin ajutorul BAZELOR ROENTGEN ELECTROTHERAPIE şi RADIOTHERAPIE Consult. 9-11, 3-6 Tel. 4068 Strada G-ral Grigorescu fostă Armaş RECURSUL A 24 DEZERTORI CU COMPLOT In luna Februarie 1921 un număr de 24 soldaţi caporali şi sergenţi din regimentul 85 infanterie (Arad) şi-au părăsit regimentul spre a merge acasă, pe motiv că nu li se dedea permisie. După câteva zile, cea mai mare parte din ei s’au intors la regiment, care i-a trimis înaintea consiliului de război din Cluj pentru dezertare cu complot. Aci au fost condamnaţi toţi 24 la diferite pedepse variind între 5 ani reclusiune şi 2 ani închisoare. Inaintrea consiliului de revizie al armatei, care le-a judecat ori recursurile, apărătorul lor, d. Virgil Mora a cerut casarea pe motivul complexităţei chestiunea de culpabilitate, d-sa susţinând că completul, constituind o împrejurare agravantă a dezertărei, trebuia să formeze obiectul unei chestiuni separate, iar nu să fie înglobat în întrebarea principală de culpabilitate. Comisarul regal, maior Mircea Dimitrescu, a combătut teza apărărei, susţinând că instanţa de fond a procedat bine şi legal. Consiliul a admis recursul casând sentinţa în privinţa tuturor recurenţilor. ANULAREA UNEI SENTINŢE Funcţionarul de bancă Solomon Taxiera a fost condamnat luna trecută de consiliul de război din Galaţi la cinci ani muncă silnică pentru crimă contra siguranţei statului, faptă ce consta în aceea că, în anul 1920, pe când era furier la regimentul II Siret ar fi tălmăcit nefavorabil ţărei şi oştirei noastre un articol apărut în Vocea Galatului prin care se descriau grevele şi revoltele din Italia. Apărătorii recurentului, d-nii Virgil Mora şi St. Marinescu, a cerut anularea nu nunmai a sentinţei dar şi a întregei Instrucţiuni. D. maior Dimitrescu, comisar regal, a combătut toate motivele de casare cerând respingerea recursului. Consiliul de revizie, prezidat de generalul Pangrati, după o scurtă deliberare a anulat toate actele de instrucţiune de la Galaţi precum şi sentinţa condamnatoare. TELEFOAMELE NOASTRE Centrala 6/67 ■ 46/79 Direcţia 37/72 Secretariatul 24/73 Provincia 0 66tă şi pe viitor acoperi vinovăţiile marilor comandamente militare. Dar vedem pe risipitorii atâtor vieţi scumpe şi folositoare că şi-au grămădit din acest război, pentru dânşii, averi fabuloase cu care înfruntă morala publică manipulându-le la adăpostul anonimatului societăţilor ce s’au creat de la război încoace. Pe unul din ei, care chiar în timpul dezastrului şi-a sporit sieşi galioanele, şi care azi se lăfăreşte în fotoliul de senator în adăstarea fotoliul ministerial pe care prietenia primului ministru pândeşte momentul da i’l încredinţa, priviţi’l domnule Miile, cum se lăfăreşte în impunitate ! Acesta e generalul, prototipul brătienismului în armată, care pe timpul când pregătea planul războiului, — între două cupe de şampanie, — plătea gazetele din fondurile armamentului, ca să-i cânte laude şi să-l înfăţişeze armatei şi Ţării ca pe „Napoleonul României“. Şi pe toţi ceilalţi iscusiţi pregătitori şi conducători ai războiului, care şi ei au avut dibăcia să-şi dosească răspunderile înapoia Tronului, priviţi-i restabiliţi, chiar de însuşi regele, în atotputernicia ce îşi creaseră, lor şi lui, prin criminala călcare de jurământ şi făţişa înfruntare a legilor Ţării !... Toţi aceştia să se desfete în beţia gloriei şi a puterii, să înfruntemorala şi opinia publică cu zilnice noui nelegiuiri, propagând imoralitatea şi desfrâul atât de îngrozitor în deslănţuirea lui, şi tot ei să beneficieze de uitarea şi iertarea multelor şi marilor lor păcate ?!... Spune, iubite domnule Miile, de ce îţi abaţi străpungătorul dumitale condeiu de la droaia marilor vinovaţi readuşi la putere, pentru a te ţine morţiş tocmai de acela care acuma prinde puteri pentru a-i combate, alături de noi ? De ce importanţă, de ce folos poate îi pentru ţară, ca profesoru Stere să fie eliminat din viaţa publică, — fapt de care s’ar bucura toţi protivnicii săi şi ai noştri — pe lângă marea operă de regenerare politică la care acest fruntaş ţărănist va putea în viitor lucra alături de partidul naţional ardelean, alături de celelalte formaţiuni politice opoziţioniste răsleţe şi de noi câţiva independenţi, care vrem abolirea absolutismului şi întronarea ordinei şi a legalităţei constituţionale ? Nu e vremea d’a acuza nici d’a apăra pe unul a cărui atitudine n’a avut în cursul evenimentelor trecute, în mod eficace, nici o înrâurire rea, pe când autorii stărei îngrozitoare de azi sunt tot ei rechemaţi şi menţinuţi de rege la cârma ţării. Luptători ca diumneaţa şi ca mine avem altceva de făcut decât să discutăm o personalitate oricare ar îi aceasta, şi nu se poate în definitiv ca, în cântarul nostru, să cântărească granpul mai greu ca kilogramul. Absolutismul, iar nu profesoru Stere este marele nostru vrăşmaş. Nimic să nu ne distragă de la această datorie democratică. Să-mi ierte domnul Mitle aceasă rechemare colegială la o datorie care principiul primează pe toate celelalte. Și cu această reflexiune închid polemica. C. G. Cosma-Foru SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL CĂRĂBUŞ. „Specialitatea Casei“. „Relativ". PARCUL OTETELEȘANU .„Mazurca albastră". TEATRUL ALHAMBRA. —„Din una’n alta". TEATRUL CAROL CEL MARE. „Zipke-Feier". GRADINA ASTORIA. — „Lady Chic“. La teatrul Carol cal Mare trupa de operet© israelita Asskenaay a c® tront aseară un succes extraordinar în comedia muzicală Zipk© Faar cu d-na Maly Giron în rolul titular. In primele zile ale lui Octombrie, Teatrul Naţional va reprezenta pentru prima oară, „Căsătoria lui Figaro“ de Beaumarchais. Teatrul Naţional va pune în curând în repetiţie „Inşiră-te mărgărite" de Victor Eftimiu. Primele piese care se vor relua la Naţional vor fi „Ruy-Blas" de Victor Hugo; „Scampolo“ de Dario Nicodemi; „Puterea întunericului“ de Tolstoi. * ** * AÍJF V FR IN Linia de combustii!iaid Ministerul de Industrie restrânge consumul păcel Ce ar fine făcut gentru preîntâmplarea unei crize imfustriole De vorbă cu d. ing. Mamiei Bacan blema lignitului pulverizat, ajungând la soluţii salutare. Ar trebui ca autorităţile interesate şi Uniunea generală a idustriaşilor, înainte de a se trezi în faţa unei crize dezastruoase, să, studieze acest procedeu sau să caute un altul, dar în orice caz să caut, evitarea stagnai''' -ndustriei noastre. Lipsa combustibilului lichid, care de poduri şi şosele am şi tratat proîn ultimul timp a devenit şi mai a- »«m. cută decât în vremea când vapoarele S. M. R. îşi întrerupseseră cursele a fost declarata zilei© acestea în mod oficial. Cum lipsa continuă să se evidenţieze din ce în ce, ameninând industria noastră în special pe acea mijlocie, cu o nouă şi serioasă criză şi cum circulara Direcţiune! petrolului se mulţumeşte numai să constate lipsa şi să proclame o restrângere a consumului păcurel pen- t tru industriile pe cari ministerul le va aprecia, precum şi pentru Instituţiile de utilitate publică şi instalaţiilor cu calorifere, se prevede pentru la iarnă, o situaţie intolerabilă, de care va trebui să ne ferim cu orice preţ. Un mare număr din industriile noastre vor trebui sâ-şi oprească activitatea şi abia să, caute o nouă forţă calorică cu care să reia lucrul, după ce, evident, vor fi silite să-şi transforme cu totul focarele. Autorităţile noastre nu-şî dau însă seama de gravitatea acestei chestieni. Uită că ar trebui să însărcineze un birou de studiu care odată cu restrângerea consumului păcurel să arate şi un nou mijloc de întreţinere a industriilor. Se întrebuinţează, vechea sistemă, luându-se măsuri grave fără a se face calculul consecinţelor lor. A trebuit ca presa şi anumite cercuri inginereşti să se agite pentru a evidenţia cât este de ameninţătoare lipsa combustibilului lichid pentru economia noastră naţională. Pentru ca să avem o explicaţie mai precisă a problemei ce se pune, ne-am adresat d-luî inginer M. Bacan, conferenţiar la şcoala polytechnics, care în cursurile sale a tratat chestiunea combustibilului lichid. ECONOMISIREA COMBUSTIBILULUI La prima întrebare asupra acestei chestiuni, d-sa ne-a răspuns: — Avem nevoe, la noi în ţară, de o economisire a combustibilului şi o raţională exploatare a uzinelor, fiindcă cele mai multe din ele sunt insuficient dimensionate ca forţă şi risipesc căldura. Schimbarea combustibilului care astăzi este baza industriilor noastre nu se poate face dintr’o zi în alta. Focarele fabricilor noastre nu sunt puse pe baze solide şi nu pot suporta uşor o schimbare radicală. Este neîndoios că, consumul păcureî trebue frânat, nu însă prin măsuri nechibzuite cari ar duce la distrugerea industriilor. Căci dacă am voi să înlocuim deodată forţa calorică a păcurei prin cărbune ordinar, aceasta nu ar însemna decât stagnarea pentru mult timpt a întregei indusriî din ţară? PRAFUL DE LIGNIT IN LOCUL PACUREI — Credeţi că s’ar găsi o modalitate de continuare a lucru’d* păcură şi fără a se face schimbări fundamentale în instalaţiile industriale?. — Eu am prevăzut criza şi m’am gândit la mijlocul cel mai apropiat de a transforma focarel© cazanelor în aşa fel ca să se poată întrebuinţa lignitul pe care il avem în ţară In cantităţi supra-suficiente şi care nu este extras atât cât se cere. Considerând lipsa de fochişti, greutăţii© inerente de transport ale lignitului, pierderile prin sfărâmare şi greutăţile de manipulare mijlocul cel mai fericit de a putea arde lignitul în locul păcurei ar fi să adoptăm sistemul din America şi din Anglia, întrebuinţând lignitul uscat şi măcinat. Sub această formă, lignitul poate să ardă prin injectoare ca şi păcura, făcând uz de acelaş personal, deprins cu manipulaţia şi având randementul instalaţiei capanelor foarte ridicat. AVANTAGII PENTRU INDUSTRIE Dar se pune chestia, dacă avantagiile materiale sunt aceleaşi ? După, studiie mele, socotind preţul actual al lignitului măcinat şi primit acasă, la 680 lei tona, ar produce 4500 kgr. aburi. O tonă de făcură care costă 2000 lei produc 10.000 kgr. aburi deci kgr. de abur din lignit costă 15 bani, iar kgr. de abur din păcură 20 bani, astfel că _ i---i.4 - _____taburi pe oră ar economisi 200 leî pe oră. Greutatea mare este că lignitul nostru e de calităţi diverse şi că instalaţiile noastre industriale sunt prea mici pentru a-şi instala fiecare o uscătorie şi o moară de măcinat lignit, deoarece în acest caz el nu mai este rentabil. — Atunci: — Nu văd soluţionarea chestiune! combustibilului pentru industrii, calorifere, chiar pentru c. f. r.. şi R. M S., decât instalându-se la Bucureşti şi apoi in alte centre industriale, uscătorii şi mori mari pentru prepararea prafului de lignit. De altfel, cu elevii mei de la şcoala ÎNTREBUINŢAREA forţelor CALORICE? Odată cu aceasta, interlocutorul nostru ne mai arată că, centrele industriale, şi în special ‘Bucureştii, sunt lipsite de o sistematică întrebuinţare a forţelor calorice. Dacii ar fi cineva car© să se gândească serios la valoarea forţelor ce .se epuizează fără’nici o judecată, s’ar observa că aburii întrebuinţaţi la o uzină motrică în loc să fie azvârliţi în aer sau canale, ar fi transmişi altor întreprinderi industriale cari să se servească şi ele de această forţă, perdută numai în Bucureşti pntru câteva miliarde în fiecare an. Dar aceste lucruri au nevoe de o anumită studiere și de un bun spirit organizator. Cine să le facă la noi? Vascan. Ilo Temperament Direcţiunea Teatrului Cărăbuş ne înştiinţează că Vineri, 1 Septembrie orele 9 seara, va avea loc o reprezentaţie de gală în onoarea doamnei Natalia Pavelescu. * Am crezut nimerit să ne adresam vijelioasei subrete, care a ştiut în scurt timp să se impue publicului bucureştean, să ne dea câteva lămuriri cu privire la reprezentaţia în onoarea ei. Cu vocea caldă şi mlădioasă, cu modestie şi totuşi cu convingerea inerentă marilor talente, delicioasa subretă ne spune: „Aştept reprezentaţia mea cu emoţie, cu recunoştinţă, dar şi cu plăcere. Cu emoţie, fiindcă publicul, care a fost întotdeauna cel mai preţios şi sincer aliat în cariera mea, mi-a dat mai cu seamă în asemenea ocaziuni, dovadă de simpatie,cu recunoştinţă, fiindcă admirabilul meu director, Tănase n’a ezitat o clipă să-mi acorde reprezentata cerută şi cu plăecere fiindcă am credinţa că va fi un spectacol din toate punctele de vedere reuşit, demn de cele mai rafinate gusturi". Credem că admirabila noastră artistă poate fi sigură de toată Solicitudinea publicului căruia a ştiut să-i dea de atâtea ori senzaţii delicioase auditive şi vizuale. Rep. Mişcare în magistratură D. Ioan Panţu, actual preşedinta de Senat în clasa VI, gradul I la trib. Târgu-Mureş a fost înaintat preşedinte în aceaş clasă şi în acelaş tribunal, înlocuil rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui Gheorghe Repede. p. Dimitrie Gheangîriu, actual judecător cu gradul de preşedinte de tribunal la oc. Dămieneşti din jud. Roman, a fost permutat în aceesuş calitate la oc. Roman urban, în locul rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui loan A. Vasilascu. D-lui Emilian Alexandrescu, actual judecător cu titlu provizoriu la trib. Constanţa, i s’a acordat inamovibilitatea prevăzuă de art. 130 din legea pentru organizarea judecătorească. D. Dametriu Ghişoiu, actual prim procuror în clasa VIII, gradul I la trib. Turda, a fost înaintat în clasa VII, grad. II, în funcţiunea, ce ocupă. D. Nicola© Iliescu, actual judecător în clasa VII, gr. III la trib. Turda, a fost înaintat în cl. VII, gr. I, în funcţiunea ce ocupă. D. Emil Folly, actual judecător şef în cl. VI, gr. III la oc. Abrud, din jud. Alba de Jos, a fost numit judecător la tribunalul Turda şi se înaintează în cl VI, gr. II, în locul d-lui Iosif Kiss trecut în alt post. D. Vasil© Cotruș, doctor in drept, advocat, a fost numit procuror în cl. VII, gr. II, la tribunalul Târgu- Mureş, foi locul rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui Vasile G. Panu. D. Pavel Moys, actual judecător șef cl. VI, gr. II la oc. Turda, a fost permutat judecător-şef in aceeaş clasă şi în acelaş grad la ocolul Abrud din judeţul Alba deIes, în locul dlui Emil Folly, trecut în alt post. D. Iosif Kiss, actual judecător în cl. VI, gr. I la trib. Turda, a fost numit judecător-şef în aceeaş clasă şi în acelaş grad la ocolul Turda în locul d-lui Pavel Moys, permutat. D. Ioan I. Şoarac, actual judecător în clasa VII, gr. II la ocolul Mereurea-Niraj din judeţul Mureş-Turda, a fost înaintat în cl. VII, gr. I în funcţiunea ce ocupă. D. Carol Szilagyi, actual judecător în clasa VII, gradul III la ocolul Abrud din judeţul Alba-de-Jos, a fost înaintat în clasa VII, gradul I în funcţiunea ce ocupă. D. Edmund Szabó, actual judecător-şef în clasa VII, gradul I la ocolul Câmpeni dinjudeţul Turda, Arieş, a fost inarmat în clasa VI, gradul III în funcţiunea ce ocupă. D. Vasile Frumuşanu, actual judecător cu titlul provizoriu la ocolul Zătreni din judeţul Vâlcea, a fost permutat judecător în clasa VII, gradul I la ocolul Gristurul-Săcuiesc din judeţul Odorhei, în locul rămas vacant prin permutarea d-luî Robert Csillag. D. Alexandru Ciocănescu, actual ajutor de judecător la judecătoria ocolului Sineşti din judeţul Vâlcea a fost înaintat judecător cu titlul provizoriu la ocolul Zărneni din acelaş judeţ, în locul d-lui Vasile Frumuşanu, permutat. D. Mihail Iakobos, fost judecător de ocol, a fost numit judecător în clasa VII, gradul II la ocolul Tur-da, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui Cristea Drăgoi. D. Eugen Bogdan, actual notar clasa IX gradul II la tribunalul Turda, a fost înaintat judecător în clasa VIII, gradul I la ocolul Abrud din județul Alba-de-Jos, în locul d-luî Onoriu C. Jitianu, demisionat. D. Aureliu N. Stroian, actual ajutor de judecător la judecătoria ocolului Câmpulung I rural, a fost numit supleant la tribunalul Muscel, in locul d-lui Constantin G. Botez, demisionat D. Nicolae Machedon, licenţiat în drept de la facultatea din Odesa, a fost numit supleant la tribunalul Cahul, în locul vacant. D. Constantin G. Olaru, actual ajutor de judecător la judecătoria ocolului Călărași I rural, a fost permutat In aceeași calitate la judecătoria ocolului Câmpulung I rural, în locul d-luî ANgeliu N. Stroian, trecut în alt post. D. Emanuel Septville, actual ajutor de judecător la judecătoria ocolului Măciuca din județul Vâlcea, a fost permutat în aceeași calitate la judecătoria ocolului Gărăgău din județul Teleorman, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui Ioan Muzicescu. esmomântarea artistei JMarioara Fârcăşanu CRAIOVA, 30. — Azi după amiazi la 4 a avut loc înmormântarea regretatei artiste Marioara Fărcăşanu de la Teatrul Naţional din localitate. La locuinţa defunctei din strada Amaradia au fost de faţă toţi intelectualii şi artiştii craioveni, delegăţii artiştilor bucureşteni, delegaţi ai societăţilor culturale şi un public imens. Cortegiul a parcurs prin faţa Teatrului Naţional unde au pronunţat discursuri d-nul S. Botoiu directorul Teatrului, Alex. Dan director de scenă în numele teatrului craiovean, Mişu Fotino în numele sindicatului artistic din Bucureşti şi Atanasiu în numele sindicatului presei din Oltenia. La biserica Sf. Ilie unde s’a oficiat un serviciu divin au vorbit artiştii Coco Demetrescu şi Cantoreli, baritonul Bradul în numele partenerilor defunctei dela societainstalatie *care produce 4000 kgr. tea Opera din localitate şi ziaristul Tăriceanu directorul ziarului „Ştirea“. * Parcurgând străzile principale cortegiul a mers la cimitirul Sineasca unde s’a făcut înhumarea. In dreptul liceului cântăreţii bisericeşti congresişti au cântat imnuri religioase. Muzica militară a cântat pe tot parcursul romanţa „Dor pribeag", compoziţia defunctei, şi arii din Opera Rigoletto. Conform ultmei sale dorinţi. La cimitir a vorbit de avocat Săndulescu fost director al Teatrului Naţional. întreg relief submarin, care singur ar explica toate acele stânci, acele pământuri, distribuţia lor, natura solului lor. Gândurile noastre, sentimentele noastre, voliţiunile noastre, stau de asemenea pe o întreagă substrucţiune psichică, ale carii temelii ne rămân ascunse şi nouă şi altora“. Trebue să fim cu mare băgarede seamă, ca nu cumva un gând rău, o idee sau o dorinţă vătămă ,toare să se furişeze în subconştientul nostru, în substrucţiunea psichică, de care vorbeşte Bourget Ele continuă de a subsista în subsolul eului nostru, fără a avea noi conştiinţă de ele şi stau oareşicum sub presiune gata să apară, cele de mai multe ori sub o formă deghizată şi să se realizeze. Un mijloc practic de a cunoaşte în parte subconştientul nostru este de a studia şi interpreta visele. Interpretarea visurilor este — după cum afirmă Freud creatorul Psychanalizei) „calea fetală a cunoaşterii subconştientului“ În timpul somnului, conştiinţa dispărând, se deschid larg porţile, tuturor elementelor psihice ale subconştientului. Când ne trezim şi deschidem ochii suntem uimiţi cât de vivace sunt acele elemente, care stăteau ascunse în subsolul conştiinţei. Deşi n’avem conştiinţă de ele, înrâurirea lor e totuşi dominantă, ele dând caracteristica personalităţii noastre, tonalitatea temperamentului nostru. Revin la cele 2 sinucideri de care am vorbit la începutul acestui articol. O prietenă a sinucised-ra din T îmi povesteşte, că ea era o vizitatoare asiduă a cinematografelor. Ieşind odată împreună de la o reprezentaţie dramatică în care pe ecran se proiectau scene de dragoste şi încercări de sinucideri ea ar fi exclamat către prietenele sale: „fetelor, în asemenea împrejurări eu n’aşi sta mult la îndoială, m’aşi omorît. Colegele izbucnirăm râs şi s’a trecut la alt subiect de conversaţie... Nimeni, fireşte nu-i dăduse vreo atenţie precum nici ea însăşi nu şi-a dat seama de consecinţele unui asemenea gând negru. îmi vine în minte, — scriind aceste rânduri, — credinţa poporului nostru în ./ceasul rău". Să nu zici o vorbă în „ceasul rău“ că se’mplineşte. E de sigur ceasul, clipa, când gândul rău e „refulat" în subconştient! Şi gândul rău al domnişoarei a stat tăinuit în subconştientul ei şi apoi într’o împrejurare neinsemnată a spart porţile, care dau din subconştient la conştiinţă, şi spre a impune realizarea lui, a dramatizat nişte fapte desigur insignifiante, determinând actul fatal al sinuciderea bietei fete. Dacă colegele sau părinţii ei ar fi cunoscut puterea forţelor subconştientului, dacă cercetările freudiene ar fi fost popularizate, de sigur, că n’ar fi permis gânduri şi afirmări vătămătoare, ca cele de mai sus şi cunoscând şi temperamentul puţin nervopatic al copilei lor, n’ar fi lăsat-o să frequenteze cinematografele cu filmele acelea stupide şi ar fi insistat de a demonstra absurditatea gândurilor de sinucidere, căutând sa le desrădăcineze din profunzimile ascunse ale subconştientului. Reprezentaţiile de cinematograf sunt par că anume organizate ca să pue pe spectator în condiţiile cele mai favorabile „refulării“ gândurilor în subconştient Intunerecul din sală, tăcerea profundă şi muzica, cele de mai multe ori în surdină, realizează perfect condiţiile favorabile sugestiei şi auto-sugestiei, adică mijloacele prin care ideile se furişează în subconştient Dubla crimă monstruoasă şi sinuciderea generalului ar putea cu siguranţă fi explicată prin înrâurirea subconştientului generalului. N’avem date precise, ca să putem încerca desvoltarea acestei păreri a noastre. Dar cine ştie, dacă într’un moment dat, în vreun „ceas rău“ nu i-ar fi trecut prin minte într-o împrejurare că „dacă nu erau cei 2 copii ai săi, viaţa lui decurgea mai fericită“? Era un gând monstruos de sigur, dar câte gânduri monstruoase nu trec fulgerător, câte o clipă prin mintea oamenilor celor mai cinstiţi, mai buni, mai morali? Conştiinţa le înlătură, omul crede că a scăpat de ele, le-a distrus! Ele însă au fost,refulate, numai, îngrămădite în subconştient şi vor reapărea uneori în vise, iar în cazuri nenorocite se vor realiza chiar prin ajutorul însuşi al conştiinţei, care nu voia să ştie de ele înainte! Clare şi luminoase apar explicările psychanalitice mai cu seamă când cauzele sinuciderilor pot fi stabilite în raport cu instinctul pasional genetic. Acest instinct este după Freud, izvorul activităţii psichice. Ascuns în subconştient încă din timpul primei copilării, el continuă să înrâurească toate actele noastre, atât acele care ne apar logice, cât și acelea care ne apar inexplicabile. Astfel Freud interpretând pe Oedip al lui Sophocle crede, că Oedip însurându-se cu mama sa proprie, după ce și-a ucis pe tată-său, n’a făcut prin aceasta altceva decât să realizeze dorinţa ascunsă în subconştientul său de pe timpul amoralităţii infantile! _______DOCTORUL YGREC Citiţi „Adevărul Literar“ Evenirea chiriilor şi a construcţiilor Câteva propuneri şi observaţii In legătură cu scumpirea enormă a chiriilor, a materialului din construcţie şi terenurilor d-1 Rădulescu, preşedintele Ligei Chiriaşilor ne trimite o serie de reclamaţiuni pe care le socotim interesante, şi care ar contribui la ieftinirea chiriilor şi a nouilor construcţii. REGIMUL ÎNCHIRIERILOR In legătură cu actualul regim al închirierilor, se propune prelungirea contractelor actuale pe un period mai mare de ani, şi de asemeni aplicarea în mod cinstit a legii oficiilor de închiriere. SCUMPETEA CONSTRUCŢIILOR Scumpetea construcţiior la noi se datoreşte cartelului tacit al tuturor producătorilor ce materii prime necesare construcţiilor cum şi lăcomiei autorităţii comunale. Ni se citează preţurile exagerate cerute de proprietarii de terenuri. Indiferent de cartier, proprietarii de terenuri cer sute şi mii de lei pe metrul pătrat de teren. Alături de ei fabricanţii de cărămidă, fabricanţii de ciment şi var cum şi fabricanţii de cherestea au exagerat preţurile fără efici o socoteală alături de meseriaşii care cer 200—300 lei pe zi pentru mâna de lucru. Şi când toate lucrurile sunt astfel, autorităţile comunale pun taxe şi suprataxe, contribu© de asemeni la scumpirea clădirilor, dând propriietarilor prilejul să se agite şi să ceară sporirea chiriilor. PROPUNERI PRACTICE Propunerile pe care d-l Rățoiescu le face sunt în legătură cu legea încurajării construcţiilor şi ar fi următoarele : Să se facă intervenţiune pe lângă primăria Capitalei cerându-i să renunţe la majorarea taxelor de trotuar şi la noua taxă pe săpături. Să se ia contra cartelurilor în general şi a cartelului fabricelor de ciment în special măsurile impuse de lege. Sancţiunile cu desăvârşire anodine contra cartelurilor care sunt prevăzute în actuala lege să fie făcute mut mai bine simţite la viitoarea modificare. Să se ceară ministerului de finanţe să permită aducerea în ţară a 1000 vagoane ciment care să fie scutite de taxele vamale, cu ce va produce o scădere imediată a preţurilor pentru lucrările în ciment. SOCIETĂŢILE DE CONSTRUCŢIE Societăţile de construcţii ar trebui de asemeni încurajate fiindcă numai în asemeni condiţii se va putea rezolva chestia chiriilor și a nouilor construcții. Information! Căile ferate publică o înştiinţre că a desfiinţat trenurile de plăcere No. 313, 314, 315 şi 316 dintre Bucureşti-Predeal şi înapoi din cauză că „nu au fost bine utilizate de către public“. In schimb se vor adăuga— promite direcţia C. F. R. câte trei vagoane în plus trenurilor de persoane de pe acea linie, în zile de sărbătoare. ______ Teatru! Crimu$ Specialitatea Casei un act şi un protog de RELATIV Intr’un act de Anonimu şi Cunoscuta Montare extraordinară. Decoruri şi costume noi. Tenase şi întregul ansamblu vor fi la înălţime „Societara Virtutea Militară a Ofiţerilor veterani“ roagă pe membrii săi să ia part© la parastasul anual pentru cei decedaţi în războaiele ţârei, care se va oficia în Biserica Amzei, str. Lascar Catarg. Duminică 10 Septembrie oor. ora 10 dim. Luni, 11 Septembrie ora 10 dim. va avea loc adunarea generală semestrială a societăţei la sediul societăţei Cercul Militar prin str. Sărindar. D. C. Mărculescu, şef de biurou la serviciul administrativ al prefecturei Olt, a fost numit secretar al consiliului judeeţan al aceleiaş prefecturi. Marioara Jinsky joacă astfl-seară în Grandioa a Revista de A de Herz şi Dem, Thedoresc UM'M ALM LA GRADINA ALHAMBRA Biletele la Cassa Grădinii D-ra LILLY patroana salonului de Mode Str. Pictor Grigorescu, este plecată la Paris şi se va întoarce în curând cu modele de la cele mai mari case. Imprimate de birou, registre de orice fel, broşuri, reviste, ziare şi orice lucrări de tipografie se execută în condiţiuni ireproşabile în atelierele Soci »Adevărul, Str. Sărindar 11 Reîntors din Străinătate MIK Azi la Cinema Select Hiacobni în puternica Josul Dragostei Monopol S.A.R.F.I.G. Dr. Const D. flidulescu STR. PROGRESULUI 3 Telefon 17/46 S’a reîntors în Capitală şi-a relua consultaţiile Doctoral L Mihalovic îşi reia consultaţiile pentru Syphilis, Genito-urinare, Electritate, Diatherme. Consult. 8—10 dina' 3—8 p. m. Str. Ielvedere 3. KARLSBAD DOCTORUL Hr. Graur HAUS RUBIN vis-â-vis de Rfîuhl brunn CititUcevanul Literar'