Adevěrul, ianuarie 1923 (Anul 36, nr. 11912-11940)

1923-01-29 / nr. 11938

PAGTAJ/I 2 . Instituțiunile industriale, comerciale, financiare, etc. cari au reţinut sau doresc să refie spaţii pentru reclame în Almanachul ArgUS sunt rugate să trimeată textele, almanachul fiind în curs de execuţie COSTUL: 0 psg doi 3000 lei, jumitate pagini 2093 Isi De asemenea a început şi înscrierea pentru volume, cari vor fi remise după apariţie SEDIUL : Sărindar 14, Bucureşti TEL. 693 şi 2369 Hratiî dndisa!tteila Ciul lamărul delegaţilor Localităţile reprezentate furnirul celor înscrişi în sindicate.—Discutiunile.Hotarîrile luate , ZIUA I-a Pentru zilele de ÎS şi SO Ianuarie au fost convocaţi la Cluj reprezentanţii uniunilor muncitoreşti, spre a ţine o consfătuire asupra directivelor mişcării sindicale. Din cauza înzăpezind trenurilor, mulţi delegaţi nu au putut fi prezenţi, iar alţii au sosit cu o întârziere vie trei zile. Reprezentanţii consiliului general sindical au făcut intervenţii la ministerul de interne pentru a se permite ţinerea acestei conferinţe, întrucât Siguranţa şi comandamentul militar din Cluj nu dădeau voie delegaţilor să se întrunească. După trei zile de lungi interveniţiuni delegaţii au obţinut autorizaţiade a se întruni. Şedinţa s-a deschis Marţi 23 Ianuarie, de către d. CAROL BARTHA. D-sa anunţă că sunt prezenţi: Consiliul general sindical, reprezentat prin d-nii N. Damian, Petrescu- Ghempet, Al. Damian, Corol Bartha, Gaidoch, E. Gherman, Buciumeani, M. Niculescu şi Bruder. Comitetul regional sindical din Banat, prin d-nii K. Müller şi Capán. Comitetul regional din Ardeal, prin cL Hoffer. Lipsec reprezentanţii Basarabiei m ai regiunei Moldovei. Vin apoi următoarele uniuni sindicale : îmbrăcăminte (2 membri), Uniunea în Piele (2), Tineretul (3), Lemn şi Mobilă (2), Tipografi (1), Funcţionarii Comerciali (1), Fer şi Metal (2), Porturi (2), Alimentaţie (2). DESCHIDEREA ŞEDINŢEI D. BARTHA este ales preşedinte al consfătuirei, iar d. Buciumeanu veretar. STATUTUL SINDICAL D. GHEMPET cere cuvântul în chestia statutului, care nu s’a tipărit conform deriziunilor congresului de la Sibiu. D. MÜLLER propune ca o comisiune să verifice statutul şi să-şi depună apoi raportul. Sunt aleşi d-nii Gaidoch, Dan şi Ghempet. ORDINEA DE ZI D. DAMIAN anunţă următoarea ordine de zi: 1) Raportul moral și material. 2) Alegerea unei comisiuni pentru tratative cu ministerul muncii în chestia legiferărilor muncitorești. 3) Regulamentul de funcționare a Unităților sindicale. 4) Chestiunea Tineretului muncitor. 5) Frontul unic. 6) Diverse. # DISCUȚIUNILE D. DAN-Bucovina cere eliminarea punctului V, cu privire la frontul unic. Această chestiune nu treime să se discute, spune d. Dan, fiind în contradicţie cu deriziunile congresului de la Sibiu. D-nii MIHALCEA (Brăila) şi D. MARINESCU (Galaţi) spun că, dacă este vorba de un front unic sindical, se poate discuta; front unic cu partidele politice, nu se poate, şi dacă această chestiune se va, discuta, d-lor vor părăsi şedinţa. D. DAMIAN: Sfatul sindical fiind un mic congres, chestiunea frontului unic trebuie discutată. D. AL. NICULESCU. Nu este vorba de votat frontul unic, ci de dat sancţiuni împotriva acelora cari au votat frontul unic. Mai vorbesc contra d-nii Marinescu, Gherman, etc., iar pentru frontul unic d-nii Marian, Ghemper, Müller şi alţii, chiar la apariţia sifilisului contaminarea odată produsă, fapt care se aşteaptă să fie confirmat şi la om. In tot cazul, rezultă că sărurile de bismut au aceiaşi eficacitate ca şi preparatele arsenicale şi se citează cazuri unde bismutul a dat rezultate acolo unde nici mercurul nici injecţiile arsenicale nu avusese nici un efect. In ceea ce priveşte accidentele, ele sunt relativ de mică importantă. Bismutul produce uneori o albuminurie iar din partea gurei o stonatită. Această stomatită este uşoară şi contrar de ceeace se întâmplă în stomatita mercurială, starea generală nu este nici decum afterată. Cât despre Pusă la votLaceasifi. chestiune, primeşte 9 voturi pentru şi II contra. Deci chestia frontului ofrfic este scoasă din ordinea de zi. D. HUSTNEKER cere scoaterea chestiiunei tineretului din discuţie întru cât nu există o chestie a tineretului. După lungi discuţiuni, şi chestiunea aceasta este scoasă din ordinea de zi. UN INCIDENT D. DAMIAN. Dacă nu mai există o chestiune a tineretului, reprezentanţii acestuia nu mai au ce căuta la şedinţă. Protestează d-nii Orosz, Husbeker, Ghemper, Marian, Daecal şi alţii. Se decide ca tineretul sa participe cu drept de vot consultativ. D. DASCAL cere să se pună în ordinea de zi un nou punct: Chestia mişcării unitare sindicale. D. BUCIUMEANU: spune că se Încearcă, sub altă formă, aducerea in discuţie a frontului unic. RAPORTUL MORAL D. DAMIAN face raportul de activitate a consiliului general. In ajunul congresului de la Sibiu erau 45 de mii de lucrători organizaţi In sindicate. Acum, după 6 luni de activitate, sunt organizaţi 65104 membri. Au sporit: Uniunea minierilor cu 40 la sută; Fer şi Metal 35 la sută; Lemn 35 la sută; Bucureştiul cu 10— 15 la sută; iar celelalte uniuni cu 20—30 la sută. Cearta dintre fracţiunile socialiste are o influenţă dezastruoasă asupra sindicatelor, din care cauză organizaţia merge foarte încet. D. DAMIAN vorbeşte apoi de lipsurile gazetei „Viaţa Sindicală“. In chestiunea frontului unic d. Damian spune că el nu v va duce la unitatea mişcării, ci din contra la sciziune. • DISCUŢII LA RAPORT D. GHEMPET face o critică a raportului, spunând că el nu corespunde nevoilor mişcării. Răspund d-nii Gherman, Niculescu, Mihalcea şi alţii, cari laudă activitatea consiliului general. ZIUA A II-a Asupra raportului se fac lungi discuţiuni la cari participă d-nii Müller, Marian, Buciumeanu, Dascăl, etc. Se alege apoi o comisiune de tratative în chestia legilor muncitoreşti. D. GAIDOCH, din comisiunea de verificare a statutului, raportează că a găsit unele greşeli în statut, cari trebuesc modificate. D. Marian propune o moţiune în chestia frontului unic, la care se raliază o parte din delegaţi. Se iau diferite deriziuni cu privire la organizare. Statul a luaţi sfârşit la orele 6 seara, albumiiiurie, ia este uneori destul de pronunţată, fără însă să lase urme durabile, cel puţin în cazurile cunoscute până acuma. Aceste accidente se pot uşor evita mai ales în ceea ce priveşte stomatita luându-se precauţiunile necesare. Ceea ce putem afirma este că nu s-au semnalat în urma acestor injecţiuni nici unul din accidentele observate în urma injecţiunilor cu preparate arsericale şi nici un caz de moarte. Din cauza acestori mici inconveniente ale sărurilor de bismut s’a recurs la alte preparate, mai noi de cari vom vorbi într’un articol viitor. DR. C. ZAMFIRESCU Prințul Masriist Zguduitoarea nuvelă de Oscar Wilde a apărut în „Steaua Copiilor Şi a Tinerimei No. 7, împreună cu Şoimul de Jean Bart (Botez), O noapte de groază de P. L. Courier, Mistigris, de L. Frapié, Cugetări de Carmen Sylva, Maimuţa de Tolstoi, etc. Bogat ilustrate. Lei 4. La toţi librarii, depozitarii de ziare şi la editura Ig. Hertz, calea Victoriei No. 3. Cititi „Adevărul Literar” ifatasam ATVEVB VL panisem din Basarabia O stare de lucruri intolerabila Expunerea d-lui prof. M. HErcea la Congresul didactic din Cluj -■ Se ştie că starea învăţământului crte şi cum îndrăzneşti să ceri ca elevii să nu vorbească între eî ruseşte când ei sunt liberi să vorbească limba pe care-o vor“. ANARCHIA PRINTRE ELEVI Datorită acestei conduceri anarhice între elevii seminarului s’au format două tabere una filoromână şi alta filorusă Aceste tabere se luptă între ele ajungând până la încăerări cu părueli,pălmuiri şi ghionturî după toate regulele boxului. Dat fiind mai larga libertate de manifestare a sentimentelor filoruse, aceştia insultă limba ţârei numind’o limbă ordinară, iar pe români, ţigani, lăutari şi boţi. Dar şi mai grav este faptul că, profesorii vorbesc ruseşte în cancelarie şi,chiar în clasă, nesocotind ordinul ministerului, care foarte strict opreşte conversaţia în ruseşte in cancelariile şcoalelor naţionale şi în fata, sau între elevii acestor şcoale. Ca să vă faceţi o ideie despre acest lucru, dau exemplul unei îndrăzneli creaţie, împinsă până la inconştienţă. Şeful consiliului şcolar se adresează unui profesor cu vorbele: „Cum îndrăzneşti d-ta să ceri întrebuinţarea limbei române în carrcelarie, când noi nu vrem acest iuresanta sa expoziţie de tablouri, profesional din Basarabia, privită mai ales din punctul de vedere cultural-naţional lasă mult de dorit. Iată în această privinţă interesanta ,expunere făcută la Congresul din Cluj"de către d. M. Mircea, reprezentantul Asociaţiei corpului didactic din Basarabia. . Raza de acţiune a asociaţiunei noastre din Basarabia nu se va mărgini la rezultatele de până acum, ea va trece pe alt teren de luptă şi cu aceiaşi vigoare va căuta să pună la punct activitatea altoi şcoale, care sub raportul naţional sunt aşa de înapoiate că nici vorbă nu poate fi decompararea tot cu avântul luat de şcoalele Ministerului Instrucţiunii. E vorba de învăţământul, seminarial, care are o importanţă hotărîtoare în educaţia sufletească a poporului basarabean. PROPAGANDA RUSOFILA IN SEMINARUL DIN CHIŞINĂU Seminarul teologic superior din Chişinău a fost înfiinţat de mai bine de o sută de ani de către mitropolitul Gavril Bănulescu pentru instruirea elementelor din toate clasele sociale in limba naţională. Statul rus a căutat să-î schimbe cu desăvârşire destinaţia transformându-l intr’o adevărată fabrică de agenţi de rusificare ai poporului moldovenesc. S’au găsit totuşi elemente, care au rezistat acestor tendinţe şi dintre ei au eşit intelectuali de seamă, pătrunşi de cele mai înalte sentimente naţionale, element© care au stat în lnirea mişcărei româneşti cu mult înainte de marele război şi care la momentul, oportun au lucrat cucuvântul şi cu fapta la unirea provinciei cu patria mumă. Imediat după unire, vrednicul prelat, P. S. Episcop Nicodim, văzând halul de dezorganizare şi anarhie, în care se prezenta acest important focar de cultură, din cauza revoluţiei, s- a apelat la serviciile unui priceput şi energic rector, care în scurtă vreme a făcut să , domnească ordinea şi disciplina în această instituţiune, introducând tot, odată legile, regulamentele şi programele ministerului central. Dar plecarea prea devreme a acestui înalt Prelat din fruntea bisericei basarabene a adus şi plecarea rectorului, care a fost urmată de reintronarea anarchiei. SEMINARUL PE MANA UNEI CLICI Schimbarea produsă în cotocucerea bisericei Imsarabene a făcut ca administraţia şi conducerea seminarului să încapă pe mâinile unei clici de preoţi, care nu au nimic comun , cu aspiraţiunile naţionale ale tinerilor elemente venite să-şi lumineze mintea în această instituţie. Aceşti conducători joacă un rol nefast ,şi într-o complectă contrazicere şi dezacord cu masa mare a preoţimei basarabene, care cu toate vicisitudinele vremei a ştiut să ţie trează conştiinţa naţională a moldovenilor din Basarabia păstrând neatinse şi cultivând ca nişte adevăraţi apostoli patrimoniul sfânt al Iumbei şi obiceiurilor din străbuni. Roadele direcţiunei de rusificare s’au văzut imediat; elementele viguroase ale satelor n’au mai fost primite în seminar spunându-le că nu sunt locuri. Pentru fiii preoţilor din şleahta conducătorilor se găsesc oricând şi oricâte locuri, dându-se seminarului, prin acest procedeu, o organizaţie cu caracter de castă. Nu numai administraţia gospodărească, cişi conducerea technică a învăţământului este la discreţia reprezentanţilor ooaisistomului, care sistematic înlătură toate măsurile ministerului, de autoritatea căruia nu ţin seamă niciodată. Nu se aplică nici un regulament, nici rusesc, nici românesc. NEPREGATIREA CORPULUI DIDACTIC Corpul didactic recrutat de aceştia nu este la înălţimea reclamată de situaţie. Pregătirea culturală a unora nu este la înălţimea catedrei respective, iar despre sentimentele naţionale ale acestora, nici vorbă nu poate să fie. Pentru ca acţiunea de rusificare a corpului didactic să fie conştiincios executată şi în lipsa profesorilor, elevii sunt lăsaţi pe mâna a doi pedagogi, elemente venite de Epista Nistru din armata lui Demichin. Aceşttia deaproape sfătuitori şi conducători suffetaşti ai elevilor le vorbesc numai în limba şi conform sentimentelor adevăraţilor adoratori ai pravoslavnicei Rusii. Contrar ordinelor ministerului biblioteca rusească este deschisă şi mult utilizată, atât pentru lecturi cât şi pentru manualele de studiu. N’avem oare drptul să ne întrebăm dacă aceste manuale vechi ruseşti cadrează cu actualele noastre aspiraţiuni naţionale ? La conducerea bibiliotecei msc este un profesor basarabean,rusofil consacrat, care ştie ce să dea de citit elevilor. Pentru aceste frumoase servicii este retribuit cu 200 lei lunar. In schimb biblioteca românească este un simulacru fiind încredinţată unui pedagog fără experienţă, care nu este In măsură a recomanda cărţile cerute de vârsta, mentalitatea şi spiritul elevilor. In decădere acesta nu este plătit cu 200 lei ca cel de la bibiloteca rusă, ci cu 60 lei hmar. PROFESORII VORBESC RUSEŞTE IN SEMINAR MANIFESTAŢII ŢARISTE Trecând armata română pe lângă seminar elevii filoromâni au început să o laude şi să cânte „Deşteaptă,te române“; elevii rusofili au insultat armata şi au cântat ostentativ imnul imperial rus „Bojia Tarla Hrăni” (Doamne apără pe ţarul). Filoromâni ca mai puţin, la număr au cerut protecţia direcţiei, spunând că nu pot tolera insulta adusă armatei şi ţărei. Drept ajutor tabăra aceasta s’a ales cu ridicarea bursei unui bun elev şi reducerea notei la conduită la 6. Im timpul când comisia de anchetă, făcea cercetările pentru stabilirea răspunderilor, elevii unei clase în mod demonstrativ au intonat „Doamne apără pe ţarul“. Majoriatea profesorilor susţin prin toate mijloacele pe elevii vinovaţi de manifestaţiuni anti-româneşti. O altă urmare a spiritului anarhiv creat printre elevi a fost o delegaţie de 70 dintre aceştia, care s’au prezentat episcopului cerându-i iniaturarea profesorului de limba română. P. S. S. în Ioc.său pună la respect le răspunde cu toată naivitatea, că şi P. S. S. nu-i place acest profesor, şi dacă ei găsesc un altul bun săi i-1 recomande pentru a-l numi. O GREVA ŞCOLARA Căpătând această încurajare , delegaţia de elevi a plecat pe la casele diferiţilor profesori solicitându-i să ocupe catedra vacantă. Elevii interni s-au pus in grevă refuzând să meargă la masă, luând la bătaie pe puţinii cari nu consimţiau de bunăvoie la această grevă. O altă delegaţie a colindat redacţiile gazetelor ruseşti căutând a blama prin presă şcoala şi profesorii. Ca să vă faceţi o ideie de felul urşor cum prinde propaganda anarhică şi educaţia antinaţională, citez cazul unei lecţiuni practice ţinută la şcoala de aplicaţie a seminarului teologic, lecţiune în care practicantul, produs proaspăt al şcoalei rusofile, a îndrăznit să afirme, că Românii au venit fără nici un drept peste ruşii din Basarabia. A intervenit cu energie institutorul clasei respective făcând o aspră observaţie îndrăzneţului candidat. ÎNCERCĂRI DE ÎNDREPTARE ZADARNICE încercările pe care le fac unii din profesori în consiliile pedagogice pentru îndreptarea acestei stări de lucruri, sunt paralizat de reiierenţa şi teroarea consistoriului bisericesc prin reprezentanţii lui, care deşi nu, sunt profesori se amestecă în toate chestiunile didactice şi îndrăznesc a prezida, până şi comisiuni de examinare la absolvirea seminariştilor. UN STRIGAT DE ALARMA Faptul că foarte mulţi buni români au rămas profund impresionaţi şi îngrijoraţi că acest seminar va continua a fi un cuib permanent de rusificare, ne-a falcuitpe noi Asociaţia Corpului Didactic din Basarabia, să dăm strigătul de alarmă, nădăjduind că d-l ministru al Cultelor de ale cărui bune sentimente româneşti nimeni nu are cuvânt a se îndoi şi care în chestiuni cu mult mai grave decât aceasta a luat o serie de măsuri care îi faccinste, va şti credem şi de astă dată Funcţionarii vămii din Giurgiu au descoperit o contrabandă. Călătorul Stavru Portulides, ____ ___________■ fie care venea din Constanţa şi care a lua măsurile cuvenite, lucru care-i voia să treacă în Bulgaria, n‘a va fi mult uşurat de faptul că, de curând a trimis un inimos reprezentant, bun român credincios şi sincer slujbaş al intereselor naţionale, pe inspectorul de culte, care nu se dă înapoi de la nici un sacrificiu pentru complecta luminare a tuturor chestiunilor bisericeşti din Basarabia. . Graţie serviciilor acestuia şi concursului profesorimei conştiente din Basarabia, d-lui ministru îi va fi foarte uşor să stabilească responsabilitatea conducătorilor acestui seminar, cam de cinci ani duc o acţiune criminală de distrugere a imstuţiunei, otrăvind elementele, care au menirea înaltă de a îndrumă spiritul poporului, către unitatea sufletească a tuturor fiilor patriei . După d-l Mircea a luat cuvântul d-l profesor universitar MARINŞTEFANESCU, relevând indignarea tuturor bunilor români în faţa acestei stări de lucruri şi cerând în aplauzele unanime ale congresiştilor, să se ia cele mai urgente şi drastice măsuri contra celor vinovaţi de aceasta ruşinoasă înstrăinare a sufletului fiilor poporului moldovenesc. Membrii comisiei interimare s-au întrunit crn d.a în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Gh. Corbescu. După deschiderea şedinţei, comisia a hotărît printr-un vot ca taxa de 5 bani de fiecare metru cub de gaz aerian şi de fiecare kilowat de electricitate întrebuinţaţi în locuinţele particulare, şi pe care o încasează azi ,ministerul de finanţe să o încaseze primăria. Asupra acceptării legatului defunctului N. Achimescu, consiliul hotăreşte, cu acest legat, să fie trimis spre examinare serviciului contencios. Cu privire la oferta de a se înfiinţa un serviciu de hidroghisoare pe apa Dâmboviţei, consiliul îşi declină competinţa, socotind râul Dâmboviţei ca pe o proprietate a statului. D-l A. Crihan a propus ca stradele din ocolul IV pe care pro-Compania Leonard joacă Miercuri, 31 Ianuarie, pentru prima oară mult aşteptata piesă „Omul cu* urechia ruptă“ (L'homme a oreille cassé) în care se spune prietanii se declară gata să le paca Leonard va face o minunată veze, să le recunoască și comuna. FYDA700T * D' dr. Sculiewsky a făcut o CArenaiii. comunicare privitoare la oferata La Ateneu, d-nas Lucia Rechen- unei societăţi de a alimenta Capiberg va închide la 31 Ianuarie în fetala cu lapte. Astă-seară compania Leonard joacă marele său succes Wertfaer. O afacere delicată Conflictul dintre consulul şi colonia elenă din Brăila şi partidul liberal. BRAILA.,27. — Incidentul la care a dat loc insultarea drapelului grec de către d-l Petre Vasilescu agent de poliţie şi delegat cu girarea prefecturei de poliţie, a degenerat într’un conflict între colonia şi consulatul grec de o parte şi partidul liberal de altă parteOficiosul partidului liberal din localitate, publică în numărul de azi următoarele : „Se spune că la Salonic s’a constituit o mare falangă pentru apărarea Trade! şi s’ar fi făcut apel la greci! din România pentru a se înscrie în această falangă pentru apararea Eladei. Am dori să vedem pe aceşti amici ţanţoşi la noi în ţară insoltindu-se în falanga de la Salonic pentru a se jertfi pentru patria lor în loc să facă pe mari patrioţi greci pe la noi. De aceia punem în vedere acestor svăpăiaţi să nu înceapă să facă pe cavaleri fără pată la noi în Brăila şi să răscolească afaceri diplomatice neexistente pentru a-şî creia aureole. Iar dacă consulul grec din localitate n’are temperamentul potrivit situaţie! pe care o ocupă să nu uite că-l vom face să capete acest temperament şi atitudinea, cuviincioasă, singurele calităţi care îl indriţite să stea la noi. Dacă evghermonicomul d-sale nu se împacă ca o atiudline demnă şi cuviincioasă, nimeni nu-l împiedică să zică adio Brăilei“. Partidul liberal a luat apărarea agentului Petre Vasescu în acest conflict, şi luptă acum pentru îndepărtarea consulului grec din Brăila Acesta a comunicat cazul ministrului grec la Bucureşti printr’o telegramă cifrată. Această telegramă a fost cenzura şi. Acest fapt a determinat pe consulul grec de aci să plece în persoană la Bucureşti pentru a cere satisfacţie In rânduirile populaţiei greceşti din localitate, a produs multă enervare atitudinea luată de oficiosul partidului liberal în această delicată afacere. Coresp. * .Regre-1 ------- însărcinatul de afaceri bulgar a remis ministrului de externe, din partea guvernului bulgar, o notă în care se desminte ştirile presei române privitoare la un acord între Bulgaria şi Ungaria şi între Bulgaria şi Rusia sovietică. Nota subliniază că Bulgaria nu va întreprinde nici o acţiune militară. Din cauza greutăţilor pe care le intetmpune in Germania comisiunea română însărcinată cu recepţionarea materialelor de cale ferată ca ni se convin in contul despognbirilor de război, s'a discutat azi chestiunea dacă nu ar fi motiv pentru rechemarea comisianel in țară. Pentru a se putea lua o hotărâre definitivă, s'au cerat telegrafic noui informaţiuni dala Berlin. Guvernul proectează modificarea actualei legi a oficiilor de închiriere pentru tarifarea hotelurilor. Comisiunea însărcinată cu luarea în primire a liniei particulare Arad- Ceanad, şi a început lucrările. Zilele acestea se va face inventarierea materialului rulant şi a staţiunilor. Congresul U. E. P. a fost hotărât pentru zilele de 18, 19 şi 20 Februarie. Primul ministru bulgar d. Stambolisky intr’im discurs rostit în Sobranie a arătat că relafiimile cu România sunt bune, declarat suma de bani ce o avea la dânsul. Făcându-i-se perchiziţie s-au găsit asupra lui 7000 drahme şi 3000 leva bulgăreşti. El a fost înaintat parchetului. Pe Dunăre curg sloiuri la Drencova. Apele scad dela Baziaş până la Marea Neagră. i Şedinţa comisiei Interimare Cenzura teatrală la Cluj de C. G. COSTAFORU Primesc azî de la prietenul meu doctorul Eugen Ianovics, directorul teatrului maghiar din Cluj, o scrisoare pe care, fără a-l mai consulta, o reproduc spre edificarea publicului. Trebue, însă ,știut că dr. Janovîcs este umil din acei maghiari care a aderat în mod real şi cinstit, la starea de lucruri creată de război; el este hotărât şi dornic d’a munci în ramura sa ca un cetăţean absolut corect către noua sa patrie. A fost însă jignit printr’o măsură pe care nimic n’o justifică Cu ocazia Centenarului marelui dramaturg ungur Madách, firectorul teatrului maghiar a pus pe afiş, — cum, era firesc şi chiar datorit să facă — capodoperă acestuia. Tragedia omului. Centaura a oprit reprezentaţiunea. De ce? Fiindcă autorul e ungur şi fiindcă în acea piesă se cântă Marselieza!... Dar iacă-i scrisoarea CLUJ, 23 Ianuarie, 1923 In ziua de 22 Ianuarie c. am expediat o telegramă la adresa domniei voastrecu următorul conţinut: Prefectura poliţiei din Cluj, in urma unui ordin al Ministerului da Interne a oprit de a se reprezenta la teatrul maghiar din Cluj, „Tragedia Omului” de Madach din motivul că în Târgul Mureş, publicul maghiar ar fi demonstrat cântând, împreună cu artiştii de pe scenă, Marseilleisa. Astfel Teatrul din Cluj n’a putut ţine ifestitvary,il anunţat cu prilejul centenarului lui Madach. Fiindcă „Tragedia Omului” e o piesă în care nimic nu este întreţesut din istoria neamului unguresc şi întreaga lume civilizată şi toate popoarele culte au înregistrat-o ca pe o operă nemuritoare în literatura lor, această oprire va stârni desigur mare vâlvă în presa mondială. Prin procedura aceasta s-a deschis o nouă rană în sufleteli acelora, cari din toate răsputerile lucrează la actul de consolidare, al ţării noastre. Cu onoare vă rog, binevoiţi a interveni, ca ministerul de interne să revină asupra acestui ordin, înainte de a străbate vestea prin presa, mondială că în România este oprit, de a se cânta Marseillesa. Această telegramă, după ce a fost censurată de Oficiul poştal local ,a fost espediată, dar, vai nu v’a fost, înmânată de Oficiul Telegrafic din Bucureşti, din partea căruia, am primit în ziua următoare următorul aviz ■ telegrafic: „Dv. Eugen Ianovics, Cluj Telegrama nr. ... oprită conform art. 7 din legea de exploatare (telegrafică”. „Nu înţeleg acum iar, pe care ar conţine telegrama aceasta contra intereselor Statului, şi în ce le-ar pericliita, căci art. menţionat prevede numai asemenea crime. Eu am crezut că din contra, era de însuşi interesul Statului, ca să se revie asupra acestui ordin, ca nu cumva prin aceasta să se dea prilej presei din străinătate să atace prestigiul ţării. Acţiunea mea, a fost cred, patriotică, când am voit să atrag atenţiunea celor în drept asupra acestui fapt, în urma căruia s’ar putea uşor să se deschidă o polemică în pros© mondială poate puţin favorabilă ţării. Şi acum din nou vă rog, să binevoiţi a lămuri pe cei în drept, că Tragedia Omului este o lucrare cu caracter absolut. Universalşi care a fost tradusă în limbile franceză, engleză, italiană, germană, olandeză, rusă, cehă, slovenă, croată, sârbă, ebreie şi latină. In româneşte ea a fost tradusă de d. Octavian Goga, care pe timpul când ocipa fotoliul de ministru al cultelor şi artelor, a declarat că va ridica la teatrul Naţional din Bucureşti un bust lui Madach. Binevoiţi mai departe a lămuri, că în această piesă nu se află un singur cuvânt, ce s’ar referi la maghiari şi nici chiar cuvântul de „maghiar” nu figurează în această, piesă. Teatrele ungureşti din Ardeal nici nu s’au pregătit la festivităţi grandioase cu ţinerea de conferinţe sau altfel, ci au voit, să sărbătorească centenarul lui Madach reprezentându-i pur şi simplu nemuritoarea operă, care este Tragedia Omului. Cum oare s’a putut interzice aceasta? Cum s’a putut atribui unui astfel de aniversar caracterul unei periculoase demonstraţii? Pe timpul când pretutindeni în Ardeal se menţinea încă Starea de asediu, cenzura militară a interzis cu desăvârşire reprezentarea pieselor Iuliu Caesar, Coriolan şi Tartuffe. Singură Tragedia Omului, deşi supusă unei severe cenzuri, era privită ca o lucrare pur literară şi putea fi reprezentată. De ce azi să cază asupra-i atâta urgie? Cât priveşte informaţia despre demonstrarea publicului de la Tg- Mureş, cred că trebue să fie o greşală la mijloc. Căci toate informaţiunile, atât cele oficioase, cât şi cele particulare ,concordă a afirma că atitudinea publicului nu tot decursul reprezentaţiei a fost din cele mai corecte. Nici că putea piesa da loc la agitaţii sau demonstraţii, deoarece, în întreaga piesă, nu e nici un singur pasaj care le-ar fi putut provoca. Din nou vă rog deci să binevoiţi a interveni pe lângă cei în drept, ca acest ordin să fie revocat. Primiţi, vă rog, etc. ţ1 D. EUGEN IANOVICS 1 Mă voi abţine d’a face demersuri pe lângă autorităţile a căror manta*, ttate mi-e îndestul dovedită, ori cât de mare îmi este dorinţad‘a fi de folos amicului care îmi scrie. Ce .revenire la bund simţ aş putea speeia de la aceia cari se îndeletnicesc cu aceiaşi lipsă de judecată atât cu censura teatrală cât şi cu acea telegrafică! Censura care a oprit capodopera lui Madach, fiindcă autorul a fost ungur, iese din aceiaşi inteligenţă ca aceea care a oprit capodopera lui Ronelli-Roman, fiindcă autorul a fost evreu. N’au Ungurii transilvăneni de ce se crede mai oropsiţi ca noî. Suntem victimele aceleaşi inteligente tiranii; ş’apoî de ce n’am gusta, cu câteva zile mai curând, deliciile ce ne rezervă intrarea în legalitate de sub noua Constituţie!.. Amice Janovics, iartă-mă, nu pot nimic. Azi argumentele n’au influenţă. Ce ar avea ar fi protestul diplomaţiei franceze în favoarea Marseliezei; dar nici dumneata, nici eu nu vom chiema Franţa îi ajutor. C. G» CosSa»Foru D. S — In articolul intitulat:,,O/jf* ealettri de Constituţie, atâtea şi de jurăminte" o eroare de tipar strict* înţelesul unei trass. In loc de cuvân* tul „serios" s’a tipărit „prisos". Spre înţelesul corect al frazei, reproducem întreaga idee. „Crede Majestatea Voastră că acum s'ar mai putea oferi increderei Ţării aceiaşi garanţie? (a juramântului). Dacă Maiestatea Voastră, în realitatea sa, binevoieşte a recunoaşte că aceiaşi garanţie nu mai poate fi nici în serios oferită, nici în serios primită, întreb: mai este vreuna foi care ne-am putea gândi? In ordine morală, alta mai tare ca jurământul nu se cunoaşte. Atunci ce nevoe de o Constituție? La ce bun un al doilea jurământ? C. C F. Comedia, cu demisia d-lui Corbescu Franiu pentru a smulge demisia preşedintelui comisiei interimare ! E o adevărată comedie ce se petrece cu comisiunea interimară a Capitalei. Miniştrii au anunţat şi eri au repetat ziariştilor că d. Corbescu a demisionat şi că o nouă comisiune interimară, va fi numită. Dar şi prupa şi a doua anunţare pornite dela unii membri ai guvernului au fost desminţite de fapte. D. Corbescu n’a demisionat şi deci noua comisiune interimară n’a fost numită. Adevărul curat e că guvernul voeşte să schimbe comisiunea interimară şi d. Corobescu nu voeşte să demisioneze. Toate inzistenţele puse pe lângă d-sa au rămas zadarnice. Micul şi nefericitul părinte al marei şi murdarei Capitale se socoteşte personal nevinovat de halul în care se află oraşul a cărui administraţie o conduce PLÂNGEREA LA PRIMUL MINISTRU D. Corbescu s’a dus la d. I. Brătianu şi i s’a plâns că e o victimă a partidului său, că a fost pus la primărie şi nu i-au fost date mijloacele necesare ca să facă o bună administraţie şi că în schimb i-au fost daţi unii colaboratori cari l-au compromis. D. Brătianu n’a voit să fie direct şî personal crud cu micul său protejat dela primărie, dar cum s’a convins că nu mai e posibil să-l ţină acolo, a dat d-lor Vintilă Brătianu, I. Th. Florescu şi general Văitoianu mandatul de a-l convinge pe d. Corbescu să demisioneze. Se va lăsa acesta convins de către cei trei membri ai guvernului, sau va stărui să rămână mai departe îa conducerea primăriei Capitalei ? Iată ce se va ști într’o zi, mult două . _ CE SE VA ÎNTÂMPLA 7 Dacă e Corbescu va continua să se cramponeze, guvernul se va vedea nevoit să-l înlocuiască împreună cu toată comisiunea să interimară. Dar în acest caz d. Corbescu va înţelege ce situaţie tristă va mai avea în partidul liberal. Cum stăruind necontenit să rămână la primărie, d. Corbescu a dovedit că nu e omul care să renunţe la situaţii, e mai probabil şi chiar sigur, că va ceda stăruinţelor guvernului şi despărţindu-se de administraţia comunala va primi o altă compensaţie. Căci d. Corbescu , în partidul liberal dintre aceia cari nu sunt sacrificaţi fără compensaţia respectivă. 9 ■4 JMipifmjT FURT uri s-a prezentat la prefectura poliţiei, d-l Gal, reclamând că i-a dispărut un portmoneu cu suma de 27 000 lei, pe care o uitase înatrină la Athené-Palace. MOARTE SUSPECTA Femeia Liţa Gheorghe Neagu din str. Stănescu 7, a sucombat în seara zilei de 26 Ianuarie. Medicul circumscripţiei în urma unui denunţ primit, cum că femeia ar fi murit din cauza unor lovituri, de la fostul ei a-amant, a dispus transportarea cadavrului la morgă spre a i se face autopsia. Siliii reviste A apărut „Casca“, organ al foştilor luptători pe front, al văduvelor, orfanilor şi invalizilor de război. Director, dr. Virgiliu Serdiru Redacţia, str. Mântuleasa 2, Bucureşti.