Adevěrul, mai 1923 (Anul 36, nr. 12028-12058)
1923-05-29 / nr. 12056
VAGINA 2 ADEVERÜL mtmammxtsm + sssMsroassram DE VAMZAME EOCU1I delat 159 sra. p. in sus la iscuiilTSincUI IOO LEI METRUL PATRA? IOO I*EI PlaSSbil: Una Sielms la subscriere §i RESTUL m 16 RATE LUNARE SUBSCRIERII^ SE FAC LA : Banca Români da Comert si de Credit din Praga, Strada Lipscani Ho. 2; Banca Sindicatului Agricol Ilfov» Caisa Victoriei No. 43, Biurou! C. F. R. „înlesnirea Orăniceanu“, Calea Victoriei No. 35 Atrexitla M. M. Brcicîk, & Co. Strada Sărindar No. 12 Cafea Orlului No. 14? Strada Sfânta Vineri No. 1 Strada Pitagora No. 25 Duminica şi SSurSjutoarele Sa Buhcureşti-Noiaj Adiţia Generală a vânzăreî In loturi a SucureştHor-Woul Adresa: N. IttasMescu, BucurestH-Noul sau Bucureşti, Hotel Capse, Calea Victoriei GARNITURI DE MERIT Cmbânzuia SECEiiTOHI SIMPLE „ICovarik*6 şi „Massiv-Harris“ în depozit la SOC. AKOW, ROM. de COMORT fost NICQLAE Fii HER Strada Smârdan No. 1 nnt „.JENDULE de PERETE ■Pendule înalte cu postament AJkj , ENDULE de MASĂ ENDULE DEȘTEPTATOARE DE VOIAJ' ■ frații ROLLER'yCfflOkSQ^ CEA MAI MARE IN51»LiqTMNEDE NKIimT,ALAMIT,ABAMIT,EBONZ»I| ARGINTAT, AIJRIT.COIflRAT m, ■« btoBS-Sr vb ■*» a/OCOÂT£1 ANONIME DOMANE DE flNANClAR£ „Creditul Social" 5=== F==F=S= 1 faiuride ierfofttri deftrotîZ'Telefon *%i îaÎUK 06 60p0 , I găsiţi la vechea fabrica de mobile GUTMAN MARCUS Coli prin Cal .Hahovei1 SOCIETĂŢI: BELGOROMANA DE ASIGURAM SI REASIGURARI CONVOCARE In conformitate cu deriziunea Consiliului de Administraţie din 24 Mai 1923 se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari că, sunt convocaţi în Adunare Generală extraordinară pentru ziua de 15 Iunie 1923, ora 11 al m, la sediul Societăţii în Bucureşti, Calea Victoriei 55, fost 69. Domnii Acţionari cari voesc a lua parte la Adunarea Generală sunt obligaţi a depune acţiunile lor cu 5 zile înainte la sediul Societăţii. In cazul când în ziua de 15 Iunie 1923 nu se va întruni numărul necesar de acţionari pentru a se putea ţine Adunarea Generală, aceasta se va ţine cu orice număr de acţionari în ziua de 23 Iunie 1923, ora 11 a. m. fără altă publicaţiune. « * La ordinea zilei ! Modificarea statutelor*. Sporirea capitalului de la 6.000.000 lei la 12.000.000.___ .ITa in comerţul de lemne, perfect organizator, căută combinaţiune cu un capitalist sau o funcţiune compatibilă. A se adresa sub „ENERGIC“ la Agenţia de Publicitate AMARGO 5, Strada Căluşeilor, Bucureşti. Pălăriile de Poe pentru Domni Se înălbesc pe cale chirilică făcându-se ca noi, în Cal. Victoriei 32 (în pasagiul Macca). LA FLEISCHER CATAN de UZINA, în cisterne şi butoaie furnizează prompt orice cantităţi din depozit SOC. „SICIO” Bucureşti, str. Lpscani, 53 (Hanu cu Teiu)-Telf. 31013 Movila-Tehirghiol Jamere mobilate din nou se închiriază în inlla faţa Hotelului Tamara, fără pensiune nici bucătării. Adresaţi Isvor 4 sau Banca CONSTANŢA. Constanţa. Cabinet Medical Central STR. EDGAR QUINET 10 (vis-a-vis de Capsa Sifilis, Genito-Urinare Venerice Trat, blenoragiei prin Autovaccin Injecţii intravenoase — Analiza sângelui — Consultaţii 11—1 a. m. 5—8 mm.» pm Folosiţi-vă n I M T I Cumpăr numai de ocaziune UI H I I azi şi mâine Dinţi, denturi vechi şi stricate, artificiale, plătind preţurile cele mai mari ca oriunde HOTEL BRISTOL camera 40, Str. Academiei 3, orele 9—12 şi 27. LOCOMOBILESEMISTABILE LANZ noui, cu aburi supraîncălziţi şi presiuna înaltă, având forţă de: 130 1160 I 190 cal 60 I 70 I SO cal $S 48 I 60 I 70 cal putere efectiv în cure de sosire de la fabrică vând: Uzinele LARZU Bintili, Str. Batiste 14 feis.Tel 3389 Lemne de foci de vânzare circa 4000 vagoane esenţă Fag, predabile suc .a. cesiv în gările . VALEA SEACA şi FARONI A se adresa Henri G. Soutze Iaşi. Paladi 8 BUCUREȘTI 107CALEA VICTORIEI.107 PLACI Minii sosite din paris DANSURI MODERNE Înregistrate sub conducerea celebrei Artiste şi Dansatoare MISTWOLLETT și executate de renumitele Orchestre şi Jazz-Band Parisiene: Mitibell’i Jazz-Kimgs, Jose Senfis, Laurent Haleli A. Rose, Yvann, etc., etc. Iată unele din nouile sosite plăci: Strumbling, Ta Bouche, Mangia, ManglaPapiruaa, Some- Sunne-Day, Dédé, Machinalement, J’en ai Marre, Gapricho, The Sheik, Criolita, Bright eyes, Sponing- Sunshima, etc, etc. Lemne de Foc pentru Cirămsdosie, Brutării, Făbrici, Spălătorii, vinde eftin DIN DEPOZIT Soc. „Ardealul“ Str. Blănari 14, Telef. 39182 Gilitî .Afleverul Literar, cooperare cu noi pe asemenea baze“ Corespondentul meherând, spune că d. Vintilă Brătianu speră a putea trece la toamnă prin parlament legea minelor şi sfârşeşte cu următoarea reflexie: Cum România are nevoe de capital strein, în cele din urmă nu guvernul român va putea să dicteze acestuia condiţiile sale, ci va trebui dânsul să se adapteze exigenţelor lui (ale capitalului strein)“ saâî»*-«SBH Viaţa artistică SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL: Doamna lui Eremia. OPERA ROMANĂ: Relâche. . ■ , ATENEU: Concert simfonic. TEATRUL POPULAR: Sarmală, amicul poporului. TEATRUL BALHAMBRA’: Varietăţi. CINEMA PATHE-PALACE c ta maison du mystére (ultima seric). CINEMA BRISTOL : Maly Picon. CINEMA VLAIGU: Atlantida. * Opera română şi Teatrul Naţional vor închide la 1 Iunie stagiunea de vară. Teatrul Naţional va mai juca pentru ultima oară Sâmbătă seară Ruy-Blas. . , * In grădina Alhambra trupa de reviste Niculescu-Buzău va începe să joace de la 1 Iunie. expoziţii. ro La 5 Iunie va avea loc în sălile de sus ale Ateneului deschiderea expoziţiei anuale de cusături, ţesături româneşti, lucrate în atelierele din ţară puse sub îngrijirea d-rei Eliza Cochino, insepetoare de lucru a ministerului de culte. UI-DANSATOAREA ZORAY HAYDA De la neuitata vizită a Truhanovei, sunt ani de atunci, nu am mai avut prilejul a vedea întrunite la un loc atâta supleţe, vioiciune şi ştiinţă a dansului ca la steaua daneză Zoray Hayda care ne-a dat un spectacol ales de ună seară în sala Eforiei. Cu o incomparabilă mimică, când tristă şi suavă, când vertiginoasă şi pasionantă, Zoray Hayda a dansat Valsa triste, Rapsodia lui Liszt şi admirabilul dans al Sulamitei în care a redat cu o impetuozitate şi variaţie infinită tot zbuciumul unui suflet sălbatec. Zoray Hayda a fost primită de publicul care umplea sala cu adevărate ovaţii demne de graţia şi talentul ei. • F. Comemorarea intrării război a Italiei dii seară la orele 6, a avut loc la şcoala italiană din Capitală, comemorarea intrării în război a Italiei 24 Mai 1914. Cum data de 24 Mai cădea într’o zi de lucru, sărbătorirea a fost fixată pentru eri. Şcoala italiană, era frumos în bani dietată şi mult populată. In numeroasa asistenţă, am remarcat pe ministrul Italiei, d. Pompeogo, conte Cantone, gentral Zamboli, go, conte Cantone, gentral Zamboli, precum şi d-nii Papucci, Ferrero, inginer Villa, Brunelli şi alte personalităţi ale căror nume ne scapă. Corul şcoalei italiene, condus de maestrul Brianţi, a intonat marşul regal, după care colonelul Raffigi, a ţinut o cuvântare ocazională făcând apoteoza aportului Italiei la triumful dreptului şi civilizaţiei. Oratorul a vorbit cu căldură despre alianţa italo-română. După aceasta, corul „Giuseppe Verdi“ a cântat diverse imnuri patriotice cari au cules vii aplauze. Apoi ministrul Italiei, d. Pompeo Aloisi, a decorat pe d-nii Santalena Luigi, cu două medalii „al valore militare“ de argint, locotenent Cenese Dante, cu „Croce di guerra“ și pe caporalul Lusette, cu „Croce de guerra“ şi o medalie de campanie. Cei decoraţi au fost mult aplaudaţi. La sfârşit, ministrul Italiei şi cei decoraţi au primit defilarea micilor şcolari şi salutul fascist. GALAŢI, 27. — Azi dimineaţă un groaznic accident de aviaţie, care a costat viaţa unuia din cei mai valoroși aeronaufi ai grupului III, s’a întâmplat în localitate, în împrejurările următoare .* CUM S’A PRODUS ACCIDENTUL Pe la orele 9, sub-liocotenentul aviator Diaconescu Petre, s’a urcat pe un aparat „Spaad“, făcând mai multe viraje deasupra orașului. După ce a aterisat, s’a urcat pe acelaş aparat locotenentul aviator Popescu Petre, in timpul sborului, cârma aparatului s’a rupt si aviatorul văzându-se în primejdie, a căutat probabil să aterizeze pe un loc viran, gest hazardat care fa costat viata. Aparatul aflându-se la o mică înălţime şi neputându-se servi de cârmă, a căzut pe casa cu numărul 51 din strada Libertăţii. Ciocnirea a fost atât de violentă, încât aparatul s-a sfărâmat şi benzina din depozit a luat foc. Flăcările au cuprins imediat rămăşiţele aparatului şi acoperişul casei în chestiune. întreaga stradă a fost cuprinsă de nanică la vederea acestui accident. După primele miomente de spaimă câțiva trecători at».încercat să salveze pe aviator. ’ ' '* VICTIMA ' . Insă cum acesta era legat de aparat, flăcările l’au carbonizat în foarte scurt timp. LOCALIZAREA INCENDIULUI La faţa locului au sosit ofiţeri şi ZIUA I-A GAIIAŢI, 28. Ei! au început în sala Central, desbaterile congresului „Ligei Culturale”. La orele 8 au sosit ta gară delegaţii la acest congres, in frunte cu d. N. Iorga, preşedintele „Ligei” şi au fost întâmpinaţi pe peron de şefii autorităţilor civile, membrii secţiei Galaţi ai „Ligeî”, elevii liceului „Alexandri", etc. CUVÂNTAREA D-LUI N. IORGA Şedinţa s’a deschis la orele 10 dimineaţaS’a ales mai întâi un birou compus din d-nii N. Iorga ca preşedinte, general Leonte, general Anastasiu, colonel Manolescu, Scraba, Florian, Ilie Ardeleanu, precum şi d-nii Ghibu, Lupaşcu şi Cucuşan, din Transilvania ca membrii. Primul cuvânt l-a avut d. N. Iorga. D-sa, după o scurtă introducere, arată cât e de necesară astăzi activitatea „Ligei Culturale’’ când se face uz mai mult de ciomag decât de idei. Referindu-se la situaţia de astăzi a ţării, spune că societatea românească are nevoie de un suflet nou, pentru a scăpa de dezagregarea ce-o aşteaptă pe vechea cale. In continuare oratorul arată că „Liga Culturală,” nu face fascism, care este eticheta unei cete de descreeraţi puşi pe dezordine. !# A fi naţionalist, spune d. Iorga, nu înseamnă să te ridici cu bâta împotriva celui ce nu-ţi seamănă. Mai departe, d-sa spune că e încredinţat că numai prin muncă bine organizată, ordine strictă, şi respectarea demnităţii omului şi cetăţeanului putem scoate tara din impasul în care se află. Inchee cuvântarea vrând spor la muncă congresiştilor. ALTE CUVÂNTĂRI Mai vorbesc după aceea d-nii Z. Florian, Scraba şi Ghibu, reprezentri la orele 9 şi jum. dimineaţa, în amfiteatrul Fundaţiei Carol I, s’a deschis primul congres al Corpului contabililor şi titraţilor în ştiinţele comerciale, sub preşedinţia d-lui N. Butculescu, decanul corpului. A luat parte un foarte mare număr de membri din Bucureşti cât şi din provincie. Oficialitatea a fost reprezentată prin d-l Gh. Iorga, directorul general al comerţului şi delegat al ministerului de industrie şi comerţ şi d-l inspector Russescu, delegatul ministerului muncii. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI D-l N. Butculescu, preşedintele congresului, mulţumeşte congresiştilor pentru impunătoarea participare la primul congres al contabililor. Se procedează apoi la alegerea biroului congresului. Sunt aleşi d-nii: Raţiu, preşedintele secţiunei Cluj, Ilie Mecu, preşedintele secţiunea Constanţa, Creţaru (Cernăuţi), C. Lungu (Chişinău), Gh. Staicoivci (Bucureşti) şi N. Arghir. Secretari d-nii: Leonte, Ioachim, Theodoru, Blumenfeld şi Tănăsescu. DESBATERILE D-l V. M. Ioachim, directorul corpului contabililor face o dare de seamă a activităţii corpului în cursul anului 1922 şi arată că nu toată ţara sunt până acum constituite 51 de secţiuni judeţene cu asoldaţi de la grupul III de aviaţie. Pe de altă parte a sosit întreaga secţie de pompieri S’a procedat în grabă la localizarea incendiului şi la ridicarea sfărâmăturilor aparatului. Locotenentul aviator Popescu Petre, a fost scos de sub sfărâmături carbonizat şi cu o mână ruptă. # Din fericire locatarii casei incendiate au scăpat neatinşi, înmormântarea nefericitei victime a acestui accident se va face cu solemnitate Marţi. Alt accident de aviaţie UN AVION DISTRUS, DOI OFIŢERI GRAV RĂNIŢI ARAD, 27. — Un avion militar având pe bord pe căpitanul Ştefănescu secondat de locotenentul Bălteanu, făcând mai multe virajuri îndrăzneţe, deasupra unui câmp din vecinătatea oraşului nostru, a întâlnit probabil un gol de aer, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut de la o înălţime de 100 metri. Aparatul a fost cu desăvârşire distrus, iar ambii ofiţeri ce se aflau pe dânsul au fost grav răniţi. Victimele acestei nenorociri au fost ridicate de soldaţii câmpului de aviaţie şi transportaţi la spital cu un automobil. Accidentul s-a produs ori pe la amiază şi a impresionat mrocund populaţia din această regiune. Autorităţile militare au deschis o anchetă, lanţul asociaţiilor ardelene cu caracter cultural, care cere ca viitorul congres al „Ligei“ să se ţină la Cluj. RĂSPUNSUL D-LUI IORGA D. N. IORGA ia din nou cuvântul pentru a răspunde d-lui Ghibu şi descrie mai întâi situaţia tristă a Bucovinei. Apoi spune că trebue să se ştie un lucru. Că napoleonismul fără un Napoleon e ridicul. Dar mai ridicol chiar decât acest jalnic napoleonism este mussolinismul fără Mussolini. Adresându-se d-lui Ghibu spune : Introduceţi mai întâi ordinea în Ardeal, şi vom veni şi acolo. (Aplauze). D. N. BATZARIA salută pe congresişti în numele societăţii culturale „Macedo română“. D. CEZAR RAŞCANU donează în numele Caselor Naţionale suma de 10.000 lei, pentru întreţinerea a doi studenţi sârguincioşi vara, la Universitatea de la Vălenii de Munte. Se trimet apoi mai multe telegrame şi cu aceasta şedinţa de dimineaţă se consideră închisă. BANCHETUL La ora 1 jun„ congresiştii s’au întrunit la un banchet oferit de primăria locală. S’au ţinut cu acest prilej mai multe toasturi. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa de după amiază s’a deschis la orele 3 jumătate. Fac diferite comunicări d-nii Rădulescu-Cluj, Jecu, Timuş-Ploeşti şi Iordanovici. D. IFRIM cere ca osemintele poetului V. Alecsandri să fie aduse la falş şi depuse la Mitropolie. D. N. IORGA îşi exprimă părerea că ar fi mai nemerit ca osemintele lui Cuza Vodă şi ale lui Alecsandri să fie depuse la biserica Cuţitul de Argint din Bucureşti. Şedinţa s-a ridicat la orele 5 d. a. Astăzi conversul îşi continuă lucrările aproape 4500 de membri. D. GR. TRANCU IAŞI se ridică împotriva tuturor nechemaţilor cari iau locul specialiştilor contabili în diferite întreprinderi şi schiţează apoi un program viitor de acţiune. Vorbesc în aceeaşi chestiune d-nii Prof. D. GHEORGHIU şi GHERON NETTA, după care, şedinţa se suspendă pentru cinci minute, în semn de pios omagiu pentru camarazii căzuţi în război La redeschiderea şedinţei , M. Dumitrescu, face o comunicare asupra principalelor inovaţiuni, admise în proectul noului cod de comerţ.Şedinţa se ridică la orele 12 juni. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA După amiază şedinţa s-a deschis la orele 3 juni, sub preşidenţia d-lui Ilie Mecu, directorul Băncei Naţionale din Constanţa. Şedinţa a fost ocupată de modificarea codului de comerţ şi reorganizarea învăţământului comercial. MODIFICAREA CODULUI DE COMERŢ In această chestiune au luat cuvântul d-nii Prof. SP. IACOBESCU şi M. BUMENFELD, după care congresul a aprobat următoarea MOŢIUNE Congresul corpului contabililor autorizaţi şi experţi Contabili emite dezideratul ca cu ocazia modificării codului de comerţ să fie consultat şi corpul contabililor atât in punctele privitoare la profesiunea lor cât şi în celelalte chestiuni, întrucât prezenţa lor în inima afacerilor îi indică ca destul de apţi să arate golurile şi greutăţile ce actualul cod comercial produce comerţului, industriei şi finanţei. REORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI COMERCIAL D. Prof. C. PANTELI face un istoric al învăţământului comercial. Mai vorbesc în această chestiune d-nii: E. Demetrescu-Mirea, Dominic Raţiu, prof. Ţenov, M. Bărbulescu şi N. Butculescu. Congresul votează apoi o moţiune prin care se cere ca : I. Profesorii la şcoalele comerciale de toate gradele să se recruteze cu precădere dintre acei cu studii comerciale, cari sunt în legătură permanentă cu viaţa, practică. II. In cursul superior al şcoalelor de comerţ să se introducă în program, practica obligatorie şi educaţiunea comercială temeinică. III. In programele tuturor şcoalelor de comerţ să se dea o mai mare desvoltare ştiinţei, limbilor moderne cu tendinţă practică, apoi istoriei generale cu privire specială la evenimentele economice cum şi studiul organizaţiunei monografiilor comerciale. IV. Continuitatea învăţământului elementar şi superior pentru elementele distinse. V. Aşa cum s'a admis la politechnică, să se admită înscrierea la drept şi ştiinţe, diplomaţilor şcoalelor comerciale superioare. VI. Camerele de comerţ să infiinţeze cât mai multe şcoli practice de comerţ. La orele 7 juni, şedinţa se ridică, urmând ca dezbaterile congresului să continue astăzi. ------------ ■irrO'.---gC5a». _ Informaţiuni Academia a primit următoarea scrisoare : „Domnule Preşedinte, „Subsemnatul preot donez Academiei Române suma de 12.000 lei în bonuri de Stat împrumutul Unirii 1919 5% ca venitul pe fiecare an să se cheltuiască cum se va crede de cuviinţă în scop cultural. „Fac această donaţiune în amintirea fiului meu Alexandru Georgescu mort în a. 1918 Iulie 27 st. v. după întoarcerea din Moldova fiind în etate de 23 ani şi 4 luni. „Donez bonurile de 5000 lei cu No. 2524 şi 5090, bonurile de 1000 lei cu No. 36919-36920. Cu stimă Pr. Ştefan Georgescu Parohul Bis, Sf. D-trie Colentin? Donaţiunea a fost primită cu mulţumire, pregăteşte o mare surpriză în„ Una zi Bună“ Vineri 1 Iunie la Cor. Societatea „Mitropolitul Filaret“ cu sediul în str. Nifon 42 bis aduce La cunoştinţa membrilor din Capitală şi provincie că Duminică 3 Iunie sf. nou (Sf. Const şi Elena) va sărbători patronul, printr’un te-deum şi parastas în Bis. Sft. Nicolae Vlădica din B-dul Maria, la orele 10 jum. dim., pentru pomenirea membrilor şi ostaşilor decedaţi pe câmpul de onoare. Sunt invitate a lua parte şi societăţile de demobilizaţi din Capitală. Plecarea la biserică se va face în corpore la orele 9 dim. Stalinstea SLAMEŞTI-VALCEA renovată şi instalată din nou se va deschide la: 1 Iunie Isvoare cu ape iodurate cu ape diuretice şi disolvante ale acidului uric, repurate pentru tratamentul reumatismului, gutei, afecţiunilor de stomac, intestine, de ficat şi rinichi. Băi de iod şi pucioasă, hidroterapie. A fost numit agent oficialde schimb şi efecte pe lângă Bursa din Bucureşti, d. Neculai Teodoru (nu Gh. T. Teodoru cum din eroare s’a publicat), diplomat al şcoalei superioare de comerţ din Iaşi. - I D-R. GEORGE D. FISCHER boáit de ochi şl urechi, str. Paris 27. Consultaţii: 11—12 şi 4—8. Din Giurgiu INAUGURAREA TEMPLULUI ISRAELIT GIURGIU, 26. —Azi la orele 11 dimineaţa a avut loc inaugurarea templului israelit de rit spaniol din oraşul nostru. Au asistat d-nii: prefect Paul Rădulescu, deputat Bălănescu, N. Pascal primarul oraşului, reprezentanţi ai autorităţilor militare, protoereul judeţului cu clerul, delegaţii comunităţii şi templului israelit din Bucureşti şi un numeros public. Primul oficiant al templului spaniol din Bucureşti, Alberto Delapergola, a cântat „Matovu“, rugăciunea pentru patrie şi tron. S’a intonat imnul regal de corul condus de maestrul Ivela. După aceasta d. Alfred Capon a rostit cuvântarea de inaugurare. Au mai luat cuvântul d-nii A. Askenasi din partea templului israelit din Bucureşti, deputat N. Bălănescu, Manole Askenasi, preşedintele comunităţii. La urmă s’a servit asistenţii o gustare. idemm in 99 wsru.4MuuamuraiM In cădere avionul incendiază o casă. Plin mort Congresul Ligei Culturale“ Cuvântarea d-lui HLores Comunicările făcute Modificarea codului de comerț,Reorganizarea învățământului comercial * 99 99 -1 r