Adevěrul, septembrie 1924 (Anul 37, nr. 12455-12489)

1924-09-01 / nr. 12455

i * 4 Cutremur de pământ la Adjud ADJUD, 30. — Joi noaptea pe la orele 12 și jum. s’a simţit în locali­tate un cutremur de pământ, care a durat câteva secunde, zguduind toate locuinţele. Multă lume speriată a fugit din case. PAGISTA 2­ ­ IHR piESELE «* MSEIM PENTRU U­SD Se găsesc de vânzare în Depozit ia Abi Ornstein Str. Câmpineanu 16 Chestia trenurilor speciale 'Regina s’a dus ori la Bran, iar de-acolo va pleca azi la Câm­peni, cu automobilul, spre a par­ticipa la serb'ri­le pentru come­morarea nașterei lui Aurum lun­ea. TRENURILE SPECIALE Felul pripit, fără nici o sistemati­zare, In care s’au luat măsurile pen­tru transportarea cetăţenilor, a mi­niştrilor, a autorităţilor, necesare transportării cetăţenilor dela staţia finală c. f. r. la serbările centenaru­lui lui Avram Iancu, a creiat o ade­vărată dezorganizare a serviciului mişcării. In ultimele zile, toate ministerele şi toate autorităţile s’au grămădit la direcţiunea generală p. f. r. ce­rând îndrumarea de tot felul de tre­nuri, unele mai speciale decât altele fără să mai vorbim de enormul nu­măr de automobile oficiale s­tu cami desigur nu va Încăpea poporul. Vagoane acoperite pentru maşini m­ai delicate, vagoane-saloane pen­ Piaţa Floreasca Prăvălii de Închiriat Licitaţia 1 Septembrie la Primărie Condiţiunile se văd la bi- [ roul construcţiei, Piaţa Flo­reasca şi la Biroul Socie-­­tăţii de Hale şi Pieţi, Str. Nicolae Golescu 18. Butoaie în ori­ce mă­rime şi Puţine de 70-80 decalitri confecţionat din lemn stejar foarte ieftin furnizează din Magazie Sigis­mund şi Martin Komis, Ex-S­loatori de pădure Arad,Bulev. reg. Ferdinand 4, CONSTANŢA, 29—Vaporul fran­­cez „Espoir“ Încărcat cu 1886 tone cereale In portul Brăila a sosit a­­seară In Bosfor, ancorând In drep­tul punctului Dolma Bagce. In timpul nopţei vaporul comer­cial turc Misorc-Nili aparţinând companiei de navigaţie „Fdl­lzade“, din cauza întunericului a ciocnit pe „Espoir" In coastă cauzându-i o spărtură, tn urma căreia s’a scufun­­dat In câteva minute. Echipagiul s’a putut salva. Vaporul „Misa Nill” a suferit de asemeni grve avarii. Ciocnirea s’a produs atft din cauza Întunericului, după cum am arătat mai sus, precum și din cauza furtu­­nei puternice ce bântie pe Marea Nagră. NAUFRAGIUL UNUI REMOR­­­­CHER Remorcherul „Castori' al firmei *Draculis" din Pitea venind astă noapte din Galaţi spre Constanţa avea la remorcă trei şlepuri. Din cauza fartenei de pe mare, parâma ffftiia din şlepuri s'a riupt iar şlepul a naufragiat În­potmolin­du-se în apropiere de Constanţa, în faţa băilor. „Tatara". Se lucrează la despotmolire. Mari furtuni pe coas­tele Americei Numeroase vase avariate PRINCIPELE DE WALES IN PRIMEJDIE LE AFIELD, 29. — Vapoarele tran­satlantice au suferit mult de pe ur­ oaspeţi sirii la Iaşi IAŞI. — Ataşaţii militaţi ameri­cani şi englezi, aui sosit azi în lo­calitate, primiţi în gară de autori­tăţile militare. Administraţia comunală a fost înştiinţată că primarul din Dijon soseşte în Iaşi la 4 Septembrie. D. Vasiliu­ Voinea, ajutor­ de pri­mar, a luat cuvenitele măsuri, pen­tru primirea şi găzduirea oaspe­telui. Explozia unui tub de acid carbonic CONSTANŢA, 29. — Azi dim. in str. Cuza-Vodă 49, la fabrica de ape gazoase a fraţilor Economu un tub de acid carbonic a făcut explozie rănind grav pe lucrătorul Alfred Zexler, care a fost internat in spital, tru fete mai simandicoase, câte un vagon ministerial de fiecare minis­tru — o întreagă nouă alcătuire de itinerariu. A se adăuga la toate acestea, con­tinuele trenuri — fiecare minister având câte ceva de obiectat, — hara­babura de telegrame expediate, din cauza acestor schimbări, pe parcur­sul trenurilor. Se pune, desigur, chestiunea dacă toate aceste trenuri erau necesare. Admiţând că da ,măsurile pentru formarea şi îndrumarea lor nu tre­buia să fie un zor de ultima oră care să ameninţe circulaţia normală a trenurilor. Că s'a produs o perturbare un nor mâini circulaţiei trenurilor o dove­deşte o dispoziţiune a direcţiunei p. f. r. care sistează circulaţia trenuri­lor de marfă pe parcursul trenărilor obişnuite şi a celor speciale pentru serbările centenarului lui Avram Iancu până la 3 Septembrie. Şi când te gândeşti că, cu aceste trenuri nu vor circula decât cei cu Invitaţii speciale posesori al fracului şi redingotei obligatorii­ ma furtunei deslănţuite pe lângă coastele Americei. vasul .Arabic” aparţinând societăţei White Star a fost Invadat de valuri colosale; 35 pasageri şi 17 persoane din echipa] au fost rănite. Vasul „Hameric” a fost şi el avariat, 8 pasageri de pe bord fiind răniţi. Din fericire vasul „Berengaria” aparţinând liniei Cu­­nard, pe care călătorea Principele de Wales, a scăpat neatins; probabil că se afla la o distanţă de peste 1000 mile de coastele Americei la deslăn­­ţuirea furtunei. .....■* 1 iimiaipll .ni I ■­ Congresul internaţional al învăţământului secundar PARTICIPA ŞI DELEGAŢI AI ROMÂNIEI VARŞOVIA 29 (Rador). — Preşe­dintele republici a deschis ori, în fostul palat regal, desbaterile celui de-al şeaselea congres internaţional al învăţământului secundar. In nu­mele comitetului de organizare a vorbit profesorul Eugen Romeo, ca­re a amintit istoria şi misiunea de educatoare a Poloniei, care a avut cel dintâi minister de instrucţie pu­blică in Europa. In numle­­ guvernului, d. Mikla­sevski, ministrul instrucţiei, a salu­tat pe congresişti, subliniind faptul că problemele de educaţie publică dau prilej unor legături strânse spi­rituale, care unesc toate naţiunile intr’o singură umanitate civilizată. Au vorbit apoi delegaţii Angliei, Bel­giei, Brasilia­, Bulgariei, Cehoslova­ciei, Franţei, Japoniei, Iugoslaviei, României, Suediei Turciei, Ungariei şi Letoniei. Puternică furtuna pe Marea Neagră Scufundarea unui vas comercial francez, in urma ciocnirii cu un alt vas comercial turc dată bugetul ministerului de răz­­boiu. (I ■ Cifrele acestui Minister erau, în­totdauna votat în bloc, fără nici o discuţie, fără nici o observaţie mă­car. In fiecare an ţara plătea dar ţara n’a ştiut nici o dată care îi sunt puterile militare organizate. Regele Carol îmbătrânise şi nu mai era în curent cu noile metode, iar cele două partide de guvernământ nu vedeau mai departe de micile lor disensiuni dinăuntru. Cele ce se pe­treceau în vecinătate erau lucruri streine pentru ele. Această politică s’a răzbunat foar­­te dureros la 1916. — In ziua de 26 Septembrie au sosit In Bucureşti un număr de 17 studenţi italieni, în cap cu preşedin­tele lor Giglio­ Toos. Aceştia sunt membrii societăţei italiene „Corda Fratres“. Primirea în gara de Nord a fost foarte entusiastă. S-au împărţit vre­o 200 bilete de peron. Au asistat peste 20 societăţi cu drapelele, şi un foarte numeros public. Erau anunţaţi 60 studenţi, însă la Congresul ţinut la Veneţia de către studenţii, italieni, studenţii filose­­m­iţi italieni, au declarat că refuză să vie în România. Jacchia şeful filosemiştilor şi pre­şedintele Congresului a părăsit gru­pul celor 17 cu majoritatea Congre­­siştilor. în Studenţii italieni,­­au fost obiectul unor foarte călduroase manifestaţii de simpatie în tot timpul şedere­ lor în Bucureşti. S’a dat un banchet la cercul italian. Totuşi micul număr de studenţi italieni ,rămaşi atât de puţin tocmai din cauza chiestiei evree, a răcit, în parte, entusiazmul cordial. De la Bucureşti studenţii italieni s-au dus la Sinaia unde au fost pri­miţi de regina Elisabeta. La reîntoarcerea în Bucureşti au participat la un festival dat la Ate­­teu şi la un banchet. — Se răspândeşte ştirea că regele Carol a părăsit Capitala spre a de­­gariei şi va merge şi la Plevna. În zîua de 29 octombrie regele Carol a pârăist Capitala spre a de­barca la Rusciuk. In cercurile politice, vizita aceasta e socotită ca fiind impusă. Genera­lul Lahovary la o întrunire publică ţinută la Galaţi a spus că vizita este o umilire pentru România. Adevărul e că vizita nu era popu­lară nici în România şi nici în Bul­garia. Generalii Lah­ovary şi Manu, în calitate de generali de rezervă cari au luptat la Plevna, au fost invitaţi de rege să-l însoţească în Bulgaria, dar amândoi au refuzat. După o primire oficială la Rusciuk s’a dat un prânz în onoarea Rege­lui Carol. S’au rostit şi două toas-­­ turi de către Prinţul Bulgariei şi re-­ gele Carol. Fundaţia Culturală „Principele Ca­rol” ne trimete spre publicare urmă­toarea relaţie oficială asupra confe­rinţei internaţionale cercetăşeşti de la Copenhaga­Conferinţa de la Copenhaga a rezu­mat în formula „Scout brotherhood” silinţele educatorilor de a asigura viitorului, armonia dintre toate nea­murile lumii. Scopul apropiat dar al mişcării cercetăşiei mondiale e con­solidarea păcii de la Versailles. Conducătorii ei au avut­­ grija ca toate desbaterile să decurgă şi să se sfârşească în cea mai deplină înţe­legere. „­­ România ceruse de la Londra muite de conferinţă, ca la Janborea din Co­penhaga să se discute complexa pro­blemă a minorităţilor, întrucât cu tot spiritul ei conciliant şi profund creştinesc, avusese necazuri de pe urma organizaţiilor maghiare şi mai ales a presei şi oficialităţii din Unga­ria. Comitetul inernaţional care a pre­zentat cu o excesivă prudenţă­ pro­blemele cu laturi politice, a înlăturat din şedinţa publică problema minori­tăţilor. In faţa acestei hotăriri dele­­gaţiunea română avea de prevenit pe cals intimă biroul şi conferinţa de tot ce se săvârşise în cursul anilor de după război, avea să vegheze ca să nu se voteze vre-o moţiune care să dea prilej de freuditism şi să fie pretext instant de reclamaţii, apoi să pună în plină lumină doctrina de dragoste creştină şi de bine social, care stă la baza cercetăşiei româneşti şi în sfârşit să declare în conferinţă, dorinţa vie a neamului şi a statului românesc de a trăi în bună vecină­tate şi reală prietenie cu toate na­ţiile lumei . Evenimentele conferinţei au luat­ însă o astfel de întorsătură că toate aceste puncte au fost înplinite, pas cu pas prin luptă nobilă discretă, o­­norabi­l. EXPLICAŢIILE D-LUI NEDELCU In ziua de 20 August delegatul Ro­mâniei d. profesor Constantin Nedel­cu la ora rezervată pentru subiectul „Scouts Monority" cerut la Londra de către România, a explicat c’a re­nunţat la notarea chestiune! din pro­gram în urma asigurărilor ce i s’au dat de către comitetul international. In schimb d-sa a făcut un ep­ozeu general al principiilor de înaltă edu­caţie ce călăuzeşte crecetăşia ro­mână-Ea e larg tolerantă, profund creşti­nă, iar conducătorii ei se silesc să în­lăture toată ura din jurul lor- Trebue susţinută, a încheiat d-sa dragostea vie între neamuri, iar nu ura crimi­nală de rasă. Ca un ecou al eforturilor româneşti şi ca o concretizare a vederilor­­co­mitetului internaţional, Sir Alfred Pickford, preşedintele comitetului de propagandă şi repre­zentantiul foarte­ distins al Marei Britanii a propus moţiunea prin care „conferinţa de la Copenhaga asigură din nou «­ Întă­reşte caracterul nemilitar al mişcării cercetăşeşti­ Fără a preconiza poli­tica, pace cu orice preţ, ţinta şi idei aiurite sunt Îndreptate spre desvolta­­rea spiritului de economie şi bună voinţă intre individ şi Individ, între naţiune şi naţiune cu scopul definit de a menţine pacea. DECLARAŢIA DELEGAŢIEI RO­­MANE Deschizându-se discuţia asupra a­­cestei moţiuni delegaţia română a fă­cut în limba engleză următoarea de­claraţie: * „Delegaţia română constată cu o deosebită satisfacţie că moţiunea Pickford e în concordanţă cu decla­raţiile ei de azi di­mneaţă şi îşi ex­­primă calda dorinţă şi speranţă că A doua zi regele Carol a plecat la Plevna, unde a vizitat câmpiile unde s’au desfăşurat crâncenele bătălii de la 1877. Apoi, luând loc pe vaporul Krum, a debarcat la Turnu-Măgu­rele. Cu prilejul acestei vizite ziarul rus Novoie Vremea, explică­­vizita prin faptul că România a rămas i­zolată în Peninsula balcanică. Politica externă a României , greşită fiindcă ţara e guvernată de oameni streini de adevăratele inte­rese ale ţărei, România trebuie să-şi schimbe politica. Ideea panromână aşteaptă realizarea de la Vest nu de la Est. De la un războiu cu Rusia nu poate aştepta o mărire teritoria­lă, dovadă puţinul timp cât a putut stăpâni cele trei judeţe, din Basara­bia“. In începutul lui Noembrie se fac alegeri generale pentru comună. La colegiul I guvernul biruie în majo­ritate, dar câteva consilii nu pot fi alese căci se declară balotaj din cauză că sunt peste tot trei list­e în prezenţă : liberală, junimistă şi conservatoare. In Bucureşti liberalii întrunesc 1843 voturi, conservatorii 1260 şi ju­nimiştii 677. Majoritatea din­­ 3869 fiind 1935 nici o listă n’a putut triumfa. Au mai fost balotagiu la : Câmpulung, Piteşti, Tg-Jiu, Roman. La Tecuci şi Drăgăşani au izbutit fu­sele conservatoare, pretutindeni afară da Buzău titorilor ei, o garnitură de obiecte naţionale. Direcţiunea băncii mi-a cedat mie acest premiu, ca unul ce sunt cel mai vechi funcţionar la serviciul de informaţiuni. Vă mulţumesc cu recunoştinţă pentru frumoasa iniţiativă ce aţi luat de a oferi atât de frumoase premii cititorilor şi abonaţilor dr.. Permiteţi-mi ca în afară de recu­noştinţa ce o am pentru d­v. şi pen­tru ziarul „Dimineaţa", să adaog şi gratitudinea mea Onor. Bănci în care servesc, instituţie care nicioda­tă nu pierde prilejul de a veni in orice mod şi în orice împrejurări în sprijinul funcţionarilor săi. încă odată vă mulţumesc domnu­le director şi vă rog să primiţi ex­­presiunea neţărmuritei mele stime. E. N. BOBEICA Str. General Lahovary 97 Bucureşti prietenia reală Şi armonia dintre toate neamurile vor deveni o realitate in­ternaţională şi o bine­cuvântare". In ura acestei declaraţii conferinţa a votat moţiunea. Delegaţia maghiară prin membrul ei d. Molnár a prezentat conferinţei o altă moţiune prin care cerea ca „ti­neretul minorităţilor naţionale să aibă dreptul de a organiza trupe cercetă­şeşti înăuntrul asociaţiunilor recunos­cute ale ţării. Aceste trupe să aibă o autonomie cu privire la numiri de comandanţi şi instructori şi să se slu­jească de limba lor. Asociaţia cen­trală a ţării să le ajute numai in contra atacurilor politice. Pentru chestiunile minoritare apoi conferinţa să institue un comitet”. Trebue să se ştie de toată lumea că organizaţia românească potrivit spiritului ei profund umanitar, stabi­lise de mult pentru minorităţi urmă­toarele: „In cadrul organizaţiei unice dintr-o localitate se admit unităţi mi­norit­are-patrule, grupe şi centurii, conduse de comandanţi şi instructori minoritari şi folosind pentru înţele­gere limba lor“. Preşedintele şedinţei Mortimer Schiff (Statele­ Unie) a comunicat de­legatului maghiar următoarea rezolu­ţie a comitetului internaţional: Pentru păstrarae scopului esenţial al mişcărei mondiale cercetăşeşti ca­re este frăţia cercetăşească fără deo­sebire de neam credinţă sau clasă se va lua în bază următoarele: Când vor fi mai multe organizaţii cercetăşeşti se va constitui o federa­ţie cu scopul comun cercetăşesc. Rasa, credinţa sau politica nu vor putea fi motive de diferenţiare. Preşedintele conferinţei explică f­­irmei categoric delegatului maghiar că întrebuinţarea oficială a limbilor minoritare este o chestie de politică naţională locală şi ar fi in contra u­­zanţelor conferinţei, ca ea să stabi­lească astfel de fapte­­. Conferinţa a subliniat cu aplauze răspunsul just al preşedintelui. ÎNTREVEDEREA DINTRE UN DE­LEGAT ROMAN SI UNUL MA­GHIAR După conferinţă un membru al dele­gaţiei ungare dr. Farkas a cerut d-lui profesor Nedelcu o întrevedere. Din căldura declaraţiilor făcute de şeful delegaţiei române a reuşit dorinţa vie a României de a trăi în bună pri­etenie cu toate neamurile dar şi ho­­tărîrea de a veghea ca această prie­tenie să fie reciprocă şi mai ales leafă. Delegaţia română în afară de dreptatea cauzei a vut un sprijin ma­rt obiectiv din partea reprezentanţilor Franţei şi ai Anglo-Saxonilor. Graţie obiectivitatea, tactului şi spiritului lor politic, conferinţa de la Copenhaga pentru educaţia tineretu­lui în larg spirit umanitar e un alt puternic succes, pentru marea cauză a păcii. Sir Robert Baden-Powel, creatorul cercetăşiei a spus încheind conferinţa, marele pas de trecere din faza epeninentală în epoca ei rodnică de aplicrae. Cu anul ce vine conducătorii miş­cării cercetăşiei de la noi au luat mă­suri pentru întinderea şi susţinerea ei, cu cele mai mari eforturi şi jertfe. Şcoala şi societatea speră să le­ stea într’ajutor, lista conservatoare e mult mai sus de­cât lista junimistă. Indicaţia electorală este dată. # In partidul liberal nemulţumiţii iarăşi se agită şi, de data aceasta, G. D. Palade este atacat din toate părţile. O remaniere ministerială se impune din nou. De data aceasta G. D. Palade ese din guvern spre a nu mai reintra, iar Vasile Lascăr ia portofoliul in­ternelor, C. Stoicescu trece de la lucrări publice la Domenii şi D. Sturza ia interimat lucrărilor pu­blice. Intrarea lui Vasile Lascăr în gu­vern însemnează o nouă eră pentru guvernarea liberală. Vasile Lascăr vine cu reforme însemnate. El refor­mează poliţia, el aduce multe schim­bări in moravurile administraţiei iar trecerea lui pe la Ministerul de interne face epocă. Orator parlamntar distins, cap logic, dar fire autoritară, Vasile Las­­liţiei. Venind în capul departamentului internelor Vasile Lascăr numeşte ca prefect de poliţie pe Iancu Safta ad­vocat, fost secretar al Camerei de comerciu şi atunci consilier comu­nal. A candidat pentru postul de prim ajutor de primar dar n’a în­trunit de­cât 6 voturi din 31 votanţi. Această cădere l’a adus in capul po­­liţiei. Iancu gaiţa a fost unul dintre cei mai buni prefecţi despre care se vorbeşte şi astăzi încă la poliţie şi numai nn bine. — O veste foarte tristă ne soseşte . Ion Raţiu preşedintele fostului Co­mitet Naţional ardelean şi cel d’în­­tâiu implicat in procesul Memoran­dumului de la 1894, a murit. Un mare şi hotărît luptător pentru cau­za naţională a pierit cu el. * — Noul Consiliu Comunal al Ca­pitalei se întruneşte şi alege primar, cu unanimitate de voturi pe C. F.­ Robescu. Întâiul ajutor de primar este ales Ion Cezărescu avocat con­tra lui I. Saita numit a doua zi pre­fect de poliţie. * — La 7 Decembrie încetează de a mai trăi, la vârsta de 62 ani Mira Minovici proprietarul şi directorul revistei economico-financiare: Cu­rierul Financiar. Minovici — unchiul doctorilor Mi­novici, — a fundat cel d’intâiu ziar financiar serios care a avut o viaţă destul de lung . Era un ziarist de rasă, a luptat în­totd’auna pentru întrunirea ziariştilor în Asociaţii de presă, a fost un apărător călduros al libertăţei presei. Era o figură foarte cunoscută a Bucureştilor, am putea spune , un tip bucureştean. Om foarte cumse­cade şi bun camarad. Const. Bacalbaşa Scrisoarea d-lui E. N. Bobeica Am publicat în numărul nostru de joi scrisoarea câştigătorului pre­miului de 10.000 de lei. Câştigătorul garniturei de obiecte naţionale Pentru azi dăm publicităţii scri­soarea câştigătorului garniturei de obiecte naţionale. Garnitura de obiecte naţionale a fost câştigată de serviciul de infor­maţii al Băncii Marmorosch şi dată în primirea d-lui E. N. Bobeica, şe­ful serviciului căruia banca i-a ce­dat obiectele câştigate. D. Bobeica ne-a adresat urmă­toarea scrisoare : Domnule director, Serviciul de informaţiuni al Băn­cii Marmorosch, Blank et Co. a câş­tigat la tragerea premiilor pe cari Dimineaţa le oferă abonaţilor şi d­­ [11 [ de la Copenhanaa Pentru armonia intre popoare.-Declaraţia delegaţiei române.—Întrevederea dintre delegatul român dr. Nedelcu şi delegatul ungur dr. Farkas. A­I E­V­JI­K­U­O Sinuciderea unui tânăr la Ploeşti PLOEŞTI. 29.­­ O impresionantă sinucidere a avut loc în următoa­rele împrejurări. Tânărul Moritz Herşcovici, fiul bancherului Simion Herşcovici din Piatra­ N., locuia de câtva timp la hotelul „Palace“ în camera No. 12. Astă noapte pe la orele 12, Herco­­vici înapoindu-se la hotel s’a urcat în camra sa spunând portarului să fie sculat pe la orele 11 dimineaţa. Intrând în cameră s’a aşezat la o masă şi după ce a scris mai multe scr­isori a luat o sfoară a legat-o de stinghia de sus a ferestrei, care este aşezată la o înălţime de 3 metri. S’a urcat apoi pe un scaun a făcut din sfoară un laţ şi după ce l’a pus în jurul gâtului a îndepărtat cu picio­rul scaunul, rămânând spânzurat de sfoară. * Dimineaţa, portarul hotelului, du­pă ce a bătut de mai multe ori în uşa camerei unde locuia Herşcovici, neprimind nici un răspuns s’a uitat pe gaura uşei şi văzu cu uimire pe Herşcovici atârnat de o sfoară lângă fereastră Când alarmă au fost înştiinţate autorităţile şi au sosit imediat la faţa locului d-nii: procuror Barăs­­cu, medic primar Radu Andrei co­misarii I. Ionescu şi C. Ştefănescu. Neputându-se deschide uşa, de­oarece aceasta era încuiată pe din­­năuntru, aeştia au pătruns prin fe­reastră în camera lui Herşcovici. • Pe masă erau patru scrisori: una adresată d-lui prim-procuror în care roagă să nu i se facă autopsie; alta d-lui prefect de poliţie prin care roagă să fie anunţaţi părinţii la Piatra­ N., a treia părinţilor, în ea sinucigaşul îşi cere eroare pentru supărările ce le procură, spânzurân­­du-se, şi ultima, adresată antrepre­norului hotelului. Imediat a fost înştiinţată familia sinucigaşului iar parchetul a dispus transportarea cadavrului la morga cimitirului israelit. Ploile binefăcătoare Informaţiunile autorităţilor arată că ploaia din ultimele zile a fost aproape generală. Mai în toate părţile ţarei unde a căzut ea a fost bine venită, pentru vii, pentru porumb, pentru islazuri şi în localităţile bântuite de secetă, pentru înlesnirea arăturilor şi se­mănăturilor de toamnă. Sunt unele părţi în cari ploaia a început să cadă de Marţea trecută şi acolo umezeala a devenit nepri­elnică. Ploile au început în regiunile muntoase şi deluroase şi de-acolo s’au continuat asupra regiunei de câmp. Dispariţia strunulu­i Specia struţului e pe cale să dis­pară. Şi în consecinţă vor dispare şi penele de struţ atât de căutate. O depeşă din Colonia Capului a­­firmă că numărul struţilor din A­­frica de Sud a descrescut de la 900.000 la 120.000, şi aceasta în In­terval de trei sau patru ani. Nu putem decât deplânge dacă a­­ceste cifre sunt exacte, apropiata dis­pariţie a unei păsări ale cărei pene înfrumuseţau femeile şi al căror stomac de-o rezistenţă legendară făcea admiraţia dispepticilor de ambe sexe. Regina Italiei observase mai deu­năzi, într’un sat din Piemont pe ca­­re’l stăbătea în automobil, o fetiţă în zdrenţe, ce umbla cu picioarele goale. Ea se interesă de numele co­pilei şi, a doua zi, din ordinul­­ el, i se trimise o pereche de ciorapi, dintre cari unul conţinea bilete de bancă iar celălalt diferite dulciuri. Copila adresă reginei următoarea scrisoare: „Majestate. — Bunătatea Voastră mi-a făcut cea mai mare bucurie. Tatăl meu a luat banii, fra­tele bomboanele şi mama ciorapii.“ îl affltă­m la lap IAŞI. — La Siguranţă se găsesc în cercetare vreo 16 indivizi, cari formaseră o bandă, împărţită în două grupe. Banda aceasta, care la început se mulţumea cu furturi de vite, a ajuns până în urmă la a­­tacuri de drumul mare. Ambele grupe se găseau sub co­manda lui Crivoiu, un vestit şef de hoţi din Uricani. Se cercetează acum fiecare fapt în parte săvârșit de această bandă. Pii 1281 m­­i 15?­1 Francei francez calm Leul i)H uşor avans co­tează la Paris 9.2® şi la bursa din Zuerich 262^. La bursa din New­ York şi cotat în aprés-biflisrse 50. In genere tendinţa leului s© menţine susţi­nută la bursei® străine. Francul francez e calm. La bursa din Zuerîch Tendinţa târgului nostru de de­vize a fost mai susţinută după a­­miază. Devizele au înregistrat în­­cheeri numeroase la cursuri puţin mai urcate. Lira sterlină închee la 917. Dolarul e în subparitatea lirei sterline fiind oferit la 203 %. PARIS, 29. (Rador). — Cu prilejul desbaterei asupra tratatului de la Lau­sanne la Senatul francez, d-nul Her­riot, răspunzând observaciunilor fă­cute de diverşi senatori, a afirmat că Franţa îşi păstrează drepturile asupra locurilor sfinte, şi se vor strădui să valorifice aceste drepturi. In ceea ce priveşte chestiunea da­toriilor pe care guvernul turc nu a tă­­găduit-o, primul ministru arată că va face toate sforţările pentru a obţine, solidar cu aliaţii cât mai multe avan­­tagii posibile pentru purtătorii de tit­luri otomane In privinţa scoţilor, d-nul Herriot a făgăduit întreaga pro­­tecţiune a guvernului republicei pentru misionarii şi profesorii francezi de toa­te confesiunile, cărora şi c­u acest pri­lej d-nul Herriot Ie-a adus elogii pen­tru rolul lor de civili m­ari. Guvernul francez va interveni în a­­ceastă privinţă pe lângă guvernul turc al cărui legitim sentiment naţional nu trebue să degenereze in xenofobie, a cotat 28.30 iar la­­bursa din Paris lira ster­lină a cotat 82.30 şi do­larul 23.40. Francul elveţian a fost paetân mai susţinut. La bursa din Zuerîch dola­rul a cotat 53K şi lira sterlină a scăzut la 23.85. Coroana cehă e de vânzare la 616. Lira italiană e cerută la 908 şi e oferită la 910. Francul francez e oferit la 11,15. Francul elveţian e cerut la 38,60 şi e oferit la 38,80. Coroana austriacă e la 29 ,%. Francul belgian e la 10,40. Republica franceză nu va admite aban­donarea şcolilor care au desvoltat in­fluenţa Franţei, şi va cere poporului otoman să nu ia o atitudine care ar însemna o insultă pentru tradiţiile noastre. Primiul ministru­­ sublinia­ existenţa unui mare număr de şcoli franceze în Siria, unde numărul elevi­­lor sporeşte din zi în zi. Senatul a ratificat tratatul de paca cu 240 contra 20 voturi- Elgin! îi in ilara tratalii fle la Laune ANGORA, 29 (Rador). — Ra­tificarea tratatului de la Lausanne în parlamentul francez a fost pri­mită cu o vie satisfacţie la Angora. Guvernul turc va numi zilele a­­cestea un ambasador la Paris. Târgul de devize susţinut Explicaţiile lui Herriot Activitatea bandelor sovietice la frontiera polonă Declaraţiile generalului Sikorski, ministrul de răz­boi al Poloniei VARŞOVIA, 29 (Rador). —„Kurjer Warsawski” publică un iner­­view cu ministrul de răsboi, genera­lul Sikorski, cu privire al atacurile bandelor înarmate la frontiera ori­entală. Ministrul de răsboi şi-a ex­primat părerea că cea mai mare parte din aceste bande sunt orga­nizate in Rusia, iar unele in Litua­nia. Cauza principală a atacurilor es­­te imperialismul rusesc, întrucât bolşevicii conţinută politica ţaristă. In al doilea rând, atacurile se da­­toresc dorinţei de­ a face să isbuc­­nească revoluţia comunistă mondi­ală, începând printr’un stat vecin. Atacurile au ca scop imediat scăde­rea prestigiului administraţiei­ polo­ne, în faţa locuitorilor din provin­ciile orientale şi prepararea unui te­ren favorabil pentru un nou răsboi. Bandele sunt prevăzute cu arme automate, se supun unei adevărate­ discipline militare şi sosesc având totdeauna un plan strategic precis. Conducerea bandelor se găseşte la Moscova, in mâinile „Oficialul poli­­tip principal”, având ca centre se­cundare oraşele Minsk şi Kiev. Măsurile luate de guvernul polon pentru a apăra frontiera dovedesc in mod evident rolul pacificator al Poloniei. Noi suntem convinşi, — a terminat ministrul — că desfăşura­­rea normală a situaţiei va duce la pacificarea acestei părţi din Europa şi va restabili liniștea la frontiera polono-rusă. Interview cu ministrul de externe al Greciei Relaţiile dintre Grecia şi Bulgaria Răspuns afirmaţiilor ministrului de externe bulgar Cairofi ATENA. 29. (Rador). — D. Rus- naţionalii noştri din Bulgaria sunt sos, ministrul de externe al Gre- expuşi la tot felul de vexaţiuni, care clei, a acordat unui ziar din Atena un interview, prin care răspunde declaraţiilor făcute de ministrul de externe bulgar Calfoff către trimi­sul special al ziarului „Elefteros Vima". Ministrul de externe al Gre­ciei a arătat că guvernul grec nu a luat măsuri excepţionale faţă de nei o minoritate, şi cu atât mai pu­ţin faţă de bulgari cari se bucură de o protecţie specială a autorităţi­lor greceşti. Recentul incident de la Tam­is a fost o excepţie regretabilă; de altfel comisiunea mixtă a stabilit precis lipsa oricărei vini din partea guvernului grec în această chestiu­ne. In timp ce guvernul din Atena face tot posibilul pentru a proteja pe bulgari, declară d. Russes, că ne-au silit să protestăm la Sofia. Dorim să credem legături de priete­nie cu toţ­ vecinii deci şi cu Bulga­ria, cu care avem interese comune şi intenţia de­ a încheia o conven­ţie comercială. Pentru a asigura restabilirea con­­diţiunilor normale, guvernul bul­gar nu are decât să ia măsuri îm­potriva mişcării bandelor. Cât priveşte debuşeul la marea Egee, guvernul grec a oferit Bulga­riei o zonă liberă şi pe cât posibil va face totul pentru a-i facilita des­­voltarea economică, Bulgaria re­nunţând însă la cererea de suvera­nitate sau internaţionalizare a teri­toriului acestei zone. Deraerea dintre Sa­­ligni şi Cernavodă RELAŢIUNEA OFICIALĂ Asupra deraerii dintre staţiile Saligni şi Cernavodă întâmplate în ziua de 26 August staţiunea Saligni dă următoarele relaţiuni. Trenul de marfă No. 8802 plecat din Saligni la ora 3:55 a oprit pe linie la k­m. 68 între staţiiile Sa­ligni şi Cernavoda port. Din lipsă de personal, având maşina de ajutor la urmă şi dând înapoi la ora 4.30 pentru intrarea în Saligni, trenul a fost tamponat violent de maşina dinapoi din care cauză au deraiat 3­­ vagoane goale închizând circulaţia până la ora 8.40 când s-au ridicat 2 din cele 4 vagoane. Accidentul a fost provocat din neglijenţa personalului de tren şi locomotivă care nu a respectat dis­poziţiile privitoare la înapoierea unui tren oprind pe linie şi pre­văzut cu maşină înapoiat sa, întrevederile d-lui AI. Constantinescu la Paris PARIS, 29 (Rador). — Preseds sutei© republise, D. Doumergue, a ptf’iintit eri dimineata pe d. Ale­xandria Constantinescu, missâstrasS de agricult&irâ al României. D. Al. Csen­­stantSnescu a fost prinsât apoi d® d. Herriot. Camere elegante cu întreg aranjamentul nou şi tot con­­fortul modern găsiţi la noul leie! Esplaid, Bucureşti Buseif. 8 deschis de curând. Ascensoare. — A­pă caldă şi rece la ori­ce oră. — Aparta- jm­ente cu băi. — Telefon.

Next