Adevěrul, septembrie 1924 (Anul 37, nr. 12455-12489)
1924-09-01 / nr. 12455
i * 4 Cutremur de pământ la Adjud ADJUD, 30. — Joi noaptea pe la orele 12 și jum. s’a simţit în localitate un cutremur de pământ, care a durat câteva secunde, zguduind toate locuinţele. Multă lume speriată a fugit din case. PAGISTA 2 IHR piESELE «* MSEIM PENTRU USD Se găsesc de vânzare în Depozit ia Abi Ornstein Str. Câmpineanu 16 Chestia trenurilor speciale 'Regina s’a dus ori la Bran, iar de-acolo va pleca azi la Câmpeni, cu automobilul, spre a participa la serb'rile pentru comemorarea nașterei lui Aurum lunea. TRENURILE SPECIALE Felul pripit, fără nici o sistematizare, In care s’au luat măsurile pentru transportarea cetăţenilor, a miniştrilor, a autorităţilor, necesare transportării cetăţenilor dela staţia finală c. f. r. la serbările centenarului lui Avram Iancu, a creiat o adevărată dezorganizare a serviciului mişcării. In ultimele zile, toate ministerele şi toate autorităţile s’au grămădit la direcţiunea generală p. f. r. cerând îndrumarea de tot felul de trenuri, unele mai speciale decât altele fără să mai vorbim de enormul număr de automobile oficiale stu cami desigur nu va Încăpea poporul. Vagoane acoperite pentru maşini mai delicate, vagoane-saloane pen Piaţa Floreasca Prăvălii de Închiriat Licitaţia 1 Septembrie la Primărie Condiţiunile se văd la bi- [ roul construcţiei, Piaţa Floreasca şi la Biroul Socie-tăţii de Hale şi Pieţi, Str. Nicolae Golescu 18. Butoaie în orice mărime şi Puţine de 70-80 decalitri confecţionat din lemn stejar foarte ieftin furnizează din Magazie Sigismund şi Martin Komis, Ex-Sloatori de pădure Arad,Bulev. reg. Ferdinand 4, CONSTANŢA, 29—Vaporul francez „Espoir“ Încărcat cu 1886 tone cereale In portul Brăila a sosit aseară In Bosfor, ancorând In dreptul punctului Dolma Bagce. In timpul nopţei vaporul comercial turc Misorc-Nili aparţinând companiei de navigaţie „Fdllzade“, din cauza întunericului a ciocnit pe „Espoir" In coastă cauzându-i o spărtură, tn urma căreia s’a scufundat In câteva minute. Echipagiul s’a putut salva. Vaporul „Misa Nill” a suferit de asemeni grve avarii. Ciocnirea s’a produs atft din cauza Întunericului, după cum am arătat mai sus, precum și din cauza furtunei puternice ce bântie pe Marea Nagră. NAUFRAGIUL UNUI REMORCHER Remorcherul „Castori' al firmei *Draculis" din Pitea venind astă noapte din Galaţi spre Constanţa avea la remorcă trei şlepuri. Din cauza fartenei de pe mare, parâma ffftiia din şlepuri s'a riupt iar şlepul a naufragiat Înpotmolindu-se în apropiere de Constanţa, în faţa băilor. „Tatara". Se lucrează la despotmolire. Mari furtuni pe coastele Americei Numeroase vase avariate PRINCIPELE DE WALES IN PRIMEJDIE LE AFIELD, 29. — Vapoarele transatlantice au suferit mult de pe ur oaspeţi sirii la Iaşi IAŞI. — Ataşaţii militaţi americani şi englezi, aui sosit azi în localitate, primiţi în gară de autorităţile militare. Administraţia comunală a fost înştiinţată că primarul din Dijon soseşte în Iaşi la 4 Septembrie. D. Vasiliu Voinea, ajutor de primar, a luat cuvenitele măsuri, pentru primirea şi găzduirea oaspetelui. Explozia unui tub de acid carbonic CONSTANŢA, 29. — Azi dim. in str. Cuza-Vodă 49, la fabrica de ape gazoase a fraţilor Economu un tub de acid carbonic a făcut explozie rănind grav pe lucrătorul Alfred Zexler, care a fost internat in spital, tru fete mai simandicoase, câte un vagon ministerial de fiecare ministru — o întreagă nouă alcătuire de itinerariu. A se adăuga la toate acestea, continuele trenuri — fiecare minister având câte ceva de obiectat, — harababura de telegrame expediate, din cauza acestor schimbări, pe parcursul trenurilor. Se pune, desigur, chestiunea dacă toate aceste trenuri erau necesare. Admiţând că da ,măsurile pentru formarea şi îndrumarea lor nu trebuia să fie un zor de ultima oră care să ameninţe circulaţia normală a trenurilor. Că s'a produs o perturbare un nor mâini circulaţiei trenurilor o dovedeşte o dispoziţiune a direcţiunei p. f. r. care sistează circulaţia trenurilor de marfă pe parcursul trenărilor obişnuite şi a celor speciale pentru serbările centenarului lui Avram Iancu până la 3 Septembrie. Şi când te gândeşti că, cu aceste trenuri nu vor circula decât cei cu Invitaţii speciale posesori al fracului şi redingotei obligatorii ma furtunei deslănţuite pe lângă coastele Americei. vasul .Arabic” aparţinând societăţei White Star a fost Invadat de valuri colosale; 35 pasageri şi 17 persoane din echipa] au fost rănite. Vasul „Hameric” a fost şi el avariat, 8 pasageri de pe bord fiind răniţi. Din fericire vasul „Berengaria” aparţinând liniei Cunard, pe care călătorea Principele de Wales, a scăpat neatins; probabil că se afla la o distanţă de peste 1000 mile de coastele Americei la deslănţuirea furtunei. .....■* 1 iimiaipll .ni I ■ Congresul internaţional al învăţământului secundar PARTICIPA ŞI DELEGAŢI AI ROMÂNIEI VARŞOVIA 29 (Rador). — Preşedintele republici a deschis ori, în fostul palat regal, desbaterile celui de-al şeaselea congres internaţional al învăţământului secundar. In numele comitetului de organizare a vorbit profesorul Eugen Romeo, care a amintit istoria şi misiunea de educatoare a Poloniei, care a avut cel dintâi minister de instrucţie publică in Europa. In numle guvernului, d. Miklasevski, ministrul instrucţiei, a salutat pe congresişti, subliniind faptul că problemele de educaţie publică dau prilej unor legături strânse spirituale, care unesc toate naţiunile intr’o singură umanitate civilizată. Au vorbit apoi delegaţii Angliei, Belgiei, Brasilia, Bulgariei, Cehoslovaciei, Franţei, Japoniei, Iugoslaviei, României, Suediei Turciei, Ungariei şi Letoniei. Puternică furtuna pe Marea Neagră Scufundarea unui vas comercial francez, in urma ciocnirii cu un alt vas comercial turc dată bugetul ministerului de războiu. (I ■ Cifrele acestui Minister erau, întotdauna votat în bloc, fără nici o discuţie, fără nici o observaţie măcar. In fiecare an ţara plătea dar ţara n’a ştiut nici o dată care îi sunt puterile militare organizate. Regele Carol îmbătrânise şi nu mai era în curent cu noile metode, iar cele două partide de guvernământ nu vedeau mai departe de micile lor disensiuni dinăuntru. Cele ce se petreceau în vecinătate erau lucruri streine pentru ele. Această politică s’a răzbunat foarte dureros la 1916. — In ziua de 26 Septembrie au sosit In Bucureşti un număr de 17 studenţi italieni, în cap cu preşedintele lor Giglio Toos. Aceştia sunt membrii societăţei italiene „Corda Fratres“. Primirea în gara de Nord a fost foarte entusiastă. S-au împărţit vreo 200 bilete de peron. Au asistat peste 20 societăţi cu drapelele, şi un foarte numeros public. Erau anunţaţi 60 studenţi, însă la Congresul ţinut la Veneţia de către studenţii, italieni, studenţii filosemiţi italieni, au declarat că refuză să vie în România. Jacchia şeful filosemiştilor şi preşedintele Congresului a părăsit grupul celor 17 cu majoritatea Congresiştilor. în Studenţii italieni,au fost obiectul unor foarte călduroase manifestaţii de simpatie în tot timpul şedere lor în Bucureşti. S’a dat un banchet la cercul italian. Totuşi micul număr de studenţi italieni ,rămaşi atât de puţin tocmai din cauza chiestiei evree, a răcit, în parte, entusiazmul cordial. De la Bucureşti studenţii italieni s-au dus la Sinaia unde au fost primiţi de regina Elisabeta. La reîntoarcerea în Bucureşti au participat la un festival dat la Ateteu şi la un banchet. — Se răspândeşte ştirea că regele Carol a părăsit Capitala spre a degariei şi va merge şi la Plevna. În zîua de 29 octombrie regele Carol a pârăist Capitala spre a debarca la Rusciuk. In cercurile politice, vizita aceasta e socotită ca fiind impusă. Generalul Lahovary la o întrunire publică ţinută la Galaţi a spus că vizita este o umilire pentru România. Adevărul e că vizita nu era populară nici în România şi nici în Bulgaria. Generalii Lahovary şi Manu, în calitate de generali de rezervă cari au luptat la Plevna, au fost invitaţi de rege să-l însoţească în Bulgaria, dar amândoi au refuzat. După o primire oficială la Rusciuk s’a dat un prânz în onoarea Regelui Carol. S’au rostit şi două toas- turi de către Prinţul Bulgariei şi re- gele Carol. Fundaţia Culturală „Principele Carol” ne trimete spre publicare următoarea relaţie oficială asupra conferinţei internaţionale cercetăşeşti de la CopenhagaConferinţa de la Copenhaga a rezumat în formula „Scout brotherhood” silinţele educatorilor de a asigura viitorului, armonia dintre toate neamurile lumii. Scopul apropiat dar al mişcării cercetăşiei mondiale e consolidarea păcii de la Versailles. Conducătorii ei au avut grija ca toate desbaterile să decurgă şi să se sfârşească în cea mai deplină înţelegere. „ România ceruse de la Londra muite de conferinţă, ca la Janborea din Copenhaga să se discute complexa problemă a minorităţilor, întrucât cu tot spiritul ei conciliant şi profund creştinesc, avusese necazuri de pe urma organizaţiilor maghiare şi mai ales a presei şi oficialităţii din Ungaria. Comitetul inernaţional care a prezentat cu o excesivă prudenţă problemele cu laturi politice, a înlăturat din şedinţa publică problema minorităţilor. In faţa acestei hotăriri delegaţiunea română avea de prevenit pe cals intimă biroul şi conferinţa de tot ce se săvârşise în cursul anilor de după război, avea să vegheze ca să nu se voteze vre-o moţiune care să dea prilej de freuditism şi să fie pretext instant de reclamaţii, apoi să pună în plină lumină doctrina de dragoste creştină şi de bine social, care stă la baza cercetăşiei româneşti şi în sfârşit să declare în conferinţă, dorinţa vie a neamului şi a statului românesc de a trăi în bună vecinătate şi reală prietenie cu toate naţiile lumei . Evenimentele conferinţei au luat însă o astfel de întorsătură că toate aceste puncte au fost înplinite, pas cu pas prin luptă nobilă discretă, onorabil. EXPLICAŢIILE D-LUI NEDELCU In ziua de 20 August delegatul României d. profesor Constantin Nedelcu la ora rezervată pentru subiectul „Scouts Monority" cerut la Londra de către România, a explicat c’a renunţat la notarea chestiune! din program în urma asigurărilor ce i s’au dat de către comitetul international. In schimb d-sa a făcut un epozeu general al principiilor de înaltă educaţie ce călăuzeşte crecetăşia română-Ea e larg tolerantă, profund creştină, iar conducătorii ei se silesc să înlăture toată ura din jurul lor- Trebue susţinută, a încheiat d-sa dragostea vie între neamuri, iar nu ura criminală de rasă. Ca un ecou al eforturilor româneşti şi ca o concretizare a vederilorcomitetului internaţional, Sir Alfred Pickford, preşedintele comitetului de propagandă şi reprezentantiul foarte distins al Marei Britanii a propus moţiunea prin care „conferinţa de la Copenhaga asigură din nou « Întăreşte caracterul nemilitar al mişcării cercetăşeşti Fără a preconiza politica, pace cu orice preţ, ţinta şi idei aiurite sunt Îndreptate spre desvoltarea spiritului de economie şi bună voinţă intre individ şi Individ, între naţiune şi naţiune cu scopul definit de a menţine pacea. DECLARAŢIA DELEGAŢIEI ROMANE Deschizându-se discuţia asupra acestei moţiuni delegaţia română a făcut în limba engleză următoarea declaraţie: * „Delegaţia română constată cu o deosebită satisfacţie că moţiunea Pickford e în concordanţă cu declaraţiile ei de azi dimneaţă şi îşi exprimă calda dorinţă şi speranţă că A doua zi regele Carol a plecat la Plevna, unde a vizitat câmpiile unde s’au desfăşurat crâncenele bătălii de la 1877. Apoi, luând loc pe vaporul Krum, a debarcat la Turnu-Măgurele. Cu prilejul acestei vizite ziarul rus Novoie Vremea, explicăvizita prin faptul că România a rămas izolată în Peninsula balcanică. Politica externă a României , greşită fiindcă ţara e guvernată de oameni streini de adevăratele interese ale ţărei, România trebuie să-şi schimbe politica. Ideea panromână aşteaptă realizarea de la Vest nu de la Est. De la un războiu cu Rusia nu poate aştepta o mărire teritorială, dovadă puţinul timp cât a putut stăpâni cele trei judeţe, din Basarabia“. In începutul lui Noembrie se fac alegeri generale pentru comună. La colegiul I guvernul biruie în majoritate, dar câteva consilii nu pot fi alese căci se declară balotaj din cauză că sunt peste tot trei liste în prezenţă : liberală, junimistă şi conservatoare. In Bucureşti liberalii întrunesc 1843 voturi, conservatorii 1260 şi junimiştii 677. Majoritatea din 3869 fiind 1935 nici o listă n’a putut triumfa. Au mai fost balotagiu la : Câmpulung, Piteşti, Tg-Jiu, Roman. La Tecuci şi Drăgăşani au izbutit fusele conservatoare, pretutindeni afară da Buzău titorilor ei, o garnitură de obiecte naţionale. Direcţiunea băncii mi-a cedat mie acest premiu, ca unul ce sunt cel mai vechi funcţionar la serviciul de informaţiuni. Vă mulţumesc cu recunoştinţă pentru frumoasa iniţiativă ce aţi luat de a oferi atât de frumoase premii cititorilor şi abonaţilor dr.. Permiteţi-mi ca în afară de recunoştinţa ce o am pentru dv. şi pentru ziarul „Dimineaţa", să adaog şi gratitudinea mea Onor. Bănci în care servesc, instituţie care niciodată nu pierde prilejul de a veni in orice mod şi în orice împrejurări în sprijinul funcţionarilor săi. încă odată vă mulţumesc domnule director şi vă rog să primiţi expresiunea neţărmuritei mele stime. E. N. BOBEICA Str. General Lahovary 97 Bucureşti prietenia reală Şi armonia dintre toate neamurile vor deveni o realitate internaţională şi o binecuvântare". In ura acestei declaraţii conferinţa a votat moţiunea. Delegaţia maghiară prin membrul ei d. Molnár a prezentat conferinţei o altă moţiune prin care cerea ca „tineretul minorităţilor naţionale să aibă dreptul de a organiza trupe cercetăşeşti înăuntrul asociaţiunilor recunoscute ale ţării. Aceste trupe să aibă o autonomie cu privire la numiri de comandanţi şi instructori şi să se slujească de limba lor. Asociaţia centrală a ţării să le ajute numai in contra atacurilor politice. Pentru chestiunile minoritare apoi conferinţa să institue un comitet”. Trebue să se ştie de toată lumea că organizaţia românească potrivit spiritului ei profund umanitar, stabilise de mult pentru minorităţi următoarele: „In cadrul organizaţiei unice dintr-o localitate se admit unităţi minoritare-patrule, grupe şi centurii, conduse de comandanţi şi instructori minoritari şi folosind pentru înţelegere limba lor“. Preşedintele şedinţei Mortimer Schiff (Statele Unie) a comunicat delegatului maghiar următoarea rezoluţie a comitetului internaţional: Pentru păstrarae scopului esenţial al mişcărei mondiale cercetăşeşti care este frăţia cercetăşească fără deosebire de neam credinţă sau clasă se va lua în bază următoarele: Când vor fi mai multe organizaţii cercetăşeşti se va constitui o federaţie cu scopul comun cercetăşesc. Rasa, credinţa sau politica nu vor putea fi motive de diferenţiare. Preşedintele conferinţei explică firmei categoric delegatului maghiar că întrebuinţarea oficială a limbilor minoritare este o chestie de politică naţională locală şi ar fi in contra uzanţelor conferinţei, ca ea să stabilească astfel de fapte. Conferinţa a subliniat cu aplauze răspunsul just al preşedintelui. ÎNTREVEDEREA DINTRE UN DELEGAT ROMAN SI UNUL MAGHIAR După conferinţă un membru al delegaţiei ungare dr. Farkas a cerut d-lui profesor Nedelcu o întrevedere. Din căldura declaraţiilor făcute de şeful delegaţiei române a reuşit dorinţa vie a României de a trăi în bună prietenie cu toate neamurile dar şi hotărîrea de a veghea ca această prietenie să fie reciprocă şi mai ales leafă. Delegaţia română în afară de dreptatea cauzei a vut un sprijin mart obiectiv din partea reprezentanţilor Franţei şi ai Anglo-Saxonilor. Graţie obiectivitatea, tactului şi spiritului lor politic, conferinţa de la Copenhaga pentru educaţia tineretului în larg spirit umanitar e un alt puternic succes, pentru marea cauză a păcii. Sir Robert Baden-Powel, creatorul cercetăşiei a spus încheind conferinţa, marele pas de trecere din faza epeninentală în epoca ei rodnică de aplicrae. Cu anul ce vine conducătorii mişcării cercetăşiei de la noi au luat măsuri pentru întinderea şi susţinerea ei, cu cele mai mari eforturi şi jertfe. Şcoala şi societatea speră să le stea într’ajutor, lista conservatoare e mult mai sus decât lista junimistă. Indicaţia electorală este dată. # In partidul liberal nemulţumiţii iarăşi se agită şi, de data aceasta, G. D. Palade este atacat din toate părţile. O remaniere ministerială se impune din nou. De data aceasta G. D. Palade ese din guvern spre a nu mai reintra, iar Vasile Lascăr ia portofoliul internelor, C. Stoicescu trece de la lucrări publice la Domenii şi D. Sturza ia interimat lucrărilor publice. Intrarea lui Vasile Lascăr în guvern însemnează o nouă eră pentru guvernarea liberală. Vasile Lascăr vine cu reforme însemnate. El reformează poliţia, el aduce multe schimbări in moravurile administraţiei iar trecerea lui pe la Ministerul de interne face epocă. Orator parlamntar distins, cap logic, dar fire autoritară, Vasile Lasliţiei. Venind în capul departamentului internelor Vasile Lascăr numeşte ca prefect de poliţie pe Iancu Safta advocat, fost secretar al Camerei de comerciu şi atunci consilier comunal. A candidat pentru postul de prim ajutor de primar dar n’a întrunit decât 6 voturi din 31 votanţi. Această cădere l’a adus in capul poliţiei. Iancu gaiţa a fost unul dintre cei mai buni prefecţi despre care se vorbeşte şi astăzi încă la poliţie şi numai nn bine. — O veste foarte tristă ne soseşte . Ion Raţiu preşedintele fostului Comitet Naţional ardelean şi cel d’întâiu implicat in procesul Memorandumului de la 1894, a murit. Un mare şi hotărît luptător pentru cauza naţională a pierit cu el. * — Noul Consiliu Comunal al Capitalei se întruneşte şi alege primar, cu unanimitate de voturi pe C. F. Robescu. Întâiul ajutor de primar este ales Ion Cezărescu avocat contra lui I. Saita numit a doua zi prefect de poliţie. * — La 7 Decembrie încetează de a mai trăi, la vârsta de 62 ani Mira Minovici proprietarul şi directorul revistei economico-financiare: Curierul Financiar. Minovici — unchiul doctorilor Minovici, — a fundat cel d’intâiu ziar financiar serios care a avut o viaţă destul de lung . Era un ziarist de rasă, a luptat întotd’auna pentru întrunirea ziariştilor în Asociaţii de presă, a fost un apărător călduros al libertăţei presei. Era o figură foarte cunoscută a Bucureştilor, am putea spune , un tip bucureştean. Om foarte cumsecade şi bun camarad. Const. Bacalbaşa Scrisoarea d-lui E. N. Bobeica Am publicat în numărul nostru de joi scrisoarea câştigătorului premiului de 10.000 de lei. Câştigătorul garniturei de obiecte naţionale Pentru azi dăm publicităţii scrisoarea câştigătorului garniturei de obiecte naţionale. Garnitura de obiecte naţionale a fost câştigată de serviciul de informaţii al Băncii Marmorosch şi dată în primirea d-lui E. N. Bobeica, şeful serviciului căruia banca i-a cedat obiectele câştigate. D. Bobeica ne-a adresat următoarea scrisoare : Domnule director, Serviciul de informaţiuni al Băncii Marmorosch, Blank et Co. a câştigat la tragerea premiilor pe cari Dimineaţa le oferă abonaţilor şi d [11 [ de la Copenhanaa Pentru armonia intre popoare.-Declaraţia delegaţiei române.—Întrevederea dintre delegatul român dr. Nedelcu şi delegatul ungur dr. Farkas. AI EVJIKUO Sinuciderea unui tânăr la Ploeşti PLOEŞTI. 29. O impresionantă sinucidere a avut loc în următoarele împrejurări. Tânărul Moritz Herşcovici, fiul bancherului Simion Herşcovici din Piatra N., locuia de câtva timp la hotelul „Palace“ în camera No. 12. Astă noapte pe la orele 12, Hercovici înapoindu-se la hotel s’a urcat în camra sa spunând portarului să fie sculat pe la orele 11 dimineaţa. Intrând în cameră s’a aşezat la o masă şi după ce a scris mai multe scrisori a luat o sfoară a legat-o de stinghia de sus a ferestrei, care este aşezată la o înălţime de 3 metri. S’a urcat apoi pe un scaun a făcut din sfoară un laţ şi după ce l’a pus în jurul gâtului a îndepărtat cu piciorul scaunul, rămânând spânzurat de sfoară. * Dimineaţa, portarul hotelului, după ce a bătut de mai multe ori în uşa camerei unde locuia Herşcovici, neprimind nici un răspuns s’a uitat pe gaura uşei şi văzu cu uimire pe Herşcovici atârnat de o sfoară lângă fereastră Când alarmă au fost înştiinţate autorităţile şi au sosit imediat la faţa locului d-nii: procuror Barăscu, medic primar Radu Andrei comisarii I. Ionescu şi C. Ştefănescu. Neputându-se deschide uşa, deoarece aceasta era încuiată pe dinnăuntru, aeştia au pătruns prin fereastră în camera lui Herşcovici. • Pe masă erau patru scrisori: una adresată d-lui prim-procuror în care roagă să nu i se facă autopsie; alta d-lui prefect de poliţie prin care roagă să fie anunţaţi părinţii la Piatra N., a treia părinţilor, în ea sinucigaşul îşi cere eroare pentru supărările ce le procură, spânzurându-se, şi ultima, adresată antreprenorului hotelului. Imediat a fost înştiinţată familia sinucigaşului iar parchetul a dispus transportarea cadavrului la morga cimitirului israelit. Ploile binefăcătoare Informaţiunile autorităţilor arată că ploaia din ultimele zile a fost aproape generală. Mai în toate părţile ţarei unde a căzut ea a fost bine venită, pentru vii, pentru porumb, pentru islazuri şi în localităţile bântuite de secetă, pentru înlesnirea arăturilor şi semănăturilor de toamnă. Sunt unele părţi în cari ploaia a început să cadă de Marţea trecută şi acolo umezeala a devenit neprielnică. Ploile au început în regiunile muntoase şi deluroase şi de-acolo s’au continuat asupra regiunei de câmp. Dispariţia strunului Specia struţului e pe cale să dispară. Şi în consecinţă vor dispare şi penele de struţ atât de căutate. O depeşă din Colonia Capului afirmă că numărul struţilor din Africa de Sud a descrescut de la 900.000 la 120.000, şi aceasta în Interval de trei sau patru ani. Nu putem decât deplânge dacă aceste cifre sunt exacte, apropiata dispariţie a unei păsări ale cărei pene înfrumuseţau femeile şi al căror stomac de-o rezistenţă legendară făcea admiraţia dispepticilor de ambe sexe. Regina Italiei observase mai deunăzi, într’un sat din Piemont pe care’l stăbătea în automobil, o fetiţă în zdrenţe, ce umbla cu picioarele goale. Ea se interesă de numele copilei şi, a doua zi, din ordinul el, i se trimise o pereche de ciorapi, dintre cari unul conţinea bilete de bancă iar celălalt diferite dulciuri. Copila adresă reginei următoarea scrisoare: „Majestate. — Bunătatea Voastră mi-a făcut cea mai mare bucurie. Tatăl meu a luat banii, fratele bomboanele şi mama ciorapii.“ îl affltăm la lap IAŞI. — La Siguranţă se găsesc în cercetare vreo 16 indivizi, cari formaseră o bandă, împărţită în două grupe. Banda aceasta, care la început se mulţumea cu furturi de vite, a ajuns până în urmă la atacuri de drumul mare. Ambele grupe se găseau sub comanda lui Crivoiu, un vestit şef de hoţi din Uricani. Se cercetează acum fiecare fapt în parte săvârșit de această bandă. Pii 1281 mi 15?1 Francei francez calm Leul i)H uşor avans cotează la Paris 9.2® şi la bursa din Zuerich 262^. La bursa din New York şi cotat în aprés-biflisrse 50. In genere tendinţa leului s© menţine susţinută la bursei® străine. Francul francez e calm. La bursa din Zuerîch Tendinţa târgului nostru de devize a fost mai susţinută după amiază. Devizele au înregistrat încheeri numeroase la cursuri puţin mai urcate. Lira sterlină închee la 917. Dolarul e în subparitatea lirei sterline fiind oferit la 203 %. PARIS, 29. (Rador). — Cu prilejul desbaterei asupra tratatului de la Lausanne la Senatul francez, d-nul Herriot, răspunzând observaciunilor făcute de diverşi senatori, a afirmat că Franţa îşi păstrează drepturile asupra locurilor sfinte, şi se vor strădui să valorifice aceste drepturi. In ceea ce priveşte chestiunea datoriilor pe care guvernul turc nu a tăgăduit-o, primul ministru arată că va face toate sforţările pentru a obţine, solidar cu aliaţii cât mai multe avantagii posibile pentru purtătorii de titluri otomane In privinţa scoţilor, d-nul Herriot a făgăduit întreaga protecţiune a guvernului republicei pentru misionarii şi profesorii francezi de toate confesiunile, cărora şi cu acest prilej d-nul Herriot Ie-a adus elogii pentru rolul lor de civili mari. Guvernul francez va interveni în această privinţă pe lângă guvernul turc al cărui legitim sentiment naţional nu trebue să degenereze in xenofobie, a cotat 28.30 iar labursa din Paris lira sterlină a cotat 82.30 şi dolarul 23.40. Francul elveţian a fost paetân mai susţinut. La bursa din Zuerîch dolarul a cotat 53K şi lira sterlină a scăzut la 23.85. Coroana cehă e de vânzare la 616. Lira italiană e cerută la 908 şi e oferită la 910. Francul francez e oferit la 11,15. Francul elveţian e cerut la 38,60 şi e oferit la 38,80. Coroana austriacă e la 29 ,%. Francul belgian e la 10,40. Republica franceză nu va admite abandonarea şcolilor care au desvoltat influenţa Franţei, şi va cere poporului otoman să nu ia o atitudine care ar însemna o insultă pentru tradiţiile noastre. Primiul ministru sublinia existenţa unui mare număr de şcoli franceze în Siria, unde numărul elevilor sporeşte din zi în zi. Senatul a ratificat tratatul de paca cu 240 contra 20 voturi- Elgin! îi in ilara tratalii fle la Laune ANGORA, 29 (Rador). — Ratificarea tratatului de la Lausanne în parlamentul francez a fost primită cu o vie satisfacţie la Angora. Guvernul turc va numi zilele acestea un ambasador la Paris. Târgul de devize susţinut Explicaţiile lui Herriot Activitatea bandelor sovietice la frontiera polonă Declaraţiile generalului Sikorski, ministrul de război al Poloniei VARŞOVIA, 29 (Rador). —„Kurjer Warsawski” publică un inerview cu ministrul de răsboi, generalul Sikorski, cu privire al atacurile bandelor înarmate la frontiera orientală. Ministrul de răsboi şi-a exprimat părerea că cea mai mare parte din aceste bande sunt organizate in Rusia, iar unele in Lituania. Cauza principală a atacurilor este imperialismul rusesc, întrucât bolşevicii conţinută politica ţaristă. In al doilea rând, atacurile se datoresc dorinţei de a face să isbucnească revoluţia comunistă mondială, începând printr’un stat vecin. Atacurile au ca scop imediat scăderea prestigiului administraţiei polone, în faţa locuitorilor din provinciile orientale şi prepararea unui teren favorabil pentru un nou răsboi. Bandele sunt prevăzute cu arme automate, se supun unei adevărate discipline militare şi sosesc având totdeauna un plan strategic precis. Conducerea bandelor se găseşte la Moscova, in mâinile „Oficialul politip principal”, având ca centre secundare oraşele Minsk şi Kiev. Măsurile luate de guvernul polon pentru a apăra frontiera dovedesc in mod evident rolul pacificator al Poloniei. Noi suntem convinşi, — a terminat ministrul — că desfăşurarea normală a situaţiei va duce la pacificarea acestei părţi din Europa şi va restabili liniștea la frontiera polono-rusă. Interview cu ministrul de externe al Greciei Relaţiile dintre Grecia şi Bulgaria Răspuns afirmaţiilor ministrului de externe bulgar Cairofi ATENA. 29. (Rador). — D. Rus- naţionalii noştri din Bulgaria sunt sos, ministrul de externe al Gre- expuşi la tot felul de vexaţiuni, care clei, a acordat unui ziar din Atena un interview, prin care răspunde declaraţiilor făcute de ministrul de externe bulgar Calfoff către trimisul special al ziarului „Elefteros Vima". Ministrul de externe al Greciei a arătat că guvernul grec nu a luat măsuri excepţionale faţă de nei o minoritate, şi cu atât mai puţin faţă de bulgari cari se bucură de o protecţie specială a autorităţilor greceşti. Recentul incident de la Tamis a fost o excepţie regretabilă; de altfel comisiunea mixtă a stabilit precis lipsa oricărei vini din partea guvernului grec în această chestiune. In timp ce guvernul din Atena face tot posibilul pentru a proteja pe bulgari, declară d. Russes, că ne-au silit să protestăm la Sofia. Dorim să credem legături de prietenie cu toţ vecinii deci şi cu Bulgaria, cu care avem interese comune şi intenţia de a încheia o convenţie comercială. Pentru a asigura restabilirea condiţiunilor normale, guvernul bulgar nu are decât să ia măsuri împotriva mişcării bandelor. Cât priveşte debuşeul la marea Egee, guvernul grec a oferit Bulgariei o zonă liberă şi pe cât posibil va face totul pentru a-i facilita desvoltarea economică, Bulgaria renunţând însă la cererea de suveranitate sau internaţionalizare a teritoriului acestei zone. Deraerea dintre Saligni şi Cernavodă RELAŢIUNEA OFICIALĂ Asupra deraerii dintre staţiile Saligni şi Cernavodă întâmplate în ziua de 26 August staţiunea Saligni dă următoarele relaţiuni. Trenul de marfă No. 8802 plecat din Saligni la ora 3:55 a oprit pe linie la km. 68 între staţiiile Saligni şi Cernavoda port. Din lipsă de personal, având maşina de ajutor la urmă şi dând înapoi la ora 4.30 pentru intrarea în Saligni, trenul a fost tamponat violent de maşina dinapoi din care cauză au deraiat 3 vagoane goale închizând circulaţia până la ora 8.40 când s-au ridicat 2 din cele 4 vagoane. Accidentul a fost provocat din neglijenţa personalului de tren şi locomotivă care nu a respectat dispoziţiile privitoare la înapoierea unui tren oprind pe linie şi prevăzut cu maşină înapoiat sa, întrevederile d-lui AI. Constantinescu la Paris PARIS, 29 (Rador). — Preseds sutei© republise, D. Doumergue, a ptf’iintit eri dimineata pe d. Alexandria Constantinescu, missâstrasS de agricult&irâ al României. D. Al. CsenstantSnescu a fost prinsât apoi d® d. Herriot. Camere elegante cu întreg aranjamentul nou şi tot confortul modern găsiţi la noul leie! Esplaid, Bucureşti Buseif. 8 deschis de curând. Ascensoare. — Apă caldă şi rece la orice oră. — Aparta- jmente cu băi. — Telefon.