Adevěrul, iunie 1925 (Anul 38, nr. 12719-12743)

1925-06-02 / nr. 12719

r­ fALINA 2 I­CH.DUPR » ■v EAU DE COLOGNE POUDRE SAVON ORICE DIMENSIUNI Ä NTl „TSMKEN“,CONIC! GĂSIŢI NUMAI LA : Societate în Mume Celeşti? SiNdd­gA liiePREZENTANŢA Bucureşti, Calea Victories 51 pmm fAftRlCa MEMORIU CC FER­Ma BRCIMI A 50CIETATEI ANONIME ROMÂNE DE FINANCIARE, A0-A2 BUCUREŞTI STR. SFINŢII APOSTOLI TELEFON 6V87,, Sf. Depozit de vânzare II MOI DEFERI L­L L­ABERARNI C­alea Gr'vîţei No. 78 ACUS1 LAMA de Lux et 99 ultima perfecţiune In aliage şi fabricaţiune SaSitat© garantată DkM m. iu din Str. Isvor No. 44, s’a mutat In Str. Arcului No. 22, lângă biserica Armenească. Consultafiuni 1—4 fum. d. a. și 7—8 seara. Telefon 24179* " Dr. P3CIANER Specialist In : Diagnostical boalelor de stomac, intestin, plămâni şi Ini­mă prin ajutor al RAZELOR ROENTGEN Tratamentul tumorilor prin raze profunde, Electroterapie, Diather­mie şi raze Ultra­violete Consultaţii orale 9—11 şi 2—5 Str. General Eremia Grigorescu 3 (fostă Armaş) TeL 40/68 Dr. A. IANCU fost medic de spital BOA1­E SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult. 8-10 a. m., 2-3 şi 5-8 p. m. Str. Crai 52. Tel. 48/52 RO Buşteni Cea mai frumoasă, pitorească, sănătoasă localitate climaterică din munţii Bucejţii din Prahova Deschide la 13 Iunie şi Marele 1® „Palace“ complect renovat, cu 100 camere elegant mobilate Cel mai modern şi confortabil: ascensor — electricitate—telefon — Săli de lectură, de dans şi Marele Restaurant cu bucătărie franceză şi română sub direcţiunea d-lui C. lonescu, fost şef la palatul regal CONFISERIE sub conducerea unui fost şef a confiseriei Capşa, unde se vor primi comenzi duse la domiciliu CAZIHO-DISTINCPI Orchestră clasică şi JAZZ-BAND STABILIMENTUL RE DIDROTERAPIE Instaţia cea mai modernă. Tra­tamente cu Electricitate, Băi mi­nerale sărate, Băi de Acid Carbo­nic, precum şi Cură de Apă mine­rală de băut, sub direcţiunea D-lui Dr. V. VINES, şef de clinică la Fa­cultatea de medicină din Bucureşti D­ l. Profesor Dr. G. MARINESCU va da concursul său făcând con­­sultaţiuni în timpul sezonului CHEIE VRU, se reţin de acum pănă la 1 iunie la: HOTEL LU­­Calea Victoriei (vis-a-vis de Capşa Dr. Rimureanu Bucureşti, Calea Rahovei 5 vindecă radical, repede, fără durere IMPOTENŢA, onanism, BLENORANIA, SIFILIS şi alte boli la bărbaţi şi femai Infecţii intravenoase cu Neosalvar­­a”, Analiza Singelui „Wasserman. Comat. 8-13, M Telefon «10l Basile Sepeanu AVOCAT Str. Popa Soare 56 Telef. 47il6 ! Fireşte, cu alte metode, Insă cu ace­leaşi rezultate. In cei trei ultimi ani, m’am con­vins şi eu că străinul avea drepta­te. Dacă d. Vintilă Brătianu nu e nebun, e comunist. Şi dacă nu e co­munist după teoria comună, n’are importanţă. Dezastrul e atât de mare încât calificativele nu mai au însemnătate. Aplaudaţi? Ce plăcere mi-ar face ca palmele dv. să plesnească obra­­zurile de taval ale anumitor libe­rali. Se pune însă întrebarea ce trebue să facem noi, ce să faceţi dv. fiind­că vorbele devin inutile. Iată , să vă duceţi acasă liniştiţi, să vă or­ganizaţi pe tăcute, ferm, să vă ale­geţi oamenii de legătură permanen­tă cu noi şi atunci când vom face semnul, ce va veni, dacă cei ce tre­­bue să înţeleagă, nu înţeleg­e-l dv. să vă mişcaţi deodată ! * După cuvântarea d-lui Const. Ar­getoianu, d. Madgearu a citit o mo­ţiune, în care cetăţenii protestează împotriva excluderii deputaţilor opo­ziţiei unite din Cameră. Întrunirea s-a terminat la orele 12.: • Măsurile de ordine BAR­ARE A CAII VICTORIEI PEN­TRU MANIFEST­ANŢII CARI NU SE VAD Se anunţase din vreme, că la a­­ceastă întrunire sunt invitaţi nu­mai cetăţenii Capitalei, spre a li se arăta modul cum au fost excluşi din Cameră mai mulţi deputaţi. Faptul acesta putea fi constatat, dealtfel, chiar Duminică dimineaţa, căci cetăţenii populaseră complect­­ sala şi coridoarele,­­ cuvântul de ordine fiind de a se păstra liniştea. La orele 12 luni, întrunirea opozi­ţiei unite a luat sfârşit şi cetăţenii au ieşit din sală împrăştiindu-se pe străzile ce se ramifică din piaţa Sft. Anton. Pe str. Carol, porţiunea ce duce spre calea Victoriei, trecerea era oprită de cordoane de soldaţi din infanterie şi grăniceri. „VIN MANIFESTANŢII“... Cei din urmă au ieşit din sală d-nii Argetoianu şi D. R. Ioaniţescu, care au fost obiectul unei manifesta­­ţiuni de simpatie din partea unui grup de cetăţeni. Dintre aceştia s-a desprins un grup de 20—30 cetăţeni, care a por­nit în linişte pe străzile Şepcari, Co­vaci şi Lipscani, urmând a trece a­­poi pe calea Victoriei. Bicicli­ştii au anunţat însă că „vin manifestanţii“TM Ca din pământ au fost scoase pe calea Victoriei trupe numeroase din diferite arme şi au barat strada, în­cepând din bulevard până la Casa de depuneri. Cei ce se plimbau pe calea Victo­riei la acea oră au fost luaţi de va­lul armatei şi în câteva minute strada a rămas pustie. In acest timp, grupul de 20—30 ce­tăţeni ajunse pe strada Lipscani şi văzând strada barată spre Calea Victoriei, s’a înapoiat trecând pe strada Karagheorghevici. Şi în aşteptarea manifestanţilor se făceau operaţiuni de trupe cu multă asiduitate. CARTIERUL GENERAL Cartierul general al trupelor, de unde porneau toate ordinele, era în stradă, în faţa prefecturii de po­liţie. Erau strânşi aci d-nii generali: Nicoleanu, prefectul poliţiei, Sârbu, locţiitorul de comandant al diviziei a 4-a, col. Călătorescu, comandantul jandarmilor, M. Buzescu şi A. Poe­­naru, directorul şi subdirectorul prefecturii de poliţie, maiori Cristea şi Hotineanu, comisari regali, V. Gustav, şeful siguranţii Capitalei, cu toţi comisarii brigăzilor de siguran­ţă, inspectorii de poliţie N. Diaman­­tescu, M. Capeleanu, Frânculescu, Ghinea Ionescu, Tomescu, Panopol, Negrescu, etc., procuror I. Petrescu, ofiţeri superiori şi inferiori din di­ferite arate şi de stat major, comi­sari şi agenţi de poliţie, etc., etc. * A trecut o jumătate oră, aşteptân­­du-se sosirea manifestanţilor, dar aceştia nu mai veneau... Bineînţeles, că în urmă armata a fost retrasă. *• Intre timp, venise cineva de la o legaţiune străină, cerând relaţiuni asupra mişcărilor de trupe. REP. 11URANIA de SOC. ANI. DE ASIGURĂRI ŞI REA­SIGURĂRI DIN BUCUREŞTI Pentru amortizarea a 5 polite in valoare de lei 100.000 ale Societa­tea de asigurare „Urania“ a avut loc Sâmbătă 30 Mai a. c., în pre­zenta d-lor Racoviceanu, prim­­procuror, M. Buzescu, directorul prefecturei Capitalei, si a unul nu­meros public, tragerea la sorti. Au fost amortizate poliţele: No. 203-097 Elisabeta Penescu, Ploeşti, lei 20.000. No. 206.059 Gh. Mihăescu, R­­Sărat, lei 20.000. No. 204.758 D. Frumuzescu, Brăi­la, lei 20.000. No. 202.894 Aizic Bereu, Bacău, lei 20.000. No. 206.128 I. Peletz, Bucureşti, lei 20.000. Societatea S. N. I. C. Hipodromul Floreasca Mâine Marţi 2 lassie, vor avea loc curse de trap şi obstacole. Doctorul I. ANGHEL Monitor al Clinicei Urologice Necker din­­ Paris medic de Spital reîntors din străinătate dă consultaţii în Strada Pictor Grigorescu No. 4 (Etaj) între orele 0-8 seara Telefon 47-64. D. DRR. A D­E­V­ft R­U­t. Discursul d-lui profesor Nicolae 1 Interpelarea desvoltată la Cameră In şedinţa de Viner’i 29 Mai (după note stenografe) Cum îşi M­­. ■face guvernul rus de armatâ.- Cine sunt boişe­­„Vânduţii“ de altă Sail ai Rusiei.-­ Exploatarea foametei si a răscoalelor D. Profesor N. lorga a adresat următoarea interpelare, pe care a desvoltat-o L­’ la Cameră, şi pe care o publicăm după notele stenografice :"­­ „De­oarece la orice prilej, din îndemnul băncii ministe­riale şi chiar dintr’o circulară a statului major, opoziţia uni­tă e caracterizată ca bolşevică, revoluţionară şi nepatriotică, anunţ şefului guvernului sau reprezentantului absenţei sale dispreţuitoare şi pentru majo­ritatea însăşi, o interpelare, pentru a şti . Ce e pentru d-lor bolşevism 7 Ce e pentru d-lor metoda revoluţionară ? Ce e pentru d-lor lipsa de patrio­tism 7“­­ D. N. IORGA: Domnule Subse­cretar de Stat, eu am anunţat a­­ceastă interpelare de o săptămână şi ea a fost comunicată ministru­lui respectiv. Pe lângă aceasta, Interpelarea mea are un singur scop : să vă silească pe dv., să dovediţi calitatea de bolşevici şi de revoluţionari şi de rău patrioţi ai opomizi­ei coalizate. Ei bine, pentru aceasta, este nevoe să cauţi d-ta acum în dosare ? (Aplau­ze pe băncile opoziţiei). In al doilea rând, am să-mi per­mit să vă arăt că dv., dacă nu aţi fost bolşevic niciodată, aţi fost însă revoluţionari, când aţi lucrat con­tra guvernului, când eraţi în opo­­ziţiune, cu mijloace care au lovit interesele ţării. Credeţi dv., că, dacă vă veţi duce la minister, acolo o să se găsească ceva asupra lucrurilor acestora în­­tr’o bibliotecă sau o să poţi să în­trebi despre dânsele pe tatăl du­­mitale şi pe bunicul d-tale? (Ila­ritate). Eu nu înţeleg de ce nu ţi-ar plă­cea să mă auzi vorbind. Mie îmi D. N. IORGA : D-le preşedinte, d-lor, desvoltarea Interpelării mele o să aibă cel puţin două calităţi, o să înfăţişeze lucruri care nu se pot tăgădui şi o să fie foarte scurtă. D-lor miniştri, cu sau fără acela care vă conduce şi vă inspiră şi care cu multă solemnitate şi cu oarecare dibă­cie se absentează când este necesar să fie prezent, şi este prezent când ar putea să fie absent, iată care este punctul de plecare al interpelării mele: De când opoziţia unită s'a constituit dv. ne­atacat! pentru Intenţiuni ale ei care ar putea fi scoase din singurele două isvoare, din care se pot descoperi intenţiunile unui om s­au unui grup de oameni, sau declaraţiunile noastre şi acţiunea noastră publică, sau descope­ririle făcute de d-voastră ale unor lu­cruri pe care noi le-am ascunde. Ca să ne înfăţişaţi pe noi în culorile pe care le voi­ arăta, trebue ca sau noi în acţiunea noastră publică, scri­să sau vorbită, să vă fi dat motiv pen­tru aceasta, sau dv. prin agenţii dv. de poliţie, excelent! totdeauna şi bine retribuit! şi care vă fac nişte servicii de care vă puteţi lăuda, să fi găsit a­­nume bicruri în seama noastră care să vă autorize, să întrebuinţaţi un a­­numit Umbagiu şi să aruncaţi anumite acuzaţiuni pe care nu vă veţi supăra dacă eu nu le calific de calomnii, acum fiindcă vă voi sili pe dv. d-le subse­cretar de stat, la sfârşit, in conştiinţa le place când vorbești d-­ta. (Hantâie) Eu nu sunt un orator desagrea­­bil, sunt incomod, dacă voiți. (A­­plauze pe băncile opoziții). D. P. GÂRBOVICEANU, vice-preşe­­dinte : D. subsecretar de stat de la in­terne are nevoie să se documenteze, pentru că aci este vorba de... D. N. IORGA: Dați-mi voie. Dv., greşiți. Aceasta numai când este atacat un act de administraţiune precis.: . Dar eu nu diac un act­­de admi­nistrative, eu denunţ numai o stare de lucruri. D-sa nu are de-­­cât să răspundă pe urmă. Atunci însă eu vorbesc azi și poate să ras­­pundă domnul prim ministru, mâine, dacă vrea. D. P. GARBOVICEANU, Vîce-preşe­­dinte : Atunci suntem pe deplin Înţeleşi Conform art 131 din regulament, care sună aşa : (Citeşte). dv„ de om tacă tânăr şi nu pervertit, — nu zic in întregime, prefer să zic aşa: nu pervertit de viaţa politică la care aţi intrat, vă voi sili să le decla­raţi dv. in această conştiinţă a dv. de calomnii. (Aplauze pe băncile opo­ziţiei unite). Dar vă veţi întreba dv. de unde ştiu eu că ne calificaţi pe cele două partide unite, evident pentru răsturna­rea dv., ., dv. aţi răsturnat guverne şi noi voim să răsturnăm unul, v'a mers bine, poate să ne meargă bine şi nouă, v'a mers prea de multe ori bine dv. ca să nu ne meargă bine măcar odată şi nouă. (Aplauze pe băncile o­­poziţiei), — de unde scoateţi dv. acu­­zaţiunea aceia formală că noi suntem, în ceea ce priveşte doctrina, bolşevici, comunişti, că al doilea, întrebuinţăm metode revoluţionare, că al treilea, acţiunea noastră este dăunătoare pa­triei, că sufere, adică, România NU DE PE URMA PREZENŢEI DV., ACOLO,­­ DE PE URMA OPOZIŢIEI NOAS­TRE. (Aplauze pe băncile opoziţiei. De aceia leul nu creşte, de aceia împrumutul nu vi se acordă, de aceia lu­mea întreagă este nemul­ţumită, fiindcă noi facem opoziţie, nu fiindcă d-stră guvernaţi aşa cum guver­naţi,­­convingere şi cu ceva mai multă desinteresare personală, să avem aceste calităţi. D­v sunteţi un par­tid de o disciplină perfectă. Ori­care din d-v e însă lipsit complect de personalitate: jupuiat şi jumu­lit întăi, jupuiat pe urmă de perso­nalitate, în momentul când a in­trat în partidul d­v. fiecare dintre d­v nu face decât să reproducă ti­pul comun. (Aplauze pe băncile o­­po­zi­ţi­ei), afară de persoane, cum este simpaticul gen. Moşoiu, care la orice ocaziune ne asigură, că dumnealui n'are nimic comun cu politica guvernului (ilaritate pe băncile opoziţiei) şi că doreşte să fie considerat, înainte de toa­te, ca general. (Aplauze, ilaritate pe băncile opoziţiei). Dar, în a­­fară de miniştri, cari pot să fie aclamaţi şi ca generali, pe când ceilalţi, dacă nu-i aclamă cineva în calitate de miniştri, în ce cali­tate vor să-i aclame ?. In cali­tate de director de bancă, este greu, în calitate de simplu avo­cat tot aşa, — va să zică, afară de oameni izolaţi, ca dumnealui, în sfârşit, cu un picior, nu în, scară, ci pe scară — piciorul în scară este pentru călăreţi, picio­rul pe scară este pentru oamenii, cari pot să treacă întâmplător şi în alte trăsuri mai bune (a­­plauze, ilaritate pe băncile opo­ziţiei) ■— în afară de cazuri de felul acesta sunteţi absolut dis­ciplinaţi, sunteţi cu desăvârşire solidari. D-voastră sunteţi ecouri, mai mult sau mai puţin sonore. Spre exemplu, este evident că­­. Cipăianu este un ecou, foarte puţin sonor, al unui ministru, care el însuşi nu reprezintă vi­­braţiuni în forma cea mai sub­tilă, (ilaritate pe băncile opozi­ţiei) , dar este foarte sigur că so­noritatea de ecou, pe care o re­prezintă d. Tătărăscu, sonorita­t­­ea aceasta porneşte de la sunete, cari sunt întâiu pe buzele MA­RELUI INVIZIBIL, (Ilaritate pe băncile­ opoziţiei), aşa în­cât eu pot să mă lupt cu marele invizi­bil, şi nu este nevoe să fie aici de­ faţă, fiindcă oricare dintre dv., nu face altceva decât să prezinte vizibilitatea sa, în locul invizibi-­ lului, care are tot avantajul cui să se ascundă­ (Aplauze, pe­ băn­cile opoziţiei). De pe urma cui suferă taraf D-L PROFESOR N. IORGA 4 R­eceptoarei sonorităţii „marelui invizibil“ ! Şi d-voastră spuneţi: bine, dar­­dumneata de unde ştii că noi avem astfel de păreri? Domnilor, dacă aş avea a face cu un partid înjghe­bat de ori, de alaltăeri, cu un par­tid care, ca ori şi ce partid nou, poate să cuprindă nuanţe deose­bite, pare, nuanţele acestea, intre­­oameni de bună credinţă, prin dis­cuţie ajung de la o bucată de vre­me de slăbesc, până se atinge acea unitate perfectă şi de doctrină şi de metodă, care formează tăria şi asigură viitorul unui partid poli­tic, (aplauze pe băncile opoziţii), dacă aşi avea a face cu oameni care nu sunt legaţi prin interese mate­riale importante, care să-i silească, chiar atunci când nu sunt con­vinşi, să aibă aceiaşi atitudine, (aplauze pe băncile opoziţii), ca să nu piardă cumva interesele care reclamă aceasta, bine, atunci, ve­deţi d-voastră, s’ar putea spune: sunt păreri deosebite. ,,Unii au pă­rerea că d-voastră sunteţi bolşe­vici, că sunteţi revoluţionari, că sunteţi dăunători intereselor pa­triei, dar sunt alţii cari au alte pă­reri“ şi atunci de exemplu d-nul Tătărăscu ar putea spune: „este părerea unor anumiţi ziarişti ai partidului sau este părerea pe care o strecoară­­m ministru la mânie“. Sunt miniştri mai iritabili, cari, drept să spun, de multe ori for­mează farmecul desbaterilor­ noa­stre. Mie de ajuns un semn pen­tru ca această iritabilitate să ne distreze, nu numai pe noi, dar şi presa şi tribunele, şi atunci ce nu zice omul la mânie? Şi deci, se poate întâmpla (d-l Iorgu Tom­a, vicepreşedinte, ocupă fotoliul pre­­şidenţial) un ziarist, rău informat sau un ziarist care vrea să facă exces de zel, un ziarist care aşteap­tă o răsplată, o s­tud­iune, să spu­nă anumite vorbe. Dar nu răs­punde partidul său! (aplauze pe băncile opoziţiei). Se poate întâmpla că s-a supărat cutare ministru. S-a supărat: trei şedinţe pe zi, un om obişnuit să se culce de vreme, să se scoale de di­­mineaţă, evident că noaptea nu este în cea mai bună dispoziţie, şi atunci aruncă sau strecoară învi­nuiri de felul acesta. Dar partidul in întregime nu este răspunzător. Dar, dati-mi voe, d-voastră, pe lângă defecte pe cari le ascundeţi, dar nu ne puteţi cere să nu le avem noi, aveţi calităţi pe cari le pre­ţuiţi şi d-v„ dar cari sunt şi în ştiinţa noastră, pe cari îe apreciem. Dorim și noi, cu ceva mai multă Diabolicii inspiratori Ei bine, când este ceva în ga­zetele noastre, noi nu suntem nu­mai decât responsabili, deşi ve­deţi, pentru un lucru suntem responsabil. Cred că nici­odată gazetele de opoziţie, în mijlocul unei lupte atât de hotărâte, cum este lupta pe care o ducem noi, nici­odată n'au păstrat un ton mal măsurat, decât acela pe care-1 păstrează tn momentul de faţă orgnaele, cari servesc a­­ceastă luptă, (aplauze pe băncile opoziţiei). N'aţi fost atacaţi ni­meni In onestitatea dv. politică sau personală. Nici odată ! Sft mi se arate un rând tn „Neamul Românesc“, nu „România” şi chiar In gazetele celelalte, la cari dv. sft fiţi înfăţişaţi ca nişte îngrozitori duşmani ai patriei, a­ căror suprimare, Doamne ! ar fi şi recomandabilă, şi vă voi do­vedi că aţi recomandat-o, (a­­plauze pe băncile opoziţiei). Aţi recomandat-o, şi noroc că aceia la cari vă adresaţi, în alt suflet, de cât acela care li se presupune. Şi să ştiţi, că în loc de a trezi una în contra noastră,­ printr’o adresă pe care vă voi citi-o, aţi trezit indignarea în contra ace­lora cari se servesc de prezenţa lor la cârma Statului, ca să în­demne armata la mai rău decât pronundamente, (Ilaritate, stri­găte de bravo pe băncile opozi­ţiei). Aţi spusi că nu răspundeţi, de tot ce se găseşte in gazetele d-voastră. Eu de obicei nu citesc două feluri de gazete: Gazetele despre care ştiu dinainte că mă insultă *— In cazul acesta „ViitonU,' *** şi gazetele des­pre care mă pot aştepta, că mă laudă. Mai sunt şi altele, care in­sultă dar le neglijez, fiindcă nu vreau să fiu singurul lor cititor in afară de membrii clubului^ 1VOCI: »Aurora“, D. N. IORGA: Am zis că nu citesc nici gazete, despre care sunt sigur, că orice aşi face, m‘ar lăuda. Dar cu toate acestea, a venit şi la ure­chile mele, mi s’au semnalat şi mi s'au dat extrase din foaia oficioasă a dv., foaie a cărei redactare o cu­nosc şi ale cărei mistere au ajuns şi la cunoştinţa mea. lată de ce. Fiindcă nu e nevoie să întrebuinţeze cineva o cheie meşteşugită, să vie la miezul nopţii, nu redacţia dv. ca să ştie cine dictează atacurile, cine fixează chiar şi gradul de venin, care trebue strecurat în aceste ata­curi (aplauze pe băncile opoziţiei), cine, păstrând legături personale cu membrii opoziţiei, ştiu şi punctul dureros din viaţa fiecăruia, pentru a’l indica acelora cari trebue să dea lovitura. „Viitorul“ se redactează unde se redactează , dar „Viitorul* ti, ■l3 se inspiră tn culoarele Camerei, doi sau trei miniştrii, pe cari vede cineva tn fiecare moment, când, cum vă spun, lovitura care trebue dată, punctul dureros tn car« trebue să tnfigă cuţitul otrăvit fi tot, crin ce aparţine diabolicei '------n tinte de a ucide adversarul eu irite bl spate, eu acrul cd d-ta nu ştii ce se întâmplă, diabolic«j cunoştinţă căpătată tntrio lungă­ viaţă politică, totdeauna cu prind*­pirie pe buze, totdeauna cu ura «<%] batecă tn inimă (aplauze pe fedneția opoziției, strigăte de brava­te Strigoii Insultători^ Da* d-lor, mi s» poate spumeg „ori cum, chiar într’un partid im da disciplinat, se poate tntftmpfotf' de scapătft condeiu! Scapătfi conți deiul ari, mâine, poimâine^ când nu ajunge condeiul, daţi-mi voe să vă arăt încă un mijloc. După ata­cul eu care m‘am crezut date, faţă de părerile mele şi faţă­ de parti­dul meu şi faţă de coaliţiunea din care fac parte, împotriva unui preţ şedinţe de­­Consiliu, care aduce de­ aci teorii inacceptabile lu or­on stat civilizat (aplauze pe buneDSs opoziţiei), ei bine d-lor, m'am tot tors acasă. Toată ziua a umblat­ te­lefonul la mine. Nevastă-mea, fe­tele mele, au trebuit să audă la te­­lefon, că a‘a pregătit o celulă la casa de nebuni, sau la Văcăreşti, şi s'au grăbit imediat.. (către Vintilă Brătianu) Ce dai din Sunt şi oameni deştepţi acasă mine, cam­ au spus­­ pentru ehu* Ce crezi d-ta că eu mut de o nai­vita­te aşa de perfectă, ca să SQ cred că întrebuinţaţi sute de slugi pentru a face lucrurile pe cari la puteţi face singuri ! (aplauze pace a­lungite şi strigăte de bravo ). A­­ceasta înseamnă lupta politică a unui mare partid, şi nu numai la mine, ci şi în alte case, s-a între­buinţat, în zilele din urmă, exact acelaş sistem (Aplauze prelungite pe băncile opoziţiei unite). Voci din opoziţia unită: RUŞI­NE! RUŞINE! D. N. IORGA: Am ajuns, domni­lor, de trebuie să punem telefonul, pe­ masă, ca să nu mai fim treziţi in mijlocul nopţei, de oameni, cari ne aruncă cele mai scârboase in­­sulte, neuitând, în prostia lor, de a arăta şi anume motivele, pentru cari le­ adresează, şi anume rana, pe, care înţeleg a o răzbuna in acest UI. (Aplauze pe băncile opoziţiei u­­­nite).­ e­d­ î Cum lei face guvernul rus de armată Dar, domnilor, să înlăturăm, da­că voiţi şi eleganţele de stil ale „Viitorului“, şi polemica d.v de te­lefon injurioasă, la urechile fe­meilor, trezite, în mijlocul nopţii din somn. Dar am aci dovada — altfel de dovadă — dovada care vi s'a mai înfăţişat odată dar nu eraţi toţi acolo pe banca ministerială, şi nici toţi aici pe băncile majorităţii şi care este bine să vi se arate din nou şi în cazul acesta om va trebui — om în ceea ce priveşte cur­agiul, dar nu în ceea ce priveşte omenia, — acela căruia nu i se va sui tot sângele în obraz, ascultând citirea acestui act de autenticitate abso­lută, pe care o garantez cu toată onoarea mea politică şi privată (a­­plauze pe băncile opoziţiei unite) Să auzim: 1.Cu onoare se comuni­­că pe contra pagină, ca* pie după o notă informa- tivă referitoare la pirogra­­whl de asfisme a! soviete­lor în România şi în ţările vecine, cu rugămintea de a se lua măsurile necesa­re, atât pentru urmărirea în d­eaproape a acestei ac­ţiuni, cât şi pentru desco­perirea organizaţiilor co­muniste, care vizează sub­­mimarea siguranţei sta­tu­­---------------------- ... ) (Citiţi continuare în pas, IQ-ui

Next