Adevěrul, martie 1926 (Anul 39, nr. 12948-12973)

1926-03-02 / nr. 12948

EAU PE COJOCNI. SAPUN. PUPP SATISFAC COSTURILE CELE MAI PRETENŢIOASE Silitei. sâMMiif a«i ' Societate Anonimă Română Sediul provizoriu: Bucureşti, Calea Victoriei 77 (în curte) (Localul Cooperativei de Credit a Ofiţerilor de Rezervă _ P.rOSPECfl COHSTITUÎRE SI EMISIUNE 1. Se înfiinţează în­ Bucureşti o societate anonimă română cu de­numirea de: „BANCA SALARIAŢILOR PUBLICI" 2. Scopul şi operaţiunile băncii sunt: a) Să procure credit salariaţilor şi pensionarilor publici; să le fructifice economiile; să le înlesnească procu­rarea de materiale şi construirea de locuinţe proprii, să le ieftinească tra­iul, să-i asigure atât pe ei, cât şi pe membrii familiilor lor pentru toate cazurile ce se vor dovedi necesare; b) Să contribue prin acţiunea sa de Bancă la mersul înainte al eco-, proporţional cu sumele şi timpul de­nomiei noastre naţionale­­. Capitalul „Băncii Salariaţilor Publici" va corespunde subscrierilor­­ce vor fi făcute de salariaţii şi pen­sionarii publici şi de societăţile de salariaţi şi pensionari publici. Minimul capitalului deocamdată este stabilit la cât se va subscrie. 4. Pentru capitalul subscris se vor emite acţiuni nominative de 500 lei bucata. 5. Acţionarii la această Bancă nu vor fi decât salariaţii şi pensionarii publici, moştenitorii acestora, socie­tăţile de salariaţi şi pensionarii pu­blici precum şi foştii funcţionari pu­blici demisionaţi pentru motive bine­cuvântate. 6. Emisiunea Acţiunilor Băncii se face pe 500 lei, nominalul acţiunei, depunându-se la subscriere: 40 la sută din suma subscrisă îm­preună cu câte 30 de lei pentru fie­care acţiune, drept o acoperire a chel­­tuelilor de emisiune. - Consiliul Fondatorilor Băn­cii Salariaţilor Publici REFBfiZEOTANT CAPABIL in România Mare, se caută de către firmă de ţesătorie de bumbac, care fabrică pânzeturi, şi căptuşeli, glothe, satin de plăpumi, serge şi toate articolele de acest fel. Oferte cu indicaţia vârstei şi ocupaţiei de până acum sub „Tuchtiger Aquisiteur 9372“ la Rudolf Mosse Wien I Seilerstätte 2-D-bNI Iiafiiaerl-ilPOSiliecp^diTastricorl găsesc Traverse de fer. Fer de Beton, cu preţurile şi condiţiunile cele mai avantagioase la 52 ILFOV" S. A.Bucureşti Str. Paris 2 NITRAT IS SOMNI MM CHIU lSaS°j0 IV^SOt losportatlims Mrmîa din Ml! Depozite la Fiume, Triest şi Susak Preţuri fără concurenţă HIO CEHIlITOI SCarlovac (Croatia) Iugoslavia v. CEASORNIC ELVEŢIAN, ELEGANT ST DE PRECTZIUNE OB VAN BABE LA MARTI BIJUTIERI SI CEASORNICARI Citiţi „Adeverii! Literar“ d­l JOHN MARYMORE in Ms. HYDEC Cunoscut din frumosul Brumei Monopol Excelsior Rim. Frumuseţea fermecătoare apadaîineîor unui păr mătăsos este succesul und întrebuinţări a "Shamgoo-Elida*« Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo Elida" curăţă cu uşurinţă, prin săpunul ka special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. Intrebuînţănd "Shampood Elida* părul capătă an parfurat durabil, menţinând şi îmbogăţind ondulinele sale naturale S­HAMPOO­DA fără sodă. T­UBERCULOZA Se tratează eficace cu ANOIOLYSOPHE, Dr. Rons Paris Depozitul general de engros : Osigo-Dunăreană S. A. R. Bucureşti. Str. Ion Birica 9. Teocratic — pentru dreptul public. Pentru dreptul privat e asigurată libertatea câştigului; ea e tradusă în libertate de a contracta pentru mâna de lucru şi materia primă, libertatea proprietăţii, aşa încât i­­niţiativa individuală să­ se poată desfăşura nesfârşit. Voinţa Indivi­duală e aşezată ca un centru domi­nator in structura juridică, un drept eminamente individualist, consacrat de regimul libertăţilor. Individul nu e considerat ca o forţă vie, ci ca o abstracţiune luată în vederea pen­tru activitatea exterioară. Individualismul acesta este acela al revoluţiei franceze de la 1789. Cu această doctrină dreptul se scindează de morală. D. Djuvara a luat poziţie adversă faţă de concepţia aceasta de per­fectă logică. Capitalism există şi în ţările anglo-saxone; totuş structura lor juridică e cu totul alta decât aceia a ţărilor continentale. Deci individualismul juridic şi raţiona­list nu e necesar capitalismului, ca formă juridică. Problema e pu­să greşit. Caracteristicile de mai sus ale capitalismului le are orice sistem social-economic. Sufletul o­a­­menilor moderni e complex.­­ Mo­bilele activităţii lor sunt multiple— şi multe tendinţe se adeveresc a fi »orale şi ideal«. Restul de 60 la sută se va depune în trei rate din 2 în 2 luni, de la data subscrierii. Vărsămintele neachitate la vreme suportă o dobândă de­ 10 la sută timp de o lună cel mai târziu, de la data exigibilităţii ultimului vărsă­­mânt. Peste acest termen banca are drep­tul să anuleze subscrierile celor în­târziaţi, să le treacă altor membri, imputând subscrii­torului originar e­­ventuala diferenţă de curs. 7. Subscrierile achitate dintr-o sin­gură dată vor profita de dividendul când au fost depuse. 8. Pentru subscrierile fă­cut­e se vor libera chitanţe provizorii, până la complecta achitare, când se vor li­bera acţiunile sau titlurile defini­tive Subscrierile se primesc la: 1. Consilierii şi censorii Băncii precum şi la delegaţii acestora din Bucureşti sau din provincie. 2. Secretarul Băncii, d. 2. Mărcu­lescu la sediul Băncii. 3. Banca Agricolă, Banca de Scont a României, Banca Urbană, Banca Poporului, Banca Generală a Ţării Româneşti. Declaraţiunile subscrise, împreună cu sumele respective se vor depune la sediul provizoriu al Băncii, d-lui secretar I. Mărculescu contra scri­soare de confirmare. A privi economia ca dominantul imbold al activităţii omeneşti e a accepta materialismul marxist, pe care-l respingea d. Djuvara. Astăzi nu se mai poate vorbi se­rios de individualismul revoluţiei franceze. Şi a privi societatea actu­ală prin caracterizarea capitalistă, e iarăş o eroare gravă. Dar eroare stupefiantă “se face când se priveşte şi judecă România tot ca o societate captalilă. Din nenorocire, noi nu avem capital. „Suntem o populaţiune săracă în­­tr’o ţară bogată“. Capitalul e o ar­mă extraordinară în lupta interna­ţională. De aceea trebue să-l dobân­dim, să-l cerăm. El fiind o armă, o uneltă, mai trebue să fie naţional, căci unealta foloseşte celui ce o are. Cu aceasta, conferenţiarul a dat dezvoltare „naţionalismului econo­mic“ (teoria partidului liberal), pe care l-a demarcat intensificarea circulaţiei, a­ comercializării, credi­tului, a societăţilor anonime comer­ciale, a activităţii bancare — (tot a­­tâtea aspecte ale capitalismului). Şi d. Djuvara a afirmat că din toate acestea s’a inspirat şi se inspiră spiritul juridic românesc. Societatea modernă are credinţa în progres şi tinde spre el — acea­­sta-i trăsătura dată societăţii mo­derne de conferenţiar... ■ v* Veritabil nunta! la sticle originale Dr. MARTIN­­ Vechia specialist reîntors in Capi­tală vindecă­­ fiii Timiditatea, Melancolia, Insomnia, Som­nolerta, Para!­­­ala, Tremurături, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughiţul, Văr­sături, IMPOTENŢA, Incontinenţă de urină după systemul Prot. Bernheim, Nancy .Dubois (Berne) Berilion (Paris). HYPNOTISM reeducaţia voinţei, a ca­racterului. Tratamentul copiilor întârzi­aţi. Impulsivi, vicioşi ELECTROTERA­­PIA. Tratamentul radical modera­t O­­FILISULUI. Consult 9-11 şi 3-7. Calea Victoriei 33. (fost 47). (Casa Frascati) Dr. A. IANCU fost medic de spital SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase Consult 8-10 a. sa, 2-3 şi 5­8 p. m. Ste Carol 42 Telelom 48/53 Cea mai bună Cereţi-D pretutindeni Depozit Bucureşti, Str. Ana lavilia 1. Modul însă, după care Adunările­­ îşi exercită atribuţiunile şi-l fixează fiecare, printr'un regulament apar­te. Şi constituirea lor prin validarea unui număr de mandate, este o ce­rinţă a regulamentului. Dacă însă Adunările, prin regulamente, pot să-şi determine modul in care au să-şi exercite atribuţiile — fiinţa ra- I gulamentară de care am vorbit, —­­ apoi ele nu pot să-ţi semneze sin­­­­gure şi actul de naştere. Modul, a­­parţine regulamentului — actul de­­ naştere, alegerilor. E necesar să mai precizăm că textul Constituţiei vorbeşte numai de durata mandatului aleşilor şi o­­­ fixează la patru ani. Corpurile le­giuitoare nu au o durată distinctă de aceea a mandatelor membrilor lor.­­ Expirând durata acestora, încetea­ză şi putinţa de lucrare a adună­­­­rilor. In cazul special, alegerile de sem­­­natori pentru vechiul regat, Basa­­­­rabia şi Bucovina, au avut loc în­­ zilele de 1 şi 2 Martie, iar la 8 Martie s'au proclamat rezultatele. Prin urmare, mandatul senatori­lor din aceste regiuni expiră în ziua de 3 Martie ce vine şi dela această dată, Senatul nu mai poate lucra. Alegerile de deputat­ în regiunile­­ indicate mai sus, au avut loc la 5, 6 şi 7 Martie, iar rezultatele au fost proclamate în ziua de 8 Martie. Mandatele deputaţilor expiră deci în această zi , 8 Martie. Dincolo de 3 Martie pentru Senat şi dincolo de 8 Martie pentru Ca­meră, activitatea actualelor corpuri legiuitoare este neconstituţională. A trece cu legiferarea dincolo de a­­ceste date, este o soluţie prea grea de consecinţe, pentru ca guvernul să o adopte cu prea multă uşurinţă. Şi cu atât mai dificilă este situaţia cu cât în acest timp trebue votată şi legea electorală. Dacă neconstituţionalitatea unei legi obicinaite aduce destulă tulbu­­­­rare, apoi neconstituţionalitatea le­­gii electorale ar răscoli adânc viaţa juridică a ţării, deoarece întreaga legiuire a viitorului parlament — el insuşi neconstituţional — ar fi pătată de acelaş viciu. Dacă guvernul actual poate să a­­corde şi mai departe aleşilor — să zicem ei naţiunii — diurne simple, duble sau triple, dacă preşedinţii corpurilor legiuitoare sau locţiitorii lor vor putea să scoată din urne mai multe voturi decât votanţi sau decât atâtea câte au fost puse in ele, — aşa cum s'a afirmat de atâ­tea ori chiar dela tribuna parla­mentului — şi după aceste date, a­­poi guvernul trebue să-şi dea sea­ma că în nici un caz Casaţia nu­va fi silită — în drept —■ să declare constituţionale nişte legi lpsita de acest caracter. NISTOR BADEA Doctor în drept şi licenţiat în filosofia Jefuirea expresului Paris-Belfort PARIS, 1 (Rapor). — Răufăcă­tori îndrăzneţi au oprit prin sem­nale exprosibile trenul rapid Paris- Belfort, însuşindu-şi un sac care conţinea 175 mii fr­anei. Policlinica „VIAŢA“ Bucureşti, calea Griviţei 107 Medici specialişti vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boli de Bărbaţi, Femei, Analiza sângelui, injecţiuni fără durere, gonsultâ în­ mai toată ziua . ^ i A­ l Azi Premiera Azi Premiera1a Cinema SELECT a­n I ?­î­l­n­i lemea cu frasieur Ssaucaire Un prinţ refuză să asculte ordi­nele regelui său, de teama pedepsei fuge In Anglia unde setea de viaţă îl aruncă din aventură In aventură, pentru ca în cele din urmă, atracţia plină de farmec a dragostii să-l fixe­­ze definitiv In braţele iubitei Povestea nu e nouă şi nu este ne­apărat legată de prinţi. Toţi oame­nii, bărbat­ sau femei, oricine a sim­ţit in inimă tumultul acela dătător de fiori, a Încercat în viaţă nevoia de a evada când lucrurile nu mer­geau cum trebuie. Dar Monsieur Beaucaire, — în ale cărui trăsături recunoaştem frumoa­sa figură a recent divorţatului Hudolf Valentino — nu pune în faţa noa­stră simpla întâmplare a unei dra­goste; epoca în care se desfăşoară acţiunea, este minunata vreme a re­verenţelor graţios schimbate, a sub­tilităţilor în discuţie, a intrigilor de curte, a politicei rezolvate în alcov şi, mai ales, a dragostei continue, pasionate, prilej de încrucişare a spadei. Rudolf Valentino, al cărui nume ajunge pe afiş pentru ca afluenţa să fie neîntreruptă, ştie să poarte cu graţie costumul epocii Louis XV, ştie să surâdă fermecător, să săru­te pasionat, să încrucişeze cu price­pere spada şi să iubească ca nimeni altul. Ce­ i se mai poate cere unui tânăr prinţ în exil? Cele două civili­zaţii — cea franceză reprezentată de fastuoasa curte a regelui Ludovic al XV şi cea engleză, doar de nobilimea ei adunată in cel mai celebru loc de virigentură al epocii la Bath, ne apar în toată splendoarea lor şi asi­stăm la pelerinajul tuturor persona­lităţilor vremii Marchiza de Pompadour, amanta regelui şi conducătoarea de fapt a re­gatului este încarnată de Paulette Baval. Maria Leczinska, regina şi cea mai slabă femeie din regat, după propria-i expresie, este evocată de Lois Wilson Bébé Daniels, partenera de altă­dată a lui Harrold Lloyd, şi-a schim­bat genul şi joacă în Monsieur Beau catre rolul principesei Henriette. Ro­lul regelui este jucat cu prestanţă de Lowel Sherman. Dacă adăugăm că peisagiile, şi mai ales cel din localitatea balneară Bath, sunt fermecătoare şi că foto­grafia este luminată cu pricepere, credem că cele zece acte ale filmului sunt o încântare pentru ochi şi un spectacol de frumuseţe. Nu uităm să adăugăm că Rudy, faimos dansator, are prilejul să-şi desfăşoare talentul, dansând un menuet. Funcţionarii şi dreptul de eligibilitate in parlament In general, filmul apare ca o bi­juterie a vremii fermecătoare, când se purta malacoff, sub care adesea unii adoratori ştiau, în caz de peri­col, să-şi găsească un admirabil as­cunziş. Epocă de peruci pudrate, de dra­goste, de aventură, de poezie... Timpul şi cinematograful Sunt filme cari ne fac o impresie at­ât de profundă, în căi, după o tre­cere de timp, dorinţa de a le revedea se impune de la sine. Dar, în cele mai multe cazuri, re­vederea filmului nu este neapărat legată de plăcere, pentru că, în ciu­da tuturor elementelor bune din film, un singur fapt vine să strice tot efectul. Este vorba de modă. Inchipuiţi-vă ce ridicolă apare ro­chia lungă cu falduri, într'o vreme când e la modă aceea scurtă şi in­vers. Ce ridicolă apare pălăria ma­re încărcată cu fructe şi alte bună­tăţi, atunci când capriciile modei sau hotărât pentru tocă! Redingota bărbatului pe lângă smocking şi pălăria sud-americană, mare, pe lângă aceea mică dela Londra ! Exemplele abundă, dar ridicolul rămâne, şi acesta ne apare cu atât mai pronunţat, cu căt­ moda, la fe­mei în special, îşi schimbă des faţa şi în timp ce filmul ajunge până la noi, ne apare demodat. Leacul? Ni-l dă graţios un spiri­tual confrate parizian. Şi de altfel, acei din Hollywood, acei cari îl rea­lizează, şi-au dat de mult seama de fapt. De aici abundenţa, din ultima veme, a filmului în haine stil şi mai ales a filmelor in care elemen­tul femenin apare ea în vremea mă­­tuşii Eva. Tendinţa de a desbrăca, începe să se manifeste şi în film. Şi ultima cetate e pe cale să se pre­dea. Ştim­ FRANŢA. — Michel Strogoff, ma­rele film realizat de Tourjanskî cu Mosjoukine în rolul principal, este­­aproape gata. GERMANIA. — Una din cele mai interesante realizări ale cinemato­grafiei germane, este filmul Peruca, în care frumosul talent al Jenny­ ei Hasselquist, apare în toată splen­doarea lui. AMERICA. — Annetta Marchal, de curând angajată de Paramount, nu va mai juca primul film cu Adolphe Menjou. E vorba să­ i se scrie un scenariu special. „Ne-am văzut in România CONFERINŢA D-LUI VINTLA BRATIANU Aseară, în faţa unui public nu­meros, d. Vintilă Brătianu şi-a des­­voltat, la Ateneu, conferinţa cu ti­tlul de mai sus. Ministrul finanţelor a descris — cu multă grijă pentru naturile poli­­tico-sociale ale evenimentelor,­­— perioadele de formaţie şi de des­­voltare a României de eri. A evocat mai toate faptele isto­rice din viaţa statului român; a des­cris răsboiul de la 77, urcarea pe tron a regelui Carol, etc. In urmă, relevă aspectele princi­pale ale României mici, din punct de vedere politic, cultural şi eco­nomic. Descrie România mare de astăzi impresionant progresată. Spune că trebue să devie şi o Românie nouă prin punerea în valoare a bogăţii­lor noastre naturale şi a puterii noastre de muncă. Aceasta se poa­te realiza numai prin propriile noastre energii, naţionale, poporul român dovedind că posedă airtuţi mari­ nformaţiuni Pentru verificarea actelor ofîţe­­rilor proveniţi d­e armata rusă, cari urmează a fi primiţi în cadrele de rezervă ale armatei române, s’a întocmit o com­­siune compusă des d­nil: colonel N. Negrean­u, şeful serviciului personalului din ministe­rul de răsboi, ca preşedinte; colo­neii Macovescu D., şeful serviciu­lui contenciosului, Crassu Grigore, subseful serviciului personalului local,­colonel Mihăilescu Mihai, ca membri, şi căpitan Sârbu Victor, ca secretar. D. Şerban Cogâlnicearra, preşe­dintele secţiei 111-a a Curţii de apel din Bucureşti, a fost numit preşe­dintele comisiei de apel pentru va­lidarea drepturilor miniere, până la 1 iunie 1927, iar d. N. Jak Constan­­tinescu, membru al secţiei a V ÎV-a Curtea de apel din Bucureşti, a fost numit membru în aceeaş co­misie. ____ Miercuri 10 Martie se va repre­zenta la Operă „Povestirile lui Hoffmann“ în 4 acte de Offenbach. Reprezentaţia se dă în folosul „Societăţii micilor maternităţi“. Ministerul de finanţe a d­epus­­­chidarea averii supuşilor germani Friederich şi Sara Stuckmann din Braşov, în contul despăgubirilor dft răsboi datorate de Germania. Colecțiunea Salsonului 1926 a re­­numitei fabrici de şoşoni, galoşi pantofi tenis şî sport „PEPERE“ fiind sosită, onorata clientelă va f vizitată in curând de către voiajori firmei Fraţii Abram­ovic! Juniori, D. Const Cretu a fost numit cea­sul al României la Rusciuk in lo­cul d-lui Em. Piteşteanu, rechemat din acel post. , Franta”si falsurile­ din Ungaria PARIS, 1 (Rador). — Lee* Blum a anunţat interpelarea sa cu privire la scandalul din­ Ungarias este important ca­ parlamentul francez să se pronunţe mai înainte de săp­­tămâna viitoare când sincer«« va veni în faţa Societăţii Na­ţiunilor. Briand ar trebui să inter­ zică reprezentanţilor Franţei­ să ia loc lângă reprezentanţii Ungariei. Contele Bethlen răs­punde d-lui Benes BUDAPESTA, 1 (Radur). — R&» punz&nd tn Adunarea Naţională r«« centului discurs al d-lui Beţie*, prin­­mul ministru Bethlen, a declarat că discursul ministrului de externe al Cehoslovaciei se bazează pe premiza că ar exista legături Intre afacere« falsificărli de franci şl afacerea fal­­sific&rli de coroane cehoslovace, «­ că ancheta falsificârii coroanelor ar fi fost condusă de Nadossy, care ar fi declarat-o închisă, cerând precel să facă in Interesul ţării. Primul ministru Bethlen a decla­rat că in cea mai mare parte consi­­de raţiuniie invocate de ministrul Ba­­neş se barează pe presumpţion­ fără­ temei. Ancheta poliţienească făcută­ în prima afacere de falsificare a etn­roanelor cehoslovace datează dl® 1920 şi este anterioară intrării în funcţiune a lui Nadosso. A doua afacere a falsificării da coroane cehoslovace în bancnote da câte 500 cor., s’a produs in timpul administraţiei lui Nadossy. Poliţia a a­dus atunci ancheta până la cele mai mici amănunte şi a arestat pe toţi cei suspecţi Nici o constatare nu permite bănuiala că Nadossy ar fî avut cunoştinţe de nouile cercetări puse la cale de parchet, pe baza li­nei note remisă de Legaţia cehoslo­vacă din 22 Decembrie 1922. Dealtfel ancheta n'a fost termina­­tă de poliţie ci de autorităţile jude­­cătoreşti. Cât priveşte rolul profesorului Me® záros s'a făcut un demers diploma­tic la Constantino­pol pentru intero­garea acestuia Primul ministru Bethlen a terminat afirmând că nici­odată guvernul ungar n’a fost in­format că, după cum arată Beneş, parchetul cehoslovac ar fi constatat că Nadossy ar fi restituit lui Mea­záros coroanele falsificate şi confis­cate în timpul cercetărilor, pentru a le răspândi. Guvernul cehoslovac s’a des­interesat timp de trei ani de această afacere . ju­ri elterne PARIS, 1. (Rador).­—Din New- York se anunță că la ultimul match de tenis franco-american, Tilden a Învins pe Borotra ca 6-­ 8—10, 11—13, 6—1, 6—3. BANCA „CREDIT FONCIER“ din Anvers a dat faliment prezentând un pasiv de 40 milioane franci bel­gieni. TAXELE DE IMPORT pe cereale au fost majorate în Cehoslovacia cu începere de la 1 Martie. DAILY GRAFIC afirmă că, din cauza opoziţiei pe care o întâmpină d. Chamberlain din partea colegilor săi din guvern în chestiunea lărgi­rii consiliului Ligii Naţiunilor, de si ar fi ameninţat cu demisia. PARIS, 1. (Rador). — Trapele franceze din Syria urmează ofen­siva lor în mod victorios. SOFIA, 1. (Rador).— Ministru­ de externe, Bureff, va reprezenta­ Bulgaria la şedinţa Consiliului Ligii Naţiunilor din 8 Martie MUSSOLINI a declarat ziarului „Petit Parisien“ că recentul său discurs avea de scop să atragă lua­­rea aminte asupra manifestaţiilor, militariste şi pregătirile îngriji­toare ale Germaniei. D-sa a adăugati că va trimite o mie de familii a­S foştilor luptători italieni în Ade­gele de Sus, pentru a desăvârşi fri­mera de italia Mizara. ----­ Hanip Qu­ioopiAlepea noului episcop k“"1® [efort al Ardealului est cherchée pour une fu­ette de deux ans. S’adresser à l’adminis­­tration du journal service de pu CLUJ, 28.­­ In urma morţii e­­piscopului Carol Nagy, a devenit blich­e ou par tettre sous „DAME­­ actuală alegerea unui nou episcop SUISSE“, reformat al Ardealului. Precum se ştie, România are o populaţie de peste 700 mii refor­maţi, aşa că biserica reformată este cea mai numeroasă dintre­­toate bisericile minoritare din Ar­deal. Cu privire la această alegere, am­ aflat că ea va avea loc în cursul lun­ii Aprilie, când adunarea gene­rală a reformaţilor se va întruni în acest scop. La această adunare vor partici­pa 19 dieceze cu 205 mandate de alegător. Ziarele minoritare cred că va f ales cu unanimitate d. dr. Alexan­dru Makkal, un talentat om de ac­ţiune a bisericei reformate din Ar­deal. Dri dimineaţă la orele 10, d. St. Brădişteanu a ţinut o conferinţă în palatul societăţii funcţionarilor pu­blici despre „Noua lege electorală şi salariaţii publici“. D. Brădişteanu analizează legis­­laţia străină cu privire la dreptul de eligibilitate a funcţionarilor în parlament şi constată că cele mai multe şi înaintate din aceste legis­laţii sunt pentru eligibilitate. Conferenţiarul cere ca acest drept să fie acordat şi la noi, în­­soţ­iindu-se în lege şi dreptul pen­tru candidat de a-şi lua concediu de la anunţarea candidaturii. Oratorul mai cere ca în consiliile : „ n v , . n . , comunale şi judeţene să fie mem- — [](} yg(| jj] BOOlâflîS bru de drept şi un delegat al sala­­riaţilor publici. A luat parte la discuţii şi d. prof. Bissescu, spunând că nu se poate acorda fără restricţii dreptul de el­igibilitate tuturor funcţionarilor. Se va înainta un memoriu Adu­nării deputaţilor, în sensul cereri­lor formulate de d. Brădişteanu, mars TEATRE. Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. — Fedra. OPERA ROMANA. — Belâcho. TEATRUL REGINA MARIA. — D-ruî Knock și Părăsita. TEATRUL MIC.— Domnii ăștia noi. TEATRUL POPULAR. — Doi oa­meni (premieră). TEATRUL CENTRAL. — Bal. TEATRUL ALHAMBRA. — Nou şi atractiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pasagiu! Comedia). Program de atracţîune CINEMA PATHE-LIPSCANI.—Kean In sala de jos şl Gosta Berling in sala de sus. CINEMA FRASCATI. — Monsieur Beaucairo. CINEMA M. VOICULESCU. — Pri­mul „Elixirul vieţei şi al morţii” cu Bessie Love In rolul principal. CINEMA SELECT­­. CENTRAL. — Jack. CINEMA GLORIA.— Noaptea Sf. Bartolomeu, dramă în 6 acte cu Norma Talmadge în rolul princi­pal şi o comedie. CINEMA MARCONI. — Tenorul Du­cesei cu Henry Portea şi Liviu Pa­­vaneli şi trupa Titi Mihăilescu cu Mincinosul. CINEMA VOLTA­BUZEŞTI — Sufe­rinţa cu Lilian Gisch (cunoscută din Sora Albă). Dramă în 11 acte. CINEMA EDISON.—Judith şi Ho­­lofe­rn. Operă complectă, o come­die şi trupa Niculescu-Buzău. CINEMA ROMA (Griviţei 110). — Uliţa durerii şi o comedie în JJ aCIOr TEATRUL CINEMA MODEL. — Fericirea cea mare, cu Poala Negri, opera complectă. CINEMA PATHE­RAHOVA.—Monte Carlo, mare dramă sentimentală, în 10 acte. CINEMA JUPITER (Calea Moșilor). Arivistul după romanul lui Feri­den Champseur. La fine comedie. CINEMA PARIS (fost Popular). — Pasiunea Lissetei. Apasa Pariau­lui cu Gloria Swanson. Noii izvoare minerale recunoscute oficia! Comisiunea numită special de ministerul sănătăţii publice, în conformitate cu art. 223 din le­gea minelor pentru declararea de utilitate publică a izvoarelor minerale, a declarat, ln prima sa şedinţă, ca de utilitate publi­că, următoarele izvoare: Sarul Bornei (izvor arsenical), Bodoc Matilda (izvor alcalin), Breazu- Iaşi (izvor purgativ), Căciulata (izvor diuretic), Sângeorgiul So­mon (izvoare a la Karlsbad), iz­voarele Slănic-Moldova, Govo­ra (izvoare iodurate şi sulfuroa­se), Băile Berculanei şi izvoarele de la Borsec. Aceste declarări urmează a fi complectate cu lucrările ministe­rului de industrie şi comerţ, di­recţiunea minelor, în conformita­­te cu legea, minelor.

Next