Adevěrul, octombrie 1926 (Anul 39, nr. 13126-13152)

1926-10-01 / nr. 13126

e­t­­m rársa L­­ Este scăpat la timp şi se întoarce la fabrică. Lucrătorii ceilalţi însă, cari îl respectaseră înainte, nu-i pu­teau ierta faptul de a fi rămas in slujbă după o astfel de insultă. „Un om gonit ca un câine şi care nu reacţionează, acela nu e om, cu acela noi nu stăm împre­ună nu vociferau ei în cârciumă. Consulul le promite satisfacţie. La prima ocazie fiind din nou gonit şi insultat de Andrei, el îi cere socoteală acestuia pentru purta­rea sa necorectă faţă de Agata. Cum acesta îi răspunde prin Insul­te la adresa fetei, consulul, scos ,din fire, ridică cleştele şi-l pocni cu atâta putere în moalele capu­lui, încât Andrei căzu mort pe loc. Apoi îi aruncă corpul în var­­nită. Ajuns acasă, el împărtăşeşte cizmarului Alexandru crima făp­tuită. Îi istoriseşte trecutul său, pricina decăderii sale, şi spre di­mineaţă se spânzură... definitiv. Cât despre Agara, cu tot succe­sul obţinut la examen, ea nu izbu­tise luni de zile să capete un rol ,cât de mic în teatru. Numele ei nu Agura fu nicio piesă nouă. Iluziile i i se spulberau cu încetul toate, ufund într’o zi, pe neaşteptate, îi se Incredintă un rol important într’o alesă ce avea să fie reprezentată ImmHs. Se in&fiklăxilft subit par­tenera rolului şi direcţia 1-1 acor­dase ei. Peste două-trei zile aveau loc repetiţiile. Din nenorocire, el îi venise tocmai în ziua înmormântă­rii tatălui ei. Lipsa de la repetiţii îi atrase suspendarea pe şase luni, fără drept la leafă... Era lovitura decisivă. Teatrul îi apăru atunci în toată goliciunea şi deşertăciunea lui. Ea se pomeni dintr’odată azvârlită în realitatea vieţii, fără nici un sprijin şi pierdu­tă. Trecu din braţele unuia în bra­ţele altuia, ajunse să fie arătată cu degetul de trecători... Când fu la capătul calvarului, ea îşi aduse a­­minte de cizmarul Alexandru Gan­­gu, binefăcătorul familiei ei, a că­rui dragoste nu slăbise o clipă, şi se aruncă în braţele lui. Era renun­ţarea la toate visurile de mărire­, la iluziile frumoase, dar era şi sal­varea. Venise la timp. Acesta-i romanul diplomatului, tăbăcarului şi actriţei. Cum vedem, un roman descusut, alcătuit din bu­caţi detaşate şi în care personagiul principal nu pare a fi niciunul din cele trei menţionate, ci mai de­gra­­bă cizmarul Alexandru Dangu care prin modesta-i dar impunătoarea-i persoană, domină întreaga acţiune a dramei. De fapt, niciunul din eroii acestui rămas au de săfire psiho­logic studiat şi nici suficient redat. Sunt simple umbre cari se mişcă, prezentate de mâna abilă a autoru­lui. Agata, mai ales, „actriţa“ care n’a jucat niciodată, e un personaj cu totul şters, simplist, copilăros, cu toată atitudinea ei perversă în scena cedării ei lui Andrei. In ce priveşte pe consulul, ar fi fost poa­te mai interesant un studiu adâncit al decăderii sale treptate, la care să fi asistat şi noi, decât descrierea repeţitelor sale beţii. De altă parte, nu ştim în defini­tiv ce a urmărit autorul cu roma­nul acesta : decepţiile fetelor săra­ce cari vor să se consacre teatru­lui ? decăderea abjectă a unui fost diplomat ? moravurile populaţiunii tăbăcarilor ? căci de toate acestea ,­ de multe altele mai mărunte este vorba în cursul acestui roman rea­list al d-lui C. Ardeleanu. Oricare îi va fi fost Intenţia, au­torul dă dovadă că e un excelent observator. Populaţiunea tăbăcari­lor cât şi culisei­ teatrului au găsit în d-sa un descriitor exact şi pri­ceput. Şi lucrarea d-sale actuală, cu toate lipsurile ei rămâne o în­cercare promițătoare în domeniul romanului. CONST. SAINEANU ”. To toţi cam curente protiv- Mce legii pot să fie formate din aserţiuni eronate printre cei cari ţin-Ol dau osteneala să o cunoască. Să ne fie permis să dovedim d-lui dr. Poenaru-Căplescu ci nu numai exagerează dar se inşală complect când se ridică contra acestei dis-p­oziii din lege, care e de o logică «nentară. De fapt, articolul acesta nu face decât să pună ordine intr’o stare fie lucruri deja existentă. In aproa­­pie toate spitalele generale sunt ac­tualmente tuberculoşi. Cele din Bucureşti primesc pe fiecare an, cum am arătat in rapoartele mele, între 700—900 tuberculoşi pe fie­care an cu o medie de zile de cură care variază între 10—12. Bolna­vul în acest scurt interval de timp nu poate beneficia de nici un tra­tament, nu e izolat de­oarece e re­pede concediat ca să-şi semene mai departe bacilii, dar are tot pri­lejul să contamineze pe vecinii lui de pat. Secţiile speciale din spi­talele generale vor evita această promiscuitate care e un scandal şi izolarea se va putea face efectiv şi un timp suficient. Secţii de fe­lul acesta funcţionează pretutin­deni. In Germania, legea prevede, cum am arătat într’un raport al meu din 1918, că nici un spital nou nu se poate construi fără o secţie specială pentru tuberculoşi. In Bu­letinul Uniunei internaţionale con­tra tuberculozei sunt publicate în ultimele numere o serie de articole asupra organizării asistenţii tuber­­culoşilor în diferite ţări şi din ele reiese că numărul de secţii spe­ciale în spitalele generale abundă. Chiar acolo unde sanatorii şi spitale sunt înfiinţate pe o scară destul de întinsă, cum tuberculoşi sunt prea mulţi şi instituţiile acestea nu pot corespunde tuturor cererilor de in­ternare, spitalele generale au multe din ele pavilioane şi săli pentru tuberculoşi. In lucrarea complectă a lui Bruno asupra organizării anti­­tuberculoase în Franţa (1925) e o enumerare pe 3 pagini (pagina 238- 240) a secţiilor pentru tuberculoşi în spitalele generale. Multe din a­­ceste spitale au secţii mici cu 6—10 paturi. Crearea de secţiuni pentru tuberculoşi în­ spitalele generale n’a indignat pe nimeni, în alte ţări deşi sunt probabil şi acolo igienişti şi medici sociologi cel puţin tot aşa de cunoscători şi de exigenţi cad. Poenaru deoarece răspunde unei nevoi de asistenţă care nu se poate eluda. La noi, unde numărul de pa­turi în sanatorii e aşa de mic, sec­ţiile aceste apar de o nevoe încă şi mai imperioasă deoarece altfel de­clararea obligatoare prevăzută în lege a cazurilor de tuberculosa deschisă implicând asistenţa bol­navilor în instituţii de cură nu ar p avea cum să fie aplicată.­­ Secţiile acestea pot să fie orga­nizate după toate cerinţele de igie­nă mai cu deosebire în spitalele mai mari. Ele funcţionează deja spre deplina mulţumire a bolnavilor, în unele din ele cum e cel de la Lu­­goş. Tabloul pe care-l prezintă d­­iPoenaru e prea sumbru. Fără a-i da colori cu totul trandafirii, bolnavii nu trebue să fie descurajaţi deoa­rece în aceste secţii dispoziţii bu­getare sunt luate ca alocaţia de hrană să fie simţitor sporită faţă­­de cea a celorlalţi bolnavi. Chiar în spitalele mai mici, când se va pune grije pentru amenajarea lor, secţiile de tuberculoşi vor putea să fie ţinute destul de bine ca să co­respundă menirei lor nu numai de a izola bolnavii dar de a le oferi şi toate posibilităţile de cură. Legea nu se opreşte însă la asistenţa tu­­berculoşilor în spitalele generale. D. Poenaru, în ardoarea sa comba­tivă uită un alt articol din lege care prevede crearea obligatoare pentru județe şi comune de spitale de tuberculoşi după o cotă bine precizată : 20 paturi pentru fiecare 140.000 locuitori. Sunt de acord cu d. Poenaru ca să cer crearea de sanatorii com­plect înzestrate ca material şi cu un personal medical şi de infirmie­re bine instruit. D. Poenaru e prea sever pentru sanatoriile Societăţii pentru profilaxia tuberculosei cari­­asistă totuşi bolnavi cu succese cari sunt consemnate în rapoartele medicilor cari le conduc. Filaretul e tratat de d-sa cu un dispreţ su­veran. Sentinţa aceasta aşa de cru­dă pentru sanatoriul pe care-l con­duc­e unui confrate care voeşte să fie afectuos—la începutul articolu­lui său, găseşte epitete extrem de măgulitoare pentru raportul meu asupra legii combaterii tuberculo­sei — nu mă impresionează decât foarte relativ deoarece pot invoca pentru acest sanatoriu pe lângă mărturia bolnavilor cari de 20 de ani se perindă în el şi părerea unui om cel puţin tot atât de au­torizat ca d. Poenaru, profesorul Sergent, care în relaţia sa publica­tă în Presse medicale asupra vizi­telor făcute în instituţiile din Bu­cureşti găseşte cuvinte destul de binevoitoare pentru această insti­tuţie. Intre excelentul chirurg care e d. Poenaru şi ftiziologul de sea­mă care e Sergent mă refer mai de­grabă la acesta din urmă şi fără să mă tulbur pot să las pe d. Poenaru să-şi continue exerciţiile de stil şi de bilă pe care le soco­teşte probabil reuşite asupra sa­natoriului Filaret. D. Poenaru cere bugete importante pentru crearea de sanatorii. Am pledat de mult pentru aceste bugete. D. Poenaru putea să îndrepte apelul său pentru obţinerea de bugete în acelaşi ziar care e oficiosul partidului care a depus şi a făcut să fie votată legea ca să obţină odată cu votarea ei şi bugetele care să-i permită aplica­rea. Legea a fost votată fără bu­get, deşi comisia instituită pentru alcătuirea ei arătase în ce fel acest buget putea să fie întocmit. Apelul d-lui Poenaru la comisia de apărare contra tuberculosei ca să se răsvrătească contra unor dispoziţii ale ei îşi greşeşte adresa deoarece din această comisie fac parte cei cari au colaborat la alcă­tuirea legei şi au socotit foarte ne­­merită crearea de secţii speciale pentru tuberculoşi în spitalele ge­nerale. Socotesc că dacă d. Poe­naru făcea parte din această co­misie — e o omisiune regretabilă dar pentru aceasta d. Poenaru nu trebue să ia atitudini de om supă­rat — ar fi pledat şi d-sa ca mă­sura aceasta, în loc de a o com­bate, să fie aplicată în cât mai bune condiţii. D. Poenaru e irascibil dar nu e om rău. Legea pe care la începutul articolului o declară „pripită și co­piată”— d. Poenaru dacă ar fi co­laborat la ea, ar fi găsit poate mij­locul să fie complect original pe când cei cari au alcătuit-o au so­cotit că fără a cădea în plagiat pot să ia cunoştinţă de tot ceea ce s’a făcut ca legislaţii în alte ţări şi să se adapteze împrejurărilor sanita­re, sociale şi economice dela noi — o găseşte la sfârşitul aceluiaşi articol, „admirabilă şi umanitară”.­­Epitetele acestea se neutralizea­ză şi legea rămâne în picioare, pu­tând să înfrunte lăncile şi chiar ful­gerele­ onorabililor săi contradic­­tori fără să se clatine prea mult. Aşa cum a fost întocmită după destulă chibzuinţă, legea combate­rii tuberculosei reprezintă un mare pas înainte în asistenţa bolnavilor. Marea durere a tuberculoşilor gă­seşte o alinare în dispoziţiile ei. Nenorociţii bolnavi isgoniţi până acum de cele mai multe ori sau primiţi câteodată în rarele sana­torii pe cari le avem, după luni de aşteptare până să le vină rândul au tot timpul să moară când mai găsesc un adăpost unde să-şi în­­chee suferinţele. După noua lege ei vor putea să fie asistaţi şi familia lor să fie ajutată. Toţi oamenii de inimă sunt da­tori să-şi dea contribuţia pentru ca dispoziţiile legii să fie cât mai re­pede şi complect înfăptuite. Criti­cele deşarte care descurajează pe bolnav şi desorientează pe cei cari nu o cunosc nu trebue să împedice o acţiune dîrză pentru o cit mai bu­na aplicare a ei. Vom ajunge ast­fel punând în joc toată gama de asistenţă prevăzută în lege şi uti­lizând toate colaborările pe care le impune să îngrădim boala cea mai omorâtoare a vremei noastre. Vom face astfel operă de umanitate şi ne vom îndeplini o înaltă îndatorire cetăţenească. Tuberculosa va în­ceta atunci să figureze cu statisti­ce lugubre cari ne fac să fim în fruntea ţărilor celor mai tubercu­­lizate din lumea întreagă. DR. S. IRIMESCU * TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu: Esop; seara: Frământări şi Coţo­fana. TEATRUL REGINA MARIA­ — Po­vestea lupului. TEATRUL MIC. — Fracul CINEMA FRASCATI — Copil din flori, tragedie în 7 acte cu Na­thalie Lissenko. CINEMA FRASCATI. — Câteva cli­­pe de plăcere cu Lya Mara. CINEMA LIPSCANI. — Ultimele zi­le ale Pompeiului. CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU. — Amanta regelui cu Doro­thy Gish. TEATRUL EFORIA. — Nana de Zola (cinematograf). CINEMA LUX. — In sânul haremu­lui. Favorita bogatului maharad­­jah. CINEMA CAPITOL. — „Urgia desti­nului" cu Conway Tearle și Anna Nilsson. CINEMA VLAICU. — Ultimele zile ale Pompeiului. CINEMA GLORIA. — „Căpitanul de Poştă”. Dramă în 7 acte cu Ivan Moskvin şi Malinowskaia. CINEMA BULEVARD-PALACE. — Pierot­ul negru, cu Harry Piei. CINEMA MODEL.—Cinci zile la Pa­ris, 7 acte cu Nicolas Rimski şi Malec poliţist. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI.— Sora Albă cu Lilian Gisch şi Ronald Colman, 12 acte, ediţie nouă. CINEMA ROMA.­­ Şcoala Farme­cului, 6 acte. Doamna de la Ma­xim, 6 acte şi o comedie. CINEMA PARIS. — „Cobra", în vraja femeilor cu Rudolph Valen­tino şi o comedie. CINEMA RAHOVA. — „Noi fetele moderne” cu Collen Moore. CINEMA EDISON. — „Orientul” cu Maria Iacobini, operă complectă, o comedie și trupa Buc­ăşanu. CINEMA JUPITER. — „Bayadera’ cu Norma Talmadge, operă com­­plectă. CINEMA FACLA. — Mon Homme (în umbra Parisului) cu Pola Ne­gri. CINEMA ȘERBAN-VODA. — Dato­rie și sacrificiu. Operă patriotică în 5 cicte. CINEMA MARCONI. — Pat şi Pa­taşon 5 acte şi marchizul de Bo­­liver 5 cate şi trupa de reviste Costin. CINEMA POTERAS. — Jean D’A­­greve, operă complectă. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Vineri 1 Octo­obrie Judith şi Ho­­lofern. Sâmbătă 2 Octombrie, matineu: „Fântâna Blanduziei“; „Piatra din casă"; seara: „Frământări", „Coţo­fana". Duminică 3 Octombrie, matineu: „Esop"; seara: „Judith” şi „Holo­­fern”. Luni 4 Octombrie: „Secretul lui Polichinele. OPERA ROMÂNĂ Vineri: Boris Gudunov (deschide­rea stagiunii). Sâmbătă: VWerther. Duminică: matineu: La manevre; seara: Povestirile lui Hofmann, TEATRUL REGINA MARIA In fiecare seară: Povestea Lupu­lui de Frantz Molnár, în matineu­­rile de Sâmbătă ?! Duminică: Ne­gustorii de glorie, LUNI: Negustorii de glorie. TEATRUL „FANTASIO“ In fiecare seară: Maimuţa care vorbeşte. TEATRUL MIC Toată săptămâna „Fracul‘ cu Fo­­tino, Ţăranu, Chamel, Renae Annie, Nutzi Stănescu, Sanda Ţăranu ş Alex. Mihalescu. Succesul „Vracului«‘ la Teatrul Mic, merge crescând, în fiecare sea­ră. Deşi nu se poate prevedea încă data la care va trece un nou spec­tacol, „Compania Tautzi Cutava Barozzi—Mişu Fotin­o" repetă totuşi în fiecare zi „Bărbatul nevesti-mii", 3 acte de F. Gandera şi alte 3 acte. „S’a găsit o femeie goală" de A. Bi­­rabeau și J. Quinton. Citiţi Adeverii! Literar Comunicare In interesul uniformizări taxelor de conturi şi branşamente electrice şi faţă de scumperea ma­terialelor şi salariilor, a costului de cumpărare, de înlocuire şi de întreţinere, SOCIETATEA de GAZ şi ELEC­TRICITATE aduce la cunoştinţa ABONAŢIILOR la ELECTRI­CITATE că cu începere dela 1 Octombrie 1926 va aplica o serie unică de locaţiuni în alcătuirea cărora s’a ţinut seama de această scumpete numai în parte. 28 Septembrie 1926. DIRECŢIUNEA / 4 X Teatrul „FANTASIO“Pi im de Riveiase retrage dela câirna MADRID, 29 (Radei­).— Intr’un interview acordat ziarului „Nacion”, Primo de Rivera a declarat, că nu va mai prezida viito­rul guvern. KDE­V­E­­­L Ştiri artistice In zilele de 4 şi 5 Octombrie tea­trul Naţional din Cernăuţi inaugu­rează reprezentaţiile în oraşele bu­­covinene, cu lucrarea dramatică „Cuiburi sfărâmate", de Sandu Te­­leajen şi Adrian Pascu. Vineri 1 Octombrie, la 8 juni. seara foarte precis, pentru deschiderea sta­giunii, Opera Română reprezintă Boris Godunov, capodopera lui Mussorgsky cu d-nul Gh. Folescu in rolul titular. Celelalte personaje principale vor fi în­trupate de d-nele M. Snegm­a, C. Do­­brescu, E. Babaci, Alex. Elefterescu şi Lidia Babici, care va cânta pentru pri­ma oară rolul Xeniei şi de Rabega, Algazi, R. Steiner şi St. Manoy In rolurile pe cari le-au creat la noi. La pupitru d. Eg. Massinl. Teatrul Fantasio (fost Alhambra) st­r. Sărindar No. 14, joacă toată săptămâna „Maimuţa ,care­­vorbeşte«­ cu d-rele Leni Cider, Zoica Manoliu, Viot. Soiu şi d-nii Ion Iancovescu, T. Protopopesc­­­u, Leon Lefter, R. Lăzărescu, V. Ne­goescu, I. Stroe, Era. Rosen, etc. Cunoscuta lucrare dramatică a d-lui Mihail Sorbul, „Patima Roşie“, se repe­tă pe scena Teatrului Naţional sub di­recţia de scenă a d-lui V. Enescu. Sbilţ va fi interpretat de creatorul ro­lului d. Ion Brezeanu, iar in Tofana va apare d-na Marioara Zimniceanu. Rudy va fi jucat de d. A. Pop Martian, Crina de d-na Cruceanu iar un Castris d. A. Atanasescu. Miercuri 0 octombrie o nouă premieră se va juca pe prima noastră scenă. E a patra lucrare a lui Strindberg care se reprezintă la Teatrul Naţional, dar spre deosebire de „D-ra Iulia”, „Simonul" şi „Un joc periculos“, „Regina Cristina", e o lucrare istorică şi un spectacol în­treg in care poate arăta Întreaga ei mă­sură. „Regina Cristina" este pusă in scenă de d. Soare Z. Soare şi e interpretată d® d-na Agepsdna Eftimiu şi d. Bulfinsky in rolurile principale. D. EMIL ROSEN în „Maimuţa cai© vorbeşte“ a Incendiul din Galaţi GALAŢI, 10. — Cu privire la In­cendiul de la depozitul căilor ferate mai putem da următoarele amă­nunte: Focul a luat naştere de la flăcă­rile căzute din feştila de care ia servit şeful de post Ferdinand Me­­meksek, care împreună cu Ropotfi­­nu Dumitru şi fochistul Dumitru Ion, a fost în magazie ca să aprovi­zioneze locomotiva.­­ Focul a fost alimentat de explo­zia butoaielor cu benzină, petrol, U­­leiu şi valvolină din magazie şi el a întins un voe, din cauza apsei de apă. Incendiul a fost stins la orele 3 noaptea. Pompierii vrâinceanu şi Toplicea­­nu care au fost răniţi, se află in stare gravă. Se crede că făcut a fost pus de o mâină crimnată. Ceferiştii Ferdi­nand Memeris­c, Ropotan Dumitru şi Dumitru Ion au fost arestăţi. mm TEATRELE Spectacolele zileiAsistenţa psihiatrică şi profilaxia mintală Propuneri şi soluţii practice făcute la congresul medicilor psihiatri In legătură şi cu prilejul celui de al şeaselea congres al medicilor psi­hiatri, congres care, anul acesta, s'a ţinut la Chişinău, d. dr. Preda din Sibiu a adresat ministerului sănătă­ţii publice un amănunţit raport în care indică, în trăsături generale, mijloacele care ar trebui luate ca profilaxia mintală să meargă mână în mână cu celelalte măsuri de pro­filaxie medico-socială. ALIENAŢII DIN SPITALE ŞI DIN SOCIETATE Pentru o mai limpede înţelegere a chestiunii, autorul raportului preci­zează că pe lângă alienaţii declaraţi ca atare, categorisiţi şi internaţi in spitale, societatea­­este bântuită de un număr considerabil de indivizi cu tulburări psihice — în grade dife­rite — cari ar avea nevoie de asis­tenţă sanitară extra-spitalicească. După răsboiu mai cu seamă, o pro­filaxie mintală socială se impune. In afară de azile mişună, amestecaţi printre populaţia normală, numeroşi indivizi anormali. Unii din aceştia sunt lipsiţi de inteligenţă, idioţi, im­becili, debili, alţii — cuprinşi într-o singură denumire — perverşi in­stinctivi şi sentimentali. Unii din aceştia — spune raportul — subdiletanţi din domeniul instinc­telor de conservaţie şi asociaţie, de­vin incapabili de a-şi exercita pro­fesiunea şi tulbură ordinea; alţii de­vin antipatici prin perseverenţa sub­­delirului de persecuţie, megaloma­nie, etc. şi, în sfârşit, fiind dotaţi cu un grad oarecare de oratorie, atâta lumea, căutând să o orienteze pe ca­lea sub-delirului lor. In societate mai întâlnim foarte mulţi toxicomani, un număr însem­nat de psihosterici cu obsesiuni pre­cum şi o mulţime de histerici şi epi­leptici funeşti prin dezarmonia ce o aduc în familie şi societate. Mai trist este faptul — spune d. dr­ Preda — că tot liberi în socie­tate găsim şi pe acei ce vor forma m­ai târziu clientela spitalelor de boli mintale şi caii, în stare inci­pientă, împrăştie de timpuriu şi pre­tutindeni efectele nocivităţii lor. Indivizii din această categorie pot comite acte vătămătoare ce încep de la mici nereguli şi incorectitudini pentru a trece prin bizarerie, indis­ciplină, corupţie, etc. şi a ajunge la delict sau Crimă.­­NORME DE PROFILAXIE MIN­TALĂ In concluzie, d. dr. Preda deduce — din cele expuse mai sus, de d-sa în mod amănunţit şi de noi în rezu­mat, — că principiile moderne de or­ganizaţie socială impun conducăto­rilor măsuri de asistenţă şi profila­xie mintală cari ar putea fi rezuma­­te în cele ce urmează: 1) Să se acorda alienaţilor min­tali cu tulburări accentuate, ne­­delicvenţi dar periculoşi şi vătă­mători aleşi sau societăţii, izola­rea şi internarea la spital prin anumite forme administrative. 2) Să se acorde alienaţilor min­­tali ca tulburări mai mult sau mai puţin accentuate dar delic­venţi sau criminali. Izolarea şi internarea in spitale prin anumi­te forme judiciare. 3) Să se acorde o asistenţă pu­­blică — deschisă — psihopaţilor liberi; şi în sfârşit. 4) Să se protejeze societatea prin măsuri de prevenire sau pro­filaxie, având în vedere micşora­rea numărului de psihopaţi. Pentru aducerea la îndeplinire a primului deziderat avem la îndemâ­nă azilurile sau spitalele de boli min­tale existente, cari au doar trebuin­ţă de unele îmbunătăţiri. In primul rând ar trebui să dis­pară promiscuitatea ce există ac­tualmente în spitalele de boli min­tale. Lipsa altor organizaţiuni face ca aceste spitale să fie de fapt nişte ospicii generale în cari se îngrijesc toate afecţiunile mintale acute şi cronice şi unde stau alături alcoo­lici şi epileptici, imbecili, arieraţi sau demenţi, educabili sau needuca­­bili. Ar fi deci necesară triarea şi se­lecţionarea bolnavilor pentru a pu­tea fi Îngrijiţi, după cum cere boala fiecăruia. Aceasta s’ar putea realiza prin în­fiinţarea­ azilelor de siguranţă sau transformarea unor Închisori în a­­devărate azile. Aceste azile ar putea curăţi In mod eficace societatea de un mare număr de perverşi instinctivi cari, favori­zaţi de anumite împrejurări sau si­tuaţii, scapă penitenciarului. I EXEMPLE CONCLUDENTE In ceeace priveşte asistenţa dela punctul 3, ea s'ar putea înfăptui prin crearea aşa ziselor „servicii deschise sau dispensare” pe lângă spitalele de boli mintale, aşa cum există in Franţa. D. dr. Preda referindu-se în memo­riul d-sale documentat la un raport al d-rului Toulouse, — conducătorul unui serviciu de profilaxie mintală creat la Paris de consiliul general al Senei,­­ citează ln sprijinul celor susţinute de d-sa următorul caz con­cludent: 30 şoferi prezentaţi de bună voie la dispensar prezintau tulburări cari au cauzat sau puteau cauza daune sociale­Astfel din cei 30, zece prezentau paralizie generală, 12 psihoastenie, cu obsesiuni şi impulsiuni, cinci cu alcoolism şi slăbire intelectuală, doi cu alcoolism şi demenţă, trei cu de­menţă simplă, doi cu epilepsie şi doi cu toxicomanii. Ar trebui deci să se ia în conside­rare ca acordările de brevete pen­tru şoferi să se facă ţi­­n basa unui examen medical. Statisticile serviciului de care ne-am ocupat mai sus — adunând cifre de bolnavi din diferite ramuri de activitate: căi ferate, poştă, etc. — arată cât de mult interesul medi­­­co-social depăşeşte interesul pato­logic şi ce foloase poate aduce so­cietăţii crearea unor asemenea dis­pensare. FOLOASELE ŞTIINŢEI PSIHIA­TRICE Pentru o cât mai judicioasă ata­care a măsurilor preventive şi de în­grijire s’ar cere, în primul rând, ca la cursurile de perfecţionare de pe lângă facultăţile de medicină , in­stituţii sanitare civile sau militare, etc. — neuropsihi­atria şi psihologia să ocupe primul plan, în facultăţi şi în şcolile superioare, cursurile de fiziologie, psihologie şi patologie mintală să fie predate practic şi a­­mănunţit. Aceste cursuri ar trebui să forme­ze obiectele cele mai importante de învăţământ pentru viitorii educatori — învăţători, preoţi, profesori, etc­­şi jurişti — avocaţi, magistraţi, etc. IN JUSTIŢIE : Instrucţia neuro-psihiatrică, făcu­tă sub forma pozitivă şi practică ar putea fi de cel mai mare folos so­ciologilor şi juriştilor. Lipsa unei astfel de instrucţiuni pune astăzi pe magistrat în situaţia foarte delicată când este a se pronunţa asupra in­ternării pacienţilor — la vizita spi­talelor de boli mintale — sau când e silit a da decizii numai după impre­sii sau aparenţe. Ştiinţa psihiatrică, implicând cu­noaşterea tipurilor de anomalii, ar înlesni juriştilor îndreptarea multor lacune de drept ca: chestia diver­sului dintre alienaţi, problema se­­mi-responsabilităţii, etc. IN ÎNVĂŢĂMÂNT : Pe lângă diferitele şcoli, institute, grădini de copii, etc. să fie ataşat câte un medic cu pregătire psihia­trică care să stabilească caracteris­tica mintală a elevilor şi mijloacele ştiinţifice pentru o armonică des­­voltare a aptitudinilor lor. D- dr. Preda indică, in memoriul d-sale o serie întreagă de măsuri practice pentru realizarea acestui deziderat. IN ARMATĂ: Instituţia oştire! ar trebui de ase­­menea să aibe mai mulţi alienişti cari să selecţioneze, să izoleze şi să îngrijească pe cei găsiţi inapţi pen­tru serviciu. Tot în vederea măsurilor de profi­laxie alienistul ar trebui să colabo­reze cu acei ce se ocupă de probleme­le eugenice şi biopolitice ale na­ţiunii. Acestea sunt in trăsături generale principiile expuse de d. dr. Preda in vastul d-sale memoriu adresat mi­nisterului de resort. Am crezut nimerit a le reproduce şi a le aduce pe această cale la cu­noştinţa acelora ce au obligaţia de a se interesa de buna stare morală şi socială a populaţiei României Mari. Ministerul sănătăţii publice luând cunoştinţă de propunerile şi soluţiile cuprinse în memoriul de care ne o­­cupăm, ar putea — Întrucât inten­ţionează, după cum se aude, a în­fiinţa un serviciu de propagandă sau­­nitară pe specialităţi — să se înca­dreze în viitorul său plan de activi­tate. A. T. Şedinţa Camerei de comerţ din Capitală Secţia comercială, şi industrială a­ Camerei de comerţ fi ţinut, ori după amiază, şedinţă sub preşiden­ţi­a d-lui ŞTEFAN CERCHEZ. S’a luat in discuţie chestia impu­nerilor fiscale. Se alege o comisiune compusă din d-nii: Butculescu, Brancovici, D. R. Ioaniţescu, Goldstein, Ioaniţiu, Al. Samoil şi Voiculescu care să re­vadă regulamentul Camerei de co­merţ. Se aprobă câteva credite pentru repararea palatului Camerei de co­­merj şi a localului Camerei de co­merţ din Giurgiu. Se ia in discuţie cererea Camerei de comert din Galaţi pentru impru­­mutul de patru milioane care să-l servească la clădirea unei mari şcoli de comerţ. Pe această chestie se nasc vii discuţiuni la care iau parte d-nii : Şaraga, Cassasovici Cerchez, Popovici-Mezin, D. R. Ioa­­niţescu, Brancovici, Argeşiu, Nicu­ Jescu-Ritz, Butculescu, Osiceailu. Unii au fost contra, alţii pentru a­­cordarea acestui împrumut. Ches­­ti­unea a fost pusă la vot şi cererea respinsă. * După o scurtă suspendare a şe­dinţei, s’a luat in discuţie chestiu­nea salariilor funcţionarilor Came­rei de comerţ din Capitală fără ca până la orele 7 seara, când s’a în­chis şedinţa, să se fi luat vre-o ho­­tărîre. Desvoltarea fermelor p­entru a­ se da o dezvoltare fer­melor agricole, viticole şi zootechni­­ce, ministrul agriculturii a numit o comisiune pentru alcătuirea unui program, unitar. Din comisiune fac parte d-nii: G. Lucaslevici, preşedintele socie­tăţii naţionale de agricultură; E. Marian agricultor; N. Budişteanu, agricultor; G. Ionescu-Brăila, direc­tor general al zootehniei; N. Dine­­scu, director; D. Căruntu, director general al fermelor, pepinierelor, etc.; C. Mi­ronescu, inginer­ agronom; N- Giurgea, subdirector general; L Teodorescu, inspector general; P. Rădulescu, inspector general; Al. Amărescu, director ferme; S. Co­­mârzan, inspector general, şi R. Georgian, directorul viticulturii. Palatul justiţiei — In mai multe denunţuri, d. ma­ior Cristea, prim comisar regal la consiliul de război al diviziei 4-a, a fost acuzat că, în procesul de spi­onaj sovietic judecat de acel consi­liu, ar fi luat mită de la unii acu­zaţi. Ancheta făcută ulterior de minis­terul de război a conchis că d. ma­­ior Cristea este nevinovat şi deci de.­nunţurile sunt neîntemeiata D. maior Cristea a acţionat a­­tunci în judecată pe denunţători: d. colonel avocat St. Marinescu, a­­vocat Virgil Constantinescu, Euge­nia Novac, Caliopi Simionescu şi Alexandru Kiselef. Cercetările au fost făcute de d. judecător I. Stănescu, de la cabine­tul 7. Parchetul de Ilfov a deschis ac­ţiune publică Împotriva celor de mai sus pentru delictul de calomnie şi denunţare calomnioasă. — Parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică pentru abuz de în­credere împotriva lui Adolf Herş­­covici procurist-cassier şi a lui Mişu Ad­asmâu, şef contrabil în serviciul firmei Tiberiu Er­emia. P D. judecător Godin Ştefănescu a dat ordonată definitivă prin care trimite în judecată pentru că a fal­sificat mandate poştale, pe Anghel Păun zis piui­nes­cu. Imbrecat la bftftt. Informaţiuni Punctele de frontieră vamale au fost înştiinţate că s’a retras autori­zaţia pentru importul cărţilor din Ungaria, societăţii „Adi Endre“ din Arad şi că acest import se va face, ca şi in trecut, prin autorizaţiuni date de către Siguranţa generală sau direcţia presei din ministerul de interne. Văduvele de război­ şi văduvele chiriaşe se vor aduna la sediul Ligii. Chiriaşilor d­in str. Bărăţiei Nr. 20, mâine Vineri la­ orele 5 d. a. O delegaţie a Asociaţiei şi a Uniu­nii funcţionarilor din comerţ, indus­trie, bănci şi Sturouri s-a prezentat ministrului muncii arătând u­­nele întreprinderi de editură şi li­brărie nu respectă orariul regue­mentar. Din cauza deplasării podului pro­­vizoriu de pe apa Siretului, circula­ţia trenurilor între Bucovina şi ve­chiul regat a fost până aseară în­treruptă. Câteva trenuri au fost a­­nulate, iar cele principale au tre­cut, prin transbordare, şi au sufe­rit mari întârzieri, începând de astă seară circulaţia se va relua în mod normal. Soc. Gr. Cristea & Co. preluând de curând re­prezentanţa automobile­lor Renault şi dorind a putea satisface fără în­târziere toate nevoile e­­ventuale de piese de schimb, prin constituirea unui stoc complect în ţară, roagă pe toţi pro­prietarii de automobile Renault, (noui şi vechi) sa comunice la adresa So­cietatei din Bucureşti, Ca­lea Victoriei 88, tipul ma­­şinei ce posed, anul de fa­­bricatiune, numărul şa­­siului şi al motorului. S’a luat hotarîrea ca transpor­turile de făină şi alte producte mă­cinate din cereale expediate în tra­ficul local de mică viteză, să se taxeze pe baza clasei D, în loc de special I. Comitetul „Asociaţiei funcţionari­lor de bancă” e convocat pentru Vi­neri 1 Oct. a. c„ orele 7 jum. seara, la sediul Asoc., str. Sărindar No. 1i. Astăseară la orele 7 are loc, în strada Blănari No. 14, o şedinţă pu­blică a cercului de studii al Uniunii funcţionarilor din comerţ şi indu­strie. La 1 Noembrie 1926, se va ţine la sediul direcţiunii generale de poduri şi şosele, studii şi construcţii din Bucureşti, examenul pentru obţine­rea dreptului de a fi numiţi în pos­turile vacante de agenţi tehnici la serviciile de poduri şi şosele. Folles Marigny DANCING-CABARET. 1 Oct. pro­­gram schimbat, local pentru farori­­i, str. Câmpineanu 6-Înscrierile la facultatea de medi­cină veterinară din Bucureşti, se vor­ face până la 15 octombrie, la secre­tariatul facultăţii. D. locotenent medic Crăiniceanu Ioan de la spitalul militar T.­Severin a fost avansat la gradul de medic căpitan. D-nii Cristian Musceleanu şi Ce­zar Papacostea au fost numiţi mem­bri în comisia centrală de despăgu­­biri de răsboi. Abonaţii la reţeaua telefonică din Capitală care doresc să facă modi­ficări la adresele publicate în lista telefonică vor­ înainta cereri tim­brate d-lui D. C. Crăciunescu ,diri­gintele oficiului telefonic (compta­­bilitate). „VICHY CELESTINS“ este apa de masă a artriticilor, îngrăşaţilor, gn­­toşilor şi diabeticilor. Funcţionarea incapabilă a ficatului şi rinichilor este asigurată permanent prin În­trebuinţarea ei. D-nii: Leopold Niculescu director general clasa Il­aţ Mihail Cristea ş. N. Flămânda, advocaţi ai statului clasa I-a; Chiriac D. Druţu, inspec­tor general clasa II-a şi Dobre Ră­­dulescu, agronom inspector clasa I-a, din ministerul agriculturii, au fost puşi in disponibilitate, pe ziua de 1 Octombrie 1920, pentru regu­larea drepturilor la pensiune. Care e drumul care duce spre inima femeii ?... este problema psi­hologică tratată de unul din cei mai citiţi romancieri ruşi de azi A. Amfiteatrov, în „Inimă jignită“ zguduitorul roman al unei femei,­­ care face cuprinsul ultimului nu­măr (86) al „LECTURII“. Bărbaţi şi femei îl vor citi cu deosebit in­teres. Lei 4, scrierea complectă La chioşcari şi librari. „Monitorul Oficial" de azi, publi­­că decretul, prin care d. locot.-colo­­nel Cristea Lămotescu este numit prefect al judeţului Ismail. D. V. N. Spacovici a fost numit subprefect al judeţului Iaşi. Cu LEI 60 orice poate avea ZECE VOLUME DIN BIBLIO­TECA „DIMINEAŢA”, cea mai dis­tractivă, mai instructivă şi mai răs­pândită bibliotecă de popularizare din ţară. • TRIMITEM GRATUIT ORICUI LA CERERE, CATALOGUL VO­LUMELOR APĂRUTE Editura „ADEVERUL”, STRADA SARIN­­DAR 7-11, BUCUREŞTI. „Liga Chiriaşilor" cere să i se co­­munice din provincie numele per­soanelor delegate să participe la congresul general al chiriaşilor care se va (ine la 9 ţi 10 Octombrie m­ Capitală■ Dr. A. IANCU fost medic de spital SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedumean Consult 8-10 a. m„ 2-9 fl 5-8 p. m* Strada Carol 43, Valet­a 8jOI “

Next